.

LITERAR

ARTISTIC

in editura
DACIA

sub ingrijirea
L L. CARAGIALI

8
I

www.dacoromanica.ro

25

DACIA"

CAL

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL

DACIA
LITERAR

ARTISTIC

AN

Publicat in editura
DACIA

sub ingrijirea d-lui

I. L. CARAGIALE

TIPOGRAFIA EDITOARE DACIA"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Repaosul

(Sf. Vasile),
DomnuluT, Sf. loan Botezaa
de Pasti. Sf. Gheorghe,
ConsApostoli
si Pavel, Rusaliile (pri-

Anul

Prima

stantin si
ma zi) S-ta Maria mare, Sf.
zi de
24 Ianuar. 10

SerbtorT

unirea Principatelor 1859, 8 April,

ziva onoCarol I. Regele Rominiei, 24
10
a M. S. Regina Elisabeta a
alegea M. S. in anul 1866, proclamasuirea pe
rea, sosirea
rea independentei Rominiel la 1877
incoronarea
17 Decembre, n(Oeea M. S. Regina Elisage
24

M.

S.

beta a

Calendarul judectoresc.
25
Vacantele PasDuminicile
6 Ianuar, 7
de la Joia mare
23
la Duminica
InRusaliile 2 zile, 29
Maio, 21
8 Septembre, 14
26
8
la 24
la
Immar.
embre, eDecembre, Vacanta

Duminicile

April, 23 April,

si 30

25 Mart, Vacanta Pastelor,

24 April,

21

si August vacantele

Rusaliile 2 zile,
14 Septembre, 26

Decembre, Vacanta de la 24 Decembre la 7

Anotimpurile.
incepe
la 9 (21)
incepe la

incepe la

noaptea egale.
ziOn cea mai
Septembre
noaptea
Decembre eu noaptea cea
)20)

www.dacoromanica.ro

Capii Statelor

Europa

Carol 1, rege al
(20 April 1839),
din 10 Main 1867,
(3 Noembre 1869)
Elisa-

1843),
rposat. Principe Hermann de
Ferdinnd de Hohenzollern cAstorit
Maria
de Edinburg. Fiul acestora : Carol, nscut
3 Octombre
Elisabeta,
5 Mart 1895.
Josef
al Austriel,
al
etc. nscut
18 August 1830 ; s-a suit pe
(17

Wied.

Belgia. Leopold IL rege al Belgienilor etc., (9

Maria Henrieta,

Suveran al

Britania

Arhiducelut
independent Congo.

de Austria.

Irlanda (Anglia). Victoria I,

imprteas a
etc. (24
1819), s-a
suit pe
7
1837. Urmas: Albert Eduard, principe de
Wales (9 Noembre 1841).
taniet-Irlamle1

Danemarea. Regele Cristian IX (8 April

de
Urmas : Cristian Frideric

1818)

1843).

(Confederatie) D. Ruchonnet presedinte al confeder.

Presedintele republicel Felix Faure, nscut la 30

1841.

Germania. Wilhelm II, rege al Prusiel, imprat german

1859.
nscut la 27
George L, rege al Elinilor etc. (25 Decembre
(22 August 1851).
: Concu Olga
1868).

(21

Italia. Umberto I,

al

etc. (14 Mart 1844),

(22 April 1868)

rposatulul duce de Genua.
VicMaria Margareta,
tor Emanuel (11 Noembre 1869).
Montenegro, Principele Nicolai 1.
(7 Octombre
incoronat

28

1841).

Olanda. Wilhemina regin a

(31 August
1880). Pe tron de la 1890.
la majoritate este regent
regina Emma (2 August 1858).
Portugalia,
L rege al Portugalie1 (31
rposatulut rege al Ibre 1838)
Maria
www.dacoromanica.ro

Victor Emanuel.
brie 1863.

Ferdinando) 28 Septem-

Tar al

etc. nscut la 6
1868, cdstorit
nsc. la 6
princes
de
.Feodorowna,
turor

1872. Urmas : George

1871.

rege al Spaniel etc., (17

1884.

la 14 August 1876.

Alfonso

Rege din 17

nscut la .9
:

Svedia

de Austria (9

1858).

Norvegia.

regele ambelor regate

Sofia,
1858).

1829),

(21

Oscar

Adolf (4
Marle-Sultan Abdul-Hamid (2

1842.

