Vidul nu este neant-O posibila explicaie

Acasa Apa de la H la O Vidul nu este neant

Vidul nu este neant

Categorie: Apa de la H la O
Ultima actualizare: Smbt, 02 Mai 2015 14:12

Vidul nu este neant

Un Roman pe urmele vidului

Vidul este plin de sine :)

Toate paginile

Pagina 1 din 3

Profesorul Marc Henry este inginer, cercettor asociat CNRS, director al Laboratorului de chimie
molecular si chimie inorganic la Universitatea din Strasbourg. Acest specialist al apei, autor a
peste 100 de articole tiinifice este de asemenea si un bun muzician. V pun la dispoziie un
interviu dat unui pasionat creator de scurt metraje despre apa. Subiectul abordat este: importanta
vidului in fizica si chimia cuantic si evidenierea lui in practica homeopat.
Reporter: Homeopatia are in viziunea dvs doua baze tiinifice fundamentale: mecanica cuantica
si topologia vidului. Ce raport este intre Vid si Cuantic ?
Marc Henry : Predau si studiez la randul meu mecanica cuantica de 30 de ani. Acest parcurs
profesional si vocaional mi-a permis s-mi forjez o viziune despre realitatea lucrurilor. Daca as
vrea sa o sintetizez ntr-o fraza as spune: Privit la nivel cuantic, realitatea consta in interaciuni
si nu in obiecte.
S lum de exemplu interpretarea unei fugi de bach la pian. O ascultm in gama original dup
care o ascultam interpretata cu un ton mai sus. Vor apare diezi, bemoli, deci notele nu mai sunt
aceleai, dar urechea recunoate ca este aceeai melodie.
Coninutul material poate fi deci schimbat complect fara ca aceasta sa schimbe informaia.
Aadar nu sunt notele ci intervalele dintre note - Vidul - care ne ajuta sa recunoatem acea
melodie. O partitura fara intervale devine un zgomot continuu si inaudibil. Ce ar deveni un text
fara spatii intre cuvinte ? O suma de litere fara sens, ilizibil. Importanta pauzelor, spatiilor
libere in muzica si in scriere este regsit pana la nivel cuantic.
Vidul este cel care da sens informaiei. Din acest motiv trebuie cutat informaia in vid. Avem

nevoie de materie , de notele muzicale, de texte sau de molecule de apa, pentru ca materia este
baza structurant. Dar vidul este cel care simultan leag si difereniaz materia. Vidul este seful
de orchestra, iar cei din medicina homeopata lucreaz cu vidul fara sa contientizeze.
Reporter : De ce Apa ? De ce moleculele apei au un rol atat de determinant?
Marc Henry : Aa cum am spus, apa este dirijorul. Apa permite apariia tuturor proceselor
biologice. Apa este substana primordiala si precursoare vieii. O celula funcioneaz mai nti cu
apa, apoi cu o masa de proteine si apoi cu o serie de ioni, in special cu ioni de potasiu. Apa
reprezint 70% din masa noastr corporala, dar daca ne raportam la numrul moleculelor dintr-o
celula, suntem constituii 99 % din apa.
In interiorul celulei, apa nu este sub forma lichid cunoscuta ci sub o forma structurata, si
poseda o anumit coerenta. Nimeni la ora actuala nu poate spune cum se formeaz aceasta apa
structurata in organism.
Fiecare obiect prezent in celula, de exemplu o protein, este nconjurat de doua straturi de apa
structurata, iar acest "blindaj hidric" este denumit cochilie de hidratare, cu o grosime de 0,6
nanometri.
Asta nseamn doua molecule de apa, deci fiecare obiect din celula este separat de 4 molecule de
apa. La o asemenea scar de valori, trebuie utilizate imperativ legile mecanicii cuantice, caci in
rdcin cuvntului Quanta avem cantitate. Obiectele sunt cuantificate, le putem numra; nu
exista fraciuni, ci doar numere ntregi.
Mecanica cuantica este tiina care se aplica acolo unde sunt obiecte puine, de aceia este vitala
cercetarea celulei prin acest instrument .
Reporter: Sa spunem ca ne-ai introdus in mecanica cuantica. Dar de ce atat importanta acordata
topologiei vidului.
Marc Henry : Realitatea trebuie abordata din doua unghiuri diferite in funcie de obiectul
studiat. Avem aadar o abordare metrica,si una topologica:
- Abordarea metrica a obiectului se face cu ajutorul metrului si orologiului. Msurm spaiul si
timpul; acesta este tot sensul teoriei relativitii lui Einstein : eti la 3 sau 50 de metri de casa ta ,
mai ai 3 minute sau 50 de minute pana ora mesei.
Abordarea metrica integreaz si foarte mediatizata viteza a luminii, unde se stipuleaz ca
informaia nu poate depi 300.000 .Km /s.
- Abordarea topologica a realitii se face pe raionamentul "nvecinrii" . Uitai orologiile si
metrul. Daca avei un prieten la Paris sau Tokio, simplul fapt ca v-ai cunoscut chiar si doar
pentru un minut creeaz o legtur indestructibila cu el. Aceasta conexiune va exista chiar, daca
va vor desparte ani lumina.
Multe tiine sunt topologice fara ca cineva sa fac diferena: mecanica este metrica, dar
electromagnetismul sau termodinamica sunt topologice.
Reporter :Cum recunoatem un efect topologic? Si ce are vidul cu acest efect..

