ANUL I. No.3 MARTIE 1933 Viata Basarabiei REVISTA LUNARA Editath de Asociatia culturala ,,Cuvant Moldovenesc* Director PAN. HALIPPA Biserici de ten « ++ PB, Constantineseu-tast Pe malut mari tversari)s 0.200000), Spatare Pe drumurl basarabene |)... 1) Dov Destia (versurl) » Ociav Sargetin Regiuniie naturaie dintre Prut gl Nistru T. Porucie Cantarea neamuldl (Vorsuri)- +. +». + Sergiu-Victor Cujba ‘Toamnd (versuri) » Lill Sergiu Sarbu Vatorifiearen ostrovului ,Cagtita I) 1M Anastasenco Chica gi Europa, se tes Dil AG, Bariédeanu CRONICA: SENNA A sors og dla ni, Zee Ate fa AD. To meer TocynapctentasAsociatia Culturala ,CUVANT MOLDOVENESC* Recunoscutd persoand jurldicd prin sentlofa ‘Tetounatutul LApusaa S. 1. Scopul Asociafiei: ART. 1, dia statut: Se foffinfeaz& cu sediut to Chisinau si pe timp ne~ limitat, 0 asoclatie pentru crearea, ajutorarea s{ sustinerea fap- telor de cuiturd natfonsld sl educatic cetdfencascX cu denum!- rea .Cuvant Moldovencsc*. ART 2. Ea va ajuta populatia din Basarabia in scop de-a progresa pe calea culturel najfonaie, educatici cetatenestt si in domeuiul eco- nomic, incurajand-o glspriiinind-o in toate inceputurile bune, Pregedinte, PAN. HALIPPA — Abonamentul: 120 lei pe an; pentru autorita{i, lei 500 Colaboratorii revistei Alexandrescu C., — Ceslav Ambrajevi Acafatov Mihail,— Antohi Panait, — Balan St. — Balbareu 1, — Bogos Dumitru,— Boldur Alexandru, — Bulat Toma, profesor universitar, — Bulat Stefan,--P. Bajbeuc-Melicov,— Bezveconnai G, G..— Cazacu Au- rel,—Cerndianu Const. D-r., —Cerchez Ecat.,— Ciobanu Stefan, membrua al Acad. Roméne, — Al. David, — Constantinescu-lasi Petre, profesor universitar, — Crihan Anton, — Cujba Sergia,— Cuzminschi Pavel, —-Cardas Agricola, — Ciotlec Romulus, — Ciachir Mihail, — Dundreanu N., — Dumitrascu Ion, — Fala Protir, — Firied Petre, — Friptu Iuiian, — Fronzé Auxentie, — Gala Galaction, — Ghibu Onisifor, prof. univ., — Ghelmegeanu Mihail, — Ghenzul Vasile, — Gheorghian Petre, — Georgescu- Vrancea Const, -- Halippa Pantelimon, —- Hanes Petre, ~~ ‘Miron C. Holban,— Hotnog T.,— Hanes V.,—Iaco- bescu Th.—Iov D.,—Ioncu T.,—Ionescu Darzeu,—Ispir Mircea, Lufcan Anton, — Laseu_ Vasile, — Macovei Ioan, — Madan Gh. Mitchevici iuliu, ~- Marian Liviu, — Munteanu Donar, — grescu Joan, — Nastase Gheorghe, conferentiar universitar, — ‘Niculifa N.'I. — Obreja-lasi G., — Pelivan Toan, — Popovseht NV, -~ Protiri N,, —- Poleae Manuil, — Poracie T. — Popescu "” — Raseu Gh., prot, — Smochind Nichita, -- Stoica Cezar, ~~ Spataru N, — P. V. Stefinucd, — Teianu Const, — Terziman . — 1. C. Teodorescu, prof, — Tudor Iorgu, — Teodoresea Const., avocat, — Vitt. Popa, — Usurelul Al. — Usinevici $t. Dr., — Vasilia -Hasnag Elena, — Vicol Teedor, D-r,— Vrabie Grigore — Zaborouschi I. — Stirbu T. A.ANUL II, No.3 MARTIE 1933, Viata Basarabiei REVISTA LUNARA Editat& de Asociafia culturalé ,Cuvant Moldovenesc DIRECTOR: PAN. HALIPPA Biserici de lemn Intre monumentele doveditoare vechii tradiii de arti romineasca ‘in Basarabia trebuese considerate gi bisericile de lemn, modeste gi negiijabile fa prima vedere, valoroase depozite de arté uneori. Bisericife de temn sunt rispindile peste tot pamfatul locuit de Romini; pitem afirma chiar c& ele constitue o caracteristica a arhitecturit romtnesti. Ele formeazi deseori tranzifia dintre arta (a~ r4neascd, in primul rind prin identitatea materialului, gi cea oficiala. In Transilvania bisericile de lem au fost studiate mai atent. Profesorut dela Cluj d. Coriolan Petran a publicat un studi inte resant asupra bisericilor din judeful Arad. In ultimul anuar al co- misiei monumentelor istorice pentru Transilvania d-l Atanasie Popa se ocup pe larg de bisericile din Colfirea, Apahida, Capalnea, Cuhea, Galgin, Copdceni, lernut si Coresti*) — care, afar’ de ultimelé dou’, prezint4’ un caracter proptiu construcfiilor transilvane, apropiindu-se de verticalismul bisericilor gotice. Unele sunt foarte vechi, dar cele mai multe din sec. XVIII; din cele mai interesante putem cita biserica din Tiurea dela 1750 saa cele dou din Fildul de jos si Fildul de sus 9). In Bacovina sunt mai putine tn comparatie cu cele de piatra, cum era si firesc intr'o provincie, care a fost leaginul statului mol- dovinesc ia cea mai striiluciti epocg a fui si deci cu largi posibi- tii de comand’, In provincilie vechiului regat sunt ceva mai nu- 2) .Anuarul pe 1930-31" Cluj 1932 pp. 149-314. 2) La Tizigara-Samurcag ,L’art du peuple roumaln” Géntve 1925, pp. 1-3, 1130 VIATA BASARABIE! meroase. S'au pistrat schituri cu bisericufe de lemn, dintre care unele destul de cunoscute ;. Volovaj din Bucovina, Gorovei din nor- dul Moldovei, Valea Neagré din Vrancea, Mandstirea din Covurlui si alitea altele din judejele Buziu, Valcea si Gorj. In Basarabia par s& fie tot atit de numeroase, dact nu chiar mai multe de cit in Transilvania, $i presupunem alte imprejuriri pricinuitoare folosinfei temnului 1a construirea bisericilor. Pe cind in Atdeal mulfimea pAdurilor gi influenfa bisericilar gotice cu ten- dinfe de verticalism, care se adecvau mai ugor lemmului fa con- sttuctori mai stiaci, aut fost cele dowd cauize pentra folosirea acestui material, in Basarabia el se ‘ntrebuinfa in locul pietrei, pentru ca era mai eftin si pentruck se puteau mai ugor reconstrui dupa dari- miirile si arderile, clrora cadeau pradd ta mecurmatele invasii tati- resii, Cu toate cX Basarabia apare tirziu in istoria arhitecturii mol- dovinesti, in epoca asa numiti de decadent"), cind fn restul Mol- dovei se ‘ntrebuin{a nvult piatra, ea cunoaste aproape exclusiv jemnul, In anii 1812—1813 existan in Basarabia ‘775 biserici din carg numai 41 erau de piatri, iar restul de lemn ¥). Care era situaia numeric a bisericilor din Moldova propriu zis la acea epoca nu stim; tn orice caz diferenfa dintre cele de piatra si de lemn era’ cu mult mai mica, Se vede aceasta din relatirile mult mai vechi ale episcopului catolic Bandinus, cfnd a vizitat Moldova pe timpul fui Vasile Lupa. Asupra acestor biserici nu s'a scris nici un studin complect pana ’n prezent, Date mai numeroase se pot culege din lucrarea d-lui Ciobanu ,Biserici vechi din Basarabia‘, care da informatii in general despre toate bisericile basarabene, cu citeva cuvinte spe ciale despre cele din tems, %) menionind mai pe larg unele din ele la descrierea citorva situate in regiunea mijlocie a Basarabiei. Ar fi fost mai polrivit sé se consacre studii pentru cercetarea tor pe regiuni, Un inceput s'a facut de fostul profesor V. Curdinov- schi, care a dat citeva informafii despre unele biserici de lemn (7) din jud. Hotin 4), ») Io lucrarea noastr4 ,Evolutla stilulul moldovenesc* lagi 1927, 2) Dupa cunoscuta stafisticd publicata de 1. N. Hallopa fn Trudi" UL, pp, 231-235. 4) Op. cit. pp. 3-6, 4) ,Cele mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin® ta jRevista so- cletafil istorico-arheologice bisericesti* Chisinau 1925, XVI, pp. 60-74, 2IATA BASARABIEL 131 Dupi aceste date, casi dup’ informafii personale culese to chteva excursii sau la Iucriirile studenfilor mei dela Seminarul de Istoria artei crestine, voi cluta si stabilesc 0 usoari catagratie a bisericilor de lemn, urmind ca schifa noastrd si fie oricind com= plectaté de cercet&ri gi informatti ulferioare, Datele din ,Anuarele eparhiale" nu sunt totdeauna exacie, trebuesc controlate; in bund parte ta folosim, Cele mai multe biserici de femn se aflé in judefsl Hotin: din 150 locaguri, inclusiv cele dow ordgene, 82 sunt din lemn, Biserica din Sangera (Hoths) 1750. deci mai mult de jumatite, Nici una nu depiseste pragut veacului XVIII in vechime ; citeva sunt‘construife din acelag material pind ‘n zi- ele noastre, ceia ce dovedeste o practicd adfuc raspindit& in acest finut. Cea mai veche pare a fi biserica din Singerea, trecuti tn Anuar la 1810 4); de fapt insi la 1806 a fost transportata din satu! Dorofteni-Dorohoi de proprietaral Gheorghe Tautul gi unde exista de aproape un veac. La 1710 fusese ridicati biserica din 5) gAnuarul Eplscople! Hotinului* Chisinau 1920.132 VIATA BASARABIEL Marsine(i, refdcut& la 1858 din cirimidi. Tot pe atunci s'a con- struit si biserica, azi dispiruta, din Trebisdu{i, care pastra un. an- fimis dela 1707—in 1763 este pomenitS, in 1914 disfticutii 4}. La 1730 ¢ trecut& biserica din Ringaci, fa 1735 din Berestic; pela 1750 cea din Beleavine{i-Ghilovefi, refticut’ comptect in zilele noastre, a doua jumftate a veacului XVII dateazi urmétoarele biserici: Mihaleova la 1762, Moldova 1765, Rotunda 1766—dupi mai multe fnsemnari pe c&rfi, asa c& data din ,Anuar* poate fl sigur complectat’ — Comarovo la 1765 din brazi intregi construitt, Dindufi la 1768 de un plan moldovinesc, Baicdufi la 1769, Belo- souvea la 1770, Prigorodoc 1771; Rjavinefi retnoita ta 1778, deci miilt mai veche; la 1793 bisericile din Nagoreni si Vartic&uti. Cele mai numeroase sunt din veacut XIX, La 1805 se ridi- case biserica din Noua Sulifi, reficutt din cframidi la 1858; Ghi- niufi la 1806; Ia 1807 bisericile din Hodoraufi, Viigoara refécutt tot din lema a 1915, Poliana, Cruglic si Caplevca. La 1806 se transforma dintr’o geamie biserica din Nelipaufi; la 1809 se con- strueste biserica din Forostina pe fundament de piatra; la 1813 Lomacinefi; mai veche de 1827, cind e reparati, biserica din Cu- ligovea ; la fel biserica din Sendreni, reparaté 1a 1861; [a 1817 cea din Tarnova, Desi reparati la 1891, biserica din Stroesti e mult mai veche; tradijia spune c’ar fi fost adust din Austria, Nu s’a pu. tut stabili nici vechimea bisericli din Volcineyi, refacui la 1915. Deeun interes deosebit sunt citeva biserici, a c&ror datt pre- cist de construire n’o cunoastem si care, dispirute azi, pot fi stu- diate dup’ fotografiiie pastrate °), Biserica din Grimincduji a fost desficuld in 1912, actuala tot din lemn dateazt dela 1889; cea din Balasinesti a fost desficutd in 1918, actuala din piatré e mai nowt, Biserica din Cobolcin are o clopotnifi mult aseménatoare cetei dela Rotunda; dupa traditie ar data din secoiul XVIII; actuala, tot din lemn, dateazi dela 1909, Biserica din Cherstinesti e trecuté in pAnuar* din piatré la 1895; probabil cea de lemn, de care vor= beste Curdinovschi *), si fi disparat tn timpul rasboinlui, Din a doua jumitate a secolului XIX dateazti bisericile din: Barnova, Conovea, Levin{i, Balamutovea, Coidleva, Doljoc, Perebi- 1) Curdinovscht. op. cits pp, 60, 72. 2) Reproduse la Curdinovschi, op. cit. 2 Idem, p. 66,VIATA BASARABIEI 133 coufi, Taristufi, Briceni, Buzovifa, Caracusani, Grigevifi, Neporotuva, Noua Sulit, Rom&nc&ufi, Rososeni, Seligtea, Tabani, VAsctugi, Vet rianca, Berlineti, Burlinesti, Fetesti, Larga, Lopatnic, Medveja, Bal. cAuji, Barnova, Cepeleufi, Clocugna, Glinoaia, Ocnifa si Serbiceni. Dup’ 1900 se mai cladesc ined din lemn biseriicle din: Serbineti in stilut vechi motdovinesc al acestui tip, Bulboca mai simpld, Be- loufi, Vorniceni, Reveduji, Sancdufi, Siloveyi, Bordiug, Cotelna, Glinca, Mandac&ufi si Cormani, cea mai nou (1915) in locul bisericii veehi. In judetul Soroca proportia dintre bisericile de lemn gi de piatr& este mult mai mic& : 39 fafi de 158, deci un sfert, Nicl una nu este mai veche de mijlocul veacului XVIII: Ia Corbul se ridic& ta 1749, iar alaturi de ea alta la 1902, Tot dowd s'au construit fa Barlideni: una la 1770 in cotuna Paladia gi alta la 1882 si la Garbova-Om mort cu una veche deia 1775 si alta nouk dela 1908. La 1797 s’a ridicat biserica din Sudasca, refficuti in zilele noastre din piatré; fa 1775 cea din Grimaufi, Pe valea Rautului, regiune astizi lipsité de p&duri, se con- struesc tn veacul XVIHi mai multe biserici, transformate fn veacul urmator in piatra, Biserica din MArculesti pare a fi cea mai veche {1760} dupa o tasemnare de mai tirziu 2); la Floresti e trecuti tn Anuar* din 1807, dar poate fi mai veche. Fara dati e trecut& bi- serica din Varvarovea, din aceiasi regiune ; tot de acolo Cenuga dela 1817, Fara date sigure sunt trecute bisericile din Sevirova, dela cimitirul din Tarnova, dela Macarovca gi Cremenciue, probabil» de aceiasi vechime, Din prima jumatate a veacului XIX dateazd bisericile: Vere- jeni Ia 1801 gi reficuti peste un veac din piatré; tot atunci Cxla~ risauca, la 1819 Horodigtea, 1829 Braicova. Desi biserica din Ghizdita e trecut in ,Anuaré la 1896, trebue s fie mult mai ve- che, dup’ unele icoane si c&rfi bisericesti cu insemnari dela mijlo~ cul veacului, Pe focul unei biserici vechi se construeste la 1910 cea din Dangeni. Din a doua jumitate a secolului XIX sunt bisericile din: Cu- regnita, Derciufi, Zgura, Dondiugcani, Briceni, Frasin, Cernoleuca, Drochia, Climauti, Codreni, Mogeni, Savea, Tatiriuca Veche si +) Curdinovschi, op. cit., p. 70.134 VIATA BASARABIE! Cuhurestii de jos. Dup% 1900 bisericile din Solcani, Septelici st Nicolaevea (1921). Aproape o treime din bisericile judefului Balj sunt de temn, 44 din 141. Biserica din Baceni, care fine de parohia Ciulucani 4, © construif la 1826 pe din dow: jumatatea rasdriteand din piatra, cea apusan’ din femn, La anul 1702 sunt trecute ta ,Anuaré ca ridicate bisericite din Camenca si Petruseni; la 1757 biserica din Oigeni-Musteata, la 1760 Dugmani ;.tntre 1760—1765 biserica din Albinefi, trecutt in Anuar gresit fa 1813; biserica din Branzeni fa 1765, Dum- brivija la 1770 refacaté in piatri 1a 1903, Scumpia la 1776; R&- deni la 1787; Tiplesti la 1790 refAcut& ta piatrd fn zilele noastre, Gheciu Vechi la 1791; Tescureni fa 1795 sau 1797—cum e tre- cut in stadia! d-lui Ciobanu %), La 1796 s’a construit biserica din Manzitesti, care s'a dactmat la 1892, cind a fost gata biserica nowd, trecutt astiel gresit in Anuar’ la 1891, Tot depe atunci da- teazt biserica din Mirceni, refaicuté numai la 1868, cind ¢ trecuta in ,Anuar* ca fnalfati, cu material dela alt bistricl mai veche ; posed si cirfi dela miflocul veacului XVIII Tot din acelasi_veac pastreazt ctrfi gi biserica din Maldesti, trecutaé tn ,Anuar® la 1892, Precum vedem in judetul Balfi s'au plstrat un numar destul de insemnat din veacul XVII, cdrora trebue de addugat gi cele a caror data n'a putut fi determinati, desi de-o vechime apreciabil4, ca bisericile din Cubani si Cuconestii Vechi. Apropierea finutului de Moldova Veche explicd acest fapt. Din prima jumatate a secolului XIX dateazd bisericile din: Lambeni la 1802, lablona Nou& la 1806 refacuté peste un veac tot din lemn, Magurete 1a 1810, Recea la 1804 sau 1825, Singureni 1816, PArlifi 1817, Sculeni 1822, Ustia 1823, Varatic 1825, Soci Bocan Burghelea la 1830, Bolotina 1837 si Hiliufi 1842. Din a doua jumitate a aceluiagi secol bisericile din: Bursuceni, Cucioaia, Fun- duri, Panzireni, Cetareni, Glodeni, Valea Rusului refticuti mai tir- ziu din cirimid’, Alexéndreni, Balan, Fanténa Nowi, Stolnicent gi Terebna. Dup’ 1900 bisericile din Alunisi, Popovea si Septebani- Stincéufi. 1) Nam gasit-o treeuté in Anuar". +) Op. city p. 70,VIATA BASARABIE: 435 Judejul Orhei, des! cuprinde faimosut finut af Codrutui, are Foarte pufine biseriei de lemn : 15 actuale’ gi 9 refficute 1a date cu- noscute dintr'un total de 180, deci nici macar a zecea parte, Explt- cafia trebue de cdutat in bogafia carierelor de piatri ale regiunei care au pus Ja indemind acest material mai tare. Cele mai vechi biserici sunt acele dela Horodiste, infiinfatt 1a 1769, deta Bogzesti la 1770, dar probabil mai veche dupa cérfile Biserica dio Albinegtl (Bal?) 1760—65. ce le pistreazi si dela Cornova, care e gresit datati la 1802 in Anuar", de oarece nu e bazatd pe nici un document $i pastreazi ‘e&tfi chiar din veacul XVI. Urmeazt bisericile din R&agcova-lsnovat yi Ghetelova, ambele la 1778; Onifcani la 1779, refcutt mai tir ziu din piatrl ; Gherminesti la 1780, de asemeni refficuli tn piat Bustuca 1784, lvancea 1789 si Scorfeni 1799, toate refticute ulterior, Din prima jumitate a secolului XIX dateazA bisericile: Vere- jeni fa 1801 refacuti ; Ohrincea la 1805, cind e pomentta 1), deci 4) St. Ciobanw, op. cit, p. 66.136 VIATA BASARABIEI nu 1824 cum ¢ trecutt fn ,,Anuat ; Cocorozeni la 1806 refiicuta ; Inesti 1a 1807 refdcuté, Godjinegti 1807, Tarsifei fa 1812, Hulboca la 1814 reficutt, Ghirigeni 1820—dar poate mai veche fiind adus& dela M-rea Harjauea-Dagcova 1841, Voinova 1838 si Palanca 1847, Dela 1879, cAnd se ridicd hiserica din Pitugca, nu mai cunoastem nici una, construindu-se numai din piatra 1), Din judetul Lapusna, exceptind bisericile din Chisindu, s'au pistrat in lemn yre-o 14 biserici, afari de care se mai stie sigur nc pe tot atitea c’au fost din acetag material gi refdeute din piatra sau disparute nu de mult — dintr'un total de 111 biserici rurale, Cea mai veche bisericd, de-ar fi si considerAm tradifia, ar fi fost cea din Corjeva, din care s'a pastrat pristolul alituri de actuala din piatrd ; posed& gi cérfi dela tnceputul sec. XVIII, Acelag ucru despre urmele bisericii din Hancesti si cea din Sadova, care s’a darimat abia in 1924. La 1785 se ridicA biserica din Pojoreni, re- foul in piatré; tot pe atunci biserica din Psrdgugenii-vechi pome- nit inc Ia 1791, la 1793 biserica din Recea refficutd tot din lemn, la 1796 cea din Bardar reffcutA tn piatrd; tot pe atunci cea din Buicani, de asemeni refacuti, Din prima jumitate a sec. XIX dateaz4 bisericile din: Dah- novici la 18012), Garla 1802, Ciutesti 1802, Goiani 1806, alturi de alla mai nou% din piatré; la 1809 bisericile din Balduresti si Mictiresti, reffcute tn piatr ; Negresti 1814; pomeniii la 1816 bi- serica din Budesti, reficutX apoi in piatri; Buteni 1818 si Volci- neti 1819, refticute tn piatri; Sbiroaia 1a 1821, ‘Timilauji 1827; Logtnesti reficuti 1a 1828, dar mai veche ; Nemfeni 1828, Gaureni 1822 refaicutti in piatré gi Meregeni 1853. Mai now este biserica din Br&tuteni dela 1909, Pentru judetul Tighina aproape aceiasi proportie ca ta Orhet : se cunose 13 din totalul de 94 biserici inclusiv cele ordgenesti. Cele mai vechi nu tree de finele veacului XVI: a 1797 biserica din Gura Galbinei si tot pe atunci bisericile din Carndfeni, pomenith la 1818 gi Sérata Galbenci, ambete pastrand carfi dia secolul XVIII, 1) Ultimese dowd apartia az! judetalui Lapugna. 