I
Scrisordor, imprimtelor, probelor

postale

tot

PENTRU ROMNIA

simple, greutatea 15 grame,

a) 5 ban! taxa

interiorul
b) 10
rul
5

si

taxa
si 30
taxa

ban!

toat tam.
Cortile

10

si 15

d) 1 ban taxa

ziare sub aceeasl

e) 3 ban! taxa
25
taxa
taxa
g) 25
plus recomandarea.
h)
taxa

tara.
simple nefrancate in interiocu francarea obligatoare
inchise 5 ban!

in toat tara.
ziar, greutafea 50
multe
1
ijum.
pentru
50
imprimat
greutate.
recomandrl simple.
recipise de inapoiere (retour-recipise,
de reclamathme in interiorul

www.dacoromanica.ro

PENTRU

a) 15 ban! taxa une!

simple
oralimitrofe din Transilvania, Bucovina, etc.
b) 25 ban! taxa
francate
toate
din Europa
din celelaite continente
exceptiune.
50 ban! taxa une!
simple nefrancata pentru toate

francarea obliga10 ban! taxa une! carte de

pentru toate
e) 5 ban! taxa ziarelor, imprimatelor de
ce
de afacer!
probelor de
greutate de 50
grame, asemenea pentru toate
Taxa
a
de
de afacer! nu va putea fi
de 25 ban!, precum
a une! trimiter! de probe asemenea nu poate fi
de 10
25 ban! taxa de recomandare a obiectelor destinate pentru

Wile din Europa.

destinate pentru
extra-europene.
25 ban! taxa recipiselor de inapoiere (retour-recipise).
i) 25 ban! taxa une! de reclamatiuni.
principale din
Oficiurile
stabilite
g) 25 ban! idem a

sunt autorisate a ordonanta mandate

la su-

de 1.000 franc!,
asupra tuturor oficiilor
tale din Austro-Ungaria, Germania Franta
asupra
pe la
raselor principale indicate anunie
listele ce se
oficiurile din Italia, Danemarca, Belgia, Egipt, Norvegia, Olanda,
Elvetia.
Portugalia, Svedia
en Constantinopol
Se pot schimba
conditiunt
intermediul Germaniet

Ele sunt asemenea autorizate a

de aur
la prima visita toate mandatele ce vor fi trase asupra
de
statele
Taxa ce

indicate
se

sus.

la suma de 50 le!

ban! pentru fie-care 25

sus

de la 50 le!

fractiune

expeditor!

Surnele

aur,

de expeditor! este de 50

vedere

plata

in

strainatate
se

plata

www.dacoromanica.ro

face tot

TARIFELE TELEGRAFICE
TELEGRAME

Pentru interiorul aceleiasI comune

pentru interiornl

taxa pe cuvint este de 5 ban!.

Pentru on-ce telegrama se va
o suprataxa de 25 b.

telegramele de
categorie se
o
de primire,
o
de 5 ban!.
Expeditorul
telegrame private poate obtine prioritatea de transmitere si
la destinatie, inscriind envintul

lerioul

platind pentru tot

de 50 ban!.
expeditor poate
cere de la cores-pondentul
asemenea
expeditorul trebue scrie

(R. P.)
inte de
indicatiunea
cuvintelor
care se taxeataxelor de
sus.
expeditorul nu a indicat
cuvintelor platite pentru
se va considera rasca
pentru 10 cuvinte.
o

TELEGRAME EXTERNE SUPUSE REGIMULU EUROPEAN

Toate taxele

pe

vr-o

Pentru un
din
se
; pentni
teste 20
13 ban!, pentru Belgia
pentru Bosnia si Herzegovina 17 b.
Bulgaria 10 b.
pentru Danemarca 29 b.
Spania 34
ban!,
Britania mare 43 b.
41 b..
45 b. Italia 23. b. Munte-Negru 21 b., Norvegia 33 b.

Olanda
b.,

b.. Portugalia 41 b., Rusia 21 b. pentru Serbia

Svedia 33

vetia 21 b, pentru Turcia 40.b.

www.dacoromanica.ro

TARIFUL PENTRU
PE

FERATE

De la Bucurestl
(Gara de
la....

Tren accelerat

vice-versa

Trendepersoane

III
21.30
6.95
19.30 2.95

77

Azuga

7.30

136

274 27.20
302
52

6.40

4.45

7.40

167

219 23.35

Banca
Baneasa .

