Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Urgente Medico Chirurgicale Nursing
Urgente Medico Chirurgicale Nursing
o Corpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia
2) Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe piele
3)
4)
Respiratie artificial
Hemostaza provizorie
Toaleta si pansarea plagilor
Imobilizare provizorie a fracturilor
7) Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate
8) Efectuarea miscarilor cu blindete
9) Anuntarea accidentului
10) Transportul la spital al victimei
11) Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuare
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
- Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care s-a
produs accidental
Etape de executie
Timpi de executie
1. Asigurarea barajului
- Sunt indepartate persoanele curioase in jurul
de siguranta a victimei
accidentatului
2. Examinarea victimei
- Se efectueaza o prima examinare a
la locul accidentului
bolnavului pentru a constatat daca respire,
daca prezinta pulsatiile arterelor la carotida si
radial
3. Efectuarea primelor
ingrijiri
5. Asezarea victimei la
sol si pe brancarda
decubit
(supinaie)
6. Examinarea victimei
dorsal
- Se palpeaza bazinul
7. Efectuarea primelor
ingrijiri
8. Ridicarea victimei de
la sol
- Se pregateste brancarda
- Se ridica victima avind grija sa nu fie
mobilizate regiunile traumatizate
- Se pune pe targa
9. Transportul
accidentatului
ATENTIE!
- Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si cit mai
putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca exista
- Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in cazul
fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca contuzia sau
sectiunea maduvei urmata de paralizie definitive
EFECTUAREA TRANSPORTULUI BOLNAVULUI N SPITAL
Transportul bolnavului n spital este o etap important deoarece efectuat
cu ntrziere sau n condiii neadecvate poate determina agravarea bolii sau
chiar decesul bolnavului.
Transportul primar transportul bolnavului la spital de la locul de munc,
de la domiciliu sau de la locul accidentului. Riscul este mai mare, deoarece
bolnavul este transportat nepregtit i fr un diagnostic cunoscut.
10
- Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P.I susine bolnavul din regiunea
cefalic, sprijinindu-i capul, spatele i conduce aciunea de mobilizare i transport;
P.II susine regiunea lombo-sacrat i membrele superioare; P.III susine membrele
inferioare.
- P.I comand manevra numrnd 1, 2, 3; la comanda ,,3 bolnavul este ridicat i
se face un pas napoi.
- Brancardierii aduc targa n poziie orizontal sub bolnav, pe care cele trei
persoane l vor aeza cu grij.
- Se acoper bolnavul cu cele dou pturi.
- Cei doi brancardieri pornesc la comand de pe loc cu pai schimbai, pentru a
micora oscilaiile trgii.
Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul n timpul
transportului.
- Bolnavul este transportat cu faa nainte, pentru a-i da sentimentul de siguran n
timpul deplasrii.
- Transportul bolnavului cu brancarda pe scri
2. Efectuarea tehnicii
incat tesuturile nu mai primesc oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele
care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si
se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se
instaleaza apnea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca
rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca
inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la inceput, pentru ca in
acest caz nu exista un interval de gratie, cu pastrarea respiratiei.
Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul
respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10
min.
Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care
corespunde cu moartea clinica.
Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin
- Pierderea constientei
- Oprirea respiratiei
- Incetarea batailor inimii
- Absenta pulsului la artera carotida
- Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor
- Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si
materii fecale
Intre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt
30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite.
Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin
- Stabilirea existentei pulsului la arterele mari
- Culoarea tegumentelor
- Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii
- Existent cianozei
- Aspectul pupilelor
Resuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului
medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de
la locul accidentului in timpul transportului si la spital.
Stabilirea diagnosticului
Diagnostic
Stop cardiorespirator
Respiratie
Oprita
Circulatie
Oprita
Stare de
constienta
Pierduta
Alte
manifestari
Paloare sau
cianoza
Midriaza
Relaxarea
16
Lipotimie
Superficial
Puls slab
Tensiune
arteriala
scazuta
Pierduta
Coma
Profunda,
zgomotoasa
sau deprimata
Inconstienta
profunda
Soc
Pastrata
Puls amplu,
bine batut sau
colaps
circulator
Puls filiform
Tensiune
arteriala
prabusita
Pastrata
musculaturii
Dureaza citeva
secunde sau
minute
Revenire
spontana
In functie de
cauza comei
Stare generala
alterata in
functie de
cauzele
socului
17
1. Suportul vital bazal (SVB) format din totalitatea masurilor care pot realiza o
In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial
sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiraie cu cel normal,
de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca exista dubii
asupra modului in care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea
din cazul in care pacientul nu respira.