8) Dupa $t. Clobanu, op. cit, pe 58; ia ,Anuar* 1825.La 1783 s'a ridicat biserica din Cobusea Veche, reficut’ mat apoi In piatri; urmele bisericii din Cobusca Nowa dovedese aceiagi vechime. Din veacul XIX urmeaz& bisericile din: Arpaci fa 1804, re- facutd in piatrd ; Céinari la 1866; St. Alexandru Nevschi din ora- sul Tighina, transformaté 1a 1807 dintr’a giamie gi reficut apoi ia piaird ; Tanfareni fa 1808, Cascalia 1810, Gridesti 1819, Javgur 1838, Cenac 1853 si laipujeni 1898, In judetul Cahul’ num&rul bisericelor de femn devine iarigi mai mare in proporfie cu afte judefe: se cunosc 19, din care numai una reficuta in piatr4, afar’ de bisericile din Leova (1818) $i Vulc&nesti (1812), acoperite pe dinafard cu scdnduri—dintr’un total de 64 cu urbanele, deci precis a treia parte, Explicafia trebue de cautat in lipsa aproape complecté a pietrei; de aceia mai toate cele- laite sunt construite din c&rémida si uneori din ciamur. Cele mai vechi biserict sunt acele din Tigheci, pomenita ta 1794 gi refacutd tot din lemn la 1829; din Tartaul de Larga, pard- sita de mutta vreme, dar unde s'au gisit icoane cu inscriptii slavo- nesti, pe care d-l Ciobanu le crede din see, XVI"); si biserica Si. Mihail din Catul, ridicati la 1785 si reficutd mai apoi din cdira mid’, Din veacui XIX dateazd bisericile din: Copcui la 1800*)—du- pa ,Anuar® 1817—, Larga 1800, Cuhurlui 1805, Borogani 1811, Baimactia si Cotu Morii la 1812, Chiorelia Mic& i Leca la 1815, Caglifa 1854, Constantinovea 1870, Sarafica Veche 1878; apoi bi- sericite din Handseni, Bidica Motdovan, Ciadir si Orac, Judejut Zsmail are cele mai pufine biserici de lemn; dela Etu- fia din 1827 si Tropoclo (1896) din totalul de 67, folosindu-se aici Piatra si cirimida. La Slobozia Mare a existat o bisericd de lemn de pe la 19121814, distrust mai apoi (1871). Aceiagi situatie in judefal Cefatea Albd, unde se pomeneste de-o veche biseric& in emn dela Ciobruci, datand din 1770 si reficuté apor ia piatra gi biserica dela Nout Caragaci depe la inceputul sec. XIX. in generat bisericile din fostul Bugeac, afacd de acele din orasele Chilia, Isma- ») Op. cit, p. 6F *) Op. cit. p. 81.il gi Cetatea Alba, sumt mai noi, lucrate astiel din piatri si ca- rimida, * ate Dac aruneim o privire general asupra elementelor arhitec- tonice ale biserictlor de lemn, primele caractere evidenfiate sunt sim- plefa constructiel si varietatea planului, Se pot distinge cinci planuri, din caredou dau un aspect mai frumos constructiei, fiind copii dupa clédirile tn piatr’. Planul treflat, evidenfiat prin folosirea ab- sidelor laterale, reproduce tipul clasic al bisericilor moldovinesti, f4A cupol’; exempla biserica din Aibinefi-Balfi, Mat rar apare bi- serica cu turli pe naos si clopotnita pe pridvor, care amintesie unul din tipurite frumoase din evolufia stilutai moldovenesc, biseri- cile din secolul XVU; exemplu biserica din Sculenii vechi (Batti). Tnfluenfa de peste Prut apare imediat; raspindirea lor e restrinsi, Cel mai freevent tip este planul longitudinal cu umflarea par filor lalerale ale naosulai 1a Jocul sinurilor din planul treflat; este evident 0 derivare a acestuia din urmi, de oarece era mai usor de construit p&retele drept decdt semicircular, Chiar la bisericile in piatré pe care le copie, exista uneori acest procedeu si dincolo de Prut; bisericd din Pausesti-lagi, S-ta Paraschiva din Tg. Frumos gi chiar unele biserici ale Iui Stefan cel Mare, ca St, Ioan din Piatra de pilda. O variant interesantt a acestui tip ¢ planul cu usoare snuri laterale, primind ins& 0 clopotnifi deasupra nartexului sau pridvorului, Este reproducerea tipului de bisericd moldoveneasc& din epoca de decaden{%; unul din exemplele frumoase la biserica din Cornova- Orhel. Cel mai simplu tip este acel al bisericilor in plan longitudi- nal, cu pirefii drep{i, doar absida alfarutui semicirculara sf cu clo- potnifa separati, Acesta eformat de cbicei din doud etaje, de for~ ma pltratt, mai rar circular, ca ta bisericile din Hotin—Rotunda de pildi—, probabil influen{a ucrainean’, cum crede gi Curdinov- schi, 3) Se construiau de obicei din stilpi grosi de stejar, care se agezau in randuri gi se legau intre ef cu grinzi orizontale; acestea se’ngridean ca nuele groase gi deasupra se tencula cu o mast de argili, peste care se agterneau scinduri verlicale. Mai rar, in jude~ ) Op. ci 19 pg. 68VIATA BASARABIEL 139 ful Hotin de pildi, se construesc si din bame groase, intretatate la colfuri, aga cum se obignuese constructiile de lemn 1a munte. Te- melia era deseori de piatra, asezaté intre stalpi; alteori era din grinzi mari culcate, pe care se ageza pardoseala. Acoperigul era simplu, tn vechiul sistem de sarpant&, format din sindrilé, cu stregina nu prea mare; rareori apare stuful, mult ‘obisnuit in vechime. Tavanul este drep sau usor curbat intr’o bolt cu berceau; in fafa altarutui ia forma unei mici calote. Deasupra acoperigului mici turnulefe amintesc turlele de piatrd. Incdperile din interior sunt obignuite planului bizantin: nartex, naos gi altar, dis- pirfite fiber, cel mult falge arcade pe tavan. Contributia bisericilor de iemn basarabene la istoria architec~ turii moldovinesti consta doar in complectarea evolutiei ei catre ultimele sclipiri din epoca de decadenta P. Constantinescu-lagi Primavara. Cémpul plin de flori si flatari Peste tot e viafd caldd Réde’n razele de soare, Dragoste $i voluptate, Zumzetul de-albini inunda Snopi de aur ce-si-resfird Lanuri pénd'n zare. A lor spice parfumate. Joaca afe de métast Si nu stiu de unde vine Sus sub boltile deschise, Atat vers de ciocérlie... Si speranta ‘ntinerité Ridic ochii, dar in fafa-mi Tese ’n suflet mii de vise. | Numai cer si poezie... Sergiu Satbu Soroca iPe malul méarii Departe, din ceruri, te nasti ca un dor Si vii pironita pe valuri. In mici legdndtri, arancate prin zbor, Incet te apropii de maluri, Cararea de aur, cu scoici de argint, Cu trupul din sténcile tamii, Mereu te doreste, ca zéna, cerand Sérutul de prinf tard nume. Te strigd legenda trecutului vis .. Te strigd un murmur, un chip, 0 tiin{a... Un zeu tara parte, cx focul aprins, Te cheamd 1a vechea dorin{a. Spre farmal retras in adéncul lui gand, Spre malal ciuntit fara jale Tu vii fermecatd, cx dorul flaménd, Cu inima stoarsd- de cale. Dar ce s'a ‘ntémplat! Cand ména sé 'ntinz’, Sa spui incd-odatd povestea frumoasa, Tu azi te opresti cu sfidare $i min{i, Schimbéndu-te ’n undé spumoasd. Pribeag din ndscare, puternie ca visul, ‘Azi géndutl iti fierbe pe valuri. Nimie na-i st 'n cale: nici sténca, nici plinsual, Nici céntecul viu de pe maluri, $i numai o pasdre albd ca spuma Incearcd sd-fi curme pulerea. Zédarnic se lupté ea singurd ’alume.. Dar viata-i un vis si-o durere, N, Spatara.Pe drumuri basarabene. Dintre toate provinetile, Besarabia este cea mai conserva- toare. Niciieri mt s'a pastrat mai caraté limba moldoveneascd $f mai nestirbite obiceiurile, ca’n fermecatul finut dintre Prut $i batranal Nistru. Dac socotim cd stdipanii de eri au dus 0 lupta vajnicd pentru rusificare, moldovenilor basarabeni Ii se cuvin toate laudele pentru rezistenja de a raménea ceia ce-au fost. Conservatismul basarabean s'a menfinut cu sfinfenie sitn ce priveste dramurite. E neindoios ca pe drumurile de azi ale Basa- rabiel, au colindat strdbunii nostri cu sute de ani in urmd si cd starea lor este acelasi ca atunel. Pe-acelas drum de fard, venind dinspre Bérnova sau dinspre Ocnifa, Stefan cel Mare a mers sd cdstige victoria de la Lipnic. Prin nouri de colb s'a repezit sd asedieze cetatea Sorocei Constantin Cantemir Voda pe-aceleast dramurt neschimbate pe cari tatarte 'ndrdgostit alergd 1a Iasi sé fure lujerul domnesc a li Vasile Lupu, frumoasa Ruxanda, Cre- defi c’au fost mai rele drumurile pe care ostasii romani au hala duit acum 1832 de ani ca sé ridice Valal Jui Traian prin finu- tul Ismailutui, a Cahututui si-a Cetdfié Albe ? Pentru moldovenit basarabeni drumurite au fost 9 mostenire de care tau vrut sd se atingd: au finut sd le pdstreze asa cum pastrezt, in polltd, o farfurie rdmasé de ta bunica, sau, pe culme, 0 cafavied bldnitd cu vulpe pe care mama bunicet a purtat-o in ziua de fudulie cand a fost mireast. $i autoritifile, cele de ert ca $i cele prezente, n'au vrut sé tulbure primitivitatea acestor dru- muri cari vrdsteazd, pe unde doresc $i cum dorese, Basarabia, Asa s'au deprins basarabenit cu drumurile lor, tnedt tn 1921, pe cand eram prefect de Soroca, tuptanda-mé sé fac 0 sosea, au ve nit delesafil defdrant $i mau ragat sd na pun ,cheatrd pe drum”, ea dacd pun piatra vor trebui sé potcoveascd animalele, sd le strice anghile si sd cheltuiascd bani. 13AR MINT AB Intro statisticd a drumurilor, gdsesc cd la 1918, intr un jun def, pe care mu vreau sd-l dau de gol, se afta I km, si 400 m. de sosea, Rusit n’aveau nici un interes sd fact sosele in Basarabia. Eu cred ed nici tn Rusia me prea aveau: dovadd carufele lor cu rofi de peste un m. $i galosii cu turetei. Decdt sd pue piatrit pe drum, mai bine fac roata cérufii cat omu, st aibd ce ingropa tn glod. Si galosi ca niste cizme, sé pofi intra in plamédeala dru- mutui pand’n genunchi. Cum se mai minunaa sitenii nostri cand au vizut intdia oard, in 1916, in Moldova, cérutele muscdlesti cu uriaséle lor rofi!.. De ta Unire ‘neoace nici noi nu ne-an prea silit sé facem sosele, S'au ridicat deseaon plangeri, dar nu s'a pus nici o grabii in satisfacerea lor. Doar mici carpeli, ca sé 'nsele ochiul. Curat ca pe vremea rusilor de care se pomeneste cd venind faral la Chi- sindu a fost dus pand ta spitalul de-nebunt de la Costiugeni peo admirabilé sosea constraitd tnadins cu cdteva tuni mai inainte, — Foarte bun drum, a gldsuit Atotpaternicul stdpan. — Da, Majestate, asa s toate ’n Basarabia, a intarit sluj- basu! care-t tntovardsia. Si farul, mangéindu-si varful roscat al barbei, surase mul. fumit, alunecindu-si privirea pe fasia strélucitoare a soselei. In ce priveste materialul brut necesar consiracfiel de sosele, ia Basarabia si gdseste, slava Domnulai, berechet, Mai ales in nord, ori unde sapi dai de piatrd. Gasim si granit, vandt si tare ca ofelul. Carierile de granit de la Cosdufi — Soroca, suat fard pereche tn Europa, dupd cum mdrturiseste celebrul geograf, pro= fesorul de Mortonne, care in 1921 si-a adus studenfli se fact studi ta fafa tocutui. Dar, se zicem, od granitul trebueste sfdrmat, rotunjit, pre- gatit anume pentru a fi intrebuinfat. Avem tna pietris gata sd-l asterni, numai sd te ostenesti sé-1 scofi din Nistra, unde se gasese mit si mii de vagoane. Catitoral care vine tntdia oard tn judeful Soroca de-o pil- ad, se minuneazd vazdnd gospodariite imprejmuite cu gard de piat- ra, dar nici o piatrd pe drum. Pe vremea noroaelor celor groaz- nice, deseori te’'nfunzi pand’n cogul cdrufei in vreo groapd din fafa unet porfl ce strajueste ‘movilt de pietre tn ogradd. Cum te 4chinuesti tu ca sd iesi, aga se chinueste $i gospodarul, dar nu ia pietre s'astape groapa, sé-l omori. Cu mari strédanii s’a facut 0 sosea intre Soroca si gara Floresti. Pe vremuri vitreze de toamnd sau de primévard, basara- benti merg pe ea, dar cum se face timpul bun, merg cu cdrufele pe marginele ogoarélor, langé sosea, pe drumul nou croit, prin colbul gros, asa cum au mers strdbunii. Péand la 1924 existau in Basarabia ,postele de cai*. La fis care 18 km. giiseai o asezare de postd, avind 8 pand ta 12 cai. Cu aceste poste" funcfionarii edlatorea gratuit pe baza unui permis eliberat de administratia jadefeand : Zemstva. Niste carufe nalte erau trase de cai voinici, deprinsi cu drumal Clopotele de {a oiste erau cunoscute de toaté Basarabéa,lamscicul, viziteul bar bos si’mbricat can Siberia, Waveau la dram grija mancatalui. Cati erau deprinsi unde s'o lase mat ddmol, unde s'o ia vanjos si unde sd se opreased. In acest timp viziteul r’avea decat grija afahdrcei", pe care-o croia groast cat degetul cel mare $i cu tu- tun leat deseaori de ta pasageri. Cand trésura s'apropia de re- sedinfa unei poste, Ia clinchetul de clopot, iamscicul scotea ime- diat doi cai afard, pentru schimb, cai cari zi si noapte stdtear cu hamurile pe ei .Pand intrai fn localut de postd sii fi se trea- ed biletul in registra, caii erau inhémafi si gcta de drum. Fiecare resedinfa de post avea un sef — un ,pricacic* — care era oblt- gat sé pue ia dispozitia pasagerului o odae pentru odihad, iar farna si-i serveascd gratuit ceaiutl. Vizitell postelor de cai eran niste oameni patriarhalt, an- me parcé alest pentra treabd aceasta, Si eraa mart pétimasi de béuturd. C’un asemenea viziten am feicut ew canostinfa intr’o di- mineata de Mai la Nowa Sulifa. Dormisem ta ,hotelul* la ,Ru- munia Maré a domnutui Adler. A doun zi, cdnd résdrital imbra- ca primdvara in strae scumpe de matasd, am pornit spre Hotin. Viziten! meu era un zdrahon cat un munte, cu niste ocki de ci- coare ‘nfloritd, laminosi sub cozorocul unei ,slepcé*, care parca vroia sd-i turteascd nasul mai mult decat era. Soarele rumenia prin faja praviliilor saracdcioase copit somnorosi $i bdrbi zbar- lite. Primavara se trezia la viafat si atdrra de pomicercei de tu mind. Cand sd esim din Nowa Sulifa, viziteal opreste catt, scoate un pac de tutun $i dintr’o bucaté de gazetd face o figara groasd,, ca de ’mprumut. Apoi, intorcdndu-se spre mine, intrebd: 15144 VIATA BASARABIE] — opiciki est ? — Net, am rispuns eu, pricepdnd cd-i vorba despre chibri- tari. S'a dat jos, a tntrat intr’o casi $i dupa cAteva minute est cu figara aprinsd. Prin récoarea parfumaté a diminefii am pornit la drum, bucuros cit viziteul mu stie roméneste, ca nu oarecumva siti vind gust si-mi tulbure visarea eu tntrebari. Era o vreme de farmec $i liniste. Pe zona drumului iarba purta siraguri de roud, in care soarele isi topia aurul. Ogoare de porumb indreptaw spre marea cerului sdgefi verzt. Cand am intrat in Stroesti, chiar In margi- nea satului, viziteu! opri, fgi gusté iardsi o figard si 'ntorcandu- se ma intrebd : — Spiciki est? — Net... Cobora si dupd cateva minute apdru, dintr’o casd, cu figara aprinsa. Cand sé esim din Stroesti tar opri. — Spiciki est? — Net... $i iar se dédu jos s'aprindd. Aici am bagat de seamé cd'n paretele casei unde a intrat era o table pe care sta seris: Vino i pivo... vin gi bere; era deci 0 crdsmd, 0 ,laved*, dupd cum se spune prin parfile tocului. Cand sa tntors si s'a suit in cérafa, un miros tare md izbi, dupa care—am ingeles ca’'n afard de vin HH bere, se gaseste si rachiu. lamscicul dédu bici cattor, care pand’n Dinduft 0 finurd tn- tr'utt trap vartos. Aci fard sici struneascd, tn fafa unei crdsme bidivii se oprird. Si iardsi, dupa ce facu figara, am fost in- trebat: Spiciki est? — Net. De data asta a stat mai mult i crésmd, iar eu am privit satul cu casele ascunse tn lexi tnflorite, cu farani pletosi in port pldesesc si cu fdérance tn strae la fel cx bucovinencele. Am auzit tatrun cires un cue strigand cum fl cheama sin desisuri umbroase mierle cantand din flaute. $i nu ma sitturasem de mi- mumata priveliste, cand apdru vizitial, ras la fafa si cu figara ar- 16znd, sub nasul rasesc, ca un céirbune. Negresit la esirea din sat jar @ oprit $i iardsi: — Spicikt est? — Net, Cand am ajuns la Nedeboujt si a oprit, m'am scalat privese ruinele satulai distres pe vrerturi de tunurile rdsboiul ‘Cum stam Ia spatele vizitiului, zérese, in buzunarul mantatii, 0 cutie cu chibrituri. Var mana usor si t-0 fur, apoi m'am agezat la oc. Viziteat facu figara si dupa obicei ma tntreba: — Spiciki est? — Est, rispund eu, tntinzéndu-i un chibrit aprins. A ramas wimit; dintr odata controttndu-si buzunaral, izoucné intr'un rds puternice, strigénd; — Maladet — matadey... Si pans la Hotin r’a mai oprit. $i acum pared mi se ma- cind tn urechi rasul tui st strigdtul de ybravo, smecher mat esti*. Pe drumurile basarabene intdinesti, mai la fiecare raseruce ciite-o iroita si-un Isus Hristos rastignit si cu toate instrumentele ce-au servit sd-l chinuiascd; cuele, ciocanul, clestele, sulifa, bure- lele ca care i s'a dat ofet si eucosul care-a cdntat de frei ori ca sd se adevereascd seriptura, Aceste troife in timpul ternei, ctind albul omédtutai niveleazd totul, indrumeazd pe ratdcifi. Dar mi tn acest scop sunt ridicate. Toamna, cand incep ploile, st faci 0 calatorie prin Basa- rabia, ms mai nifi cat trdesti. Prin drumurile desfundate rofile intra tatregi in glod si balahurul, unde-i glodul mai adénc, te pofteste sd cobori, sé se usureze trésura. Si n'ai ce face, trebue sd-I asculfi, dacé me vrei sd stai tn toc. Tragice amintiri am de pe asemenea drumuri. Pe una indréznese s'o povestesc, flinded are un sfarsit pldcut. Intr’un inceput de Decembrie a trebuit sd colind edteva sate cu brisca tui Volodea Puharevict. Dest intrasem in iarnd, ploile nucontenean si drumurile eraw cum nu sé mai afté de rele. Cand am pornit tnsd m ploua si glodul parea amorfit. — O si razbatem usor, incerca sd ma mangde Volodea. nCénd fnsereazd suntem tnapoi.