Marc Henry: Este de ajuns sa uii forma si talia si daca lucrul respectiv rmne identic cu sine
nsui, suntem in prezenta unui efect topologic. Daca iau o foaie de hrtie si o rulez in cilindru,
forma se schimba dar obiectul rmne o foaie de hrtie : avem o transformare topologica.
Ireversibilitatea este de asemenea o noiune topologica. Salturile cuantice sunt de ordin
topologic, caci pe de-o parte sunt ireversibile iar pe de alta parte sunt independente de coninutul
material al obiectului.
Alt exemplu este Vortexul: ca este o tornada , vrtejul din cada, sau o galaxie, fenomenul este
independent de dimensiunile structurii materiale ; avem iari un fenomen topologic..
In topologie este interesant ca se focalizeaz atenia pe numrul spatiilor goale si nu pe suportul
material care le gzduiete.
Nu putem avea un 1/4 sau 1,23 de vid. Numrul gaurilor dintr-un cacaval se calculeaz cu
numere ntregi, dar coninutul material al cacavalului se divide la vnzare sau se aduna in
depozitul fabricii cu numere reale, nu neaprat ntregi.
Mecanica cuantica este ndeosebi expresia vidului.
Bariera lui Avocado se aplica doar coninutului material ! ...Diluam, diluam, pana ce materia
iniial nu mai este acolo, dar spatiile vide au fost si ele diluate? Putem dilua vidul ? Nu, caci
vidul este indestructibil pe plan topologic, iar informaia - acele unde electromagnetice
nemsurabile cantitativ si metric , ci doar vizual - rmn nglobate in domeniile de coerenta
formate de moleculele apei. La acest nivel se situeaz si eficacitatea tratamentelor homeopatice.
tiina insa la ora actuala nu admite ca apa poate emite unde electromagnetice, dar un fenomen
exista chiar daca tu nu deii inca - sau nu vrei - sa foloseti instrumentul adecvat.
Reporter : Dar trebuie o substan totui, sau cel putin o urma pentru a nscrie informaia. Cum se
poate nscrie informaia cuantica in vid ?
Marc Henry: Am sa va surprind , dar VIDUL ARE O IMPEDAN, O REZISTENTA
ELECTRICA. Pentru mine acesta este unul din marele mistere ale fizicii: cum poate avea Vidul
o impendan ? Dar vidul este capabil sa propage unde electromagnetice, iar cine spune unda,
spune si Mediu-suport pentru aceasta unda. Singura concluzie este ca vidul nu este vid si ca vidul
- lipsa materiei - conine o structura topologica permind impedanei sau/si suportul undelor de a
se propaga.
In mecanica cuantica relativista, aflam ca vidul este plin de antimaterie, de particule cu energii
negative. Ceea ce ne separa de Vid este Plinul.
Vidul este insa opusul neantului: de ce spunem Vid cosmic si nu neant cosmic? Pentru ca vidul
este cel care structureaz toat materia cosmica, forma galaxiilor si desenul stelelor in
constelaii, si poate chiar pstreaz informaia structurant a cosmosului. Neant ar poate fi numit
ceea ce mprejmuia ipoteticul Bang-bang la momentul 0: in afara ei era Neant, un nimic care nu
delimita nimic.
Reporter : Este posibil deci sa nscriem o informaie in vid. Dar din discursul dvs, ar exista o

diferen intre o " informaie vie" si o "informaie" moarta.

Marc Henry: Da, aceste noiuni mi sunt specifice. O informaie care se poate inscripiona pe un
suport solid o consider o '"informaie moart.
Un text, o secventa ADN, un CD, reprezint o cantitate, determinata de informaia scrisa pe un
suport material.
Nu se poate asocia o semnificaie particular acestei informaii care se msoar in cadrul rigid al
Teoriei informaie lui Shannon (3). Pentru un ordinator, intre un text din Moliere si un text dintro revista Peuple, nu este diferen, doar un numr de kilobii si de litere.
Propriu viului este, tocmai generarea unei informaii vii care are sens. Informaia vie izvorte
acolo unde este coerent cuantic, adic variabilitate descifrat prin intuiie.
Informaia moarta, incoerent si rigid sunt literele (n.a: "Litera ucide, duhul viaz"). Informaia
vie este data de spatiile dintre notele muzicale, caci cu aceleai opt note avem un numr imens
de compoziii si se poate compune la infinit, datorita modularitii duratei pauzelor.
Aici este geniul informaiei vii: o anumit privire te face sa nelegi ntr-o secunda cat un tratat de
filozofie care conine milioane de litere. Dar ntruct probabilistic, exista riscul ca nu toi sa
neleag informaia din priviri...ea trebuie inscripionat pe un suport solid, iar majoritatea
oamenilor i vor petrece majoritatea timpului pentru a o memora!
Mecanica cuantica ne releva ca o coerenta este posibila atunci cnd numrul obiectelor care o
suporta fluctueaz, ceea ce implica incertitudine. Din clipa in care numrul obiectelor este
cunoscut cu precizie, deci este fix, avem o informaie moarta.
Este nevoie de o fluctuaie perpetua pentru ca obiectele (litere, note muzicale) s se pun in
coerent. Un text va fi citit la fel de un milion de ordinatoare diferite, dar un actor te poate face
sa plngi sau sa razi folosind strict acelai text.
In domeniile de coerenta, obiectele se comport ca un bloc, nu le mai putem numra. De aceia
informaia vie nu poate fi izolata; ea este ataat la o legtur topologica care nu poate fi definita
prin intermediul numrului de obiecte prezente, ci prin modularitatea vidului si a relaiilor pe
care le au obiectele intre ele.
Aceste domenii de coerenta constituite din N miliarde molecule de apa, a cror legturi
hidrogen vibreaz de 3 miliarde de ori pe secunda, sunt cele care captureaz undele
electromagnetice-informaionale, care transmit efectul homeopatic.
Coerenta de faza se deduce din ecuaiile mecanicii cuantice. Detractorii se obstineaz de faptul
ca coerenta de faza nu a fost inca pusa in evidenta la temperatura si presiune ambianta. Faptul ca
teoria este in avans fata de proba experimentala nu nseamn ca aceasta coerenta de faza nu
exista. Realitatea newtonian ne apare in forme, dar realitatea cuantica ne releva ca aceste
blocuri se vorbesc prin intermediul vidului.
- Reporter : Homeopatia si multe alte terapii cuantice , cele bazate pe informaie sunt deci
practici medicinale bazate pe informaia vidului.