5. a) Daca respira normal:
se aseaza in poziia de sigurana;
apel pentru ambulana(112);
evaluare continua.
b) Daca nu respira normal:
20
21
b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilaie artificiala (gura la gura sau gura la
nas) este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa
execute respiraia gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilaie artificiala este
net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca procentul de
supravieuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizand si ventilaia
artificiala frecvena compresiilor trebuie sa fie de 100/min se intrerup compresiile
numai daca pacientul incepe sa respire normal.
7. Se continua resuscitarea:
pana cand soseste personalul calificat;
victima incepe sa respire normal;
salvatorul este epuizat.
Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand:
22
23
De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul
de producere: fracturi spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi
fracturi complete,interesnd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete
(partiale).
24
La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma
unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate
durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa
echimoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni sanguine ce apar
imediat sau dupa 24-48 ore
Semne de certitudine (semne sigure)
mobilitate anormala n focar,
perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL
SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA
RADIOGRAFIEI.
Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imediate:
transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa
lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate
infectia focarului de fractura
Complicatii tardive (ntrziate):
cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)
pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii)
calusul vicios
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor
fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate
prin miscarea unui fragment osos.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si
latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica.
Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral
imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si
dedesubtul focarului de fractura.
nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului
n ax.
Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise. Fracturile deschise se
imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta
reducerea lor prin tractiune.
25
26
29
Entorsa gleznei
Luxatia ruptura capsulei articulare , a ligamentelor cu dislocarea oaseor din
articulatie pierzind contactul dintre ele partial sau total.
Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele
articulare ale oaselor care formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale
unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile pot fi complete sau incomplete.
Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta
reducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.
Luxatia cotului
SCOP
Reducerea durerii prin imobilizarea corecta a membrului accidentat si
prevenirea instalarii complicatiilor
SEMNELE LUXATIEI
-
30
Durere vie
Limitarea miscarilor
Impotenta functionala cu pozitie vicioasa fata de pozitia normal a regiunii
Scurtarea segmentului
Deformarea regiunii
Echimoze
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE
- Se administreaza bolnavului calmante pentru ai suprima durerea
- Se aplica circular la nivelul articulatiei un manson imbibat in apa rece pe o
portiune cit mai intinsa din membru, in pozitia existent
- Se fixeaza mansonl cu ajutorul unei fese , efectuiand un bandaj
compresivconducind fasa in 8, asezind piciorul in unghi drept cu gamba
- Se aseaza accidentatul pe targa si se transporta la spital
SEMNELE ENTORSEI
- Durere mai putin intense
- Impotent functional relative
- Deformarea regiunii prin edem si formarea de lichid in interiorul articulatiei
hidrartroza
Entorsele cele ai frecvente sunt la articulatia gleznei, cotului, umarului, pumnului
si degetelor.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN ENTORSE
- Se administreaza bolnavului calmante pentru suprimarea durerii
- Se aplica comprese resi sau se efectueaza pansament compresiv
- Se transporta la spital
-
33
34
35
Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat
folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n
situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de
membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile.
Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n
portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai
mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea
unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza
obligatoriu urmatoarele date: nume,prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din
30-30 minute se slabeste 1-2 minute garoul pentru a permite irigarea segmentului
de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului
care sngereaza. Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
Hemostaza medicamentoasa se bazeaza pe procesul de coagulare al singelui si
anume folosirea de substante chimice cu actiune locala, apa oxigenata, adrenalina
1, substante biologice cu actiune hemostatica locala, substante cu actiune
generala clorura de calciu, vitamina K, vitamina C.
In hemoragiile mari in care accidentatul prezinta semen de anemie acuta , dupa
efectuarea hemostazei , este necesara transfuzia de singe integral sau plasma.
Hemoragiile mari se manifesta prin
- Agitatie
- Paliditate
- Ameteli
- Cefalee
- Extremitati reci
- Transpiratii reci
- Tensiune arterial prabusita
- Puls rapid
36
Respiratie accelerate
Dilatarea pupilelor
Slabirea sfincterelor
Convulsii
Lipotimie
Important de retinut
- Nu se aplica tinctua de iod pe rana
- Nu se aplica antiseptic in arsuri
- Nu se aplica vata direct pe plaga
- Nu se toarna solutii antiseptic in plagile penetrante si perforante
- Nu se executa manevre de explorare a ranilor
- Nu vor fi scoase din plaga corpurile straine, fragmentele de os sau chiar
agentul vulnerant , aceste manevre pot duce la hemoragii grave
- Se efectueaza vaccinarea antitetanica
-
lichide si electroliti
Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de
gradul de profunzime al arsurii. Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste
regula lui Wallace numita si regula lui 9.