0.55

4-.30

323
249

Barcea

421

3.--

Benca

176

5.50 10.55
5.35 :3.70
7.30
3.05

4.95 3.60
24.10 6.30

2.35 23.10 5.45 10.30

7.80 11.85

4.35
7.45

--

20.95

140

9.10

7.60
10.70

15.10 10.90

7.55

6.30
6.95

2.35
16.15

1.60

Bucecea

30

3.25

52

5.65

7.55

3.80

363 29.90 20.45 13.60

29.-- 19.60

Burdujeni

9.05
2.35
12.15

--.35

60

(g.

2.70

4.70 3.40
21.65

70
IS

9.55

13.30

312 25.55

10.55
2.50

9.50
9.40

1.40

25.75
27.70
31.20 21.35

253

9.40
3.45
8.75

446 32.20

www.dacoromanica.ro

15

--.80
11.35

6.50
12.10

De la
(Gara

Bustenl.
Butoestl

Tren

Tren

la
si vice-versa

II

6.--

7.20

14.35

23.40

Buzn

6.90

8.30

11.90 22.4014.80 9.90

7.30 12.25
6.10

26.90
14.70

7.50

20.95
332 29.15 19.80 13.20 24.30
13.95
25.45 16.75

Carbunesti

4.30
6.95
9.25

9.35

1.10 -.80

tila

15.95 11.50

Cilibi a

Cioara

197 21.30 14.45

1.85
13.80

11.90 8.60

Ciurea
Clucereasa
Comana .

Constanta.

1.30

8.90 6.20
21.10 13.90
13.20
6.60
37
2.90 2.8.60 5.95
230
10.85
4.55 3.30 2.30
343 29.45 20.05 13.40

13.30 9.601 6.65

8.20
2.15
7.90
9.90 7.15
10.25 7.40 5.15
25.20 17.60 11.60
11.- 7.95 5.50
3.35

9.90 7.15
20.30
3.80 2.75
24.55

1.65

4.95
9.05
1.90

27.40 18.25 12.20 22.85 15.20 10.15

14.05 10.05 6.95
12.05
13.50 9.05
24.35
7.- 11.70 8.45 5.85
130 14.05
9.65 17.20 11.80 8.05

Craiova
Crasna. .
Cristesti.
Crivina. .
Cucuteni.
.
lga.

27.-- '17.90 11.90 22.50 14.90 9.90

26.15 17.15 11.45 21.80 14.30
13.
24.10 16.30 10.90
28.90
21.35 14.20 26.- 17.80 11.85
3.60 2.60 1.80
4.30 3.10
12.15
32.55 21.60 14.60 26.9
6.65 4.60

Corabia. .
Corbu
Cosmesti
Costesti.

156

--.35

www.dacoromanica.ro

De la
(Gara de Nord)
vice-versa

Dealu-Spiret

.70

179 19.30 13.43

Dobrina.
101

90

10.90

7.83

9.70
30.60
34.70 23.13

.30

9.23 16.10

7.70

24.70
3.43 9.10 6.33
4.83 8.10

1.33

19.30

21.03 13.09
Dudes

14.40

10.43

Elena .

Fetesti

9.90
31.70 21.50

6.83

12.15.20

169
147

11.45

286
106

18.50 12.36 23.03

3.70 9.33 6.90

Frasinet.

199

17.90

253 26.30 17.20

21.90
6.10
3.80

68

7.30
4.33

143
70

Gaest,

3.80

9.30
6.30 4.55

323

24.10 16.30
10.75

Ghergani.

36

2.33

3.90
17.73
7.50

Ghimpay.

4.30
10.45

--.

75

8.10 5.90
10.90 7.85
3.30 2.30

6.75 4.90

4.55
1.45

13.80
383 30.10
109 11.73 8.30 3.90
184
9.40

11.43

366

17.10

4.90
7.73

Halaucet

1.90
6.45
3.15

11.70

261
.

7.40
6.60
10.25

8.30

12.85

7.53 3.43

9.30
8.15
7.20
3.70

www.dacoromanica.ro

De la
Nord)

(Gara

Tren de persoane

si vice-versa

I
.

II

9.90
11.60

269

.
.

f Via

189 20.40

8.-

9.60
14.70
14.05

407 30.60

III

11.70

1.10

27.- 17.90 11.90

9.90
9.30 6.70 4.60 7.75 5.60 3.85
.