Marc Henry: Exact. Medicina convenional are o viziune metrica despre lucruri, concentrata pe
materie. Putem insa avea ca terapeut o abordare topologica, fondata pe informaia vidului. Exista
boli topologice, cu dezlegarea in informaia vidului, de aceia remediile metrice nu au nici un
efect de remediere a cauzei ci doar de anulare a simptomelor (o boala cauzata de o suferin
psihica). Deasemenea, este inutil sa abordezi o problema de sntate metrica ( fractura, arsura)
cu mijloace topologice.
Trebuie neles ca discipline precum acupunctura, homeopatia si medicinile numite energetice nu
lucreaz cu o energie, ci cu vid informat. Si daca aceste discipline au dificulti in a fi
recunoscute, se datoreaz faptului ca fundamentele lor teoretice fac apel la ceea ce are tiina mai
sofisticat: mecanica cuantica relativista si topologia formelor difereniale de Cartan.
Aceasta medicina vibratorie cu fundament topologic are deci o baza tiinific complexa, dar
solid. Detractorii acestora ar trebui s-i acomodeze felul de a gndi la existenta efectelor
cuantice si topologice.
Reporter. Va mulumesc pentru acest interviu si sper sa ne inei la curent cu noutile din
domeniu.
N.a . Acest articol dateaz din 2011 , iar intre timp , profesorul Marc Henry a colaborat cu
premiul Nobel, Luc Montagnier la realizarea unui documentar " http://abcul.sanatatii.ro/apa-dela-h-la-o/101-memoria-apei-a-fost-regasita " .
Vidul nu este neant - Un Roman pe urmele vidului

Categorie: Apa de la H la O
Ultima actualizare: Smbt, 02 Mai 2015 14:12

Vidul nu este neant

Un Roman pe urmele vidului

Vidul este plin de sine :)

Toate paginile

Pagina 2 din 3

Un Roman pe urmele vidului : Dr Ion Florin Dumitrescu

http://home.nordnet.fr/idumitrescu/florin.html

In 1977, gratie unei metode numite convertografie, doctorul roman Ion Florin Dumitrescu a
putut face vizibila acesta notiune de informatie a vidului. Acest fenomen, numit DIF (Display of
Internal Field) a permis vizualizarea informatiei continuta in ...sectiunea lipsa a unei frunze:

S-a demonstrat astfel ca intr-un loc fara materie ( pentru ca frunza era gaurita) ,informatia frunzei
este intacta. Vidul nu este deci neant, caci contine informatia pe baza careia se structureaza
materia.
Vidul nu este neant - Vidul este plin de sine :)

Categorie: Apa de la H la O
Ultima actualizare: Smbt, 02 Mai 2015 14:12

Vidul nu este neant

Un Roman pe urmele vidului

Vidul este plin de sine :)

Toate paginile

Pagina 3 din 3

Aceasta energie a vidului poate fi regsit cu putina bunvoina in vortexul cicloanelor sau in cel
al circulaiei sanguina.
S-a fcut calcule de cinetica de unde reiese clar ca inima nu produce dect 1/8 din energia
necesare circulaiei sngelui pana in minusculele vasele capilare.
Restul? Inima prin btile ei nu servete dect la revitalizarea sensului vortexului dat sngelui in
artere, energia vidului creata de acest vortex sanguin genereaz restul necesar.
Comparativ cu o arma de foc, inima este doar trgaciul , iar striaiile de pe eava pustii
impregneaz o rotaie care determin micarea rectilinie glonului. Praful de puc insa in cazul
sistemului circulator este energia vidului care este generata graduat din insasi micarea
vortexului , odat cu apariia inimii la foetusul de 2 luni ?
Pe acelai principiu al vortexului reuesc si pstrvii sa ajung in amontele izvoarelor de munte.
Aa cum in mijlocul ciclonului este o zona de acalmie, in curgerea apei se formeaz permanent o
serie de mici vortexuri, care anuleaz in interiorul lor fora curentului apei.

DUMITRESCU Ioan Florin, Doctor in medicine, Doctor s sciences, specialist in

electrophysiology, biophysics and medical computer sciences.

EDUCATION :

Doctor in medicine, Faculty of General Medicine, Bucharest (1960)

Doctor s sciences obtained at the Physiology Department of the Faculty of

Medicine, Bucharest (1972), speciality electrophysiology, with the thesis :
Contributions on the study of the electrodermal activity .