38
39
Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja
discutate. Siguranta salvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram.
Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform
protocolului ABC sunt si ele valabile.
Ingrijirile acordate imediat
- se scoate victima de sub actiunea agentului vulnerabil
- se efectueaza stingerea prin stropire cu apa a imbracamintei, nu se vor
decoperi de imbracaminte regiunile arse
- se acopera accidentatul cu cearceafuri sterile si curate fara a indeparta
resturile de haine de pe tegumentele arse
- se calmeaza durerea ppentru a preveni socul
- se face tratamentul local al plagilor
- in arsurile chimice se executa o spalare locala cu apa incalzita la 24-280
- se iau masuri de urgent pentru a transporta accidentatul la spital
40
Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta
de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza
informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este
maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene
iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii
deosebit de grave chiar moartea.
Generalitati:
o Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate
o Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase
o Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate,
umezite. Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul.
o Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.
ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN DEGERATURI
O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea
normala a temperaturii corpului este cuprinsa ntre 36-370C
Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici,traumatizatii,
alcoolicii, drogatii, necatii.
Degeratura si inghetarea generalizata tulburari locale si generale ale
organismului determinate de actiunea frigului asupra unor prtiuni limitate sau a
corpului intreg.
o Vintul
o Imbracamintea strimta si umeda
o Debilitatea organismului
o Anemia
o Tulburari de circulatie
- Determinante
o Frigul care actioneaza asupra organismului un anumit timp
Cele mai expuse degerarii sunt extremitatiile corpului
- Picioare
- Miini
- Urechi
- Nas
Degeratura nu este o simpla tulburare locala , ci o suferinta a intregului organism.
Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea
acestor pacienti este de durata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a
corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect dupa ce temperatura corpului este
peste 30 de grade C.
Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:
rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea
lui n mediu ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu
hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C.
rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie
cu apa ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa
calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o
temperatura central pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa
calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind
aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid.
rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.
In cazul unei stari mai grave, persoana trebuie transportata de urgenta la
spital.
Atentie!
In cazul degeraturilor grave nu trebuie sa se faca reincalzirea regiunii degerate la
fata locului sau in timpul transportului, ci la unitatea spitaliceasca, deoarece un
segment dezghetat si neprotejat suficient de un pansamnet steril corespunzator este
mult mai expus unor infectii in timpul transportului, decat unul inghetat.
Tratamentul degeraturilor se face cu:
unguente - glicerina, pe baza de venin de albine, spanz);
tincturi - din buruiana de venin, angelica, administrate de 3 ori pe zi, cate 10
picaturi o data);
decocturi - telina, morcov, radacina de ghimbir;
comprese si bai cu infuzii - pin, sofranel, samburi de gutui, muguri de brad,
cu suc de ceapa, varza, cataplasme cu varza cruda.
"Incalzirea zonelor degerate nu se face brusc, astfel, se recomanda
incalzirea zonei degerate, fie cu ajutorul propriului corp (ex. plasarea
mainilor la subrat sau intre pulpe), fie cu ajutorul mainilor insotitorilor
sau folosind saci de dormit uscati. De asemenea, este indicata deplasarea
spre adaposturi calde unde se pot schimba hainele ude si se pot folosi bai
cu apa calda (care nu trebuie insa sa depaseasca 40-42C)".
Totodata nu se recomanda frecarea cu zapada deoarece poate agrava
leziunile tegumentare. De asemenea, nu este indicata nici tinerea zonelor
degerate in apropierea unei surse intense de caldura (de exemplu: focul,
incalzitoare electrice, etc.).
"Tratamentul consta in stimularea circulatiei sanguine la nivel local, lucru
45
46
- absenta pulsului
- prabusirea tensiunii arteriale
- pierderea reflexlui papilar
- pierderea constientei
- semen de iritatie meningeana
- incapacitatea victimei de a chema ajutor
Arsura electrica
- apare la locul de contact , este putin dureroasa
- are forma rotunda sau ovalara si bine delimitate
- leziunea superficial este insotita de alterarea tesuturilor din profunzime
- plaga este adinca si se cicatrizeaza greu
48
- resuscitare cardio-respiratorie
- dupa revenirea starii de constienta la nivelul plagii se aplica un pansament
protector aseptic
- transportul la spital cit mai urgent
- in timpul transportului se supravegheaza functiile vitale si starea de
constienta
50
51
52
53
54
56
Simptomatologie:
faza de excitaie (de beie) (la o alcoolemie de 12%): greuri;
vrsturi; agitaie psihomotorie; logoree; disartrie; agresivitate
faza de incoordonare (la o alcoolemie de 23%): tulburri de
coordonare i echilibru; facies congestionat
faza de com (la o alcoolemie de 35%): hipotonie muscular;
hipo sau areflexie; relaxare sfincterian; midriaz; bradipnee; tahicardie;
tegumente reci i palide; sput (saliv) aerat
Primul ajutor:
provocarea urgent a vrsturii (dac este contient)
spltur gastric cu soluie de bicarbonat de sodiu 4-5% i
crbune medicinal
administrare de cafea foarte concentrat, ndulcit cu mult zahr
pung cu ghea sau comprese reci pe frunte
nclzirea minilor i picioarelor
2) Intoxicaia cu alcool metilic:
Simptomatologie: cefalee (durere de cap) intens; delir; vrsturi; colici
intestinale; diaree; dispnee; cianoz; tahicardie; hipotensiune arterial; cecitate
(orbire) total; midriaz; mialgii (dureri musculare); convulsii.
