1.

TESUTUL EPITELIAL
Tesutul epitelial este constituit din unul sau mai multe straturi de celule legate
intre ele.
Epiteliile formeaza epiderma la contactul cu mediul extern, captusesc cavitatile
care comunica cu exteriorul (tub digestiv, cai aeriene, genitale si urinare),
captusesc cavitatile inchise (inima, vase sangvine si limfatice, pericard, pleura,
peritoneu), formeaza parenchimul glandelor si receptorii analizatorilor.
Epiteliile nu sunt vascularizate. Nutritia lor se face din tesutul conjunctiv, care le
insoteste intotdeauna, prin intermediul membranei bazale care le desparte.
Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire,
glandulare si senzoriale.
1.Epiteliile de acoperire sunt principalele forme de tesut epitelial. Ele acopera
organismul la exterior si captusesc, la interior, principalele organe cavitare. Se
clasifica in epitelii: unistratificate, pseudostratificate si pluristratificate.
a) Epiteliile unistratificate se clasifica dupa forma celulelor dispuse intr-un
singur strat pe
membrana bazala:
epiteliile pavimentoase simple formeaza tunica interna a vaselor sangvine,
limfatice, peretele capilarelor, al alveolelor pulmonare st tapeteaza pleura,
pericardul si peritoneul;
epiteliile cubice simple intra in constitutia mucoaselor* bronhiolelor, a
peretelui unor canale mici de secretie ale glandelor salivare etc.;
epiteliile cilindrice simple intra in constitutia mucoasei tubului digestiv de
la stomac la rect, a mucoasei trompelor uterine si a uterului. Unete au celule
cu microvili, care formeaza un platou striat (epiteliul intestinal absorbant),
altele au cili, care formeaza o bordura in perie (epiteliul mucoaselor trompelor
uterine).
b) Epiteliile pseudostratificate au pe membrana bazala un singur strat de
celule, dar nucleii acestora sunt situati la nivele diferite. Intra in constitutia
mucoasei traheale si a bronhiilor mari .
c) Epiteliile pluristratificate se clasifica dupa forma celulelor superficiale:
epiteliile pavimentoase stratificate au celulele superficiale cheratinizate
(epiderma) sau necheratinizate (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, a
uretrei si a vaginului);
epiteliile cilindrice stratificate se intalnesc in mucoasa valului palatin si in
canalele mari de secretie ale glandelor salivare;
epiteliile cubice stratificate se gasesc in peretii unor canale mici de secretie
ale glandelor salivare;
epiteliile de tranzitie sunt epiteliile la care numarul straturilor de celule
variaza in functie de gradul de distensie a organului. Intra in constitutia
mucoasei ureterelor si a caii urinare.
2. Epiteliile glandulare . Acestea sunt constituite din celule epiteliale care au
proprietatea de a elabora produsi de secretie specifici si care formeaza
parenchimul glandular. Impreuna cu tesutul conjunctiv (stroma), vase de
sange si fibre nervoase, aceste epitelii formeaza glandele.
Se descriu urmatoarele tipuri de glande:

 glande exocrine, care deverseaza produsii de secretie prin canale la

exteriorul organismului (glandele sudoripare, sebacee) sau in tubul digestiv
(glandele salivare, gastrice, intestinale);
glande endocrine, ale caror produsi de secretie, numiti hormoni, se varsa
direct in sange, iar celulele secretoare sunt in contact direct cu capilarele
sangvine (hipofiza, epifiza, tiroida, timusul etc);
glande mixte, cu functie exocrina si endocrina (pancreasul, testiculele,
ovarele).
3. Epiteliile senzoriale sunt constituite din celule receptoare (celule epiteliale
senzoriale sau
neuroni senzitivi) si celule de sustinere. Epiteliile senzoriale intra in structura
segmentelor periferice ale anali
zatorilor olfactiv, vizual, gustativ, auditiv si vestibular.
2.TESUTUL CONJUNCTIV