Specialist in emergency medicine

Specialist in labour medicine

Specialist in functional explorations

Pioneer of modern scientific acupuncture in the world

Specialist in biological and medical computer sciences.

APPOINTMENTS :

Preparatory medical activities (1960-65)

Doctor at the Osteoarticulary Surgery SanatoriumMdecin in Grdinari (1963-65)

Doctor at the Emergency Hospital in Bucahrest (1965-69)

Doctor at the first Experimental Acupuncture Clinic at Coltea Hospital, Bucharest

(1969-70)

Chef of Functional Explorations Laboratory at the Center of Labour medicine,

Bucharest (1973-78)

Founder and Director of the first Electrography and Applied Bioengineering

Laboratory, Bucharest, (1978-80).

Director and founder of the Biotechnology Department, Biotechnics International,

Villeneuve d'Ascq (France)(1980-89)

Scientific Councilor in the domains: medicine, biotechnology, agro-alimentary.

DIDACTIC ACTIVITY :

Scientific coordinator for doctor in medicine diplomas at the Faculty of Medicine,

Bucharest.

Coordinator of universitary education stages in medical electronics and applied

technology at the Polytechnics Institute, Bucharest.

Activity with the post-graduate medical education in the scientific research in

acupuncture domain, courses organized by the Ministry of Health, Bucharest.

Courses of post-universitary improving in electronics and medical imaging systems

within the frame of international seminaries (Paris, Baden-Baden, Basel).

Post-universitary courses for medical doctors specialists in acupuncture (Faculty of

Medicine, Paris).

INVENTIONS, CONTRIBUTIONS, PUBLICATIONS :

Inventor of a great number of methods, techniques and devices destined to the

exploration of human body and of biological structures, out of which we mention
some : electronography, convertography, spectrography in electroluminescence,
neurovegetative reactometry, multiples techniques for digitalising and interpretation
of numeric images.

By using his techniques, he carried out the first scanner for the exploration of the
seeds germinative potential (ELSCAN).

For discovering electronography and convertography he is recognized as the

precursor of the scanner and other medical methods for the human body
investigation via the electromagnetic fields explorations. Electronography has
permitted for the first time in the world the visualization of the electrodermal points
occuring in acupuncture in pathological conditions.

The inventions of Ioan Florin DUMITRESCU are concretized in over 120 patents
and certificates of romanian and international priority, in over 150 articles
published in scientific and technical revues, in conferences and seminares, in several
books. Most of his published works are indexed at Smithsonians Institute. Books
include :

"Man and the Electrical Environment", Ed.Stiintifca, Bucharest, 1976, translated in

Italian by Piccini Editore.

"Modern Scientific Acupuncture", Ed. Junimea, Iasi, Romania, 1977

"Electronography", Ed. Stiintifica et Ecnciclopedica, Bucharest, 1979

"Electrographic Imaging in Medicine and Biology", Neville Spearman, United

Kingdom, 1983

"Elektronographie und Elektrographische Methoden in der Biologie", Ficher

Verlag fur Medizin, Heidelberg, Germany, 1984

A cycle of 3 volumes entitled : "Modern Scientific Acupuncture" and namely:

Volume 1: "Progress and Perspectives", Ed. Medicales Internationales, Lavoisier,

Paris, 1986, - A mondial reference book translated and published in Italy by Ipsa
Editore, Palermo, in Portughese by Andrei Editore, Brezil.

Volume 2: "Informatic Acupuncture", Ed. Scientifiques Dubad, Ronchin, France,

1987

Volume 3 on CD-ROM : " Interactive 3D Acupuncture Diagnosis and Treatment

Atlas", Ipsa Editore, Palermo, Italie, 1999

"Auriculotherapy and Practical CD-ROM", Ipsa Editore, Palermo, Italy, 2000 -

Author of 3 chapters in the Encyclopdie Mdico-Chirurgicale (Paris, France),

section Natural Medicines, speciality acupuncture.

Author of computer softwares under Dos and Windows with application in medicine
and medical imaging.

BOOKS ON INFORMATICS - COMPUTERS signed ander the pen-name Jean DIF:

"Create your own 3 Dimensional Images + CD-ROM", published by Sybex, Paris,

1996

"3 Dimensional Modelling of the Human Body + CD-ROM", published by Vuibert

Informatique, Paris, 1998.

MEMBERSHIPS :

Honour member of the International Institute of Pain Control, Kyoto, Japon.

Expert member of the Italian Society of Physics, Italy

Vice-President, Councilor member and Honour member of several Medical

International Societies of reflexotherapie and acupuncture (USA, Germany,
Belgium, Italy).

President of the organisation committee of the International Congress of Scientific

Acupuncture and Applied Technology, "INTAC", Bucarest, 1977.

Honour President of several international congresses of medicine and applied

technology.

Director of the International Kirlian Research Association (IKRA), USA.

Received the Plaquette of Homage for discovering electronography as precursor of

computerized medical imaging systems, at the Novel Frontieres in Science
Congress San-Remo, 1977, Italie.

Scientific Director of the review "Acupuncture Research", Philadeiphia, USA

Founder of the review "Acta Electrographica", Bucarest, 1977.

Councilor member at the International Biographic Institute, Cambridge, England.

Honour citizen of the town of Tarnaveni, Romania, june 1998.

HOBBIES :

Painting under the pen name Jean DIF. Participant at collective and personal
exhibitions. Medal-holder at the International Painting Exhibition in Aix-enProvence and Marseille, France (style painting " couteau" and painting by
computer processing images by ray-tracing technique).