Poate provoca rapid deces, prin edem pulmonar acut sau stop cardiorespirator, avnd prognostic deosebit de grav.
Primul ajutor:
spltur gastric cu ap bicarbonatat 4-5% + crbune activat
administrarea antidotului: alcool etilic (0,5 ml/kg corp, la 2
ore)
combaterea acidozei (bicarbonat de sodiu)
vitamine din grupul B
3) Intoxicaia cu nicotin:
Se produce prin consum exagerat de nicotin, sau accidental, prin nghiirea unor
substane de protecie a plantelor (pesticide) pe baz de nicotin.
Simptomatologie: cefalee; ameeli (vertij); stare de ru; transpiraii
abundente; vrsturi; diaree; tahicardie; convulsii. n cazurile grave se poate instala
stare de oc i aralizie a musculaturii respiratorii, cu stop respirator.
57
Primul ajutor:
provocarea vrsturii (dac a nghiit nicotina)
crbune medicinal i sulfat de sodiu
perfuzie endovenoas (P.E.V.) cu glucoz i ser fiziologic
vitamine din grupul B
resuscitare (dac exist stop respirator)
4) Intoxicaia cu benzin:
Simptomatologie: stare de ebrietate; cefalee; ameeli; vrsturi; tremurturi;
pierderea strii de contien. n cazurile grave pot apare paralizia musculaturii
respiratorie i starea de oc.
Primul ajutor:
scoaterea accidentatului la aer
crbune medicinal
resuscitare respiratorie (dac este necesar)
Este contraindicat administrarea de lapte, sau substane uleioase.
5) Intoxicaia alimentar:
a) Cu carne, pete:
Simptomatologie: greuri; vrsturi; diaree fetid; astenie; dureri abdominale
i lombare; facies toxic; paloare; transpiraii; frisoane; febr; tahicardie; expiraie
fetid.
Primul ajutor:
vrstur
spltur gastric (cu ap cald i sare)
nclzirea accidentatului
b) Cu ciuperci otrvitoare:
Simptomatologie: apare de la 30 minute pn la 48 ore de la ingestie;
hipersalivaie; transpiraii abundente (profuze); vrsturi; tulburri de vedere;
cefalee; hipotensiune arterial; tulburri de ritm cardiac; stare de nelinite;
insuficien respiratorie; chiar paralizii.
Primul ajutor:
s bea mult ap cu sare (nu lapte), apoi provocarea vrsturii
crbune medicinal
alcalinizare: cu bicarbonat de Na
O2
58
6) Intoxicaia cu somnifere:
Simptomatologie: iniial stare de agitaie, apoi somn profound; mai pot apare i
stri de ru, vrsturi, convulsii, insuficien respiratorie, paralizie respiratorie
(este letal).
Primul ajutor:
dac este contient: s bea ap i sare, apoi provocarea vrsturii
dac este stop respirator, se face resuscitare
7) Intoxicaia cu calmante:
Simptomatologie: grea; vrsturi; diaree; stri de agitaie; convulsii; n
cazurile grave stop cardio-respirator..
Primul ajutor:
dac intoxicaia este depistat rapid se provoac vrstur; dac
este descoperit tardiv, se administreaz doar crbune medicinal i sulfat de sodiu
n stop cardio-respirator: resuscitare.
Intoxicatiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate
combustiile incomplete. Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de
obicei accidentala.
Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi,
pierderea constientei, aspect visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu
emanari de gaze fara echipament de protectie.
n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai
rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai
precoce n concentratii mari.
Intoxicatia cu substante caustice
n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric,
sulfuric, etc.)
sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport
cu natura lor si gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la
necroza.
59
60
62
Tehnica:
se dezobstrueaza caile aeriene
se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus
63
64
65
Sonda de intubat
66
67
BIBLIOGRAFIE
68