264

261

22.30 14.70
14.60

26.65

9.80
9.75

Laculetele.

94
461

7.30

5.10

4.25

8.45

33.2022.15 14.70 27.65 18.45 12.25

7.55 5.45

Lita.

6.30
3.90
9.40 6.80 4.70 7.85
234 24.70 16.40 11.- 20.60 13.65 9.15
419 31.10 21.35 14.20 25.90 17.80 11.85
218 23.30 15.60 10.55 19.40 13.-- 8.80
23.65 15.80 10.70 19.70 13.15 8.90
6.35 4.60 3.20 5.30 3.85 2.65
191
14.15 9.65 17.20 11.80 8.05
11.10 20.80 13.75 9.25
181
19.55 13.55 9.30 16.30
7.75
361 29.80 20.40
24.85.17.- 11.30
158 17,05 12.20 8.45 14.20 10.15 7.05
94 10.15 7.30 5.10 8.45
4.25
87

..

Megidie

Mihaetl

Mizil.
Mogooaea

118

12.70 9.20

3:35

29.30 19.85

15.-

6.35 10.60 7.65

209

Murgent

188
64
.
.

20.30 14.-

6.30 5.-

27.05 17.95 11.95

336 29.30 19.15 13.25
18.30
282

5.30
8.50
11.05
8.55
7.95
5.751 4.15 2.90
10.40

271

www.dacoromanica.ro

16.55

De la
Nord)
la....

(Gara

persaone

si vice-versa
.Palota. .
Pantelimon
'Papa

345

17

13.40

11.15

1.10

1.30

-.75

186

estl
Peris.

235 24.80
3.35 2.40

.
.

9.20

Piatra-Olt.
9.80

Ploe'sti .

4.70

3.90

8.90 6.40 4.45

Podoleni.
Podu-Iloaia
Poiana.

29.35

439
94

14.45

7.30

6.10

3.-

Predeal

144
335
104
233

Pufesti.

6.55 11.05

.
.

9.35 6.75

15.25 10.30
18.05

5.05

346

8.60

23.25

20.3513.50 9.10

159

7.05

315

23.85 16.10 10.75

195 21.05

9.80 17.55 12.

11.15

30.30 21.10

.
.

25.25 17.60 11.60

20.60113.65

Salcea.

10.40
10.25

13.40 24.60 6.75 11.15

Ruginoasa

4.70

10.15
25.10 7.30 11.95

24.40

.
.

5.65

27.40
30.10 20.75
12.55
27.90 18.65
27.65 18.50

Rebricea.

4.25
7.35

7.80

Roman.
Romula
Rosetti

8.45
4.90
2.70
3.70

23.30

11.10 8.05 5.60 9.25 6.70 4.65

www.dacoromanica.ro

De la
de

Tren

....

Sascut
Scinteia.

.
.

Tren

5.80 4.20 2.95

31.45

11.95
9.70

377

9.75
7.60

'7.95

.51)

10.55 19.45
6.80 11.25 8.15
1.15

2.30

6.75

Slatina .
Slobozia.

9.60
6.50

4.70

8.--

79

Strellaia
Suceava

6.71)

9.55

Si listroaia.

Strejeti

13.40 9.70
11.70 22.2514.65

11.70 8.45
7.85, 13.15 9.50

20.15 13.40

6.55

28.4519.20
23.70 16.- 10.65
32.35 21.60 14.60 26.95 18.- 12.15
14.9010.7 7.45 12.40 8.95 6.20

80 8.65

31.- 21.35

9.10
4.30

7.20 5.20 3.60

14.15

11.80

7.60

12.40

....

Troian

Unghenl.

237

325 29.--- 19.60 13.10

3.85

49
208

361
273

6.10

7.35 5.10

14.35 26.25 17.90 11.95

11.45
9.55

.
.

Urleasca.

13.95 9.35
24.90 17.05 11.35

18.12.20

10.90

2.65 4.40
10.20 18.65

41.35114.50

9.90

www.dacoromanica.ro

12.14 8.25

De la

(Gaa de

de pesoane

vice-versa

II

HI

HI

73

28.30

.
.

241 23.03

3.30

71

Valea-Larga.

3.83
6.03

6.40
7.30
I

279
340 29.40

31.70

14.40
1.40

266

Zavideni.
.
.