His references in painting :

"Annuaire de la Cote des Arts", France, 5 th Edition

"International Art Guide", Paris, London, Berlin, Tokyo, Edition 1994-96.

Back to the Front Page Click here

DESTINUIRI, Partea I-a

Autor: Augustin Marius ABUEANU

Paginile de mai jos, ale caror autor este un eminent inginer de aviatie, descriu destinul
unei familii de ardeleni din centrul Transilvaniei, cu detalii semnificative ale vietii din
deceniile 6-10 ale secolului XX.
M-am nscut n oraul Trnveni, la data de 24 septembrie 1936.
Tatl meu, profesorul Vasile Abueanu a fost un dascl al colii ardelene i membru al
Consiliului Naional Romn de la Blaj, Consiliu care n cursul nopii de 22 noiembrie
1918 spre 23 noiembrie, ntrunit la reedina mitropolitan, sub preedinia preotului
Vasile Suciu (mai trziu mitropolit de Blaj, tatl episcopului martir Ioan Suciu, mort n
nchisoarea de la Sighet n noaptea de 27 iunie 1953, trupul su, martirizat i chinuit,
zcnd acum ntr-o groap comun, undeva n preajma nchisorii), a hotrt alipirea
Transilvaniei i Banatului la ,,Patria Mum?? i inerea unei mari Adunri Naionale la
Alba Iulia n ziua de 1 decembrie 1918.
Provenit dintr-o familie de rani sraci din satul Cplna de jos, (situat pe rul Trnava
Mic, ntre Blaj i Trnveni), tatl meu avea un suflet deosebit, ajutndu-i nu doar
prinii i rudele srace ci i pe oricine care aflat n situaii dificile i cerea sprijinul..
Totodat, familia noastr a pstrat ntotdeauna relaii de respect, bun nelegere i
prietenie cu familii din celelalte naionaliti aflate n mare diversitate pe valea Trnavei
Mici. Mi-au rmas n amintire cum atunci cnd ne ntlneam cu familia de intelectuali

sai Orendi, m adresam D-lui Orendi cu apelativul de ,,onkel (unchiule)Orendi?? iar

celui mai vrstnic din familia prieten de evrei, Grn. i spuneam mou Grn.
n anii rzboiului, cnd evreii erau persecutai de ctre autoriti i pui n situaia de a-i
pierde proprietile, prinii mei au venit n ajutorul familiei prietene Grn, trecnd-o
fictiv n acte pe mama mea ca fiind proprietara magazinului alimentar i depozitului de
cherestea al ,,moului?? Grn cu fiul su Ioji i ginerelui su Armin Feinstein, n timp ce
afacerea era efectiv administrat de ctre proprietarii de facto.
Relaii prieteneti aveam i cu familii de unguri, ambii prini vorbeau perfect limba
maghiar (tatl meu a urmat cursurile universitare la Budapesta), dar i cu familia
Faghiura, de igani, cu al cror fiu Victor am fost coleg de clas i prieten. Faghiura
Victor care era printre premianii clasei i-a continuat studiile, absolvind cursurile
universitare de drept internaional i dup absolvirea lor a lucrat n MAE.
n septembrie 1943, familia noastr a suferit o mare pierdere prin decesul tatlui meu,
datorit agravrii unei boli de rinichi, n urma cruia am rmas patru copii orfani de tat,
cu mama, Aurora Abueanu (nsc.Tma), fr cas, (locuiam n chirie) , n plin rzboi i
mama fr serviciu. Situaia familiei noastre ar fi putut deveni extrem de grav dac
Dumnezeu i prietenii nu ne-ar fi ajutat la nevoie. Cum mica pensie de urma primit de
mama nu ne ajungea nici pe departe pentru acoperirea nevoilor traiului zilnic, mama s-a
angajat la firma creia i era doar proprietar fictiv, lucrnd acolo efectiv ca salariat.
Rechizitele colare le primeam cadou de la ,,mou?? Grn i de la o alt familie de evrei
prieten, familia Dr. Friedman, care nu numai c ne acorda asisten medical gratuit,
dar, fiind coleg de clas cu fiul lor, Ivan, de multe ori cnd i fceau vreun cadou lui Ivan,
puneau alturi ceva i pentru mine.
mi mai amintesc cum primul meu ,,ghiozdan?? a fost de fapt un cufra din lemn, primit
de la Ioji, n interiorul capacului cruia tnrul Grn scrisese cu creion chimic : ,,Drag
Gustior, s fii cuminte, s nvei bine i s ajungi un om cult i iubitor de oameni, aa
cum a fost tatl tu, profesorul Vasile Abuan??. Aceste cuvinte m-au cluzit tot timpul
vieii.
Ne mai ajuta periodic o sor a mamei, farmacist n Arad, Alexandrina Costin, care ne
trimitea din cnd n cnd pachete cu alimente i medicamente.
Aa am reuit s supravieuim perioadei grele din ultimi ani de rzboi i urmtorilor ani
cu nimic mai buni, pn cnd unul dintre frai i-a terminat studiile i a nceput s
contribuie la ameliorarea bugetului familiei.
Cu toate greutile materiale ntmpinate, am fost mereu un elev srguincios, n fiecare an
obineam premiul I sau II pentru nvtur i bun purtare, eram pasionat de chimie,
fizic, matematici i de lectura unor cri i reviste de popularizare a tiinei. Majoritatea
literaturii o procuram de la biblioteca Combinatului Chimic din Trnveni i de la
prietenul meu Florin Dumitrescu, fiul directorului spitalului din localitate. Citeam
amndoi pe rupte revistele : Ziarul tiinelor i al Cltoriilor, Science & Vie, tiin &
Temnic, Revista Matematic i Fizic i Aviaia. Eram att de pasionai de lectur, nct
uneori, prinii ne trimiteau la joac pentru a ne feri de un eventual surmenaj. Dar, de
multe ori i jocurile noastre erau n direct legtur cu cele citite, constnd dintr-un fel de
concurs n care ctiga cel ce ghicea mai repede i corect, denumiri i date geografice,
istorice, tiinifice, etc?,aa nct colegii ne-au poreclit ,,enciclopedii ambulante??