Tesutul conjunctiv este alcatuit din celule conjunctive, fibre conjunctive de

cotagen , reticulina , elastina si substanta fundamentala. Dupa consistenta
substantei fundamentale se deosebesc trei tipuri de tesuturi conjunctive: moi,
semidure si dure.
1. Tesuturile conjunctive moi
a) Tesutul conjunct lax (. 5 A) formeaza hipodermul si insoteste alte tesuturi.
Este cel mai raspandit dintre tesuturile conjunctive. Are rol trofic, de sustinere
si de aparare. Componentele sale sunt uniform raspandite si in proportii
egale.
b) Tesutul reticulat (. 5 B) se gaseste in ganglionii limfatici, splina, maduva
hematogena. Fibrele de reticulina si celulele conjunctive (reticulocite) sunt
organizate in retea. Celulele conjunctive predomina.
c) Tesutul fibros (. 5 C) formeaza tendoanele, aponevrozele, ligamentele,
capsulele si fasciile musculare. Are rol mecanic. Predomina fibrele de colagen.
d) Tesutul adipos ( . 5 D) se gaseste in hipoderm, mezenter* si in jurul unor
organe: rinichi, globi oculari etc. Predomina celulele care depoziteaza grasimi
(celule adipoase sau adipocite *). Acest tesut formeaza depozitul de grasimi al
organismului. Constituie izolantul termic al corpului.
e) Tesutul elastic formeaza tunica medie a arterelor mari si a venelor.
Predomina fibrele elastice.
2.Tesutul conjunctiv semidur (cartilaginos) . Substanta fundamentala, care
predomina, contine condrina impregnata cu saruri de calciu si sodiu. Nu este
vascularizat. Nutritia lui se realizeaza din tesutul conjunctiv care il inconjoara
(pericondru).
Celulele tinere, condroblastele, secreta substanta fundamentala. Celulele
mature, condrocitele, sunt dispuse in cavitati ale substantei fundamentale
numite condroplaste. Acest tesut formeaza cartilajele ce asigura rezistenta
mecanica si elasticitate.
Exista trei tipuri de tesut cartilaginos ; hialin, elastic si fibros.
a) Tesutul cartilaginos hialin cu fibre fine, formeaza scheletul embrionului,
cartilajele costale, laringeale si traheale.
b) Tesutul cartilaginos elastic formeaza epiglota si pavilionul urechii.

c) Tesutul cartilaginos fibros formeaza discurile intervertebrale si meniscurile

articulare.
3. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala, care
predomina, oseina impregnata cu saruri de calciu si fosfor. Fibrele sunt de
colagen. Celulele osoase tinere, osteoblastele, secreta substanta
fundamentala. Celulele osoase mature, osteocitele, sunt situate in cavitati ale
substantei fundamentale numite osteoplaste.
Un tip deosebit de celule osoase il constituie osteoclastele, celule gigantice
multinucleate, cu rol in remanierea osoasa.
Exista doua tipuri de tesut osos : spongios si compact.
a) Tesutul osos spongios este format din lamele osoase, trabecule, care
delimiteaza cavitati de diferite marimi, areole, in care se afla maduva
hematogena. Acest tesut se gaseste in interiorul epifizelor oaselor lungi, in
oasele scurte si late. Dispozitia specifica a trabeculelor asigura o mare
rezistenta capetelor oaselor lungi.
b) Tesutul osos compact formeaza peretele diafizei oaselor lungi si lamele
superficiale ale oaselor scurte si late. Unitatea morfologica si functionala a
osului compact este osteonul (sistemul haver-sian), alcatuit din canale
haversiene in jurul carora se dispun 530 de lamele osoase concentrice intre
care se gasesc osteoplastele cu osteocite.
3. TESUTUL MUSCULAR
Tesutul muscular este constituit din celule musculare alungite, numite fibre
musculare. Unele componente ale acestor celule au denumiri specifice:
sarcolema, sarcoplasma, reticul sarcoplasmic. Fibrele musculare au proprietatea de a raspunde la excitatii prin contractii. Tesutul muscular este
bogat vascularizat si inervat.
Dupa particularitatile organitelor contractile specifice, miofibrilele, prezente in
celulele musculare, deosebim: tesut muscular striat si tesut muscular neted.
1. Tesutul muscular striat este alcatuit din fibre musculare striate, cu
contractie voluntara rapida. Acesta formeaza muschii scheletici, musculatura
limbii, a faringelui, a treimii superioare a esofagului si a unor sfinctere. Fibrele
musculare striate sunt celule alungite, de 1 mm-12 cm lungime si 20-l00
diametru. Ele sunt alcatuite din sarcolema, sarcoplasma si numerosi nuclei
situati periferic.
Sarcolema contine organite comune (mitocondrii) si un sistem tubular
specific, derivat din sarcolema, cu rol important in contractie.Sistemul tubular
realizeaza cuplarea excitatiei cu contractia musculara.
Organitele specifice fibrelor musculare sunt miofibrilele, elemente contractile
asezate in sarcoplasma. Vazute la microscopul optic au aspect eterogen, o
alternanta de discuri (benzi) clare si intunecate situate la acelasi nivel in toate
miofibrilele, dand aspectul dungat (striat) specific fibrei musculare striate.
Discurile clare sunt strabatute de membrana Z, iar discurile intunecate de o
zona clara, zona H. Segmentul cuprins intre doua membrane Z constituie
sarcomerul ,unitatea morfofunctionala a miofibrilei.
La microscopul electronic, miofibrilele apar alcatuite din doua tipuri de
miofilamente: groase formate din miozina, cuprinse in discurile intunecate, si