*. Am imbracat niste burct si cr Dumnezdu inainte. Cand am ajuns in dealul Sorocei si-am Ina- to spre Voloave, drumal intPadevér era putin inghefat si mer- sul me asa de anevoi t fe padure thcepu o 7146. VIATA BASARABIEI ploae impletitd cu lapovifa. Si pand’n Voloave drumul sta des- morfit si caii mu puteau esi din pas. Dupd ce-am terminat treabu Hai, Valodia spre Volovifa, fi spun. — Hai, domnute, Caii voinici, brisea usoard, dar de rofi se prindeaw niste lostopane de sé le opreasca’n loc. Si ploaia ne biciuia cu sfi- chiuri de ghiati, ne palmuia obrajit $i ne torcea umeziala’n oase. Un drum de 6 km. Lam facut in vreo 3 ore. $i cand pe vremea pranzilui ne-am tndreptat spre Vasiledu, dinspre Nistru ploaia aducea un vantulet ascufit, descoperit pe undeva prin departarile Rusiei. $i ne-apucase pe-amdndoi o foamel.. Tineam ochii tnchisi gi vedeam numai siliotel imprejmuite de rotogoale de ceapa si stropite cu ofet si untdelemn!.. — Ea socot com gisi ceva in Vasiledu, vorbi tovardsul: mea, Sé dim munai in sleak, cit drumu trebue sé cle mai bun. Dar in sleah brisca s@’nfundd pand'n aripi. Ne-am dat jos sd@npingem si am simfit race la genunchi, semn cd glodal intre- cuse turetcele ciubotetor ce le purtam, Valodea, deprins cu cérdu- gia $i cu nevoia, a scos cérufa, care, dupa cafiva metri, s'alnfun- dat din now, Cait tremuran de frig si noi asdsderea, in afard ct ne venea lesinal de foame. Dupd ce, cu chiu cu vai, am trecut de pédure, povifuesc pe Valodia. — Nu mai mergem la Vasiledu. Hai la Racovif. Ca dacd scoboram in Vasiledu nu mai esim de-acolo. Lapovita se’ndesise si despletea fuioare rect de cénept. Pa- durea huia tnfiordtor sub un cer de hamd, cobordt pared pand deasupra copacilor. Razbise ploaia si prin bured si prin palton. Ce-asi mai fi mancat 0 ceapa cu maligd rice? Vedeam prin si- ta ploii numai bundtatite astea gi-mi Idsa gura apa. — Mai Puharevict, dar dacd n’om gdsi nimica de méncare in Racovdy? — Sa poate st asta... pe-o uy vremel.. inséra cand am tnceput sé coboram pripastioasa vale a satului, Se lisase si-0 pacld, ca un munte de cenusd si-a trebuit sé orbectim pe jos cdteva ceasuri, pand am ajuns in ograda pa- rintelui Alexandru Captarenco. Nu s'astepta, pe-un asemenea iad de vreme, sii vind cineva. Ca orice basarabean, ne-a primit bu- curos i ne-a ajutat sé ne lepédim burcile Imghefate, Valodia, 18VIATA BASARABIE] 147 spre marea tui bucurie si dapd cum sit si cwenta, a fost poftit in cubne, iar ex in odaia plind de cdldurd si de pldcut miros de soba ferbinte, Dupé pufine lamuriri, pdrintele aduse vorba cea bund: Ti-0 ft foame, cred, de dimineafé pan’amut.. — Sunt lesinat de foame, rostesc eu cu gandul la ceapé. — De unde sé stim noi com avea oaspefi? Ni-fi erta ca nu sdntem pregatifi. faccétd matiugca spune cd tare de cat 0 gas- ci fripta si niste plécinte'n captor, ca azi e ldsatul secului... Cand am auzit de gascd friptd si placinte, m'a lovit o sltbdciune si mam asezat pe divan, langd sobd, sé nu cad. Coana prewteasd, pe tanga gasca si placinte, a mai gasit si niste muschiulet afumat si-o gdrdfioara cu zubrove’, iar parin- tele descoperi intr'un cotlon un galon cu vin, cu aroma de tamae, fata un drum basarabean fa capatul cdruia otntémplare fa- ce sa-i uiti toate greutdfite. Caei daca drumurile basarabene ax rdmas in starea pe care le-au gisit cazacti si tatarii, cond ve- neau dupa préddciuni, cu veacuri tn urmé, ospitalitalitatea basa- rabeand se pastreazit a fel acetasi din most—strdmost. $i parcé tafruntind toate vrajméstile de care-am vorbit, ff vine si tot céldtoresti, dupa cum spane cantecul: Tot pe drum, pe drum, pe dram, Lumea spane ci-i_nebur, stiind cd tradit si flamand, ai sd giisesti o'mbucdturd bund si- un pahar, care sé umple des tntr'o odae moldoveneascé, plind de ciildurd s?nfloritd de voe bunt Soroca D. lov 15 lanuarle 1933. CUGETARI Dacd Dumnezeu ar fi instituit pentru creafiunea lumii 0 comisiune, lumea nici azi nu ar fi creaté, * Na pofi ajuta pe toatt lumea*, spune zgdrcitul si me ajutd pe nimeni. 19Destin. Si cum povara ne era Ia tel, Ne-am fost privit o clipd chipu'n ploae $i — ostinda no-a ’ntratit incetinel Si iar ldsat-am trupal sd se ‘ndoae. Am poposit tdrziu lang’o Hinting. Ce vii si reei pareau stelele'n Jundu-i! ‘Stam stat ingéndurati acolo pind amintit de-o' mare si de prundu-i. Prietene de-aiunci! De te-ag gasi, Te-asi duce inapoi cd viaja-i bund, Si ochii ‘nduiogafi ti i-ag sili Sé spund valul marilor cum sund. Te-ag duce intr’un pridvor strac de fard Cu balarii crescute langa trepte Si cate n’ar sti sufletul intro seard, Caci alte seri n'ar urea sd mai astepte. Uretindu-se spre eémpuri de luminé Litaniile tale — aga minore, Ar plange tana lacrimé virgind dnduiosand intérziate ore... ‘Seam adormi inn pridvor stra imbrafisiind pustiul tui raral, Cu sutletele gata pentru veac ‘Si cu destinul pururea fatal... Si ne-ar gasi acolo ziua noua, Aldturi de poverile la fel, Stropifi de mila cerului cu roud, Langa toiagul adormit gi el... Octav SargefiaRegiunile naturale dintre Prut si Nistru 6. EVOLUTIA TARILOR C& Onciul a avut dreptate a probat prof. P. P. Panaitescu (Bucuresti), care a aritat cA intr’o diploma (act) maghiar& din 1360 se spune de turburari din sanul pimdnturilor de rasarit de Carpafi, unde erau mai malte formativni politice autochtone dupa ,{ari*, ceia ce trebue s& infelegem dupa ,regiuni naturale“, Asa erau: Bordenii (Brodnicii), Bolohovenii, Voevodatul Vo- lah in care s'a refugiat tn a, 1309 printul Otto de Bavaria, apoi Voevodatul Bucovinei, precum gi Tara de pe apa Moldovei, care a fost supusi de Dragos, Aci trebue si punem gi Jara, care a fost locuita de Tiverfi pe Nistru (dupa cum pomeneste letopise- ful rusese din sec. XI), Tara Uglicilor ¢i altele. Toate aceste formatiuni politice bistinase erau, bine inte- les, legate de regiunile naturale dia aceste parti, regiuni ce exis- 14 cel putin 10.000—20.000 ani, Aceste formatiuni ca limite nu ieseau din marginile acestor regiuni naturale gi doar se asociau mai multe la ua loc, anume atunci, cand iomultirea populatiei gi dezvoltarea comerfului cereau acest lucru. Comerful inlesnea mult contopirea yfarilor* mai mici spre aforma ,{4ri“ mai mari, mai ales ci toate aceste pférit se aflau pe marginile marilor drumuri comerciale diatre Polonia, {arile Germane si Flandra de o parte, Cetatea-Alba") si Caffa +) de alta parte. S’au format la inceput ari cari corespundeau ocoalelor de mai tarziu, apoi farile — ocoale s‘au contopit in ,finuturi®, adica intr’o asociafie de {ari ce fineau (ac gravitau) de un port sau de o cefate. In urm& cAteva tinuturi s'au contopit in voevodate si Tari mai mari. Tinuturile nu sunt altceva decit voevodatele Primitive, cari tineaa de un voevod, ce avea regedinfa pe o a- numité mosie sau intr'un targugor ori cetate. Tinuturile vechi 2) Aceste porturi erau pe atuncl marl gurl comerciale ale Europe! medievale spre imensul Orfent, 21150, VIATA BASARABIEL pot fi comparate cu micile principate germane, sau cu Can- toanele din Elvefia, Formarea lor trebue s4 fi fost in stransi le- gatura cu vechile cnezate si judecii. Regiunile naturale mari, cari, cred, s'au inchegat din punct de vedere social in {ari si finuturi gi cari se prezentau in unele vremuri vechi ca cnezate sau voevodate, au fost urmatoareie la Rasarit de Carpati: 1, Bucovina sau fara dealurilor mari, acoperité cu paduri de fag gi care are o clim& de tip polonez. 2. Moldova sau tara de pe valea Moldovei si a vailor ve- cine dela Sud. Regiune de sub Munte cu clim& ucraineant. Vo- lahig Mick de odinioara. 3. Codrii din basinul Barladului (vechiul principat al Bar- ladului), 4. Codrii Lapugnei, Cohlnicului Superior, Botvei Supe- tioare, Bacului, Ichelului, Culei, Vaticiului gi Ivancei. Este ve- chiul Voevodat al Peresecinei, cu care s'aur rizboit ragii. 5. Codrii Nistralui, aflatori intre Raut si Nistru si cari se intind spre Apus pana aproape de Hotin. Este vechea tard a Tivertilor. 6. Campiile Lipcanilor si Baseului afidtoare intre Hotin la Nord, codrii Turiei la Ras&rit gi Jijia la Miaza-zi. Este fara yta- farilor* lipcani. 1. Padurile Turiei, ce se intind intre Nistru gi izvoarele Ciu- hurului si Harléu. Este vechea ,Yara Ujilor“ din legeadele moldovenilor, 8. Campia Balfilor, afltoare intre Raut gi Bablui, cu o subdiviziune — Campia Cialucurilor 9. Tara padurilor Bardeului, vechea fara a Bordenilor sau Brodsicilor. 10. Bugeacul sau {ara campiilor deluroase. E fara Nohailor, alldtoare iatre gura Reutului si Bolgrad. 11. Basarabia sau campiile gege de la Sud de Gnia Purcari — Bolgrad. 12. Codrii Chigheciului cu cdmpiile vecine de la Nord, Sa ne oprim putin asupra unora din farile din traditia populara. 22VIATA BASARABIEL 151 7. TARA BORDENILOR SAU BRODNICILOR. Cred necesar aci sé spun céteva cuvinte asupra Tari Bo~ rodnicilor sau Brodnicilor de care se pomeneste prin actele din sec. XIII gi XIV. De unde vine numirea aceasia? Dupa unii cuvantul Brodnic deriva de Ja cuvantul slav brod:') — trecitoare peste rau, vad. Brodnicii deci ar fi fost locuitorié de langi vaduri, adic’ comercianfi plutasi (poate chiar navigatori 2) Infelesul este ins att de vag, ci nu s'ar putea preciza nimic. In adevar, vaduri sint pe Nistre, Raut, Prut, Siret, Du- nare, In acest caz unde a fost fara Brodnicilor? E cu nepu- tinfS s& se fixeze fara aceasta pe hart. Dupa alfii cuvantul Brodnic ar deriva de ia cuvantul slav broditi — a hoinari, a umbla de colo pana colo, aduce viafa de nomad. In acest caz se poate preciza ceva asupra {arli Brodai- cilor: aceasta {ari a fost acolo unde populatia ducea un trai nomad, adick; undeva in cémpii, nu ia regiuni de codri, Eu cred ca s'ar putea presupune anume cAmpiile Prutului, Rautului si ale Bugeacului, Este ins destal de probebili derivatia cuvantului Brodnic dela Bardo, care inseamna — deal foarte mare, izolat, inalt si impadurit. Avem un Bardo intre Cernauti si Hotin, vestitul deal de 545 m. deasupra nivelului m&rii. Alt Bardo este acel ce se ridic& in jud, Tighina si care are punctul cuiminant la gara Zloti dealul este impadurit si foarte mare ca lungime; imprejarul lui saint campii si vai adanci. Al treilea Bardo este in inaltimile codrilor Tigheciului, iar codrii Tigheciului prezinta o spinare de- luroasa inalta, cu vai adanci gi cu cdmpii prin prejur. Bardo de la Zloli pand nu de mult se cunoagtea ca Tara Bardaului* sau ,Padurile Berdeului* gi chiat se menfioneaza in documente istorice padurile Bardeului, Bardeuri mici se mai cu~ nose gi prin alte Jocuri; de pilda la Radosia j. Balti, unde a- proape pe Raut se cunoagte si satul Borodoceni. Tot pe acolo este Barden! Ciutulestilor si prin alte locuri. 3) Brodal in flmba rus& isseamnd cizme foarte luogt pentru um- Diat prin balta- 23152, VIATA BASARABIEL Locuitorul unui Bardo s‘ar numai in limba slava Bardnic, Bordnic, Biordnic; de aci — bordnie sau brodnic, Esté foarte insemnat ci sate cu nume de Bordeni se ga- sesc peste tot prin regiuni Sub carpatine, anume—pe sub dealuri mari gi lungi, dar smpadurite'), S& rezum: Na se poate admite ca Jara Bordenilor si fi existat ca o tari a locuitorilor de la vaduri, fiind c& na putem si ne inchi- puim o fara legatt de vadurile raurilor mari. E cu putinfa si admitem c& Tara Bordenilor sau Brodai- cilor a fost in zona campiilor deluroase, aflétoare fatre Hotin la Nord si Basarabia veche la Sud. Aceasta tara a fost fara cimpe- nilor, fara locuitorilor din afari de zona codrilor, nomazilor. Este asemenea cu putinfi si admitem c& fara Bordenilor, adic& a Brodnicilor, a fost acolo, unde sant dealuri foarte mari, izolate gi imp&durite, In acest caz Tara Bordenilor (Brodnicilor) a fost in zona cimpiilor deluroase cu piduri pe dealuri, pre- cum si fo vecinitatea masivelor paduroase de pe dealuri, adicd in p&rtile cunoscute in popor sub numele de Poala Codrului. Deci Tara Brodnicilor a fost zona silvostopicd dintre Siret si Nistru. In cazul acesta ar fimai clard pomenirea turburarilor din sAnul pamanturilor de la Rasarit de Carpafi: »Jara Brodnicilor*, care se afla intre Siret si Nistru, s’a desidcut in {ari dupa re~ giuni naturale gi s'au declarat intai independente, apoi s’au gru- pat in jurul voevodatului Moldovei, pastrandu-si fiecare indivi-~ dualitetea geografic’, sub nume de ocol, fin, ori judef, ori chiar fara. Ce fel de locuitori au fost acegtia? Unii spun.c& romani pastori, aljii — 4 cumanii crescitori de vite, alfii — ca tigani cari, cum se gtie, nu cunose viala sezitoare. 8. TARA RAZASASCA, Nu pot trece mai departe fara si atrag atentiunea asupra expresiei Jara Razegeasca“, care adesea am auzit-o in popor 4) In ind, Balfi este satul Magura, care se mai numegte si Bro- deni gf care se afl& sub marele deal Magura, acoperit pe spinare cu pa- dure. Aceast& numire de Brodenl ar aréta ci’ este cu putin(d sX presu- punem c& dealul Magura este un Bardo, iar locuitori! "Bardeal sau Bro- deal, Decl o nou% proba pentru Ipoteza mea, 24153 si care se refera la regiunea unde se afld sate gi ageziri raze~ sesti. Infelesul acestei expresii este aga c& ar fi opus expresiei de Tara Tatireasca. De pild’: ,cX doar santem in fara rizd- geascd, nu la tatari, ori nohai, nici la tigani*. Cine sAnt Razegii? De unde vin ei? Am ardtat cu alta ocazie ci cuvantul razeg este de origina Alano-oseticd gi fnseamnd ,om din neam de neam“ {cum de alt fel se recomanda gi r&zesif), frantasi de gospodari, gef, cXpitan, gospodar de sine statdtor, gospodar independent, sfetnicul satulai {sau al neamului), Acest infeles cuvantul razeg il are atat in lim- bajul al insagi razesilor actuali, cat gi in limbajul osilor din Caucaz, cari se numese ei insigi iron; in literaturé ei sunt cu- noscuti sub numele de osefi sau osetini, iar ia vechime sub au- mele de Alan, Az, laz, Ias. Daca acuma cercetam harta agezarii- satelor razegesti, ve- dem c& ele se afid ingiruite sub indlfimi impddurite, la contactul regiunii codrului cu cémpia. Numai prin exceptie se gasese ca- teva in mijlocul campiei, totugi aproape de paduri. In mijlocul codrilor insé sate razegegti nu se gasesc decat ca exceptie. In cazui acesta ,Tara Rizigeascd“ are un anumit infeles: acela al farilor din preajma Codrilor ta opozitie cu campia des- chisd, unde au locuit nomazii (cumanii, tatarii, nohaii, figanii). ‘Tara Razaseasca este aga dar tara dintre Carpati si Nistru, unde s‘au stabilit ramasifele de Alani, cari s‘au contopit cu popu- lafia antohtond valaha. S'au stabilizat numai gelii Alanilor, adics elementele dornice de viafa linigtita, de confort si civilizatie 1). 9. TARA UTILOR. Mi s’a intamplat s& mai aud in vorba populari de Tara Ufascd, Tara Ufilor. De pildi: ,Parci-i venit din fara Ufilor *)* Cred ca aceasté expresie este in legatura cu vechiul popor al Uzilor (de origing turanica), cu Atele-uz al vechilor mongoli, ce s'au asezat focmai in basinu! Nistrului, Poate c& gi numele Hu- tulilor din Carpafii Bucovinei este in legdtura cu acest nume vechi al Uzilor, cari ne-au lsat gi numele trecétoarei Oituz. In 3) N’o fi oare acelagi faré: Tara Brodnicilor $i Tara Raz&gascd ? *) Cu inteles de Tara oamenilor cludati, netofl. 