UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

PSIHOLOGIA EDUCAIEI
-Portofoliu-

Prof.Coordonator: Lector univ. drd. Mirela-Cristina NEGREANU

Student: Elena-Corina IONI
Facultatea de Chimie Aplicat i tiina Materialelor
An: I
Grupa/Seria: 1111B

1. Pornind de la definitia creativitatii si de la formele de manifestare ale

acesteia, identificati si descrieti doua inventii, doua inovatii

si respectiv doua descoperiri in domeniul pe care-l studiati in cadrul

facultatii.
Creativitatea este capacitatea de a modela experiena n forme noi i diferite,
capacitatea de a percepe mediul n mod plastic i de a comunica altora experiena
unic rezultat (I.A. Taylor, 1959).
Aadar, n continuare voi prezenta cteva forme de manifestare ale acesteia (invenii,
inovaii, descoperiri) n chimie.
Dintre invenii avem:

DINAMITA Alfred Nobel

Cuvntul dinamit provine din grecescul dynamis, ce

nseamna putere i este un exploziv care a fost produs pentru
prima oar n localitatea Krmmel de lng Hamburg n
anul1866 de ctre chimistul i cercettorul suedez Alfred
Nobel, fiind patentat n octombrie 1867.
Dinamita const din 3 pri:

Nitroglicerin - (aceasta este de fapt substana care provoac explozia),

diatomit sau Kieselgur - (un oxid de siliciu poros alctuit din scoicile diatomeelor);

un stabilizator chimic n cantiti mici carbonat de sodiu.

Amestecul a fost fcut cu scopul reducerii explozibilitii extreme a nitroglicerinei pure,

care poate exploda la cel mai mic impact.
Dinamita este mai uor de transportat dect nitroglicerina pur. Are o putere de explozie
considerabil, ceea ce a determinat utilizarea ei n industria minier la construirea
drumurilor i tunelelor prin muni etc..
Dinamita se prezint sub form de past omogen de culoare galben-rocat.
Exist foarte multe reete de dinamit pentru diferite aplicaii, de diferite puteri n funcie
de concentraia de nitroglicerin.

PVC-ul (Policlorura de vinil) - Eugen Baumann

PVC-ul (Policlorura de vinil) este una dintre cele mai

vechi si mai importante mase plastice, a crui prim
producere dateaz din anul 1913.
Eugen Baumann a experimentat si a creat ceea ce numim
noi astzi PVC, dar inventia sa nu a fost brevetat.
Trebuie asteptat anul 1913 cnd, inventatorul Friedrich
Heinrich August Klatte breveteaz polimerizarea unui gaz,
a clorurii de vinil.

Productia industrial demareaz n 1931, la IG Farben si de atunci, PVC-ul cunoaste

multiple utilizri : tevi, jgheaburi, pardoseli, produse de marochinrie (Ska), izolatori de
fire electrice, ferestre, usi si jaluzele rulante, ....
In ceea ce priveste aspectul su tehnic, PVC-ul este un mare polimer obtinut prin
aditionarea de molecule de clorur de vinil compuse din carbon, hidrogen si clor : clorura
de sodiu sau sarea (57%) si derivatele din petrol (43%) constituind materiile prime ale
PVC-ului.
Dintre inovaii avem:

NGRMINTELE CHIMICE

ncepnd cu anul 1913, ngrmintele sintetice au fost

produse la nivel industrial i au contribuit substanial la
mbuntirea produciei i creterea randamentului
culturilor. ncepnd cu aceast perioad, au fost aduse
inovaii n tehnologia de producere a ngrmintelor
chimice, incluznd comercializarea n anii 1930 a
ngrmintelor granulate i introducerea n anul 1965 a
ngmintelor sub form de suspensie pe piaa
american. n anii 1970, granulaia a fost rafinat
suplimentar, conducnd la apariia fertilizatorilor utilizai
n gospodriile individuale.
Cele mai recente inovaii n domeniul ngrmintelor includ capsule cu eliberarea n
timp a substanei, al cror principal avantaj const n faptul c substana activ a
ngrmntului ptrunde n sol de-a lungul unei anumite perioade de timp. Astfel, acest
fapt permite evitarea supra-fertilizrii cu efecte nedorite asupra mediului nconjurtor.