miofilamente subtiri formate din actina, solidarizate de membrana Z si

intercalate intre miofilamentele groase.
3. Tesutul muscular striat de tip cardiac formeaza miocardul. Este un tesut
muscular cu contractie involuntara. Miocardul este alcatuit din fibre
musculare cardiace, alungite si ramificate, cu lungime si diametru mai mici
decat ale fibrelor striate si cu structura asemanatoare acestora, dar cu nucleu
unic si asezat central.
Celulele musculare cardiace vin in contact unele cu altele la nivelul unor
discuri intercalare ce reprezinta jonctiuni intercelulare specializate, vizibile la
microscopul electronic.
2. Tesutul muscular neted visceral este constituit din fibre musculare/netede,
omogene, cu contractie involuntara, lenta si prelungita.
Formeaza musculatura tubului digestiv (incepand cu a doua treime a
esofagului), a cailor aeriene respiratorii, a tractului genital, muschii erectori ai
firelor de par, muschii corpului ciliar, stratul muscular din peretii vaselor
sangvine. Fibrele sale sunt asezate in straturi si benzi sau sunt raspandite in
tesut conjunctiv. Fibrele musculare netede au aspect fusiform si sunt formate
din sarcolema, sarcoplasma omogena si un nucleu situat centrat. In
sarcoplasma sunt organite comune si organite specifice miofibrile fara
striatii transversal, neorganizate in sarcomere. Aceasta structura apare
omogena (neteda) la microscopul electronic.
3. Tesutul muscular neted multiunitar este format din fibre musculare
separate si se gaseste in irisul globului ocular. Are contractii fine si limitate.
4. TESUTUL NERVOS
Tesutul nervos este format din celule specializate (neuroni) si din celule gliale
(nevroglii).

Neuronul
Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului si tesutului
nervos, capabila de excitabilitate, conductibilitate si integrare.
Ca oricare celula, neuronul este constituit din membrana, citoplasma si
nucleu, primele doua avand denumiri specifice.
O caracteristica structurala a neuronului o constituie prezenta prelungirilor
dendrite (in numar variabil) si axon (unic).
Clasificare:
Dupa numarul prelungirilor exista neuroni: unipolari, pseudounipolari, bipolari
si multipolari.
Dupa forma corpului celular sunt neuroni: sferici, ovoidali, fusiformi, piramidali
etc.
Dupa functie neuronii se grupeaza in: senzitivi, motori si de asociatie.
a) Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii
spinali, cu dendrita lunga, care deservesc sensibilitatea exteroceptiva si
proprioceptiva (neuroni somatosenzitivi) si sensibilitatea
visceroceptiva(neuroni viscerosenzitivi).
b) Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung
(neuronii motori din scoarta cerebrala sau din substanta cenusie medulara). Ei
determina contractia musculaturii scheletice (neuronii somatomotori) si a
celei netede (neuronii visceromotori).

c) Neuronii de asociatie sau intercalari sunt neuroni de dimensiuni mici, care

realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori.
Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase. Influxul nervos
circula centripet prin dendrite si centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi
amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si mielinice, cu conducere
saltatorie, rapida.
Fibrele mielinice prezinta trei teci: teaca de mielina, teaca Schwann si teaca
Henle.
Teaca Schwann este formata din celule gliale rasucite in jurul fibrei. Intre
celulele Schwann se afla strangulatiile Ranvier. Datorita rasucirii celulelor
gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei acestora spre exterior, rezulta o
suprapunere de membrane lipoproteice, care formeaza teaca de mielina.
Aceasta are rol trofic, de protectie si izolator.
Teaca Henle, care acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de
natura conjunctiva si are rol de aparare.
Sinapsele reprezinta legaturile morfofunctionale de contiguitate dintre
neuroni. O sinapsa cuprinde trei componente:
componenta presinaptica, reprezentata de butonul terminal al axonului, in
care se gasesc mito-condrii si cule cu mediator chimic (acetilcolina,
adrenalina sau noradrenalina);
fanta sinaptica, spatiu sinaptic cuprins intre membrana presinaptica (a
butonului terminal) si cea postsinaptica:
componenta postsinaptica poate fi membrana diferentiata a unei dendrite
(sinapsa axodendritica), a unui corp neuronal (sinapsa axosomatica) sau a
unei fibre musculare (sinapsa neuromusculara sau placa motorie).
Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeaza o retea de receptie,
conducere, stocare si integrare a informatiilor, in vederea elaborarii unor
raspunsuri reflexe sau voluntare.
Aceste raspunsuri sunt transmise prin intermediul sinapselor neuroefectoare
la muschi si glande, determinand reactii de aparare si adaptare a
organismului la conditiile variabile ale mediului.