~

O Taj Mahalul
reprezinta cel mai
cunoscut monument
indian. Jelind dupa
so\ia sa care a murit
in urma unei na~teri,
~ahulJahan a construit acest cavou
din marmura alba
pura, decorat cu
incrusta\ii negre.
Construc\ia, situata
in Agra, in nordul
Indiei, este inconjurata de gradini care
domina fluviul
Jumna.

O Detalii ale unei

frize din piatra a
templului din
Khajuraho, in centrul
Indiei. Vitalitatea
senzuala a acestor
sculpturi erotice este
influen1ata de Kama
Sutra, un manuscris
hindus stravechi care
descrie arta dragostei. Sculpturile
reflecta atitudinea
hindusa fa1a de
dragoste ~i anume
ca ea reprezinta o
datorie sacra ~i un
mod de mantuire.

~tere al hinduismului, jainismului ~i budismului. Vechii indieni trniau un sentimentputernic fata de tot ceea ce 1nsernnaviata ~i arta cea
1Ilairecunoscut:1era sculptura. Sculpturileerau,
de obicei, elegante, opulente, prezentand o
carnatie splendi~, ce sugera o dezvoltare
organica dar care lnca nu atinsesernaturitatea.
Aceste caracteristici nu erau complet prezente In sculpturile indiene timpurii, realizate
de catre urma~ii austerei religii budiste. La
lnceput, reprezentarea lui Buddha era chiar
interzisa; cand acest lucru a devenit posibil,
influentele puternice grece~ti In provincia de
p
rima civilizatie aparuta pe Valea nord-vest, Gandhara, au creat imagini partial
elenizate ale lui Buddha, lntr-un stil grecoIndusului a Inceput sa Infloreascaaproximativ din anul 2500 1. Hr. S-au creat budist, care s-a raspandit pe arii extinse.
Un alt stil, relativ moderat, a continuat In
citeva sculpturi remarcabile ~i planuri de dezvoltare a ora~elor,Inainte de disparitia cauzata perioada clasica Gupta C320-600d.HL), de~i
probabil de invazia unor triburi arabe. in cele budismul absorbise deja multe alte elemente
mitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu trei
din urma, arienii au ajuns sa domine nordul
Indiei dar nu au lasat urme ale nici unei arte spirite, reprezentat:1de sculptorii budi~ti lntr-un
mod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoare
distincte, vreme de mai bine de o mie de ani.
voluptoase, cu piept bine evidentiat.
O preocupare artistica majora nu a avut loc
Sensul indian de parcurgere a vie1;iia fost
decit 1n secolul al treilea 1.Hr.
reprezentatIn picturile murale din pe~teriledin
Ajanta, unde grupuri nesfa~ite de personaje
Arta
indiana
inca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani- roiesc peste tot pe pere1;i,lntr-o evocare plina ~
festat putemice influente religioase, reflectand de culoare a vie1;iiindiene. pana ~i arhitectura ~
indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- z
o conceptie care a facut din India locul de

Orbitoare in varietatea sa,

arta Orientului lndepdrtat
cuprinde o gamd largd, de la
sculpturi colosale piind la
miniaturi splendide ~i delicate.
India, China ~iJaponia i~i au
propriul stil creativ, distinct.