DESPRE DOCTORUL IOAN FLORIN DUMITRESCU

Sper c citind cele ce urmeaz vei nelege de ce dedic rndurile de mai jos prietenului
meu din copilrie.
Dup terminarea liceului, prietenul meu Florin Dumitrescu i-a continuat studiile
universitare n domeniul medical, la Bucureti i la scurt timp dup absolvire a nceput s
fie cunoscut ca un cercettor tiinific apreciat n ar i n strintate, specialist de
renume n acupunctur i electronografie ( ramur a tiinei medicale care dup cte am
neles a fost ctitorit de el) i i s-a pus la dispoziie un laborator de cercetri n Bucureti,
undeva aproape de Grdina Icoanei.
Dup ce prin anii `70 a decis s rmn n occident, autoritile romne l-au ignorat i din
pcate, cu mici excepii, aa a rmas pn astzi, dei este un ilustru reprezentant al
tiinei medicale romneti i se afl printre cercettorii n tiine medicale cei mai
remarcabili din lume din ultimii 50 de ani i iat de ce:
Din contribuiile lui Florin Dumitrescu la progresul tiinei:
? Atlas de acupunctur-3D, considerat de specialiti ca fiind o complex i fascinant
prezen n domeniul cercetrii medicale.
? A avut preocupri multidisciplinare n cercetrile sale, de: medicin, fizic, calculatoare
electronice i art.
? n peste 40 de ani el a construit un solid edificiu teoretic i practic pentru terapiile
naturiste i ndeosebi pentru acupunctur.
?Dr. Dumitrescu este autorul a numeroase metode, tehnici i mecanisme destinate
explorrii organismului uman i structurii sale biologice, menionnd doar
electronografia, convertografia, reactometria neurovegetativ, spectrografia n
electroluminiscen. Cu ajutorul electronografiei, s-a reuit vizualizarea punctelor
electrodermale care apar n situaii patologice, pentru prima dat n lume.
? Activitatea sa tiinific este concretizat n peste 120 de brevete de invenii i mai
multe cri i articole tiinifice. n principal, crile cuprind: Acupunctura tiinific
Modern - Progres i Perspective, Omul i mediul electric nconjurtor, Metode
Electrografice n Medicin i Biologie, cri publicate n mai multe limbi.
? A instruit medici din toate prile lumii n acupunctur si a avut onoarea s fie invitat n
China, patria acupuncturii tradiionale n repetate ocazii, fiind primit i de Mao Tze Dun,
(dup cte rein din cele discutate cu Florin n timpul unei vizite pe care i-am fcut-o n
urm cu circa 40 de ani la laboratorul su din Bucureti, situat undeva prin apropierea
Grdinii Icoanei, de tratamentele sale a beneficiat chiar i celebrul conductor al Chinei
comuniste).
Doctorul Florin Dumitrescu a decedat n urm cu civa ani n oraul Ronchin de lng
Lille, singurul semn din partea autoritilor romne ntru amintirea sa fiind acela prin care
primria municipiului Trnveni, prin decizia cu nr.33/21 mai 1998, i-a acordat diploma
nr.17/03.06.1998 de cetean de onoare a oraului pentru contribuia i viaa sa dedicat
sntii i bunstrii omenirii i totodat pentru actul su umanitar de imediat dup
evenimentele din decembrie 1989, cnd la 14 ianuarie1990, la Trnveni a sosit un
convoi cu ajutoare de la Ronchin, organizat de Florin i cofinanat mpreun cu primria
oraului care l-a gzduit n perioada ct a fost nevoit s triasc departe de ar.