METODA BORDEAUX I FUNGICIDELE

n 1882, botanistul francez Pierre M.A.Millardet a folosit o soluie apoas de sulfat de

cupru i var stins (zeama bordelez) pentru a combate mana viei de vie din podgoriile de
pe teritoriul Franei.
Zeama bordelez este utilizat n prezent pentru combaterea unui numr mare de
ciuperci care atac culturile. Aceast dat a marcat, de asemenea, i nceputul utilizrii pe
scar larg a fungicidelor i a revoluionat protecia chimic a culturilor.
Inovaiile chimice n domeniul fungicidelor agricole au continuat cu introducerea
fungicidelor pe baz de ditiocarbamat n 1934 i a fungicidelor pe baz de strobilurin n
1996.
Dintre descoperiri avem:

DESCOPERIREA POLONIULUI (MARIE CURIE)

n 1897, Marie se decide ca tema ei de doctorat s se refere la

studiul acestor radiaiilor. n acest scop, electrometrul construit de
Pierre Curie se ve dovedi de o real utilitate. n timp ce lucra cu
diferite componente care includeau uraniul, Marie a descoperit c
toriul (ce tocmai fusese descoperit de Berzelius n 1829) emite unde
radioactive chiar mai intense dect uraniul. La fel de intense erau
i cele emise de pechblend (uraninit), un minereu bogat n uraniu.

Marie i-a dat seama c a descoperit un nou element chimic. Pierre Curie i-a suspendat
cercetrile proprii pentru a colabora cu Marie. n aprilie 1898, cei doi prezint Academiei
de tiin o tez privind radioactivitatea uraniului i a toriului. Deoarece nu erau membri
ai Academiei, prezentarea descoperirii este realizat de ctre Lippmann.
Cei doi i continu cercetrile i ajung la concluzia c pechblenda conine dou elemente
responsabile de emisia unor puternice unde radioactive. n iulie 1898 (1895?), ei reuesc
s izoleze unul din aceste elemente i prezint rezultatul Academiei de tiine. Acest nou
element se va numi "poloniu", dup numele rii de origine a Mariei. n cadrul acestui
document, este folosit pentru prima dat termenul de "radioactivitate".

DESCOPERIREA CARBONULUI

Carbonul a fost descoperit n preistorie i era cunoscut anticilor, care l

preparau prin arderea materialului organic n spaii fr mult oxigen
(crend crbune). Diamantele au fost ntotdeauna considerate rare i
frumoase. Unul dintre ultimii alotropi ai carbonului, fulerenul, a fost
descoperit ca produs secundar n experimente din anii 1980.
Numele su vine din franuzescul charbone, care, la rndul su, vine
din latinescul carbo, nsemnnd crbune. n german i olandez, numele carbonului
sunt Kohlenstoff i, respectiv, koolstof, ambele nsemnnd literal "materia (stofa) crbunelui".

2. Stabiliti cel putin trei caracteristici definitorii ale unui proces,

respectiv ale unui fenomen si oferiti cate un exemplu, pentru fiecare
dintre ele, din domeniul psihologiei.
Procesul, conform DEX-ului, reprezint o succesiune de operaii, de stri sau de fenomene
prin care se efectueaz o lucrare, se produce o transformare; evoluie, dezvoltare,
desfurare etc.
Psihicul este format din procese, functii, stari de natura informationala care coexista in
interdependenta: nu putem gandi daca nu dispunem de memorie, limbaj, atentie; nu putem
comunica fara gandire, motivatie, vointa, perceptie.
Procesele psihice grupate in 3 categorii:
Cognitive (de cunoastere) imparite in:
procese senzoriale (senzatia, perceptia reprezentarea)
logice superioare (gandirea, memoria, imaginatia)
Afective (emotii, sentimente, pasiuni)
Volitive (vointa)
Aadar, putem exemplifica procesul psihic prin gandire (proces psihic principal).

Psihologia tradiional utilizeaz sintagma fenomene psihice n cadrul crora

sunt incluse patru categorii de fenomene:
1.Procese psihice (reflect realitatea)
2.Activiti psihice(relaii ntre organism i mediu, cu finalitate adaptativ si consum
energetic)
3.nsuiri psihice (sintetizri i generalizri ale unor componente dominante ale diverselor
procese psihice, relativ stabile, i definitorii pentru om)
4.Condiii facilitatoare sau perturbatoare (ale categoriilor de fenomene anterior
prezentate)
Aadar, putem exemplifica fenomenul psihic prin nsutile psihice, cum ar fi:
temperamentul, caracterul, inteligena, creativitatea etc.