25154 VIATA BASARABIEL orice caz este neindoins, c& terminatiunea uf dela numirile a nu- meroase sate din basinul Nistrului trebue sa fie in legituré cu acest popor Uti {sau Uz}, despre care avem in limbajul popular expresia »Tara Ufilor'. Sate rizesesti cu numiri uf nu se cu- nose de cat exceptional: numai cateva la aumar. Daca insemném pe harta satele cu terminafiunea puti® ve- dem ca ele sant asezate in basinul Nisirului in interiorul pddu- rilor, nu afara, nici la marginea p&durilor (cum. sant asezate s: tele rdzesesti). Numardnd satele cu terminatiunea ufi vedem ca ele na sint mai numeroase ca cele rézegesti, abia 60, pe cand sate rizesesti 176. Ceia ce este interesant e c& sate rdzesesti la Nord gi la rasarit de Nistru nu sunt decat foarte putine, pe cand sate cu uf ia sfargit foarte multe, mai ales Ja Nord, Deci fara Ufilor a fost la Nord de Nistru. Numiri cu uf la sfarsit sant sila Apus de Prut,dar pufine — abea 16 intre Prut si Suceava, iar in Bucovina intre Prut si Nistru 8 Mai sant vreo 5 in jud. Dorohoi. Vreo 3—4 saat la Apus de Focgani, deci departe spre Sud de regiunile noastre. In zona codrilor centrali aproape lipsesc. Ceiace este de remarcat ¢ c& satele rizigesti se gasesc in majoritatea covargitoare prin fundul vailor pe langa izvoare bo- gate, pe cand satele cu uf — pe langi ape curgatoare insem- nate. Tocmai de aceia ele sant numeroase in Podolia la Nord de Nistru, unde alluen{ii Nistrului sint foarte bogati in apa ; de aceia ele sdint numeroase gi in jud. Hotin. Alt lucru interesant este alcituirea acestor numiri: ele se compun dinlr'un nume propriu cu un uf la sfargit, De pild’ Vasili uf, Marcd-ut, land-uf, lachima-ut, Mendico-uti, Vascdu: ti, Mateu- Micé-uf, Magci-ut, Stanci-uf, Romanco-ut, Climi-uf, Baleo-uf, Radi-uf, Vancico-uf, Dobro-uj, Zabrii-u}, Isacouti gi altele. Aceste numiri parcd ar fi maghiare, Daca tinem socoteal de faptul ci uf si ufa in limba maghiard inseamnd drum, alifa, sat ingirat in lungul unei uliti, atunci pare cA se limureste existenfa acestor sate: ele trebue si se fi ndscut prin inmultirea unei familii (de pilda din familia unui Vasile, ori Ion, ori Isac, ori Roman, ete, iar descendentii acestui Vasile, on, etc, igi faceau casele in linie in lungul unui drum, 26VIATA BASARABIEL 155 Presupunerea ci terminatiunea ufi este modificarea ucrai- aescului evfi sau ovfi dela sfargitul numirilor ou poate fi prin nimic sustinuta, deoarece numiri cu ufi la slargit le au gi sate moldovenesti de bastin’. Afari de aceasta numiri cu uf la sfargit nu se guisesc decit numai in Podolia, iar in alte parfi doar in vecinitatea Podoliei si in numér neinsemnat 10. OCOALELE $1 JINUTURILE DIN SEC. XVIIL Se gtie ci Sorocenii, Orheienii, Lapugnenii gi Tighecenii se bucuran de multe libertati si privilegii, pe cari le-au capatat de la Domnii Moldovei ca tocurajare ca s& tie piept cu cetele hripa- refe ale locuitorilor din cAmpii Locuitorii tinuturilor Sorocei, Orheitlui, Lapugnei si Tigheciului erau céliti in luptele neincetate cu aceste cete, erau ofelifi in apirarea {arii, erau cunoscufi prin evrajul lor si duhul de neatarnare, Domnul Moldovei nu prea era domn pentru ci, iar administrarea finuturilor se facea mai mult dupa voia lor, nu dupa cea a Domaului'Moldovei +). Imparti- rile administrative din aceste parti pentru acest motiv s’au p&s- trat mai bine ca in alte parfi. Aceste impirtiri, cred, se pot iden- tifica mai mult sau mai putin si cu finuturile si ocoalele descrise de D, Cantemir pentru sec. XVII si cu cele de la inceputul sec. XIX, cand teritoriul dintre Nistru gi Prut a trecut sub rugi, Impartirea {ari dintre Prut si Nistru la inceputul sec. XIX © gisim aritaté in am&nuntimi in dosarele descrierei adminis- trative a teritoriului anexat de rugi, descriere ce s’a ficut cu ocazia recensimantului din 1817. Ocoalele gi tinuturile de pe a- cea vreme, cred, trebue sé corespunda cu vechile ,fari", ce s’au format la inceput intre Nistra gi Prut inainte de inchegarea Mol- dovei. Aceste ocoale si finuturi corespund ca intindere mai mult sau mai putin cu regiunile naturale dintre cele dowd ruri mari — Prut si Nisiru, dupa cum se poate vedea din harta. Tinuturile erau urmatoarele la inceputul sec. XIX." In total erau § finuturi ¢i anume : 4) B cunoscut proverbul: .Voda da gf Hancu ba‘, proverb, ce ca- racterizeaza foarte bine atitudinea de neatarnare a Lapusnenilor, Or- helenllor 9 Sorocentor, 27156. VIATA BASARABIEI 1. Tinutu Hotinului cu 8 ocoale gi 179 ageziri 2, Sorocei » 7 189 > > 3» lagilor j » 1 4. 5 Orbeiului , 12 , 4 316 , 5» Benderului, 4 5 » 101 4 6 » Temailului » 4, » 56 5 1 5 Codrului » 2 5 5 50 y 8» _Grecenilor » 2» 40. @ fiouturi ca 45 ocoale qi 1103 ayezii Din aceste sate Sate {aranesti Sate razesesti Colonii bulgare . : see Odai,; adic& ageziri gospodaresti noui . . . 31 Cagle, adic& ageziri bazate pe cregterea vitelor 68 Schituri gi mindstifi. 2... 2 ee. 10 Targuri gi oragee ee ee ee 25 Slobozii .- eee eee ee wees Bt Selisti, adic& sate vechi, destiinjaie . . . . 36 Pogte si surugii, adic& ageziri speciale pen- tru transportul cdlitorilor .- .. 8 Total... 1103 Teritoriul dintre Nistru gi Prat dupd ocoale la inceputul sec. XIX (anexarea acestui teritoriu de citre Rusia) dupa recen- simAntul din 1817 *} era impafit astfel : 1, Tinutul Hotinului 2, Tinutul Sorocei 3, Tinutul Iasilor 1, 0. Nistrului de sus 1- O. Nistrului de jos 1. O. Ciuhorului ‘ 2.» Protulai ne ee r . 3,» Ciuhuralut 3. ? Campulut de jos 3% 2 Campului 4.) Mijlocului ; empalul de jos 4° | Codrulai 5. » Prutului de jos 2 ” «808 5, 5 Branistei 6 > » > sus 5. , Rautului 6. , Turiei 7. , Hilavetului 6 » De peste Rant 4. Tinutul Orheiului 7. Miflocului 1. 0. Campulai 8. , Rascovului *) Satele din acest capito!, ca gf cele din capitola) urmator, sant luate dia studiul tui {, Halipa publicat in ,Memorille Comistel Arhivare a Basarabiei*. 1907, t, lil, p. 3 — 230, Numirlle sant date aga cum ele au fost trecute In actele vechl, 28VIATA BASARABIEI 157, 2, , Nistruluide sus 12, ,, Maetinili 2, y Cabulului ca » 4 jos 3. 5 Ismailului 4.,"Rautuiui desus 5 FinutulBenderului 4°? postului Seo on » jos 1. O. Benderului ‘ 6. 3 Cohiloicuiti ‘2. Céuganilor 1 Finckel Codeatui 1. » Botnei 3.» Achermanului x othe eent 8. , Bacovatolui 4. 5 Bugeacului +» Hotarniceni 9. ” Fala Baculut 8. Tinatul Grecenilor 10. | Ichelului 6 Finutul zmailulei 1°, Prutului 41. 5 Culei 1. O. Chiliei 2. , Cabulului il, REPARTIZAREA SATELOR DUPA OCOALE. Cu cursive sunt tiparite satele razagesti si caslele. TINUTUL HOTINULUL 1. Ocolul Nistrului 2, Nistrul de jos 22. Clocusna 2: de sus 1. Carlaca 3, Vadautii - Carlacéu ‘ 1. Céslé lui Nedjim 2. Romancduti 3, Ocolu Ciuhurului 2. Parcautii 3. Sabutinita 1. Hrimancauti *) 3. Barnova de sus 4, Cormanii 2. Hrubna 4. Mosinetu 5. Culigeuca 3. Vascaufii 9 5. Varnovita 6. Vitreanca °) 4, Tribisauti 6. Macireuca *) 7, Mibaleiu**) 5. Corastiuli’®) 7. Lenciutii }) 8. Niporotova 6. Cipiliutit 8, Chelmestii 9. Lomacinta 7, Hincauti 9. Mihoreni 10. Vigniova ®) 8, Purceleanca 10. Hrugavefu 11. Ojovui 9. Zabrivenié 11. Babinii 12, Vasalin 10. Casa Chiurtului- 12, Buzovita 13. Hilisauca 4) Pojijeni 13, Rasteu 44. Sarbicenii it. Poctumbent Stan- 14. Otacile 15. Cobalcenii ®} 15, Cumarau 16. Sacurenii 12, sesh 2a- 16. Molodova 17. Voloscovu 17. Enduti 18, Naslavcea *) 13, Casta | tei Bechir 18, Seligte 19, Barnova de jos *) 14, Cupcinii 19, Voleineta 20. Lipnie 15. Parcova 20, Burduva 21. Paustova 16. Rusenii *) Cu Seligtea Starova. 5) Cu selistea Cobaiceni, ” Cu Selistea Raganifa. ®) Cu seltgtea Hilnigte- 4)’Se mai numea Meregouca, jar de °) Cu seligtea Cusdrau. alti Tumanevea, 8) Cu selistea Hrubni na % Cu. Seligtea Vitreanca, %) Gu selistea Slobozia-Vascduth 2) Cu seligtea Cordstiuyl. Selig *) Gu seligtea Biltusatca 29158 VIATA BASARABII 17, Palade *) 16. Besanautii-Volo- 18. Barladeanul deni 19, Hrendutii 17. Edinita 17. Balasdaesti 18, Peririta 19, Tifcanii (Luzii} 20. Sirdutii di jos 18. Hlinoaia 21. Danjenit StuckecLigauti 21 Hiina (di sus) 32 Balbosca Dimi. 12: RatunderLigaoti 35 eee a , 20. -Marcaufi tu Chess deni 21. Baledufii di jos- Hrumazeni 23. Hidérautii Chegeu 23. Lipeanii-Nebu- 24, Ocnita 22. Culicduti Jauca ”) 25, Mandacaufit 26. Briceni 5, Ocolu Prutului di 6. Ocolu Prutului di sus 4. Ocolul Mijlocului 1. Costestii 1. Zaluceiea ™*) 1. Rosugenit 2. SloboziaDumenit) 2, Ceabrau-Jora 2. Nowasulita de jos 3. Varaticu®) 3, Criva 3, Nilipiulti‘Cosduti 4’ Horodiste-Trebu- 4, Mamdliga ") 4, Varticduti jeni 5. Cosulenii 5, Larga-Jicoteni 5, Teredna Capo 6. Negrinita 6 Casta Jamjiului beni 8) 7. Sandreni 1 9 Giolaculti 5 prensa) 8. Costicenii®) 8. Cotela-Soloninea oe Occa 9. Vancicauti *) 9, Cotinjenii-San- cauti 2) 10. Tabanii-Mlenaufi 8. Cuconesti *) 9. Corpaciu %) 10. Badragii *°) 10. Tarasautii 11, Marsinita”) 12, Nouasulifa di sus 11. Caracugenii-Dug- 11, Viigoara ") 13, Coteleu ceni*) 12, Bogdanesti 1%) 14, Malinestii 12. Trestieni 13. Burlanesti 15, Cerlina 13, Trinca-Sfetcduti 14. Fetestii 16. Staiinestii ®) 14, Tarnova*) 15. Corjéutii-Cigeani“) 17. Nisfoaia 15, Hurgpinesti %) Cu seligtea Vertipor. 3) Ci seligtele Bariift 9 Grume- zeal. weet seligtele Lamasanz si Lopa- nth 8) Cu mosia Holohorent. 4) Cu seligtea Dument. ®) Cu seiistea Badrajl. %) Cu seilgtea Vertep. sey Ot sellstele Hancduti g1 Bazda- jen. 3 Cu selisten fra nome, %) Cu seilgtea Scafient. ) Ca seligtele Patrdusi 9! Vas- edceat, 30 i Hramegti (Luzi) 18, Cagla lui Sali 2) Cu selistea Vitgoara. 25 Gu selistea Bogdanegti. %) Gu selistea Hrifent. H) Gu seligtele Corjeut sl Ciscant. %) Cu selistea Melenteu{!, 1) Cu selistea Pielcu. #) Gu selltea Jencautit 3) Cu selistea Dumeci %) Cu seligtea Vancinita ") Cu seligte f8rd nume. ti et © seligte—vechiul orag Ca~ inesti 'S) Cu seligtele Nebulauca gi Pe- elste.VIATA BASARABIEL 7. Ococul Hilavatului 1. Anadolu 2. Darabanii 3. Capeleuca 4, Dancautii 5, Pascdufii- Vorni- cont 6. Dolinenii 7. Staucenii 8. Crastinestii 9. Ghenautii 10, Sageautii 11, Sancdutit 15. Rangeciu 1. Ocolut Nistralui di jos . Vorancaa Nemerenca . Cerlina . Zaluceni Vartejanii . Napadova Senatauca . Japea ). Lamanova . Salcea |. Cota Podoimii - Climautii Socolu. . Tarasova . Soloncenit . Mateutii . Bosernita . Glinjenii 19, Mihulenii 20. Aleidara 21, Poeana BONE 1) Cu seligtea Coitneta 16. Doljoca 17. Berestia 18. Sérbinita 19. Forosna 20. Sangeru 21, Crahliew 22. Bildutit 23, Hajdau 24. Balcautii di sus 25. Tulbureni 8. Ocolu Ragcovului 1. Nadabautii 2, Racsinu 3. Cipanosu 4, Ghergheutit 5. Siraufii di sus TINUTUL SOROCII 22, Curkturile 23, Vascantii 24. Satrenii 25. Timitiutit 26. Ragcova 2 Ocolul Cémput 1. Ciornifa 2. Cosernifa 3. Unchitestii 4. Cuhurestii di jos 5. Cuhurestit di sus 6. Poeana Cunici 7. Cosmirea de sus 8. Cogmirca de jos 9. Glavanestii 10. Sistacit 11. Cobilna nowd 12. Cobdlna veche 13. Chipesca 14. Raspopenii 15. Targatei 16. Gauzenit 6. 1. 8. 9, 10. 8. 9. 10, Viadiei Zarujinii Cligeke fii oie 0% Malinita Sala . Bocica . Grozanita |. Colinedufit Rajavinifa Balamuteuca . Onuta . Perebiicdutii Rohotinu . Rascova . Prhoroda . Otacii |. Dobruga . Racestii . Zahorna ). Harbuteanii . Bodestit Pohoarnile Cotiujenit Cunicea . Hartop. . Casla Casandrit Schita Cogalau- celor Ocolu Rautului Capres' Prodanestii Ordéseit Rogojenii Vadu Tacit Sandestit Peripetca Gura. Cemincii Hyozdu 3111, Floresti 12. Marculestii 13. Drojdiestii 14. Gora Cainarului 15. Putinestiit 16. Tiplicestii 17. Alexandrenii 18. Slobozia Baltile 19. Sangurenii Vechi 20, Sangurenii Noi 2t. Hasnasenii di jos 22. Hasnagenii di sus 35. Cainarul Veche 26. Fromarica-Cone init 22. Césla Trifinest 28. Sivirova 29, Césla 4. 0. di pisté Raut 5. Fratestii 6. Casla Cotiujeni 7, Ciutulesti 8. Borodniceni 9, Bahrinestii 10. Casla Cucueti 11. Starcenii 12. Prajila 13, Vadurelite 14. Casia Criviile 15. Casla Radoaia 16. Taplestit 17. Hecia vechi 18. Heciu Now 19, Bilicenié 20, Balti 5. O, Nistrutti di sus 1. Criminciucu 2, Iarova, 32 3. Tatérduca Veche 4 Tatdrduca Noud 5. Rughit 6. Samoleuca 7. Arionestii 8 Calarégiuca 9, Unguri 10. Valcineta 11, Codrenii 12, Verijanii 13, Lencautii 14, Harbova 15, Sauca 16, Bricenii 17. Telegauca 18. Balintii 19, Calarasauca (schit) 20 Otaci-Mojilau 6. Ocoln Mijloculti - Soleani Volovcinta Curegnita . Saptilicii . Lublenita 9. Ocolina 10. Tapilova 11. Zastinca 12. Voloavite 13. Volovita 14. Trifautii 15. Vasaleau 16. Racovat 17. Slobozia~Voronciu 18. Stoicani 19. Odaile Stoicanilor 20. Solonefu 21. Ciripeau 22. Pripicenii 23. Rédulenii 24, Vadenié 25. Casla Vadenilor 26. Parcanile 28. 29, 30, 31. Vanféna 32. novatu Hristicii Casia Pariitei Bujardvca Soroca 7. Ocolu Campului L 2. 3 4 5. 29, 30. 31. 32. 33. 34, 35. di sus Bacsanii Bolbocile Posta. Bolbocii Macareuca Chetrosu . Casta Schinenti » Zgurifa > Bolboci > Chietrosalut » Surile 3 Drochie |. Mandicul Now }. Mandacul Vechi |. Casa Mandacului Veche . Salviri . Ghizdita . Casla Boroseni Tarnova Horodiciu . Traisteni » Corba . Climaatii , Ciornoleuca . Braieais , Cagla Mogana . Sudarea . Casia Horodigte soca Casla Cotova Cala Carcicautii Pogta Visoca Malcdutii Darcautii Badicenii Casla Nicoresti1, Ocolu Ciuburului 4. Danjenii 2, Hrenautii 3. Rediul Mare 4, Rujenita 5. Onesiii 6. Pagubenii 7. Dondageni 8, Fantana Albi 5. Odaia Chetrogica 10. Seaenii 11. Odaia Frasénit 12. Bratagenii 13. 14, 15, 16. 17. 18. 19. 20, . Sotrancani |. Zabaiconi . Boroseni 5. Copiceanca . Twanugca . Cacueti . Hiliuti . Stangacent 21. Odaia Stanciuti 22. Malaesti 23, Galageni 24. Duruitoare 25. Damagcani 26. Patrageni 27. Camenca-Lucdceni 28. Butesti tui Velused 29. Butestii lui Stavdr 30. Slobozia Butesti 31. Cobani 32. Odaia O biu Alb 33.5 Danu 34. 5 Hajdieni 35, Sturzeni 36. , Parjota 31. Cajba 2. Ocolu Prutului 1.Vasiliufii Mici (Luzii} 2. Balotina 3 Tomesti *) ~*) Cu mogla Zudurent VIATA BASARABIEL JINUTUL IASULUI 4, Bicericani 5, Calddruga 6 Cuhaesti 1. Slobotea 8. Chilia 9. Ciucialea 10, Fidestii 11. Morile lui Osmachi 12. Dusmanii 13. Glodeni 14. Chetrig 15. Ustia 16. Navarnet 47. Calinestii 18. Honcestii 19. Deujineni 3. Ocola Campulut 1. Rece Alunig Corlatest Parlit Prajila de sus Obreja Lambenii Odaia Carpita Odaia Iablona Panzirenit Urucui Reutel . Breha . Frijenit Oreat Odaia Folesti . Folesti . Odaia Catranlac . Glinjenii . Zambroani 21. Ezareniit 22. Ciuciueni 23. Bursuceni 24. Coscodent Wee eee SSPAFPRSDEScongaaen 161 25. Fléménzeni 26. Magarele 21. Dambravita 4 Ocolu Codrului 1. Varetiresti 2. Sandrenii 3. Saligte 4, Ciutestii 5. Panasesti 6 Gaureni 7. Balénesti 8. Milesti 9 Bolduresti 10. Odaia Custura Lt, Radenii 12, Bumbita 13. Cornesti 14. Mircesti 18. Boghiceni 16. Sénesti 17, Manzétesti 18. Harcesti 19. Codratesti 20. Bobletiei 21. Magara 22. Chietroasa 23, Soci (Slobozia~ Burghele) 24. Odaia Coseni (Loszii) 25. Tegcureni 5. Ocola Branigtet 1, Cataleni 2, Mitocu Nemtenilor 3. Baldurseti 4. Zbiroaia 5. Poicestii 6. Grozastii 1. Titieni, . Vale Traisteni 9, Salajcenii 33162 VIATA BASARABIEI 10. Badrasoaia 30. Manziteytit Vechi 18. Bogdinest 11, Isaicani 19. Zagarancea 12, Tanjalestii 6. Ocolu Turie 36, Odata Petresti 13. Marinict 1. Trifesti 21. Todiresti 14. Bazdaga 2, Tugani 22. Parlitil 15. Soltanestii 3. Bocsa 23. Posta Rezina-Go~ 16. Frasdnesti 4. Rasapent laegti 17. Bacsanu . Izvoarele 24, Florests 18. Macdresti © Luctceni 35, Stanjanenii (Slo~ 19. Bratuleni 1. Mirceni bozia-Busilé) 20. Florifoaia 8. Untenii 26. Gedecait 21. Citireni 9, Vranestit Fe ree oti 22, Onfastit 10. Tocsobenié 7. Odaia Costinel 23. Matalesti 11. Ghermanu. 28. Buciumeni 24, Vulpesti 12. Mickiuseni 29, Cioropeani 25. Manailesti 13, Sculenii 30. Stolniceni 26, Costuleni 14. Danesti 31, Scumpia 27. Danuteni 15. Blandesti 32, Sarata 28, Odaia Ursesti 16. Medeleni 33. Soltoi (Slobozia~ 29. Ungheni 17. Saimeni Folesti) JINUTUL ORHEIULU! ft. Ocolu Campului 23. Mancenii 14. Tahnautii 1, Suslent 24. Chistelnifa 15. Sarcova Lipoveni 2. Berezlogi 25, Cacarazeni 16. Fuziuca 3, Slobozia Hodorogi 26. Braviceni 17. Horodiste 4, Ciahurenit 21, Cuizduea 18. Lalova |. Boestit 28. Ghiduleni 19. Hrabova 6. Chipircenit 29. Scorjanii 20. Stodolna 7. Sarota + qe 21. Slobazia 8 Carleni 2. Ocolu Nistrului di 29, Lopatna 9. Vorotetite sus 23. Jora di sus 10. Sarcanii 1. Oleseanii 24, Jora’di Mijloc 11. Slobozia Izvoare 2. Soldanegti 25. Jora di jos 12. Busiuea 3. Parcanile 26. Slobozia Buliegtis 13, Cogalniceni 4. Lipiceni 27. Vaseautit 14, Tritesti 5, Papaufii 28. Oxantia 15. Pereni 6. Ciorna 29. Molovata 16. Horghinesti 7. Razina 30. Marcautii 17. Pripiceni . Stobnaia 31, Holercanié 18. Sdmdscani . Saharna 32. Ustia 19. Igndfei . Buciugca 33, Creuleni 20. Peciste + Ichimautii 34. Sehit Hatigca 21. Pohribeni . Cendsautii 35. , Rézana 22. Masanit . Tareuca 36. ; Horodiste 3437, » Saharna 3. O. Rautului disus . Braghiceni . Tarzieni . Casta Ursalui Casia Sarateni Indarapnici . Tantareni ). Negureni. 10, Titicani 11, Cazanesti 12, Vaduieca 13. Pepeni 14, Draganesti 15, Sanjerei 16, Copaceni 17. Prepelita 18. Benestit 19. Verejeni 20. Zahaicani 21, Coropceni 22. Clisova 23. Breanova 24. Ghermanesti 25. Posta Malaesti (Luzi) 4.0. Rautului di jos 1. Vaticii 2. Schit Tabara Hol boca 3. Mandstirea Curchi 4, Slobozia Mana 5. Siligte 6. Slobozia Ragca 7. Slobozia_Doamnii 8. Mitoca (Luzi) 9. Cigme (Luzii) 40. Chiatra 11, Paharniceni 12. Jalaboe 13. Furceni 14, Ivancea VIATA BASASABIEL 15. Bolohan 16. Pivnifé (Luzii) 17. Branegti 18. Trebujeni 19, Maseduti 20. Balasesti 21. Raculesti 22, Javreni 23. Ohrincea 24. Cruhlic 25. Upbite Hart 27. Posta @. Orheiulai 28, Orhei 5 O, Nestrului di jos 1, Mereni 2, Cobusca di sus 3. Cobusca di jos 4, Telita, 5. Slobozia Bubuej 6, Chirca (Luzi) 1. Slobozia Roscana 8. Speia 9. Sarpeni 10, Pohiceni 11. Ghilacau 12, Dubisari vechi 43, Corjova 14, Malu Tohatinului 15. Vadu ivi Voda 16. Oniticani 17. Slobozia Caliceni 18, Bogcana 19. Slobozia Chetros 20. , — Cogernita 21. Hrusova 22. Goianu 23., Fauresti 24, Vadeni 25. Budesti 26. Lupa (Luzi) 27. Serugi Mereni 28. Halilesti 6. 0. "Cohalniculed 1. Funda Galbinii 163 2. Bafanii 3. Hancesti 4. Lapugna 5. Carpeneni 6. Dragugeni 1, Topor 8. Stolniceni 9. Sparieti 10. Lohanesti 11. Ciuciulent 12. Pereni 13. Sacdrent 14. Crastesti 15. [arcent 16. Bolsun 17. Boghiceni 18, Sdseani 19, Cotul Morit 20. Pascanit 21. Calmatui 22. Leuseni 23. Bujor 7. Ocolul Botnii 1, Dancent 2. Séciteni 3. Ialoveni 4. Milesti 5, Negresti 6. Bacioi 7. Sangera 8. Puhoi 9. Budai 10. Tipala U1, Razénii 12. Hordstit 13, Zanbrenit 14, Hansca 15. Garlili 16. Costestii 17, Pojarenii 18 Bardér 19, Rusasti 20. Vasienié 21, Ulmu 22. Capriana 35164 23. Maleoci 24. Nimoreni 25. Suruceni 26, Schit Condrita 27. Suruceni 8 0. Bucovatului Stragenii Curluceni 10. Pandsesti 41, Vorniceni 12. Lozova 13. Micliugeni 14, Dolna 15. Nisporeni 16, Malina 17. Chisinau 9. 