Am absolvit liceul n vara anului 1953, beneficiind de aprobarea dat de Min. Ed. de
atunci pentru promoie excepional, cu examene ntr-o singur sesiune pt. cl.10-11 i n
aceeai var am trecut examenele de admitere la institutul Politehnic, ncepnd anii de
studenie n toamna lui 1953. n acelai timp, cunoscnd multe situaii n care fii de
indezirabili regimului instaurat n ar sub protecia tancurilor sovietice, fii de intelectuali
sau din alte categorii sociale li s-a interzis accesul la studii universitare, m ntrebam dac
tatl meu, fervent susintor al idealurilor naional-rniste i al drepturilor omului nu ar
fi decedat n 1943,(i dup cum l tiam sunt convins c ar fi ripostat noului regim i ar fi
ajuns poate chiar s fie condamnat politic), dac mai puteam ajunge s fiu admis la
facultate i cu att mai mult s fiu admis la grupa de aviaie.
n anii studeniei, viaa mea a fost aceea a tinerilor sraci, care i fceau studiile
universitare n condiiile cunoscute de dup ,,postul festivalului??, dependeni de bruma
de burs, de suplimentul de la cantina studeneasc i de cazare la cmin. Unele amintiri
din acea perioad sper s le pot scrie mai trziu n seitul promoiei, prin amabilitatea
colegului nostru Sidu uteu.
Primii pai n viaa de practic inginereasc, i-am fcut la Secia de Construcii
Aeronautice de la CIL (fost IFIL) din Reghin. Despre aceast perioad am scris ceva ntro comunicare cu titlul ,, O fil puin cunoscut din istoria aviaiei romneti: Secia de
construcii aeronautice de la Reghin??, care am prezentat-o n sesiunea din 12 oct.2006 a
CRIFST (Comitetul Romn pentru Istoria i Filozofia tiinei i Tehnicii) la Academia
Romn.
La doar circa trei ani de la sosirea mea la Reghin, n mprejurri rmase pn astzi
neelucidate, secia de Construcii Aero a fost desfiinat, i majoritatea celor specializai
n domeniu am plecat la alte ntreprinderi din alte orae. Eu m-am ntors pentru o scurt
perioad n oraul natal, Trnveni, unde am colaborat cu doi ingineri rui, specialiti de
la Academia din Novosibirsk, la lucrrile de montaj ale instalaiilor la un cuptor de carbid
de mare capacitate, unul dintre cele mai moderne i mai mari nu numai din Europa..
Rolul meu era atunci ndeosebi acela de traductor i intermediar ntre rui i conducerea
combinatului, ajutat de faptul ca o rupeam binior cu rusa, deoarece singurele cri cu
nouti din aviaie erau pe atunci cele n limba rus, majoritatea traduceri ale unor lucrri
de autori renumii din occident. Apoi am obinut transferul la o fost ntreprindere cu
profil de aviaie, (ASAM-Atelierele Speciale de Aviaie Media-), devenit ntre timp
Automecanica-Media, unitate reprofilat pe producia de suprastructuri auto speciale cu
destinaii civile i militare, unde am lucrat timp de circa 8 ani i am condus serviciul de
proiectare constructiv (serviciul Constructor ef , cum se numea atunci).
Ca urmare a HCM nr.1427 din nov.1971, prin Ord. Ministrului Industriei Constructoare
de Maini am fost transferat la Blaj, pentru conducerea lucrrilor de construcie i punere
n funciune a unei noi ntreprinderi, I.A.M.U, (ntreprinderea de Accesorii pentru
Maini- Unelte), prima ntreprindere din ar specializat exclusiv pe fabricaia de
accesorii i elemente de completare pentru maini-unelte,cu profil de mecanic fin.
Despre greutile inerente oricrui nceput, la care s-au adugat altele datorite faptului c
n afar de CPL, (Combinatul de Prelucrare a Lemnului) pus n funciune doar cu puin
timp nainte, n oraul Blaj nu exista o tradiie industrial ct i despre unele amnunte
din viaa mea de pn la ieirea la pensie, sper s pot reveni ulterior dac voi avea
posibilitatea, ntr-o eventual a doua parte a acestei expuneri. Menionez doar c dup 14
ani de trud dus de foarte multe ori de dimineaa pn seara trziu, pentru construirea i

punerea n funciune la termen a noii ntreprinderi, acolo unde nainte era un cmp gol i
oraul nu avea o tradiie industrial, i a strdaniei de cutare i formare de personal
calificat, mai ales n condiiile exigenelor necesare unei ntreprinderi cu profil de
mecanic fin, ei bine,dup toate acestea i fr a mai lua n considerare faptul c
ntreprinderea a ajuns s aib rezultate dintre cele mai bune pe ambele planuri (judeean
i respectiv central industrial), am avut de suportat i eu nite aciuni specifice din
partea autoritilor anului 1986, nemulumite de reaciile mele fa de ,,sarcinile de
partid ??, i dup cte am aflat i de unele ticluiri din arsenalul serviciilor de ,,cadre??,
aplicndu-mi-se ,,principiul rotirii cadrelor??. Cu sprijinul Centralei de Mecanic Fin de
care aparineam, am nfiinat o filial de cercetri i proiectare n care m-am simit mult
mai bine dect n funcia de director general .
Dup evenimentele din decembrie 1989, salariaii de la IAMU mi-au cerut s revin n
funcia de director general avut anterior dar i-am refuzat politicos, timp de un an,
contient fiind c va trebuia n multe privine s o cam iau de la capt. Dup ce pn la
urm m-au convins s revin, i am gsit IAMU ntr-o situaie extrem de rea din punct de
vedere economic, am fost nevoit s iau msuri urgente i foarte neplcute pentru mine,
ndeosebi de reducere drastic a personalului neproductiv direct ( regie, TESA, fotbaliti,
dansatori i dansatoare, i o ntreag faun de pcr-iti (a se citi pcr=pile, cunotine relaii)
impui noii conduceri a ntreprinderii de partid i ntr-o oarecare msur i de centrala
industrial n perioada n care am lucrat la filiala CCSITMFS. Dup ce am fcut cuvenita
curenie,mpreun cu colegii din noua conducere am reuit s redresm
ntreprinderea,dar am ajuns s fiu extenuat de efortul depus i stresat de sindicatul celor
ce se simeau n pericol de a fi disponibilizai (n ntreprindere erau atunci vre-o 2 sau
chiar 3 sindicate, nu-mi mai amintesc exact cte), aa c am cerut conducerii ministerului
din proprie iniiativ si nesilit de nimeni s-mi aprobe transferul la o alt ntreprindere,
aflat atunci n faz de antier de construcie. Transferul mi-a fost aprobat cu greu, numai
dup ce propun o alt persoan care s fie aprobat de Consiliul de administraie i
Minister. Persoana care am propus-o n locul meu la conducerea ntreprinderii este i
astzi n funcie, iar IAMU-Blaj se afl ca performane economico-financiare n topul
ntreprinderilor din domeniul construciilor de maini.
Un rating stabilit de Centrul Romn de modelare Economica, ce are ca scop stabilirea
celor mai sigure companii mari din Romnia, la care se au n vedere: rezultatul de
exploatare,plile restante i cheltuielile financiare, toate raportate la cifra de afaceri,
cheltuielile salariale totale raportate la valoarea adugat la costul facturilor, raportul
dintre plile restante i creane i condiia eliminatorie de a nu avea restane de pli la
bugetul statului, bnci i furnizori, a grupat firmele n 5 categorii.
Categoria celor mai sigure companii ce corespund criteriilor susamintite, este A+.
Dintre circa 900 de firme mari din ar din diferite domenii de activitate, analizate n trei
ani consecutivi doar 81 au fost catalogate n clasa A+. Printre acestea este i IAMU-Blaj,
singura din domeniul ei de activitate, industria de maini i echipamente, care are rating
A+. M bucur astfel c am lsat ntreprinderea pe mini bune i c la rezultatele de acum
se afl i strdaniile mele.
Din anul 1996 cnd m-am pensionat, principalele mele ndeletniciri sunt cele din
gospodrie, de grdinrit, de ,,ntreinere i reparaii??= serviciul mecano-energetic al
casei i lucrul la pregtirea a cte unei comunicri din domeniul aviaiei pentru sesiunile