3. Realizati un Portret al propriei personalitati, identificand cel putin

doua trasaturi personale corespunzatoare celor trei laturi ale
personalitatii (dinamico-energetica,instrumentaloperationala,relational-valorica).
Cunoasterea ct mai complex a propriei personalitati, umane, constituie att un atu ct
si o necesitate. Constientizarea cognitiilor, generatoare ale trairilor pozitive sau negative
la impactul cu ceilalti precum si identificarea gamei de abiliti definitorii personale se
constituie n factori facilitatori ai auto-introspectiei necesar n propria definire
psihologic.
Ca temperament, a putea fi caracterizat ca fiind melancolic (sobr, nu foarte
sociabil, rigid, anxioas), dar si cu elemente de sangvinic (abiliti de conducere). De
asemenea sunt introspectiv, rezervat, distant, prident, prefer viaa organizat i mi
pot controla si cenzura puternic sentimentele. De asemenea nu sunt nici optimist dar nici
pesimist i sunt foarte stabil in sentimentele mele.
Totodat sunt energic nelinistit, impetuoas, uneori impulsiv. Sunt inegal in
manifestari. Starile mele afective se succed cu rapiditate. Am tendinta de dominare in grup
i m daruiesc cu pasiune unei idei sau cauze.
n ceea ce privete activitatea nervoas superioar, sunt mai mult un tip neechilibratexcitabil fiind un caracter puternic. Dac ar fi s ne luam dup temperament, ar trebui s
fiu un caracter slab din acest punct de vedere, ntrucat la mine predomin elementele
tipului melancolic. Tocmai de aceea mi se pare deosebit de interesant aceasta combintie
a caracterului meu.
O confirmare destul de dura a particularitatilor definitorii ale personalitatii mele a venit
dinspre modalitatilei de abordare a relatiilor interpersonale. Nazuinta spre perfectiune ma
face sa uit nivelul dezvoltarii conditiei umane. Furia ce ma roade n fata unei bariere, de
multe ori naturala, nerabdare cu care mi tratez propria persoana n depasirea acelei
bariere ma face, de multe ori, de nesuportat chiar si pentru mine nsmi. Masura pe care
mi-o impun n momentul comiterii unei greseli o consider a fi modul corect cu care pot
ndrepta eroarea savrsita. Necesitatea unei astfel de masuri consta n credinta impusa
conform careia o greseala nepedepsita este o greseala repetabila. n ceea cei priveste pe
ceilalti, punitivitatea consta n critica acida asupra faptelor savrsite. n aproape toate
cazurile, primul impuls este acela de negatie. Despicarea firului n patru ma conduce,
inevitabil, catre determinarea cu mare exactitate a aspectelor negative. Astfel, detalierea

pna la exagerare a acestor aspecte conduce spre o pierdere importanta, aceea a partilor
frumoase, interesante, cu adevarat productive.
Descoperirea unor asemenea aspecte ale personalitatii mele, complexitatea abordarii lor
precum si posibilitatile actuale destul de reduse n ceea ce priveste "vindecarea" constituie
o problema serioasa n propria dezvoltarei psihic. Negativismul ce ma caracterizeaza,
nevoia imperioasa de a-mi fi recunoscuta prezenta si prestatia de catre cei din jurul meu
dar si retinerea n exprimarea unor trairi fac din acceptarea propriei mele persoane o
situatie problematic.

4. Realizati o descriere a doua situatii traite personal, in experienta de

elev/student, in care ati inregistrat rezultate bune sau slabe din
cauza/datorita unor conditii subiective (interne), respectiv obiective
(externe).
Una dintre experienele din viaa mea de elev in care am nregistrat rezultate slabe din
cauza condiiilor subiective(interne) este susinerea examenului de Bacalaureat la
Matematic. Deoarece, existau polinoamele, tem la care nu eram suficient de
pregtit, dorina mea cea mai mare era ca acest subiect sa nu se regseasc printre cele
de examen.
Binenteles c printre cerinele din cadrul examenului se gseau si acestea; aadar, din
frica de a nu grei, am trecut printr-un moment de panic, ceea ce a dus la un rezultat final
nesatisfctor.
O experien din viaa mea de student, ce a dus la un rezultat bun, datorit unor condiii
subiective se datoreaz experimentelor svrite n laboratoarele de chimie. Deoarece
colegii mei aveau rezultate mai bune dect mine, am fost motivat s fac si eu la fel.
Aadar, cu mai mult munc si seriozitate am ajuns s obin rezultate maxime.