ARTA

ORIENTALA

turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~i

temple nu au fost pur ~i simplu cl~dite ci
s~pateIn piatra ~i apoi decorate cu sculpturi.
Acest stil este prezent mai ales in miile de
temple cl~dite in perioada rena~terii hinduse,
aproximativ intre 600-1200d.Hr. Supraetajate,
cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~i
acoperite cu o multime de personaje sculptate, temple ca cele de la Mamallapuran ~i
Ellura reprezint~ unele dintre cele mai extraordinare creatii ale artei indiene.
Atat actabudista cat ~i cea hindus~ au avut
influenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel mai
mare templu hindus construit In Cambodgia
Intre secolele 10 ~i 12 este templul Angkor
Wat. Constructie vilsta, un complex dens de
"munti" sculptati In fonrul de con, cu un "varf'
central,Inalt cam de 60 de metri. A fost ridicata
cu intentia de a combina un templu cu palatul
zeului-rege Khmer. Dintre templele budiste,
probabil c~ cel mai monumental este pagoda
construita In Secolul al nou~lea, ridicata in junil, deasupraunui deal din Borobudur, inJava,
decoratacu basoreliefuri.~i In alte regiuni, mai
ales in Tibet, China ~i Japonia, budismul a
creat traditii artistice complexe ~i variate.
Inf1uen~ele
islamice
in India, traditia artistic~ dominanta a fost
modificata de prezenta unei religii impoctate
-islamismul. Invadatorii arabi au introdus
islamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel mai
putemic impact artistic a fost resimtit sub
domnia imp~ratilor moguli, care au domnit
peste cea mai mare parte a Indiei incepand
din secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~i
monumente funerare impresionante au fost
construite mai ales de Akbar (1556-1605)~i de
succesorii lui, Jahangir ~i ~ahul Jahan.
Arta miniaturilor a fost introdusa din Persia
tot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt neap~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anumite ilustatii pictate, de orice dimensiune.
Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar a
angajatarti~ti-mare parte hindu~i -din Intreaga Indie. in ateliereleacestoraa luat na~tereun
nou stil, mai viguros ~i mult mai descriptiv

O Templul lakshmana din Khajuraho a fost

construit aproximativ in secolul a! zecelea
d.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilului artistic Nagara, fondat in nordul Indiei.

Arta
in China
Dintre toate culturile, cea chinez~ a avut cea
mai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceritorii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc de
via~ ~i influentele exteme au vitalizat arta
chinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale.
Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi

inclinatia pentru o gami1coloristici1subtili1sau

textura netedi1a jadului, sunt regi1siteinci1 in
preistorie. Marea arti1chinezi1dateazi1insi1din
1500 i.Hr., in timpul dinastiei Shang, cand se
afla in circulatie o versiune timpurie a manuscriselor chineze ~i conduci1torul,i~i ca~tigase
rolul si1usemi-divin, de "fiu al cerului".
in perioada ce a durat cam 500 de ani,
chinezii au creat vase robuste din bronz, cu
un aspect aproape sinistru, concepute pentru
a aduce ofrande stri1mo~ilor.Aceste vase sunt
intens decorate cu simboluri care par a fi
abstracte dar sunt de fapt reprezenti1rifoarte
simplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,

O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografia

imp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16lea, in care este reprezentat c313rind un elefant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci.

O Elegan1a femeilor din acest tablou din

secolul al 18-lea este o trasatura principal a a
picturii Pahari, ultima dintre artele hinduse
infloritoare, inainte de influen1a europeana.

decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare

~i
pline de actiune, miniaturile
au redat, ca un
tablou viu, viata Indiei inainte de domnia lui
Aurangzeb (1658-1707) al carui fundamentalism musulman intolerant a distrus printre
multe altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor.

chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~ror

reali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1e
din Yuankang, create direct In piatrn, dup~
vechea mo~ indian~.
De~i putine picturi chineze din aceast.I
perioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura era
deja bine dezvoltat.I In perioada dinastiei Han,
caracterizat.Iprin trnsaturi1efme, libere dar deBronz,
jad ~i lac
Traditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1n licate ale penelului. Pictura a devenit o arta
perioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221 practicat.Ipe scarnlarga ~i de-a lungul secolelor
au aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente.
I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronz
reprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-au inclinatia pentru peisaje, mai ales cele montane, a fost puternica, importanta acestei teme
perfectionat ~i maiestria In prelucrarea jadului
~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau In arta chine~ flind neegalat.Ide nici o alt.I cul1:nsascumpe deoarecejadul trebuia importat ~i turn. Picturi1eilustrau adeseori poeme sau alte
scrieri,a aIror caligl-afieminunat.Iera consideraera dificil de prelucrat iar lacuirea era un proces Indelungat. De obicei lacuirea se realiza t.I o arta In sine. Pictura chinezeascaa prezenprin acoperirea unui obiect din lemn cu seva tat Intotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni
sau peisaje, Insa avea ca scop imortalizarea
procesataa unui copac. Fiecarestrat de lac trebuia sa fie uscatInainte de aplicareaurmatoru- spiritului esential sau mai degraba de a translui ~i, uneori, era nevoie de multe asemenea mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile.
straturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insa
Ceramica
~i por1elanul
obtine efecte decorative extrem de subtile ~i
in ciuda faptului ca ceramicaavea o traditie de
produsul flnit avea o stralucire unica.
China a fost unificata,dupa secolede dezbi- mai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarat
nare,de salbaticul1mparatCh'in (221-209I.Hr.). o arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang
(618-906).Au aparut multe forme noi acoperite
Reputatialui de grandoman,aproape alienat, a
cu glazuri care le transformau mult Infat~area
fost confirmatade descoperirilearheologicedin
initiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate ale
1974care au adus la lumina o mica armata cu
osta$idin teracota(ceramicamata), 1n dimensi- perioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou.care
une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~i pose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculpturi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I de
care trebuia sa-l apere In viata de apoi.

cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i a

trecutului, caracteristica~i pentru alte culturi,
a ramasuna dintre marile preocupari chineze.
Sensul magic, Invaluit de mistere, al artei
dinastiei Shang, s-a atenuat In arta chineza
tarzie, mai deta~ata~i mai contemplativa.

oameni ~i animale, printre care merit:l sa:fie

amintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang.
La inceputul perioadei T'ang, chinezii au
descoperit metoda de producere a portelanului. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i translucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:.
Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilor
unm1toaredecoratiunile aplicate i-au conferit
o frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb
~i albastru" a fost muit imbuna:ta:titin tirnpul
dinastiei mongole Yuan (1260-1368).
in timpul dinastiei Sung, chinezii colectionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare
~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vremuri de mult apuse. Cu toate acestea, mare
parte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing timpurii (1644-1912)are O inalt:l tinut:l calitativa:,
dar vitalitatea creativa:a suferit un u~or declin.
Arta japoneza
Dezvoltarea Japoniei a fost determinat:l de
faptul ca:ea a fost izolat:l de marile civilizatii,
cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i
~ase,cand ideile despre guvemare, literaturn,
diferitele ramuri ale artei ~i religia budista:au

Dinastia
Han
in timpul dinastiei Han (209-27Qd.Hr.), China
era un vast imperiu, cu o societate foarte
sofisticata.Confucianismul, un sistem filosofic
etic care propovaduia moderatia ~i responsabilitatea fata de familie ~i stat, a influentat putemic conceptia chinezilor -In
special a
functionarilor 1nvatati creati de un sistem de
examinare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t
~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~
voltarea
artistice
chineze.
ele- 01!
mente autraditiilor
fost fumizate
de un
cult maiAlte
intuitiv,
mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~i
elln decursul perioadei Han.
Arta perioadei Han este cunoscutamai ales
,prin obiectele care 1:nsoteaucavourile ~i care
includeau 1mbracaminte,bijuterii ~i cosmetice
dar ~i personajedin bronz, basoreliefuri ~i tigle
mulate pe acestea.Au aparut primele sculpturi
In piatra, de dimensiuni monumentale, care 1n
curand au devenit un lucru obi$nuit, o data cu
ca~tigareaterenului de catre budism. Aceasta
religie, originara din India, a reprezentat sursa
de inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i

E
~
~
t
.8
<
~
"

O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,e

parfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, din
secolul al 1S-lea, imit3 un stil mai timpuriu.