0, Fata Bacului 1. Ghidighiai 2. Hulboaca 3. Séretaé 4, Roscanii 5, Negresti 6. Posta Negresti 7, Tatarasti 8. Galesti 9. Varzdresti 10. Chitusea 14. Parlesti 12. Nigeanié 13. Bardiacu 14. Tuzora 15. Novaci 16, Verca 17. Posta Baraiacu 18. Uricova VIATA BASARABIEL 19. Valcineta 20. Bahmati 21. Sadpoteni 22. Harjauca (man.) 23. Mandra 24. Palanca 25, Raciuia (cu man.) 26. Horodigte 21. Sadova 28, Parjolteni Stobozia-Onesti Buda Ciorasti Petrecani Visterniceni Posta Chigandului best SRESSESS 39. Siobozia Reciula 40. Harjauca-sat 10. Ocolu Ichelului 1. Stanca 2. Camince 3, Telesdu 4. Peresdcina 5. Pocgagti 6. Zametojt 7. Micduti 8, Lohanesti 9. Pageani 10. Slobozia Scurta 11. Isnovay 12, Slobozia Ragea 13. Stefeanii 14, Miclest! 15, Radeni 16. Beliesti 17 Greblesti 18, Cobdlea 19. Taganesti 20, Schit Taganesti *) Ca moslile Cozestt st Boldestl. 36 21. 22. Vi 23. 24, 25. 26. 22. Onesti Taginesti oinova Slobozia Chitianca Zabresti Race Martinesti Driisliceni 11, Ocolu Culei 1. 2. 3, 4, 5. 6. 1. 8, 9. 10. tL. 12. 13, 14. 15, 16. 17. 18. 23, 12. 1. 2. 3. 4. 5. 6 i. 8. o Tsacova Morozani Dascova Pufantei Slobozia Viprova Hulboaca Hetilova Slobozia Valea Popi Sasénit Brqvicea Melesiinit Tabirica Hoginesti Slobozia Hoginesti Ondseanii Dereneu Harbovat . Radenii . Cornova . Népadeni . Paulesti Slobozia Bularda Ocolu Mietinili Hirova Hiristiniit Bosiinii Cucioaia Méndrestit iulacani Casla Hilicenii Gardestii*} Casla GardestiVIATA BASARABIEL 165 10. Hiliceni 11. Mibalasa 12. Inegtii 13. Telenesti *) 14. Leogenii 15. Vasaeni 16. Budi 17. Crasnagenii 18. Bogedsti JINUTU BENDERULUI 1, Ocolu Benderului 19, Cauganii-vechi 44» Arnitu 4) 1.SaleutaHotirnicenj 20- Frumusica Bor Sade 2. Tanatariiy 21. Casla Calnew (Mazali) 22. Seliste Copceac 45. a eeern 2a. ActaceMacee 9) 48 5. Bulboaca 21. Seliste Canaraua) 45. &. Calfa 28, Caibolu®) 45. ; 28. Césla Burda) 46, lord. Sala) 7. Gura Baculai 3 Parse 5 8. Hagimus » » Lajulus!) 4. 3. 0. Achermanului 9. Ghiol Chioi 26. Mitropoliei?) " 10. Carcdesti 29.» Leahu *) . Carahasan 30, , Bulgaru 4) 2, Coremaz 2 Ocolu Causanilor 3; " Sarghit)’ 3. Tudora 4. Zaim 32, > Balaur®} 4 Palanca 2. Apact 33. Oncu®) 5. Hancaslasi 3. Decuz*) 32. 3, Cormenco®) 6. Rosie 4. Saiti Cuzii) 33. }HageGhecia 9) 7 Caplau 5, Olanesti 34, Ciolacu #) 8. Tatarburnu 6. Purcarii 35. 4 Filimon 4) 9. Tasglac 7. Rascdeti 36. 4 Terenti 4 10. Zulucarii 8. Ciobarcin 35.» Bulgarn 9, Talmaza 36. 7 CararSloian’) * Ocol Bugeaculul 10, Leontia 37, 5 Cuciurea °) A. Moldovenit 41, Copanca 38. 5 Bolgara®) 1. Taraclia 12. Chijeant 37. Seliste Tamur®) 2. Baimaclae 13, Carnafeni 38, Casia Coiciu ®) 3. Batarn 14. Popofca 39. Zani") 4. Selemet 15, Ermoclae 40, 5 Arndutului®) 5. Cimislia 16. Slobozi. i 41. 5, Glafce *) 6. Javgur 17. Festelit 42. , Cragmara) 7, Cenac 18, Caugani-targ 43. ., Hariton 4} 8, Ciucur-Minjir *) Cu sats Tetenegtt. }) Tocuz (2) 2) Pe cracul S4ratli. Are odata Za- gore. 3) in valea Saratel, 4) In valea Cantemir. 8) In valea Gilighider. %) Be seligtea Casaldac in v. Cr Ughider. yin v. Ceaha, % In v. Cagpulat. ) In v, Gealairit. 3) Ip v. Frumugica. 3) Be stigtea “Frumugiea - Voche in vs Cig 3 rebate vat Chighider. %) La Gura Calneulu 3) Be selistea Acsurin tn v. Saratel 8) Jay, Acsurit. %) Ip v. Manzarl, 1) Pe seligtea Eg-Murza in v Manzdrl, 37166. VIATA BASARABIEL 9. Obagli-geaba 6. Cioc-Meidan 3, Harit 10. Slobozia Ciora- 7. Congaz 4." Hasanbei marza 8. Bes-Alma 5. 5 Terenti Hy Perlut 9 Baurel 6 on Brines 0.Ceadar LungaNous 7. , Hadii B. Colonit bulgare 19° Roma Gheorghe 4 Chiret 12, Haidar B+ losil Copeeac ; Straten 3, Derghinje C. Oddile Bugeacului 49) * Turcan 4. Besghioz 1 Odsis Buciugean 11-5 Cora Peteu 5. Chersau > Colun 12, Costio JINUIU CODRULUI. 1, OcoluCodrului. 20. Samailia 7. Tomai , 21. Capaclia 8. Cuhurlui 1. Cazandjic 22. Vetrisoaia 9. Saratica 2. Csla Bragovan 23, Hinasanii Not 10. Ialpujelu & et Tudoreiu 24° Leova 11. Gradigte & gorcee 25, Cagla Rétanda 12. Sahaidac 5. Toceni een 26. °, Capaciiei 13. Cirbuna Geant cineca) 2h Dizmierdati 7. Canie (Pe Tigheciu) > 8. Haragig 28. 4 Dobreni, 9, Large 29. Hanaseni 10. Handsenii Vechi 30. Sadae 11. Cocealia (Chicimgia). 13 Meet 2. Ocolu Hotirnicent 99 pyduraiii Berdeului 14. Carpestii 1. Molesti 21. Pogonestii 15. Boroganii 2. Gura Galbina 22. Sarata 16. Enichioi 3! Caracui 23, Cala Dinila *) 17. Baimacléae 4. Oracu 24. Armanu*) 18, Sadacu 5. Ceadaru 25. 4 Macarescu®) 19. Casla Cherimegia 6. Minjiru 26. 2 Daimirale 9). FINUTU IZMAILULUL. ilies. —--8 Caraciue ®) 11, Ceamasir 1. Ocolu C1 6. Geme 12. Derichioi 9) 1, Valcov 7. Chit 13. Hagi-Curda 2. Hagi-Ibrahim 8. Curmanchioi 14, Caglita 3. Habitesti 9, Enichioi 15. Hasanspal 4. Norosei °) 10. Caramahmet 46. Cichirlig %) Pe suhatu dela Catnarl, 4) Pe suatu Baccealiel. *) Pe suatu Tespazar (lang Lu- 5) Nerugai, fen! 2). % Zo gh azi Careacichi (2) ®) Lang’ Larga. Muravlevea, 382. Ocolu Cabulului 1. Imputita 2. Bugeaga 3. Vaictinesti 4. Cigme-chioi 5. Hagi Abdula 6. Hulie 7. Cara-Gaciu 8. Satu-Nou 9, Cartal. 10, Barta 11. Bulboaca 12. Curei. VIATA BASARABIEL 3. Ocolu Izmailului 1. Babile jolachiot . Erdecburnu 4, Tasbunar 5. Cobei '} 6. Copceac Tatar 7. Satalac-Hagi 8. Taracife 9. Cairaclée, 4. Ocolu Prutului 1. Reni 167 2. Culibasi 2, Branza 4, Valeni 5. Slobozie 6. Sirieni °) 7. Giargiulesti 8. Vada Boului 9, Mandresti 10. Caslifa LL. Frecdtei 12. Anadolu 13. Bujoru. ‘JINUTU GRECENILOR. 4, Ocolu Prutulni 1. Larga ®) 2. Plicu *) 3. Zarnesti 4. Frumoasa 5. Rogu 6. Carhana 7. Pelinei-Moldoven 8, Pelinei-Buigar 9, Manta 10. Vadu lui Isac 11. Gotestii 42. Ciobalaccia-Larga 13. Tartaul-Larga 14. Baurci-Moldovan®) 2) Cubet. 4 Zis $i Buduesti, 15. Taganca 6. CaslaTaganca Burlacu 18. Grecenit 19, Casla Viadesti. 2, Ocolu Cahulului n nari Carba-Ogla Masait Ciomai Aluat Achota §) Hagichiot |. Cojdamgalia-Beje- 8. Geagalbaia 9. Tartaul-Bejinari 10, Taraclae 11. Baimaclae 12. Borceac . Ciueur- Mise 14, Chesoliu-Mare 15, Chesoliu-Mie 16, Caiet (Caiat) 17. Cojdamgalic~ Mare 18. Tatar-Baurei 19. Caza-lachae 20. Lutastii 3A, Goobulaccit-Tatar. T. Porucic 3 3) Are 'l mostl: Vhilze) Larga, Negrllegtl, Pacurest! gi ViAdestt. 3» aroaita jalace, 5) Cu mogia Coraw Berbecutul, ®) Pe vaiee Paruiul. 39Cantarea neamului. © neam cu vil daruri, de Sus inzesirat Ca tine care care-i mai blind si b&rbat ? Temut tn r&zboaie, in pace ‘nfelept; Cu suflet de visuri ce viafé astept ? O insulé mic’ tn marea de spini Ai stat sub puhoiul de barbari haint Si-a fost ¢ minune cum stat-ai— granit In aprigal vifor ce-att{t a zdrobit, Dar tu avusi Legea ca scut pe pamtnt Sidrept mingiere, sublimul t&u cint, Din mari de amaruri rimes-ai caiit Si'n suflet Cantarea un cuib si-a gasit, Unirea, de veacuri, tu ai asteptat Si-azi ai unirea, 0 near incercat | C&oi lege a firii, In vesnicu-i joc E: Cele de-o seama s& stea la un loo. Cum musgchiul de piated se alld lipit, Cum fumul de flic&ri e nedespartit, — Nisipul de und& in vedi insetat, Si pruncu! de mama, tn veci alintat, Si nici-o putere pe ’ntinsul pamant Nu poate s8 darme al firil cuvant. Fil gata dar, neam intre neamuri ales, L&sa-se-va haru! de Domnu! teimes, Dreptate f&cut fi-al cu brat ofelit. Acum stai tn lume, vanjos si unit, F&clia Dreptafii ducand tntre gintt, Din 0 biruinf In noi biruinti, Dar pentru ‘nalta ‘nfSptuire, 0 frai, se cade s& jertfim A noastra viaté de ispit’, ce ca'n ospefe o traim. C'un suflet, cuib al datoriei, si ne 'ncordim al nostru bratVIATA BASARABIEI 169 La munca rodnica si plind, ce ni se cere cu nesal. Carmacié (Zrii mand 'n mand sd trag’ bunului popor, Mareaja brazd’, chezasie a unui vajnic viller, La muncé dar, iubiji tovar’si, staducem neamulul tn dar Avaniul sacru-al tinereti! si sufletescul ef nectar. Cu tofié stranst tntr’o unire, cu pild’ dela marit morti, S& faurim cu-a noastea trud’i cea mai mareata dintre sortl, Lasand urmasiion de-a purur!, un liber neam pe vee! unit, lzvor de fapte stralucite si o virlute de granit, Nici cand s& rabd’im ca s& piard ucis Avantul sublimului vis : Lega-vom lai nostri copii juramant, Din leag&n si pin’ la mopmant In rugile lor spre Efernul Eter. Cum panea vietii o cer, S& cearé ca’n veci s& ramana uniti Cu frafit ior buni si iubifi. SERGIU VICTOR CUJBA Toamna. Toamnd, cdntec de durere, Vanturi triste, obosite, Dece mi-afi adus ta poartit Flori si franze ofilite ?.. Dece ploaia trist isbeste Geamutl mic dela ctimard?.. Pareé plang in mine jalnie Zorile de astivard. Cardat de cocori, aseara Pribegind in alté parte, A furat seninal viefit $i Lau dus cu ei departe, Cand amurgul jdlav cade Peste firea vestejitd, Amintirea plange’n mine Ca o pasire ranitd... Sergiu Sarbu Soroca 4CRONICA ECONOMICA Valorificarea ostrovului ,,Caslita” — 0 PILDA DE MUNCA CREATOARE BASARABEANA — Judetul Ismail are mai multe deoscbiri tipice, prin care se dis- tinge de celelaite judeje ale Basarabiei, Una din aceste deosebiri este si marea intindere de terenuri inundabile, existente in judet. Sub denumirea de terenuri inundabile infelegem supratetele de teren, care, !a anumite epoci, in majoritatea cazurilor numai in tunile Aprilie —- Junie, sunt acoperite cu ape, revarsate de Duniire si balfi. Dupa retragerea apelor, in a doua jumatite a funii Iunie, aceste terenuri ram&n acoperite cu mlastin, uneori adénck pan a un metra si jumatate, peste care omul nu poate patrunde /&rA primejdie. Mai tarziuzapar pe acele terenusi diferite ierburi de baitd, ca fipitig (H. acicularis), rogoz (Typhacea), osocd (Cyperaceae), papuri, pa~ nusifi si stuf, Mai spre toamn, gi mai ales fn anit secetosi, sau cu inun- dafii mai mici, bilfile acestea se usucd gi peste ele se ingiré o mul. fime de cirri, in diferite direcjii; peste grindurile mai inalté se in- tind gi drumurt serpuitoare, pe cari trec adesea'la ananghie si care, Lacurile insti cele mai joase raman necontenit acoperite cu ap& (aga zisele ,jepci”) si produc peste de diferite specti mici. Suprafafa total a acestei categorii de terenuri din judetul Is- mail este aproximativ de 70.000 ha,, din cari: proprietatea Statului 28,500 ha., a Asociafiei célor 38 sate coloniste 20.000 ha, Primaria Valeov 15,000 ha, Primaria Ismail 5,000 ha si obstia Necrasovca Veche 1.500 ha, Spre a da o idee de venitarile acestor terenun in situafia des- erisd, aritim: cele 20.000 ha. ale Asociafiel colonistilor au fost a- rendate inanul 1923 cu 300,000 tei anual, adicé 15 lei venit dela un ha; in anul 1928 cu 610.000 fei, adic’ cu 30 lei venit anual dela un ha, Alfi proprietari nu au avut nici aceste venituri din ex- ploatarea terenuritor in chestiune. 42VIATA BASARABIEL 171 Populafia harnicd si muncitoare a acestui judef s'a gandit in- ¢& de mult lao valorificare rafionalé a acestor balfi si incd sub vechea stipanire au inceput se apari pe suprafefele de teren inun- dabil, pe grindurile mai radicate, miei portiuni de teren, asa zise papucaturi*, cultivate cu diferite plante agricole, cu pom? roditori fin special gutui), cu vii gi un inceput de gradini de zarzavat. Apele mari si furtunoase, obisnuite in parfile locului primivara, maturau nu odatd aceste injghebari gospodaresti. Bastinasii insi nu se des- curajau. In local unei gospadirioare inecate si dispdrute, totdeauna aparea alte, chibzuiti cu mai mult& socoteal contra inundatiilor. Prin baljile Ismailulvi din zona inundabild a Dundrii se vad si fn prezent, si din an in an tot mai des, locuri radicate prin cana- luri de drenaj, prim pamant carat si adus din alte parti, indiguite si plantate cu gutui, vii, porumb si zarzavaturi, Toate acestea do- vedese nemirginita putere de munc& si energie a (franului nostra tn lupta grea pentru existenfi. Cele mai multe din acesteloturt, rupte cu munca grea si obo- sitoare din gurile apelor inundabile gi date culturii, sunt folosite de zeci de ani cu drept de embatic. Folositorii acestor terenuri platesc din an fn an arenda proprietarului, respectiv Statutui, Unora lt s'a recunoscut dreptul fa improprietirire cu acele terenuri pe baza legi agrare si cu’ ocazia aplicarii aceiet legi. Ultima categorie este nein- semnaté; cei mai mulfi sunt tot arendasi anuali. In urma, im legaturk cu aplicarea reformei agrare, a crescut si mai mult dorinfa de a primi teren in baita si s'a tntarit si copt idea, c& numai print’o munc& comun’ si organizati se va putea lupta ca apele inundabile si se va putea ajunge la biruinf’. * ate Aceasta idee a fost aplicati cu bune rezaltate abia in anul 1927, cand s’a pus in valoare un intreg ostrov, sub denumirea de ostroval ,Caslifa, proprietatea Statului, tn tntindere de 5.096 ha., situat intre Ismail si Chilia Nowa gi inconjurat de brajete navigabile ale Dunarii, Ostrovul respectiv are un perimetru de 56 kim. 760 metri si dejurimprejur a fost tnconjurat cu un dig protector contra inundafii- Jor $i cele peste 5.000 ha. au fost transformate din ,balth” fara aici © produciie, din teren mlstinos — focar de ldcuste, {infari gi dife- 43172 VIATA BASARABIE! rite boale, —in teren de culturi de o productie fabuloas’ pentru locurile noastre. De notat este cX cu facerea acestui dig cu un perimetra de peste 56 kim,, bine reusit, care a dus la desecarea complectt a os- trovului, s'a cheltuit abia suma de 78.000 lei, lucrdrile fiind eva- uate la sama de peste opt milioane tei. ati cum s'a procedat. In Noembrie anul 1926 Consilieratul agricol Ismail, in-urma intervenfiunilor stiruitoare, a iuat in primire dela administrafia Pes- c&rijlor Tulcea ostrovul Caslita (reusita se datoreste fn parte faptu- fui c& postul de administrator era ocupat de un agronom, care a injeles, ci ostrovul pentru pescirie nu are aproape nici o impor- tang’, iar sub regim agricol va putea aduce importante venituri) si -a inceput distribuirea terenului din ostrov [a locuitori. La inceput au fost foarte muifi solicitatori a ,primi teren in balté“, inst va- znd cum se prezinti terenul s'au speriat de munca grea si mare, care trebuia si se depun% pentru indiguirea ostrovului gi mai ales pentru defriarea lui, Mulfi din cei, care au avut aprobare pentru te- ren in ostrov dela Consilieratut agricol, prezentandu-sé la fata locu- Tui pentru asi lua terenul in primire dela organele Consilieratului, ‘enunfau la aceasta, spunand: ,Este 0 prostie a crede, cH se va putea face aci, unde tnc& nu a cflcat picior de om, agricultur’. Este 0 incercare zadarnicd .....“ gi plecau pe unde au venit. Ii speria furia valurilor gi a apelor inundabile, gata sA se re- verse peste malurile joase ale ostrovului, ce tngrozeu prundoaele, ‘sau cejace In limba locald se numegste ,cobla* si “buhornicé— mo- vilifele plutitoare, cu care era inundat interiorut ostrovului; fi des- curaja si dep&rlarea (pana la 30 kim.) a ostrovului dela domiciliul lor. In felul acesta s’a facut dela sine selectia acelora care au pri- mit teren in ostrovul Caslifa, ramanfind astfel numai acei, pe care nu-i speria. munca ce trebuia depus& si rezistenfa, ce trebuia ‘opus. Nu ag putea afirma, cA Consilieral agricol, in anii 1926 si 1927, ar fi refuzat cereri de teren in ostrovul Caslifa, ins pot ati- sma fn schimb, c& au fost foarte mulfi locuitori nevoiasi, muncitori de pamant, cari avand aprobarea Consilieratului au refuzat a primt teren, pentru cX nu aveau incredere cA acea incercare de punere in valoare a ostrovului Caslita va reugi. 44VIATA BASARABIEI 173 Ca regula general s’a dat la fiecare cite un ha., 1a pufini cite un hectar si jumatate si, ca exceptie, la unii cAte dow’ ha, Distribuirea si parcelarea terenului din ostrov a fost foarte anevoioas’, misuratoarea gi parcelarea ficAndu.se prin stufig, mla- sind gi chiar ap. Lotu! predat se m&sura adeseaori numai in lat, la capaiul care apiruse de sub ap, Adese ori peste unele loturi, date intr’o direcfie, veneau allele deacurmezisul. In unele locuri se miisura suprafafa total’ cu aproximatie, pe cat era posibil, se Into- In ostrov, dupa Indiguire. cmea o schifi si tablouri nominate, urm&nd ca mai tarziu, dupa se~ carea apelor, si se stabileasci hotarele definitive a parcelelor pe teren. In acest fel pan in Octombrie anul 1927 s'au distribuit din intreaga suprafati de 5.096 ha. a ostrovului 3.820 ha. la 4.012 locuitori din 11 comune limitrofe. Ostrovul find proprietaiea Statalui s’a distribuit celor de mai sus terenul cu fitful de arendé anuald. Odata terenu! distribuit, s'a pus chestiunea indiguirit gi ameli- orfrii ostrovutui. Cei peste patru mii de definatori ai terenului din ostrov au fost constituifi intr'un sindical, avand ca scop principal 45»Constrairea si fntrefinerea unui dig de apiirare a ostrovului C&g- Tifa in contra apefor inundabile ale Dunarii, precum gi orice Iucrdrt de desecare, drenaj etc, care vor fi necesar a se face in comun pentrs asanarea terenului din ostroval Cagtifa*. In ziva de 18 Oc» tombrie 1927. statutele sindicatalui au fost autentificate si au ince- put in mod oficial si regulat luer&r?