1.10
17.33 11.50
17.90
1.70

22.40
13.70 10.60 19.60 13.10
11.43
14.30
16.30 I
9.80
I

www.dacoromanica.ro

23.30

6.80
10.40

IANUAR
31 zile

Soarele

Calendarul Gregorian

lian

Calendarul

t Sf.

St.
J 13 Bot. lui Is.
Fel.

Silvestru p. Romel V 14

Malachia

color 70

'7

S.

1)

Teona

Mar. Tepim

M
M

Maur, S. Paul

t Bot.
t Prof. I. Botezat.
M. Domnica
Martir Polieuct

Antoniti, Genov.

Petru, S-ta

M
M

S-ta Germina

Fabian si Sebastian
V 21 S. Fructuos, ep. St.. AgnCs

Theodosie

LH

Tatiana

M. Erm. Stratonic
in Sinai si
si Joan Colibas.

M
M

C. P.

Inch.

S 17
18
19

t
t

21

22 Sf.
23 Sf.
24

Petru

Man.

23 Sf. Raim., S-ta

S.
sf.
S-ta

el

Policarp
Joan

S-ta Paula

Carol
S. Cirili
S. Francisc, S.
si s. Martina
S-ta

Kiril

Ma

Eftimie

S.

Maxim.

ep.

S.
4 S.

t Sf. Grigorie
26
Xenofont si coat sa
27 t Ad.
SJoan
28
Sirul
J 29
Sf.
V 30 t S. I. Vas.Gr.li Roan
si Joan
min.
S 31 Sf.

Cors.

S.

S. Avit. ep,. S-ta

Gaston, Septagesima

Xenia Romana

S.

S.

im.

S-ta
S.

Senlastica,
I

S.
S.

www.dacoromanica.ro

Adolf

S-ta Eulalia

FEBRUAR
are

zile

Calendarul Iulian

Calendarul Gregorian

S. Grig.

4
3,

S. Ones.

S-ta Agatia

Flavian

S-ta

Episcopul
si cuv.

Sf.

Gabinin. Conrail

8
L

S.

S.

S. Valentin. S. Vilal
S. Faustin si

S.

Isabela,

St. Blasiu, S-ta

Mer.,
S. IVIatias,

Ptir.

Far., S.

IVIartinian

S.

I. Col.(Postul mare)

loan

L
17
.1

M.

S. Aub..

End.

Leon
Apostol
Leon Episc.

S.

S.

S. Foca, S.

S 21
II.

Cunego.

Maxim.
V

Mart.

de Pol.
S.

t Ml. cap.

S.

Bot.
9

.1

C. P. Procopi
Vasile

Episcop.
Decapolitu

1). 1. lonat
Franc.

S. EulogiO,

comun, luna Februar are

www.dacoromanica.ro

eel
28

are 31
le

in zodia

Calendarul Gregorian

Calendarul

Cuvioasa

2 Sf.

Vasilisk

M 4 Sf. envies
J

M
M

S. Zaharia, S.
S. Abraham, S.
S. Palriciu,

S.

Sf. 42 mart. (lin Amorea

7 Mart.
si

S 19

S.

S. Nicefor,

V6

17

S.

leach.

1)

9t

m.

Eufrasa
S-ta Matilda

D
L

S.

M
S.
S-ta Lea
Sofronie Patriarhul M 23 S. Victorian, S.
Cuviosul
J 24 S. Gabriel
V 25
Moist.
Benedict si Alex. S 26 S. Ludger, S.
D 27 S. loan din Egipet.S.Rup.
Martin
L 28 S. outran, S-ta Dorotea
Savin

M
M

S
L

M 17
M

Alexe
Sf. Kiril Ierusalem

Hirisant
20

31

in munt.

S 21 Cuy.
D 22 Sf. Martir Vasile

L 23 Prea cuviosul Nicon

M 24 Parintele
25

Buna-Vestire

26 Sob. Arhang.
27

S 28

Matrona
Stefan
Harion

D 29 t Floriile
L 30

loan
M 31 Sf. Ipatie

S.
S.

ul M

S. Veniamin, S-ta

S.

2 S.

L
M
M

Hug.,

tS. Isid. din S.,S.S.Richard.

Ben.
S.

S. Celestin; S-ta Prudenta

Hegesip
S.Clotar,
V8
Gant., Am.,
S 9 S-tele Maria Eg. Valtenda

D 10
L 11
M 12

t St.
SI.

