Alexandru cel Mare

Alexandros
III
Philippou
Makedonon (20 iulie 356 .Hr.10
iunie 323 .Hr.), cunoscut sub numele
de
Alexandru
Macedon,
Alexandru
cel
Mare
sau
Alexandru al III-lea al Macedoniei
( n greac ,
Megas
Alexandros),
rege
al
Macedoniei (336 .Hr.-323 .Hr.), a
fost unul dintre primii mari strategi i
conductori militari din istorie.
Cuceririle sale spectaculoase i-au
fcut pe greci stpni ai Orientului
Apropiat. La moartea sa, la vrsta de
33 de ani, Alexandru era stpnul
celui mai mare imperiu cucerit
vreodat. Alexandru a contribuit
substanial la rspndirea culturii
elene n ntreaga lume

Alexandru s-a nscut la Pella,

capitala Macedoniei, ca fiu al Regelui
Filip al II-lea al Macedoniei (382-336
.Hr., 359-336 .Hr.) i Regina Olimpia,
una din numeroasele soii ale lui
Filip.
Alexandru a dat dovad de
nelepciune
n
dezvoltarea
strategiile n jurul punctelor sale tari
i slbiciunile rivalilor si. Realiznd
c persanii vor fi pe urmele lor dup
nfrngerea surpriz de la Granicos,
Alexandru a pornit nspre Asia Mic
ct de repede posibil.

Imperiul pe care Alexandru l-a construit a

murit odat cu el. El nu a numit vreun
motenitor i n niciun caz nu ar fi existat vreo
alt persoan capabil s conduc un
asemenea imperiu de vast, imperiu care s-a
dezintegrat n state ctigate prin rzboi. Cu
toate astea, Alexandru a lsat n urma sa o
motenire. Pe lng inovaiile sale n materie
de nave, Alexandru a inventat o ntreag
strategie i o manevr abil pentru a nfrnge Mozaic antic din Pompeii, ilustrnd btlia
de la Issos
inamicii.
Alexandru nu a pierdut niciodat vreo btlie
n ciuda faptului c de multe ori era depit ca
numr. Pn la venirea lui Alexandru, btliile
erau n mod normal ctigate de ctre partea
care avea cei mai muli oameni rmai n via
dup lupt, dar dup conducerea lui
Alexandru, rzboiul a devenit mai mult o art, Btlia de la Gaugamela
n care miestria profesionistului face
diferena. Campaniile sale militare au fost
studiate i admirate pentru succesul lor
incredibil timp de peste dou milenii i numele
su nc strnete imaginea de conducere
militar mrea.
Alexandru n Btlia de la Granicus