~ sregdtitoare pentru indiguirea ostrovului, Urma si se intocmeascd fn prealabil un proect gi deviz de iucrari de indiguire cu studii si lucrri de niveliment si in con~ secinfi si se cearé aprobarea dela Ministerul de agricultura, respe- ctiv pescaritle Statului. Sondand terenul la Ministerul de Agricul turd in scopul obfinerii aprobarii de mai sus, ni s’a raspuns la Pe~ sc&riile Statului c& aceasti incercare este 0 utopie gi cl Mai cu- rand Dunirea va putea curge in sus decdt se va putea face agri- cultura ia ostrovut Caslija*, Ne-am dat seama, ci pe langi cheltuelife mari, ce va trebui si le facem cu lucrarile de niveliment si.proectul de indiguire, va trebui s4 pierdem mult si lung timp pentru a obfine aprobarea dela Ministeru! de agriculturt; va trebui, probabil, s& intervenim pe lang diferite rersoane politice, dup cum este obiceiuf,—lucruri care nu ne conveneau deloc, ‘Atunci ne am zis; A transforma un ostrov de peste 5.000 ha» inconjurat de brafele navigabile ale Dun&rii, din teren inundabil, far nici o producfie, in teren de ciltur, este 0 adevaraté revolu- fie, deci si calea, care trebuie s’o urmim, va putea st fie mai mult sau mai putin revolufionara. Daca nu rengim, pierdem munca noastr’; daci reusim, clne ne poate face alteeva, decat a admira curajul nostru gi a imita opera noastra folositoare! $i in consecinf{ s’a hordrat: nu von cere aprobarea cela Minister pentru indiguire; nu vom face obignuitele studii cu devize Jn prealabil, ci vom aseza la muncX fra intarziere pe tofi cei 4012 locuitori, cu familiile lor--o armatt de muncitori, cu dragoste de munc& gi cu credinfi in izb&nd’, Putem oare s& reugim 2a. Zis si fAcut, In 5 zile am masurat perimetrul ostrovului, de jurimprejur; am cercetat tn mod am&nunfit situafia malutut ostrova- lui, imp&rfindu-l in patra categorii; am stabilit cubajul pe metru 1 niar pentru fiecare categorie de mal, De tucr&ri de niveliment nu am avat nevoe, intrucat stint lucru, ¢% apele fiectrui an las un semn fa to{t arborii dela mal de nivelul lor. De acele semne ne-amn AGcondus, calculand indljimea diguiui la nivetul apelor extraordinare, dup’ datele Serviciului Hydraulic, Astfel tn 5 zile a fost intocmit proectul lucrarilor de indigaire pentru tot perimetrul de peste 59 Kim, si stabilit cubajul digulul, Dact nu am fi putut impresiona cu cifriria, care de obiceiu e anexath de d-nil ingineri [a asemenea lucrari, credem totugi c& si noi in calcuiele noastre, in ceiace pri- veste partea practic a acelor lucrari, am fost tot atfita aproape de realitate, Diferenfa practicd intre lucrarile noastre si ale d-lor ingi- neri ar fi fost, poate, ca noastre ne-au costat abea 3,670 ici, jar ate d-lor ingineri ar fi costat cel pufin 200,000 lei. in ostrov, — Recolta de usturoi Odats términatt misurttoarea gi calculele asupra lucrarilor de dig, s’au intocmit tablouri nominate de tofi cei peste 4.000 locuitori, chrora Ii s'au distribuit cele 3,820 ha., din ostrovul Casita, grupand locuitorit pe sate, Aga s'au fAcut mai multe (16 la numar} grupuri de Jocuitori, stabilindu-se cAt teren define fiecare grup yi locuitor in parte. Pentru fiecare grup de locuitori am desemnat delegafi, insar- cintndu-i ea supravegherea si indrumarea Iucririlor de indiguire, Cu tofi acei delegati (in num&r de 32) am facut ‘scoala 1a faja lo- cului, form&nd astiel un-fei de instrugtori pentru indiguirea ostro- aT176 VIATA BASARABIEL vului, Tofi acei detegafi au fost platifi pentru munca for cu cate 1.500 lei lunar fiecare —principalul artico! de cheltueli pe care I-amt avut cu indiguirea ostrovului, Dupa toate aceste Iucrari am repartizat tntregul mal al ostro- valui de 56 Kim. 760 metri tatre toate cele 16 grupuri de locuitori, detinitori de teren, proporfional cu suprafaja ce poseda fiecare grup si finand seam& de situafia malului, conform celor patru categorii, despre care am vorbit mai sus. Delegafii-—instructori au repartizat la randul lor fiecdrui din cei trecafi in tableu o portiune de mal, proportional cu numarul ha., ce le posed’—mai mult sau mai pu- fin dup’ situajia matului, ‘Am pus un termen pentru tnceperea gi terminarea lucrérilor gi fn mai pufin de una Jun de zile, a crescut ca din pimant in jorul ostrovului un dig, care avea la bazi 5—7 metri, sus tret metri jumatate, iar tndlfimea caleulat cu *}, metry mai sus de cat apele extrordinare, dupa datele Serviciului Hydraulic. In locurile mai periculoase digul a fost captugit cu gard de scanduri, nuele sau stuf, Intr’ua loc, care prezenta mai mare pericot si ameninfiri, s’a facut un ‘al doflea dig, imediat ta spatele primului dig - pe o distanf& de 280 metri, PAmantul pentra dig a fost Iuat de pe porfiunea, situati intre dig si Dunare, formandu-se un gant care cu timpul a fost potmolit de apele Dundrit. Astfel ostrovul a fost indiguit de jurimprejur in mai pufin de una lua de zile, Apele, cari au venit in primavara anului 1928, nu au mai navatit in ostrov, furia apelor si a valurilor s’a izbit de de rezistenfa digului. ,Balta* din ostrov, ne mai fiind alimentatd de inundafii, a inceput a seca, si pe masurd ce fiecare porfiune de teren aptrea de sub api, ea intra in ,fabriea agricultorului, trans formaudu-se in teren de culturd..... Im opera mareafi de punere in valoare a ostrovului Caslifa, munca cea mai grea a fost nu pentru indiguire, ci pentm defrigarea ostrovutui, dupa ce apele secau, Prundoaele, cu care era inundat interiorul ostrovalui, nu cedau nici cu un pref. Ele erau un fel de balauri din povesti cu mai muite capete: ise tia un cap si ime- diat fi cregtea altul. Fiecare bucificd, desprins’ intr’un fel sau altul dela trupul prundoaelor, era tot vie—crestea si inverzea, Pentru defrigarea terenului din ostrov s’a_depus o munc de 4—5 ori mai grea, ca munca pentru indiguirea ostrovului, 48VIATA BASARABIEI 177 Chiar in primul an dup& indiguire din cele 3.820 ha, care era distribuite pan’ atunci, sau cultivatcam 50°. Supratata defri- 3al& gi fransformata in teren de cultura a crescut in fiecare an. La 29 lulie 1929 0 Comisiune veniti in anchetd, trimisa de Ministerul de agricultur’ pentra a referi asupra pretenfitnilor Pesciriitor Sta- tului asupra ostrovului, (ele nu au incetat chiar si atunci, cand nu mai exist nici urm& de balti tn ostrov), a gisit, cd abia 10%/, din suprafafa total a ostrovutui ine nu era defrigaté. In acelagi timp acea comisiune a constatat ,culturi bogate si variate cu gri- dini de zazavat‘. In patru magini Comisiunea de mai sus, impreunt cu insofitorii sXt din localitate, a trecut prin mijlocul ostrovului, admirdnd culturile ,bogate si variate*. Din acea Comisiune au fa- cut parte oficial si doi reprezentanfi ai Pescariilor Statului. Ei me- Feu cercetau harta oficial a ostrovalui, ciutind tacurile si jépcile, ce le aveau fixale pe acele hirfi in ostrov. ,Oare toate acestea au disparut? nedumerifi, parc’ intrebau ef. si aminteau, probabil, cum trel ani in urma cu atéta autoritate Seful D-lor ne-a declarat? Mai citand Dumirea va putea curge in sus, de cit se va putea face ‘agriculturd tn ostrovul Caslija*. Realitatea a dovedit, cd s'au putut face culturi ,bogate si va- rate", Culturile cele mai bogate au fost in anul 1929, A dat un ha. cam—4,500 kg, porumb, 3.200 kg. grau, 4.00 kg. orz si 28.000 kg. cartofi, Era nespus4 bucurla celor care intraa ta ostrov, cand igi vedeau soadele muncii lor, Cand in cAmp, prin tuna lunie-In- Fie 1929, an extrem de secetos, era tot ars si nu vedeai un petec de verdeaf’, ostroval Caslifa iff fcea impresia de un adevarat rai pe pamént, Prin mijlocul ostrovului mergeau in pling goan’ automobile; parc nu-fi venea si crezi, cf trei ani tn urma acolo a fost teren inun- dabil, far nici o produetie si folost.... Ce nu este tn stare s& fact munca creatoare a omului injelept si mai ales o muncd organizati si rafionalizatiit Pacat cA tn aceastd Tard, atat de bogati, inifiativa particula- vA este aproape inexistentd, Pacat c4 acolo, unde apare acea ini- fiativl, ea este inabusit de formalit&fi biurocratic I. M, Anastasenco: — 49CRONICA EXTERNA China si Europa FAPTE $I CUGETARI In Rasiritul Indepartat se petrec evenimente cari, dacii se vor dezvolta, pot fi fatale pentru viitorul Europei. Chiar se vor- beste c& gi s'a inceput retragerea imperiului Britanic din Rasti- ritul Indepartat, iar China, care se desteapti, a cerut doar un singur lucru: reducerea drepturilor str&inilor in fara ei. Cari oare vor fi pretentiile urmitoare fata de Europa? Rezultatul final al evenimentelor in curs nu-l poate prevedea nimenea, in or ce caz el nu va fi spre binele europenilor. Pentru ca si putem arunca o privire asupra viitorului a- propiat, trebue si facem cunostinfa cu cultura chinezilor si cu directia ei de desvoltare, precum si ca materialul omenese chi- nez, care la noi nici acum incd nu este cunoscut nici chiar de lumea culta, Cunoasterea celei mai vechi culturi a omenirii ne va ingidui si observim mai bine lipsurile culturii noastre. Chinezii_se prezentau ca popor cu o inal’ culturé inet atunci, cand Grecii si Romanii erau in stare barbara. Cultura greco-romani a durat mai pufin decat un mileoia, dar natiunea chinez& gi cultura ei existi de peste 4 gi "/p milenii, fara sa-si fi perdut sau macar micgorat vigoarea (ca popor), organizatia de stat i cultura. Chiar acum cAteva secole poporul chinez a ajuns la o densitate, pe care’n‘a atins-o niciodati un alt popor. Azi ei constituese peste un sfert din toati omenirea. O scddere a cresterii populatiei, cum se observé in Europa gi America, ou se. simte la chinezi. In domeniul stiinfei (Astronomia si Matematicele) sial tec hnicei, chinezii ajunsese inci din timpuri foarte vechi la mari descoperiri; cunostinfele lor sunt originale; nici pretionsa mo- ralé poporul chinez n’a importat-o, ci si-a facut-o singur. Aceste comori culturale, faurite incd din timpuri stravechi, le-a imbogatit pe incetul si lea pistrat prin mii de generatii. 50VIATA BASARABIEI 179 Simpla pistrare a unui mare capital cultural dovedeste marea capacitate culturalé a poporului chinez. Cari sunt acum particularitafile, cari conditioneaza persis tenta extraordinar&é a culturii chineze, a organizatiei de stat gi permanenta s&natate a poporului? Cari sunt particularitafile, cari au adus cultura lor la o indlfime atat de mare? Aci trebuie s& constatam mai intaiu lipsd totald a casito- riilor mixte, cari sunt oprite de morala: in China nu se inchee niciodaté cdsatorii cu reprezentantit altor rase. Intemeerea nei familii gi posibilitatea de a poseda mulfi fii a ramas cel mai inalt scop al vietii la Chinezi. Pieiatea naiva gi obiceiul cultului stra- bunilor au ajuns la o desvoltare extraordinaré si au format pen- tru fiecare Chinez un motiv puternic de reproducere. O lege a cultului strébunilor cere, ca seria strabunilor familiei 84 fie con- tinuaté. ,A nu lisa armagieste cel mai mare rau“, spune o fra- za din sfintele scripturi ale Chinezilor. Cu cat urmagii sunt mai numerogi, cu atal este mai sigura perpetuarea familie, Reprodu- cerea nu li se pare Chinezilor un lux imprudent, care se restran- ge dupa dorinté in favoarea unui traiu mai bun, ci este la ei scopul suprem al viefii. De aceste coaceptii sunt dominate toate straturile sociaie dela cele mai inalte pind la cele mai joase. Cea mai mare fericire, pe care poate s’o aiba un om, este aavea multi copii si nepofi. Copiii mai sunt doriti si pentru a avea o batrdnefe cinstitd. Chinezii se cdsatorese foarte devreme, mai ales vei bogati. Soful tanar rimane cu sofia in casa parintilor sai. Pentru a se casitori, nu are deci nevoe de o existen{i proprie. Clasele sociale, cari in ce priveste cultura, morala si succesele economice stau deasupra mediei, fac ux de posibilitatea lor eco- nomic mai mare spre a cregle mai mul{i copii (deci invers ca in Europa), gi de aceia ele se inmulfesc mai mult decdt clasele inferioare. Legaturile de familie in China sunt atat de stranse, ca nicderi in alta parte. ,A cinsti pe tata si mama gi a fi dupa vointa lor pana la sadicina* — iaté ce a pus poporul chinez deasupra tuturor preceptelor gi ,a devenit puternic gietern cu aceasta,“ spune Zarathustra (Nietzsche). Pe scurt in conceptia chinezului ,familia este supusul ordinei mondiale‘, iar 4dra~ gostea naivd este izvorul tuturor virtufilor, stélpul pe care se sprijind toata morald.“ (Konfacies) Dupa tati, mama gi sof do~ 5t180 VIATA BASARABIEI liul se fine 27 de luni, iar dupa copi vorfurile sunt foarte rari, Numai printr’o astfel de prejuire a familiei se poate expli- ca persistenta, rAspandirea i tnsemnatatea poporului chinez, pre cum gi imprejurarea ca stingerea familiilor celebre din China este ceva rar, pecdnd la popoarele culte ale occidentului gi in timpurile vechi gi in cele nowi ea a fost gi este o regal. La noi tendinta culturii a luat de ia o vreme o directie, care duce la restrangerea fecundititii, gi cu c&t pozifia sociala este mai toalta, cu atat mai mare este sciiderea nagters Aceasta situalie a familiei in China, precum gi concepiiile chineze asupra scopului gi fericirii vietei, au dus pe cale pur biologicd la o sporire a puterilor fizice gi intelectuale a popo- rului chinez, la un grad atft de ridicat alacestor puteri, cum nu mai gisim la nici o alt& natie, Chiar la populatia agricola din China gésim un grad de culturi mai ridicat decat in Europa. Ba chiar straturile cele mai de jos din China stiu nu numai si citeasca, scrie, calculeze bine, dar sunt in stare s& tind conta bilitatea casnica gi comercialé, cunose datele cele mai impor- tante ale istoriei nationale si capitolele principale ale moralet $i filozoliei nationale, pe cari gtiu si le limureases, Nicderi in alte {ri cirfile ou sunt aga de eltine, ca in China, Literatura preferaté este cea clasicé si nu cea ordinari, Carjile sunt con sumate intr'o cantitate enorma, Chinezii cuiti se isting printr'o uimitoare profunzime, simplitate si claritate logic’ a gandirii. frafi gi sotie ~ un an. Dix lor. Din faptul ca la chinezi gtiintele naturale si technica n'au luat o desvoltare asemanatoare, ca in Europa, unii trag conclu= zia c& cultura chinezi ar fi osificata. Nu vrem sé intram in amaounte asupra acestei chestiuni de controversi, trebuie insa s4 constatim c& inci acuma 500—600 de ani cultura chinezilor era superioara celei europene in toate privintele. Presupunerea unei amorfiri complecte a culturii chineze este falsi; adevarat ca desvoltarea culturii chineze n'a avut niciodati un mers asa de repede ca cea a culturii noastre in ultimele dowd secole, insd ea nu a avut niciodati vreo oprire. Dam aci cateva do~ vezi. 52VIATA BASARABIEL 181 {La mijlocu! secolului al 17-lea populafia Chinei num&ra 62 milioane locuitori; in mai putin de un secol oumarul locui- torilor aproape s’a intreif, iar numArul actual al locuitoiilor de~ piigegte 400 milioane. A fost posibild aceast4 inmulfire repede a populafiei fara un progres economic gi social insemnat? Nu do~ vedegte aceasta oare si o sporire foarte insemaati a intensitatii agriculturii gi perfectionare a organizafiei sociale? ,Numai po- poarelor celor mai capabile sub guvernele cele mai bune“—spu- ne S. Schmoller—le-a succes temporar o mare densificare: pro- frese intelectuale rare, o sporire extraordinari a disciplinei so~ ciale, a bunei fotelegeri si a moralitatii, fard de care o conlu- crare mai ‘strans% era imposibil, 0 mare perlectionare a insti- tufiunilor sociale au trebuit sa-si dea mana, pentru a face cu putin{a densificarea...... Densificarea reusita intotdeauna este rezultatul unei politici perfecte gi a unei culturi inalte si ou numai a celei technice, ci si celei_ morale—spirituale, si nu ou~ mai a unei culturi inalfe a paturilnt superioare, ci a popoare- lor intregi*, 2,~In aceasti ordine de idei_mai este instructiv si amin~ tim raporturile agrare din China. Toata suprafata cultivabila este irigata artificial, ca nicderi in Europa, gi este extrem de parcelaté. Chiar din timpurile vechi formarea proprieta{i mari a fost impedicata. Nimanui nu-i e permis sX aibe mai mult de~ eat o anumitd suprafa{a de teren arabil. 6-7 ha, se socotesc posesiune mare. Posesiunea consta ins numai in drepturi mostenite ale unui arendas, cici pro~ prietar al pimantului este statul. Posesorul poate vinde altora dreptul de uzufruct, ins& numai cu restrictiunea, ca fami rimani o ,proprietate ereditara“, care nu se poate instraina in prezent gi care se evalueaz& cca, la %, ha. Necultivarea are drept urmare pierderea ,proprietaii*. La cultivare fari a obosi pamantul i se stoarce productia cea mai mare posibild, 3.—Poporul chinez este cel mai rezistent din intreaga lume in ce priveste sinatatea. El se distinge printr’o foarte mare ca~ pacitate in ce priveste munca fizick. Fochistii chinezi de pe va~ poare suport greutatile acestui serviciu gi in zona tropicala in- totdeauna cu o ugurinfd de invidiat, pe cand fochistii germani si englezi in zonele tropieale se inbolnavesc si devin neapfi 53 Sasi182 VIATA BASARABIEL pentru servicia, desi duc numai 8 ore de serviciu, iar chinezii 12. Afark de aceasta hrana lor, pe care si-e procura si prepara ei singuri, este foarte eftind, iar salariul lor e mic. Oricine a avut ocazia sé fack undeva o experienf& cu lucritori, asigara cl nu mai poate s4-i inlocuiascd eu fochigti de rasi alb&. Fochi- sti chinezi prin prestatiile lor mai mari mdarese viteza vapoa- relor, in timp ce prin moderatiune gi prin caracterul lor pagnic fac ip acelag timp viaja pe bord placuté. Pe multe vapoare engleze se intrebuinjeazd acum exclusiv forfe chineze. Si in alte domenii ale muncii lucrdtorii chinezi sunt preferati altor Iucra- tor din cauza capacitijii mari de munc&, a sindta{ii, modestiei sia dibdciei lor. Principiul de a obtine prin ocheltuialé mick de energie o productiune cat mai mare, pare c& se indepline- ste complect la lucratorul chinez. 4.