anuale din toamn ale Academiei-Comitetul Romn pentru Istoria i Filozofia tiinei i
Tehnicii.
nchei aici prima parte a ,,Destinuirilor??, cu promisiunea c voi ncerca s revin cu o
parte a doua , cu unele aspecte din timpul studeniei i pn la data redactrii celei de a
doua pri.
Blaj,16 01.2009
linica
1 ani si 3 luni
Dr.IOAN DUMITRESCU este un adevarat medic de*****stele. Am suferit 4 ani
de durerei de mijloc,am facut numeroase investigatii,am luat tot felul de
tratamente prescrise de medici,am facut fizioterapie dar nu am scapat de
durerile de mijloc.Acest inger trimis de DUMNEZEU PE PAMANT m-ia alinat
suferinta in 3 saptamani.Pentru ceea ce face este foarte modest si foarte
corect.Ii multumesc din tot sufletul si ii doresc multa,multa sanatate.Cu mult
respect pentru OMUL dr.Ioan Dumitrescu.Linica

buga
2 ani si 5 luni
Am 26 de ani.In urma cu 8 luni am fost diagnosticata si operata partial de o
malformatie arteriovenoasa cerebrala in emisfera stanga rupta.Urmarea
hemoragiei a fost afazia si hemipareza pe partea dreapta a corpului.De la
iesirea din spComentariu ital am facut zilnic recuperare (fizio si
Kinetoterapie,logopedie)acasa sau in diverse centre medicale-cu pondere
mare la sectia de recuperare a Spitalului militar- cu rezultate bunicele.Cu 20
de zile in urma (09.06.2010)am venit la acest Institut de medicina
complementara si alternativa,la d-l dr.DUMITRESCU IOAN,in urma unei
recomandari.Dupa doar 5 sedinte de acupunctura am inceput sa am parca
mai multa mobilitate in miscarea partii afectate.Am inceput si un tratament
homeopat prescris de d-l dr. DUMITRESCU si sedinte de Kineto sub
indrumarea d-nei prof.Mirela Vlaicu si am continuat cu inca 7 sedinte de
acupunctura.Rezultatele sunt mult vizibile,exemplu: -urcarea si coborarea
scarilor singura fara nici un sprijin ; - urcarea si coborarea din autovehicule pe
care acum o fac singura fara a mai fi ajutata; -intrare,asezarea si iesirea din
cada de baie pe care acum o pot face usurinta fara ajutor; -spalatul pe corp
cu buretele tinut in mana dreapta(cea cu probleme),stersul cu prosopul;
-ridicarea acestei maini pana la nivelul capului si chiar ducerea la gura a
fructelor apucate in degetele mainii; -ridicarea si asezarea din si in pozitie
sezut pe podea fara ajutorul altei persoane; -o mai mare stabilitate a gleznei
si genunchiului drept; -mai multa independenta si incredere,un tonus mai
bun. Toate acestea sunt deprinderi pe care le-am capatat dupa ce am intrat in
Institutul National de Medicina Complementara si Alternativa Bucuresti,unde
am intalnit buni specialisti si in acelasi timp OAMENI. Multumesc mult d-lui
dr.DUMITRESCU IOAN,care e un MEDIC si un OM deosebit. Simona Buga
01.07.2010

viorica
2 ani si 5 luni
Am incredere este un om minunat ca persoana apoi ca medic am ajuns la Dr
Dumitrescu Ion fiind intr-o stare acuta din toate punctele de sanatate .cu
ospondiloza cervicala acuta inclusiv auz scazut...si starea de frica .incet ,incet
sunt un alt om dar cu ajutoru bunului D-zeu si Dr al 2-lea Dzeu sper sa-mi
revin am incredere.