~
5

O O sculptura din
lemn. din secolul al
1 3-lea. reprezentandu-1 pe Kuan- Yin. un
zeu budist din China.
El este in pozi,ia
maharajalia. ceea ce
ar insemna ..tihna
regala... Pe cap
poarta o podoaba
care il reprezinta pe
Amitabha Buddha.
Se mai pot observa
pe sculptura urme
ale picturii ini,iale.
O O sculptura ceramica a unui jucator
de polo calare. apa~inand dinastiei T.ang.
Mi~carea ~i vitalitatea
emanata de aceasta
:?, lucrare. stralucitor
~ colorata. sunt carac:g teristice artei T.ang.

ARTA

ORIENTALA

p~truns in fo~ in Japonia, influentele chineze

au devenit foarte importante. Oricum, geniul
iaponez a f~cut ca toate aceste importuri s~
aib~ o anumi~ important~, dandu-le ins~ propria tras~turn national~. De exemplu, in sculptura iaponez~ portretele au devenit cucind
mult mai semnificative decat erau in China.
Artizanatul
Pictura iaponez~ era ~i ea complet diferit~,
deseori reprezentand scene de actiune violente, straine traditiilor chineze. Ascutimea
simtului artistic iaponez a afectat aproape
toate laturile vietii iaponeze, de la fastuosul
ritual al servirii ceaiului pan~ la cel al arani~rii
florilor. Gustul iaponezilor pentru artizanatul
miniatural s-a f~cut simtit chiar in articolele de
zi cu zi, de exemplu in splendidele "netsuke"
sculptate -mici piroane cu care se prindeau
diverse obiecte de cercevele.

in picturn japonezii au preferat culorile plate

dar izbitoare ~i contururile fenne, pline de vitalitate. Acestea puteau fi observate pe pergamente ~i pe paravane, ni~te piese de mobilier,
printre putinele obiecte admise 1:n interiorul
auster al ca:minelor japoneze. impodobite cu
frunze aurite, efectul era ~i mai frapant.
Pentru occidentali, cele mai communedar ~i
cele mai admirate exemplare ale artei japoneze
sunt gravurile colorate, produse dupa: secolul
al optsprezecelea. Acestea au fost create prin
transferarea unei schite a artistului pe o bucata:
de lemn care, dupa: ce a fost gravata: ~i 1:nscrisa:,
va reproduce exact acela~i desen de mai multe
ori, conferindu-i astfel potentialul de a fi
vizionata: pe scar:l larga:.
Reflectand valorile unei perioade de calm ~i
l~te,
a perioadei Tokugawa, 1:ntimpul ca:reia
viata la ora~ a 1:nflorit ~i s-a creat o adeva:rata:
clasa: mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii

O Cai traversand
un rau, o pictura realizata
probabil de catre Chao Meng-fu ( 12541322). Romantismul
pictorilor
apa~inand
perioadei tarzii Sung a fost aici inlocuit cu o
mare aten~ie acordata detaliilor.

inspirate din viata obi~nuitj, scene teatrale,

intampl~ri sentimentale sau chiar amoroase.
Clasa superioan1 japoneza a dispretuit acest
~en de alt:l, considerand-o ieftin~ ~i popularn.
Ins~ o datj ajunse in Occident, gravurile au
avut o influenta majorn asupra directiei ulterioare de dezvoltare a picturii europene ~i
arti~ti ca Hokusai, impreuru1 cu multi alti mari
mae~trii gravori, sunt astjzi recunoscuti ca figuri proeminente in istoria artei.

O O viziune a unui artist japonez din secolul

al 16-lea despre occidentalii cre~tini. La
inceput, vizitatorii au fost primi,i cu mare
bucurie de catre japonezi care au considerat
cre~tinismul ca pe o secta a budismului, fiind
interesa1i ~i de come~ul cu occidentul.
O Ceremonia ceaiului este o tema preferata
in arta tradi~ionala japoneza. Ceremonia in sine
reflecta senti mente le artistice puternice ale
japonezilor pentru multe din aspectele vie~ii.
8