—In alti ordine de idei trebuie s& amintim lipsa viciilor. cari distrug Europa. Bauturile alcoolice lipsese aproape cu totul fn China, Chinezii s'au aprat prin legi contra raspandirii aleoo- lismului. A vedea un chinez beat este ceva imposibil, In secolul trecut se raspandise foarte mult ,edidemia opiumului®, dar nu- mai in oragele mai mari gi totusi s'a starnit o puternicd migcare @ populatiei pentru’ suprimarea acestui viciu si acum ,epidemia‘ este complect stinss. Raspandirea bolilor venerice in China este foarte redusi, numai oragele mai mari si porturile suferé mai mult sau mai putin de aceste boli, La fara prostitufia este ne- fosemnata. 5.—Oriunde in strainatate chinezul progreseaza gi se ada- pieaza foarte bine ca comerciant si anreprenor. In lupta de con- curenfi contra Eurppenilor chinezul iese intotdeauna invingé- tor, dacd este pus pe aceiagi treapta polilicd economica. In {art straine el intrd ca un umil ,cuii* (hamal), cdstiga in curind forja economic’,.sub care Europenii de multe ori se vad nevoifi sd lucreze de clacd. Rezultatul final: ingineri europeni cu cultura academicd trebue sf stea ca functionari in seviciile unor ,culi* chinezi imbogatiti. Privirea comercial ager4 a chinezului, incercatd oriunde, este un seman al minfii excelente gi a simfului desvoltat pentru numere, 546.—Latura strilucité a culturii chineze este insi cea mo~ rala. xTrebuie si privivim China din partea cea mai importanti gianume din cea moral si nu din partea lumii electrice*, spune un cunoscator al acestei {4ri. In practicd cultura etic’ a Chinei este superioara celei occidentale, Exemple : devotamentul amical nu este numai léudat si admirat in China, deoarece aco- Jo el este pus fn practicd la fiecare pas. Nu numai cei bogati ajuti pe amici lor c&zufi in nenorociri, ci gi cei sdraci a- juté pe cei cari sunt mai saraci ca ei. In China o fiinia umand nu este niciodata pardsité. Idealurile chineze nu sunt indreptate spre valori ale lumii materiale, ci spre factorii morali. Invitamantul moral a fost si este in prim loc. Drept cea mai mare datorie este predicati mereu gi mereu dragostea catre p&rin{i. In ceiace privegte onestitatea, politejea, dreptatea, s Zuinfa gi modestia, chinezii sunt superiori tuturor celorlalti oameni. Rasboiul este considerat de chinezi ca o rimasifA a barba- riei. Ideaiul cel mai nobil in raporturile dintre popoare dupa convingerile chinezilor este dreptatea si reprobarea for{ei. Po- litica, care se obignueste in Europa, este dispretuita, Rasboacle chiar gi cele victorioase sunt considerate ca un rau, gi deaceia chinezii au prefuesc de loc faptele eroice de cisboiu. Etica po= liticd a chinezilor este departe de a fi aga bizantind ca a noastra. 7.—In nici o fari din lume cultura nu se bucur& de atata cosideratie gi cinste, nu aduce alatea foloase si nu este atat de bine rasplatita cain China. Acolo se considera ca ceva criminal s& calei pe o foaie serisd sau tiparits. In toate. chestiunile de politicd intern’ si exteroa rolul hotérdtor pentru intreaga China il au savantit. In niciun alt stat din lume nu existé ceva aseminitor. Literati sunt adevdratii reprezentan{i ai poporului Obiectul mai insemnat al afacerilor publice este poporul, in urma vine imperiul gi al treilea rand domnitorul, Chinezul Propovadueste dreptul revoltei, a destituirit domnitorului, ba chiar gi a uciderii tiranilor, Aceste inva}imiate sunt admise ofi- cial ca principii de stat, * oe 554 VIATA BASARABIEL Se nagte intrebarea: Cum a putut un popor sd ajungi la co desvoltare culfurala atat de inalt’ ? Cari sunt particularitatile, cari condifioneaza acest fenomen? S'a aratat mai sus, c&- acest lucru s’a petrecut pe cale pur biologic’ si anume priatr’o mai puternicd inmulfire a straturilor sociale superioare fafa de cele inferioare, Aci trebue sA mai amintim inci un factor insemnat, care a contribuit la fnobilarea culturii chineze, acest factor e democratia, care siva gisit in China realizarea in injelesul cel mai nobil. Ridicarea din clasele inferioare la treptele cele mai supe- rioare in China a fost inc& din timpurile cele mai vechi cu malt mai ugoard, decat la alte popoare. Acolo este cu mult mai ugor s& te ridici prin destoinicia proprie, s& dobandesti onoare si pu- tere, decat in Europa. Accesul gi la functiuni publice gi in lumea savantilor (care reprezinti adevarata clasi conducatoare, aristo- cratia, si nobilimea spirituali a Chinei), a fost si este deschis in China tuturor claselor si celor inferioare, ca gi celor superioare. Pentru obignuita solidaritate dintre familii cu rudenii intinse sé- tacia nu prezinla nici un obstacol. In China demnitatile gi titlu- rile nu sunt ereditare ; dacd o persoana ajunge de se distinge prin titlu si noblefe, aceste calitafi nt trec niciodaté urmagilor. © clas’ de nobilime, p.opriu zist, nu existé in China, Din tim- purile vechi intelectualii propriu zisi au fost si au ramas con- ducdtorii % Din cele mai sus se injelege de ce organismul de stat gi cel social a rimas intact cu toate intocmirile si moravurile sale, atunci cand a ajuns sub stépanirea Mandjurilor, Invingatorii s’au supus nu numai culturii chineze, ci au primit si limba celor in- vingi. Chiar gi Evreii Chinei au parasit credinja Bibliei si au a- doplat invafatura lui Konfucius. Ceiace biserica crestina nu poa- fe realiza cu toate persecuftile ce le-a pus in practics, a facut religia amical-omeneaaci a Chinei, In rasaritul indepartat sunt ia curs evenimente mari, si fo autoral lor, in poporul chinez, se affé ascunse valori, forte st comori, cari, dacd se vor desfigura pe deplin, vor avea de sigur urméri mari pentru batrina Europa, urmiri ce nu pot fi nici prevazute. A. G. Barladeana 56 aINSEMNARI, Aleinsprezecelea an dela Unire, s’a impitalt in cursul lune acesteia. ‘Omenirea scria 1918 cnd_poporal basarabean, ellberat de jug. strein, & proclamal intr'o mAreafa insutie- fire nafionala reintoarcerea 1a sanul patrlel mame de la care a fost smuls printr'un act de odioasd nedreptate istorica, Unirea Basarablelt Care Roman nu simte amplandui-se inlma de o nemargiatta bucurie ? Cu cat ne departim mal mult de vaitoarea evenimentelor in carl s'a desfigurat fapta cea mare a Uniril, eu atat mai lumicoasd ne apare im- portanfa ce are in Istorla neamulut romanesc. Basarabla lua prin. silnicle de langd Romania, t-a rimas prin drep- tul imprescriptibil ce-t are asupra ci. De alel iacolo nimenl pu ne-0 va putea Instrdina, nimeni nu va putea s’o expropriexe. Atata vreme cat dal- nuegte In nol puterea cuvantulul, cat putem fine in mand un condel sau o puged, chiA vreme mai bate in inl- mnfie noastre un dor 3! 0 veioté... Desrobirea din 1918 n'a fost nu- mai un act din afard, cia avut si ad&nci propuls!! tndunteu, f8r8 de carl poate nicl rar fi fost posibiia gl in tot eaaul war ff avut tiria for- inldablid pe care se Dizue azi. Dia tot ce s'a spus si se va_mat spune ia legdturé cu evenimentul Dasarabean dela 23°Martie 1918, un luera rdmane pururea _valabil: Unk- rea nu poate fi folosita si mentinuts decat iospirandwne dela priacipiile democratlce cut cari a pornit la 1848 prima actiane de desrobire politics romanismalu. Sforfirile noastre in privinta Ba- sarabiel trebue 38 se concentreze in CRONICA directia stergerif cu totul a stiri! de inferioritate ia desvoltarea el, dato- nit& celor 105 anf de domfnatiunea streind, In aceast8 actlune de consolidare basarabeand, Romania, ca fard cu~ minte si cumpatata, nd poate fi nict mostenitoarea traditiior _medievale de oprimare carl au dus imperil ru= sescladistrugere (sl le vedem seln- florind ast&2i in Germania) nicl na poate aluneca pe panta incercdrilor nesdbulte cari au desavargit ruina tn acelag! tard. Acesta este, In dovd cuvinte, prow gramul ce fAgneste dia actul maret al Unitll Restiti.. Restul su este de cat vorba de. claca. + Zamfir Are bore,— In ulti- j| mut moment, clad revista noastrd era, deja inche- i ata, gata pentru Il ipar, ziarele ne- au dus vestea im- presionantd des- pre stingerea su- fletulai de neos- fenit avant care a sdldsiuit 8¢ de ‘ani in Zamfir Arbore. Cu moartea tut Zamfir Arbore noi plerdem tncd unuldin eroii cul- turil romanesti de pe aceste mefea- guri, ined anul dintre sfingil cdrtu- rast cari tn vremuri de grea res- triste au scos mereu faclia cultarlt nafionale de sub obrocul sub care o Impingea dominafia strdind. a7186 Zamfir Arbore era figura tipied a luptatorulul basarabean, Sub cra- nlal sdu gandea un creer basara- bean, sub pleptul su bdtea o inimd pururt patoiténdd tn ritmut aspirafit- tor poporului dintre Prut $i Nistra. Réposatul era realmente un flu al vremii sate. It vedem, dealungut antler, cand fribun, cand publicist, ednd participand ta migedri revo- lufionare, cand istoric aplecat ald- turi de Hagdeu peste filele mono- Sraftet Basarabiet. Cape un fir de ‘aur veritabil el si-a finut fimpul sdu tatre degete, facdntu-1 sd scli- eased tn fafa ockilor comtempora- ‘nltor sai in lumina schimbatoare a zi- telor ce treceau. Viafa sa ne apare sedidatd de patriotism dela un ca- pat 1a altul. Acuma, cdnd cel care a fost Zam- fir Arbore coboara tn lacagul de vegnic repaus, se cuvineca, gandind Ia opera sa constructivd, sd ne gan- dim cu evlavie 1a toft marit mort al cdror frecut de tupte si sacri- ficll constitue expresia migcdtoare ‘a viefli basaradene. $i fie ca sé-1 dea cuiva in gand, eu'o zi o mai de vreme, inifiativa imortalizdrii_ in bronze a_ figurit darze si fanatice a mosulul care a luptat atat pentru renasterea Basa- rablel romdnesti, ~ $i a tuturor a- celara carl au in acest domeniu 0 filiafiune apropiata ca dénsul. AL Terziman, Poetul fon Buzdugan.— Literatura basaradeana este o existentd necu- noscuts chiar publiculal din Basa- fabla, ca gl cAnd ar fio realltate de pe vreun continent departat. Caci tu se poate spune, c& ceeace a pro- dus in Hteratura provincia aceasta este cunoscut gf pretuit In acelas mod, in care sunt cunoscufl scrlito~ tii din restul {rl Se poate ras- punde, c& ja ficunoscut* e in fun~ ctie de va fi valoros*. Accasta, de- sigur, ein bund parte drept. Dar tot atdt de drept este faptul ci, a fi cunoscut st& in functic de perio— dicele sf presa. care, dacd gtle s& 58 VIATA BASARABIEI lanseze atatea opere 1 autor, ste gi s4 tacd uneori. E cazut literatu- rit basarabene, In ogorul c&rela 0 serie de scriitorl au ramas necunos~ cuti. Dintre acegtia e si d. lon Bur~ dugan, ate Poezia d-Iui I. Buzdugan cupriade doug perloade ‘distinct, Una este cea dela inceputul activitafll d-sale gi se afl& inchisd in filele volume- lori ,Cantece din Besarabla* 1921 gi sMiresme dia stepd* 1922, Senti- mentul, care formeazA tn bund parte fonda ior, e cel national. Fist raze- gilor din Branzenti-vech! al Balftior, erescut in vremea {arlgmulul prin colile din Moghilu, Camenita sf joscova, nu gi-a ingtrAlnat simtirea. Pentru pémantul sdu natal, pentru viata gl camenit de pe el, a pastrat neatinsd dragostea lai, De alcl au isvorat acele versur!, pe care critica Mterara ou le-a acceptat, de cat ca 0 dovada a contiauitagit cuituril ro~ mane in Basarabla. Si cu acest pri- Iej, trebue 84 relevaar un fonomen. Deia Majorescu incoace, sentimentul national nu mai e socotit ca admist- Dil pentra fondul unei poezii de va- loare esteticd. Poezia patriotica nu se mai pretueste printre creafillo su- pertoare. Poetit carl se inspira din do~ menial patriotismului suat considerafi printre seriitorii marunf, poate si pentru alte lipsurl ale serlerilor lor, sigur insd pentru motivul_inspiratiel lof dianainte depreciatd. Toll criticit actuali nicl nu Dinevoese sa se op- reascd,mAcar pentru a evidentia scd- derlle unor asemenea productil. $Id. Buzdugan a suferit de aceasté ostra~ cizare. In singura noastré istorie a literaturii contimporane, d Lovinescu constat% aceasta vind de a face po- ezie patrioticd, de a contunda .etnl: cul cu esteticul” (vol III p. 79).Fapte c& aceast& criticd a facut mult biae d-lul 1, Buzdugan. L-a impins spre o insptrajle mat variat& si ca posibili- t2{l de creafle care 34 nu intampine, numai din cauza motivulut jaspirator, jndiferentd saw desconsiderare. Aga a trecot domnfa-sa in a doua perloa~ 8, alt& cauzd a evolufiel desale fi-VIATA BASARABIEL 187 ind gi contactul cu literatura moder- na, mal noua. Poezia celel de a doua_ perioade prezinté dificult}! de cunoastere, deoarece nu e reunitd in volum. S'a acuntat doar volumul cu atat de sonor titlu ,Podgoril de arama”. Din revistele prin care ea s’a ristpit, noi totus! o putem aprecla. Deosebim, astfel, 0 grupa de pastelurl, tu care anotimpul toamnel infioart mal des inima poetulu care sangereaz’ in fafa desfruozirl naturi, Deaceea pastelul oscileazd in final apre ele- gle, ca in ultima strofé din yLa schit, toamna*. Sus, Ia schitul foamnei, clopotul cénd bate, Suflete, incue-fi portile de schifa Dé ultérit toatd paménteasca grifa. $i nimai cu toamna, in singurd- tate! Deosebim apol o poezie a re- veriei: La schitul din frag’, Toamna in codra, Imn, Cartita, Lacrimae rerum. Reverla poetului planeaz& tot in jurut naturi. Cu mult gi frumos dar descriptiv se evoacd tablourl puternice. Cugetarea, care insofeste reveria, nu este insd swt clent de adanca, aga cum s'ar fi cu~ venit unei creat mal valoroase, Strofe din .Lacrimae rerum* ca ceasta: Tu sd stil: pe tamea asta, toate-s pulbere, tdciune!.. Insd una ¢ pe lume, mai presus de toate cele: Infrdtirea cu pémantul—ea te’nalfa parn stele. Celelalte toate ’n lume sunt numat desertdciune!.. sau din .Toamna din codru", de altminter! cu o reugité prezentare a vaturii, Céici viafa-i catvar, svarcolire de fernd, Jar moartea-i ultare gi pace eternd! arat& o atitudine pesimistd, 0 ama- raclune traitd intens. dar’ a si o gandire care 5% lumineze cu raze foug, Printre aceste reverli, .Car- tifa" pare cea mas viguroasa.” Pri- mele dau strofe zugravesc silintele subpSmantene gf neobosite ale ace stei scormonitoare a pamaatulil, Ea actitoreste micl biserlci de p&mant*, Ca gl cand ar vreas& tas la lumi nd, $i intotdeauna rimaze in intune- rec. Sufletul poetulul agijderea nd- zucgte spre inditim! luminoase. Za- darnic, insd. $1 urmeaz& aceasta pu- ternicd apostrofa : Cul st-mt strig durerea, vegnicd $i oarbd? . Cine-o sd ma vada, cine-o sd'm anda?) Pand cand, stépane, prabusirea ‘eroda?? Pand cand abisul mut o sd me soarba? Cand o sd-mi tngddut, vegnice zidares Ctitorind zidirea, pe vecti de schele, Sd md ‘naif, tn suflet, pandn bolft de stele, Tainte, din lumina vesnicului soare? Sd-mi aprind lumina vegnictei mele? Mai deosebim, in fine, poezia e~ c& aceea care nue decat foarte rar cultivata azl aceea al cBrei lan. manos, proza singura Ia luat in. exploatare monopolizanta, — ceeace nl se pare un mare pAcat. Nu e, in adevat, mal foatd poezia actuala numal liricd ? Simfirea poetilor se strigd sau se gopteste discret, dupa temperament, singurd ea filnd’ con finutul atator poeati, Imaginatie care 84 clddeasc& opere ‘epice, in chipul marilor nostri, clasici, niet un poet nu maj poseda azl, Se pate c& munca ‘de migalg, pe care o cere ciocdnirea trudnic& @ versurllor ce ar treout s& fio foarte numeroase pentru 0 poe- zie epica de proportil, sperie. Proza, mai usoaré de agternut, furd tot suflal epic. Dar poesia” ramanand Yried a plerdut ou oumai din varle- tate, ci gi din stralucirea, maretia pe care tocmai creatille epice Far fi prliejuit-o, D. 1, Buzdugan (a simtit oare ceasta’?) se avantd spre epic. $i ‘4, atuncl isbuteste a fdurl cele mal trumoase ale sale creafi, printre care vom numi: La hanut ‘din pa- dure gi Florile datbe.— In cea din~ 59188 thiu halducl s'au straos fonduntrul unul han, Pare un moment din nuve- ele d-lui M. Sadoveanu. Poetul reu- geste Imagini rare. Ascultati: Hangifa sveltd, ca o nalbd, Tot toarnd din ulcior tn cupe: Te mitt, ulciorul cum nu-L rupe Millocul svelt din tea alba... Ei, tle drag c&pltanul halducilor. Presimte sfargitui tul tragic s1 plan: ge. CApitanul se iduiogeaza 31 el. E abitut.La zambetele oamenilor sii, fns8, mAndria barbateascd tagneste plind de infruntare a destinulul crud. Siel inching pentru voinicli iu! ew Earle atat de legat; pentru Ispra- vile viltoare, pentru infraagerea care va veol, pentru hangita: Ta plangl, hangifo 2... Fil pe pacel.. De ne-am'tntoarce ’n primavard, Vom chefui cu tine tara! Jar dacd nu ne vom intoarce... Un ait vointe—o sd te 'mpace! CALA succesiune de sentimente* taind, gingdsie, intristare, indutogares apot revoitd, voinlele, durere refinut’. Bufin’ speran{S gi la urm& tronia a- ducatoare de veselie ! In .Fiorite dalbe®, trei cergetor! au pornit cu colindul s& vesteased .no- apfea sfantulul Ajua". Vifornita ia prins 1a 0 rascruce. Orbifi de 2i- pad&, at cfzut in noapte la picioa- rele nel troife, Aicl s’au rugat si fie maatuit!. Dowi din ef, cu indolalas cel de at treilea, cu toatd credinta. Geru! fra patruns, trojanele de zd- pad’ s’au gramadit ta jurul trapu- Hiior for, Maatultorul a coborat de pe eruce, i-a strans la sanul lui, ador- mindu-i gt in visul trecer!! din trma— El at vdzut cum s'a deschis In naltul cer Parti de argint, in Paradis.» $! poetul, care are in primut rand fire diricd. Invoacé cu anume ecow melaacoilc, fa final: ©, edtatori, Cand vefi vedea Idngd rascruci Sub zart, trei garbovite cruct: Ingenunchiati fa trei cract albe ln Florite dalbe,. 60 VIATA BASARABIEL Aga dat, o simfice umbsitd de tri stefe, 0 lubire a naturil sf a locurl= lor natale; reverie bogata, dar fara suportul cigetdril; un frumos talent descriptiv in pasteluri gl putere de creatie epicd —lat& suficiente tasu- girl Trebue s& addogdm ca totul se resimte de o influen| ferataril poporane sl a cele! tra vand o vaditS afinitate cul poezia d-ful Lon Pillat.—Ca tehied a. 1B. respect regullie poeztel clasice, cre- ind multi armonte, Na rareor! "fol segte cu succes vers! popular, Mai mult simt critic I-ar fi fScut, tnsd, s& nu repete atat de des aceleag! rim fugi—irugd, cruce—rascruce, argiat —margariat, nu numal in diverse poeait, ci chiar in una si acceas. L-ar fl ferit s& repete ,jeregae de jéra- tec" de trel orl in"i8 versurt (ima). L-ar ff obligat s8 ocoleasc& formele necorecte si provinciale: strasinand, afapi, slibue... L-ar ff flout s@ nu ta in Infeles nepotrivit verbul a nipidi (cel trel c&litor! au n&padit peste trel craci*) gl si avite expresia ne- logic’ cer de spuzd catranit™, Cu toate aceste scdderl, d. 1. B, maau- este un vers viol, piin ‘de’ sonort- tate, care atinge perfectiun! desdvar- site in Cucotl raniti, Brumarul, To- amna in podgorl. N. Jane, CARTI NOUL Muzeul National de Istorle natura- Adin Chiginau si-a dat la Iveala zi- lele acestea buletinul s&u obisau! despre activitatea anualA a Institufiel in cursu! anuluj precedent. Fascicola cuprinde aproape 350 pa- giai, cu un sumar destuil de bogat in studit gl rapoarte de specialitate, Baletinule redactat de 4. dr. Lepgi,dt- rectorul muzeutnl. Toatd parte adini- nistrativa este intocmité de d-sa. La partea stlinfificd gasim semnaturile val mulfor specialigtl in chestiunt gti~ intifice gi muzeale ca d-nll: Miller, Me Zubowskl. A. Russctschinski, S. Po iiza, V, Bezvoll, F. Schwarz, Tes- linskl, S. Zaharov, M. Pocora, A. Ko-VIATA BASARABIEL 189 fovschi, 1. Lepsi, G.D. Vasittu, G. Vrable, ete. Lucrarea e redactata in limbite romana, germand st francezd. In pretafa, redactorul Buletiowiut gi director! Muzeuii ne spune ci Tostul buletinulul este de a afirma existenta muzeulul. Muzeul acesta ‘mu este indeajuns sustinut de stat gi nicl de autoritatile din Basarabia. Din aceasti cauz& cu toate progresele Feallzate nu se poate totugi Iucra rational. Muzeul nu dispune de mij- Joace suficiente pentru materiale, Prefate se inchee cu urm&torsl a- vertisment demn de finut in seamd ¢ »Mal_amintim c&.Basarabia nici ou te o institutle care s& se ocupe fa spectal cu studiul acestel_ provincit si focmai studiul naturll Basarabiel Va avea cea mal rodnicd influent’ a- supra muzeulal propris zis, va invé- fa publicul nostru sd-si ‘cunoascd patria. Muzeut Basarablel trebue s& fle mijiocitorul dintre stiinta gi poor.” Printre oament in mers, — Depar- fe de pamaatut sl poporut Transil- vaniei, a c&ror adrasl4 este, poetul Aron Cotrug a.dat la iveaia (la Sos noviec) in Polonia, unde este, atagat de pres&, un nou’ volum de poeme, intituiat’.Printre oament in mers*, Sunt 44 de ducati — cu rare excentii — pe 0 singurd cardi 31 pe o sin gurd tema: dragostea de gila si de Viranul Ardealulai, Volumul e stra- Datut de la prima pana la ultima fle 1a de adanci resonanfe de sedifune regionalistd $i misticism age: casd de fard egitd din mant de darji tarani ardetent, — Pe peretele-ti din fund, prin fum atarna odata cu uitdturd ingdnduratd, acelay la nunf!, botezuri $1 poment, Chipul tut Francise losif t-tat.. iar acum. tot acolea ¢q gi atunci atdrnd, sub acelasi veche barnd, chipal lai Carof al Il-led.. pschimeaturtica plagal lemnat tn ler $i mane acelas plug se va schim- ba c’un tractor Pe acelag ostenit ogor Si subt acelag cer... dar orice s'ar schimba tn lume,’n fard. Werpleeai sta ga legl sid deslegi — peste gloante, peste regt, peste datini, peste legt, peste azi, peste mane. vesnic ca pdmandul va ramdne — onal ce ard fe {Casd de jard) Poezla cotrusland, bogatd de uma” nism, 0 poezie unde talentul poe- tulu!'viu stie ce datoreazd mogteni~ rel lasata de cei morti.. Sprinten, voiniceste coseste, coseste .. stn urma-t sesul slobod rimane pentru tarba de mane. singur in pustietate, ‘sud soarele arzdnd. din cand in cand stopreste $f coasa sl-0 baten st-al coasei ecou pan’ departe se rape, se ‘mparte... parcd pretutindent langa ef Star bate aspra coasele de-ofel Ini de strabuni ce—odata, voinici, costrd prin vant stzddafuri.peaict. (Cosagul) In mai toate poemete din ,Oame Jn mers™ poztul exprima sufletul po- porulu} de peste Carpati. 11 s’ar pot ivi gi Iul_de minuae, ‘caracteristica pe care Adel Bonnard a facut-o di- un&zi la Academia Francez’ deceda- tulul poet breton Charles Le Goffic fn lou! c&ruia a fost ales: Distinct de acel care-| inconjoard, Tara a tf separat de el superior poporulul saa Hrd saci devie strata, el canta celace al lui nvar fi putut spune,el exprima talnele lor, f8r4 ale profana, duce thcerea lor pand la strunele iri." Nici um alt poet ou s’a straddauit mai mult ca poetul ardelean Aron Cotrug 84 ia mai intens sl mal fa deaproape contact cu poporu! sf pa mantul cat! Iau inspirat. E rar s& intAineyti in productia noastra poetic’ 0 poezie mal activa, 61190, VIATA BASARABIEL mai de efect, maf plind de filosofie constructlva, — ca poezia In! Cotrus. Cine vrea sd cunoascA sufletul Ar- dealulul sa citeasca poealile Int Cot- rug. In virtuozitatea lor” invizibthi palpit toatd provincia transcarpa- Und, cu trecutul gl prezentul ei, Al. Terziman. RECENZI Alain Gerbault, A la poursulte da soleil. Ed. Grasset. 19 cligee, 6 schite de harta si un pianisier cu jtinerar. Am relatat in Nr. trecut al revis- tel, extraordinara calatorte a ingine- rului Gerbault in jurul globului, ro- cenzand primul volum: Seu! é'tra~ vers ?Atlantigne. In vol. Il indrdzne- {ul marinar poraeste deia New-York fn ziva de 2 Oct, 1924, trecand prin Bermude unde face un lung popas st apol fara éscatd ajunge ia canalul Panama, pe care-! traverseazd re- morcat, Mal departe atinge ecvato- rul la arch. Galapagos unde face un scurt popas sl se’ indreaptd spre archipelagurile Potineziel, vizitaad raad pe rand Gambier, Marchize $1 Tahitl — toate vuleanice— Pentru a putea traversa calmurile ecuatoriale sl tropicale intrebirinta o panz’ enor- ma de matasd usoard, care se umfla Ja cea mai mic& adlere de vant. Cal~ mul ecuatorlal era vegnfc umed cu plol torentiale, pe cand cel tropical era vegaic senla cu soare cald. In preajma Bermudelor intaineste un cicloo de o violenté rar& si constat’ cd marea Sargasse nu e stationar’, el se deplaseaz& lara spre vest. In ce priveste flora si fauna obser- va c& batenele gi foclle traesc si Ie tropice gi chiar la ecuator, in apele cu rentilor reci (Ex: curentul Humboldt). In apele calde exista sumedenie de rechini — pegti de o vitalltate gi fe- tocitate exceptional’ — pegti zburd- tori, in cardurl ca gi randunelele gi numieroase paseri marine de toate culortle gf marimele, Admiratia cea mare a céldtorulul 6 pentru lucrarea minunati a madreporilor pe care il 62 fatalaegte pand ia paralela 36° (arh. Bermude) dar se miré c& au-i ga- segte pe ecuator (arch. Galapagos). Cauza e curental Goifulul la Ber made 31 curentut rece al iu! Hum~ doldt la Galapagos. Vegetagtia Iuxu- rlantd din Bermude cu piantatii de cafea slmirodent, aprovizionand piata enorma a New-Yorkulul cu legume gi flora bogatd a insulelor Galapa- Ros cu piantatit de lAmai, portocall, Danane, ananas, trestie de zahar, cafea si manioc, in contrast cu lipsa. de brafe de acolo; paradisul de ve~ getatle din arhipelagurile vuleanice ale Polineziel cu cocotier!, manioc, arbori de pane gl vanilie, precum gi fauna curloasd cu broagte {astoase gigantice, caracatite, dorade gi scot- cele cu perle gisidet cati se pescuesc cu milfoanele — totul este captivant sl instructiv. IntAinim gi elemente de geogratie umand. Lucrarea glgantick a cana~ Injal Panama in.tungime de 81 kim. cu ecluzele gigantice de ofel alimen- fate cu apa Jaculul artificial Gatun de 22 kim., lungime ; ordiaea, cura tenia, juteaia gi lintgtea cu care trec vasele din Atiantic in Pacific. spo- rind pe fiece an tratlcul $1 cimiti iiie imense cu victimile frigurilor gal- dene a nenorocifiior luceator! frags cez!, totul e redat_ cu oblectivitate gl exectitate. Autorul apreciaza os- Ditalitatea polineziand pe care 0 s0- coate mult superioars celor mal civilizate popoare s1 descrie impre- siouant pescuitui perielor, cu scu~ fundatort purtand ochelaride tema gi sfld&nd pericolul permanent al Tecblntfor. Arta tatuajulul in arh Marchize neiatrecutd lar civiiizatia primitiva a Papuagilor, cu tuntrile lakatol, ce alusecd pe mate ca sdgefile, cu panzele tor ia forma de coarne spre satele construlte pe pllofl, te fac a te gandila vechimea naviga{lei pe Pa- cltte, cand Atlanticul era ined 0 pus- tietate bantuita de cicloane. Distrugerea indigenilor de cdtre civilzatia europeand. care a [nlocult collvele lor higienice din frunze gt ramurl tmpletite, cu oribile case deVIATA BASARABIEL scAndurl gi acoperite cut tabld ondu- latd, bolle si expioatarea popula! revolt& simfimiatile umane ale aut rului fat& de clvilizatia polineziand $l fard de calitatile fizice gl sufle- test] ale acestel rasse, ce ar’ mal pu- tea fl incd salvatd. 'Pretutindenea aga zisi superioritate a noastrd a stricat framuseta peisaglulal primi- tiv gi a Pacut sd degenereze sl 8 se tmputineze populatilie bastiaage. Cad mai mult constatd toate acestea, ia Tahiti — regina m&tlior de sud. — Idem. Sur le route du retour, Ed. Grasset. 22 clisee, 4 schite de hart si un itfaerar ‘complect pe piani Autoral viziteaz% —arhipelagu- tile coraligede dia Poltnezia, insulele Samoa si Fidii, deta cari abordeazd Nolle Hebride, ‘traverseazd inospita- Hera stramtoare Torres si poposegte Ja insula Timor (partea olandeza). De alci se avanteaza pe oceanul In- dian, atingaod insulele Cocos si po- posind mai indelungat in Mascarine (insula Reuoion). Scoboard apo! sub trople 1 atinge fermul african la Durban: Dupa 0 !on& ocolegte ca- patul Africe) cu furtunile si valurlie riage, pand la Cap De alci ured spfe ford ia Atlantic, abordeaz’ in- sula Sf, Elena gi Ascension i face un lung popas siilts la insulele Ca- pului Verde. © incercare de a pleca in August nu reugeste sf se intoarce foapol dup’ 15 ile. In primavard pleacd definitiv,. atinge Azorele sl apol intra in marea Manecel, ter- minand caldtorla [a portul Havre (August 1929). Jn total 70 2ile pe mare, parcur= gind peste 40,000 mile marine. Cea mal mare parte a itinerarulul se alld cuprins tntre tropice, sub impulsia allzeelor ce bat spre apus pl dela Galapagos la Ascension merge nu- mai prin emistera australd. In. sens contrar &ldtorla ar fi fost Imposibild pentru un vas cu paoze. Tot dela est la vest 3 incunjurat globul s1 celebrul navigator portughez, Ma- gellan, Degl intreaga cdidtorie a fost fa cuté mai mult in scop sportiv. nu 191 mai cunosc in toate analele explo rirllor pe glob, o faptd mai teme~ rari, decat doar raldul spre pol al lal Nansen ou Johansen sau marsul lf Shakleton pe contisentul antar- ctle, Autorui trececu abllitate peste pArfile urite aie cAldtoriei, pentru 2 nu da cititorulu! decat partea fru- ‘moas’, tnsorité, util’ si emoftonanta. Htinerariul T-a tras pe hart cu o volnta de fier si-i avea calculat de mai inaiate. Nu constafam nicl o grab’. Escalele erau lungl, cdi un Observator cult avea de studiat multe la un drum atat de varist, Comoara geograticd ce se desprin din toate” volumele, impreund cu cligeele splendide, schitele de hartd 41 itinerarlul tras ‘pe planisfer, ajung 8% satisfac g! pe ce! mal pretentios om de stilinta. Clcloanele din preaj- ma Mascarinelor eu trombe si vaiurl urlage; furtunlle permanente din lar- gal capulul de Buna Speran{’, ce Fidicau vaiuri de 14m, indlfime: ab- senfa alizeului de SE in sudul ocea- auldl Jadiag pe tmpul jernel australe, forforescenfa mirel Arafura — 0 mi- nune a planetel sf care e datorité faunel microscopke — structura geo- logicd a insulelor vuteantce de ba- zalt, ce ating olscuri de peste 2000 m_ toate sunt elemente interesante de eografle fizicd. Ariditatea arhipelagulut Capul Verde ia comparajle cu paradisul de vegetatie din, Azore afchipela- gal coreligen Tuamotu — cel. mal mare din lume, unde atolil se numard cu mille — cu" lagunele lor tinigtite si limpezl, Incunjurate cu ztdurl cal- care de 0’ albeafa imaculati, pe care se profileaz cocotlerll de un verde intunecat ; indigentl pescuitorl de perle, ce-gl trag apa Duod de daut, din nucile tinere de coco ; vegetatia exotica de pe toate insulele Pacifi- cttlul si Indianulnt cu plantatit de Igname, guill si taro (un cartof_au- tritty) ; bogditia animaietor domestice, compusa din p&seri de cas, capre i porci, toate sunt contributi! Instruc- tive de’ geogratie economics. Indigenfi atlefi de pe Insulele Sa- moa gi Fidjt, catltatle for indscute 63192 VIATA BASARABIEL de_marinarl;. tmbricimintea sumari a Pollnezleniior sf totugi morailtatea Jor'eeverd: lipsa de moned& in insu~ Tele. Cocos uade exist numai schim- bul:in natura. administratia francez, englez& si americana a Polineziei gi ‘Melaneziei in comparafie eu cea o- landed din mediterana aziatica, po care autor! o apreciaza dupa cum merit, sunt pagini Instructive de geogratie uman’, prin simpiitatea gi adevarul celor spuse. ‘Cand totul ’a terminat, erout ma- rigar gl-a {Surit din experien( un nod plan de corabie, cu care vrea si se intoared spre mérile tropicale, unde si-s! Intemeeze un camin in mijlocul indigentior, departe de tira- ala viefei clvilizate’ si sclavia cete- Dbrltafli'ce gia facut-o fara sd vrea, G. Raseu. REVISTA REVISTEROR Gandirea.— Numarul 3, pe Mar- tle al marelreviste bucurestene ,G&a- direa* se deschide cu un frumos stu- dlu de cugetare ortodoxa semnat de d. Nichifor Crainic. In ,Tineretut si erestinismu.* d. Crainte"pune prod- Jema raportulut dintre tineret s1 creg~ tinlsm. Dupd ce deserie evolufia pro~ gresiva a tineretului de azi abando- nat unor aspre experleate gi incer— cri, autorul ajunge la conciuzia c& Disericil if ramane obligatla si cap- teze valurile afirmative co~i ndvaleze in prag, Consideratia respectiva are in vedere tineretul universitar. Proza literara © reprezentata prin Marta Radulescu gi Hurmuz, Versuri semneazd N. Crevedia, Stelan Std neseu, Alexandru Marct, Mircea Stra- inul gi Traian fonescu. Cronica, tnsumeaz4 cateva intere~ sant? articole de concep{ii asupra corespondenfil lul Spira Haret (Va~ sile Banclia) criza_ tehnicel_parla~ mentarismuiul (Mihail Potlhroniade) consideratil asupra {storicismutut (Const, Noted). La cronica, marunt® d. Nichitfor Crainic, vorbind despro condifiuntie detestabile in carl se fac azi traducerile cArtilor string ta nol, cere, cu drept cuvant, instaurarea unel adevarate stiri de asedia im= potriva acestor anarhigti cari aten= feazd cu bombe Ja viata gramaticel romanegt'. Tr. a AVIZ. La administrafia revistei se gisegte spre vanzare co- lectia revistei ,,Viafa Basarabiel“ din anul 1932, confinand 816 pagini bine legate: 1. Colectia pe hartie obicim 2. Colectia pe hartie velina. 200 lei 250 tei Me La cerere se expediaz’ contra ramburs, Administratia revistei SN a Tipogealia Béncii Centrale Cooperative — Chiginat sit, Princlpele Nicolae No, 25-pssesnzeuzannnseneenaennstampeeasazaeaeunue estas cannaen tatty Cititi si raspAnditi ZIARUL »Viata Basarabiei Cel mai rispandit ziar romanesc din Basarabia, redac- tat de cei mai buni ziarigti si ca ultimile stiri din Basara~ bia, din toati fara gi lumea intreagi. Apare zilnic in 4 pagini mari, la orele 6 dimineata 2 Lel exemplarul Abonamentul: pe 1 an 600 tei » 6 Jun! 300 tet » 3, 150 let Pentru invafatori, preoti si sdtenl: et an. 48) tet “bs roaBBRGSSSGneeENE asstste 280 ~ 6 tont 250 Jel 13 130 lei Pentru autoritafi gi institugli 1000 lei anual, Dubla in stréindtate, # Redactia si ad-fia: Chisinau, B-dul Regele Carol 11,85, Telefon 2.90 Anunturi comerciale si oficiale se primese la ad-tia ziaru- lui si la toate agentiile de publicitate, dupa un tarif din cele mai convenabile, caseaasnazuse santenteaeze APEL Repetim apetul nostru din luna trecuta si rugim pe abonafii nostri, cari nici pana in prezent nu s'au pus in curent cu plata, si gribeasc’ a ne trimite sumele dato- rate pe anul 1932, Abonamentul 1a revisté este numai de 120, deci ac- cesibil gi pentru pungile cele mai modeste. Toata staruinfa noastra este de prisos gi nu vom pu- tea fine aprinsi pe meleagurile noastre aceasta Ticlie, daci sprijinitoril ei, abonafii, nu-gi vor face datoria, de a-si a- chita abonamentele. Cu incepere din luna urmatoare se va inceta trimite- rea revistei celor ce nu-gi vor fi achitat abonamentul pe anul trecut, afara de acei ce ne vor scrie s4 li se continue trimiterea ‘revistei gi vor arita termenul induntrul cireia isi vor achita abonamentele. Credem c& aceasta este ultima rugdminte ce-o facem si nu va mai fi nevoie si revenim, Cu toata stima AD-TIA REVISTELRugim st&ruitor pe prietenii gi abonafii revistei si o dea spre cetire tuturor doritorilor, indenmandu-i si se aboneze. La prima cerere, se va trimite oricui numerele aparute. Rugim adresa si fie data exact, aritand gi oficiul postal. Administrafia revistei ,V. B.“ H Abonamentul: 120 lei pe an; pentru autoritafi lei 500. TIPOGRAFIA Bancii Centrale Cooperative CHISINAU str. Principele Nizolae No, 25 TELEFON 473 Preful 15 tet