St

www.dacoromanica.ro

Maccu

S. Leon

APRIL
are 30 zile

in

Calendarul Gregorian
M

S. Mart.

Mart. Titu

t
t
t

Georg.

Ap. Irodion.
M. Euisie
V

SH

al.

Sf.

Artem on

Sf.
p.

S.
L
M
M

Anic.,

17
S

Apolon. S. Par.
S. Sour., S.
S-ti! Marcel.,
S.

Rod.

S.
S.

Sosten, S-ta

S.

S. Leg., S-ta Beuve

S.

S.

ev. S.
Clet

S.

S. Vital
S. Robert S.
S-ta Cater. S.
S-ta

M. Agap.
prazn.
S

S. Elm. S-ta

Pompi
Antipa

M.

S.

S.

Nichita
S
Cuviosul George
I) 5
M. Teodul

sf. Simion

Isac. Phil. ap.

L

Cuviosul

Teodor Trihim
Sf. Teodor Sikeanul

t Mart. Gheorghe

Martin

si Elisabeta

Cisic.C. Memnon

Mar.
D 26 Sf.
S

2 S. tan. din Alex. S.

3 Gasirea
Crud

Evanghelist L
Vasile
M

Simion fr.

M 29

Ap.

Sosip.

S. Flor., St. Monica s. Sil.

S. Pin V. papa S.
S.
Port-Lat., S-ta
S. Stanislaa, ep. S-ta Gis.
S. Des., S.
epise.
Nazianz
S. Grigore
AnL, Gord.
Isidor.

www.dacoromanica.ro

Pane. Ahil. S. Flay.

are 31 zile

in
Calendarul Oregorian

Calendarul

S. Serv. S.

Trim la (780 a. i. Chr.) V

S

:;

L
M

Thnotei
Maura
S-ta
S-ta
Irina
Sf.
eel

I)

S.
17

Isaia
Sf. Ap. Simion Zilotu
S.

S. Pascal

IS S.

Joan

S.

S.
S.
I)
L

Nicostr.

S. Emil, S-ta Julia

S.
S.

Grigore VIII, Urban

Filip,
Neri,

Martira

Sil.

Pacom
S.
Nep., S-ta Denisa

Bed.,

C.

Germ. S.

I)

I) 29

t Pogorirea

Martirul

M
21

Martirul Vasile

Ferdinand. reg. S. Fel.

S.

1.9

C.

S. Justin, S.
S. Poten,

Elena

Emiliana

Episcopul

Francise

St. Treime

24

S.
M

26
27
28

V 29
S
D

Apostol Carp

Lieu. Rob.,
M

Teodor

Cuy. Printe Isac

S. Apostol Ermil

9
V 10
S 11

Medard,

t Joia Verde
S-ta

S.

S. Barnabeh, ap.,
D 12 S-ta Olimpia, S-ta

www.dacoromanica.ro

are 30

in zodia
Calendarul

Calendarul GPegorian

Martir Justin Filosoful

2 Cuviosul

'

3 Sf.
4
5 S.

Lucian
Mitrofan
Episcopul

S. Visarion
7 S. Martir Teodat
S. Teodor
9 S. Kiril Arhiepiscopul
Ap. Vartolomeih

5.

S. Vasile.
Mod., Beni.
S.
S-ta

S
L

S.

S.

vic din G.
Paulin. ep., S.
S-tek
si

t Nase. S.

V
S

S. Prosper, S.

S
D
M
M
.1

Bot.

Maxentih, I. si P

S-tit

S.

ep. S.

t S.Petru

5f. Emanoil Savel

J 30 Com. S. Paul S. Martial

S. Thyerry
I S. nib.
Epischpul
S.
Sf.
2 V. sit. S.
3 S. Anatol. ep. S. Foca
Sf.
din Tars
S. Evsevie de la Samos
S-ta Berta, S. Flay.
Agripina
Sf.
S-ta Zoe, S.
5-tele Angela,
Fevronia
Sf.
Petru, Eud.
Martir

V 19

Prot., Dieu
S-ta

Tihon
17

S. Mar., S.
S-ta

S.
S.

Var. J

Petru
S
Martira Achilina
D 14 Profetul
L 15
Profet Amos
V 12

din P.

Cuy. David din Tesalonic V 8

Samson.
9
Aduc.
10 5-tele

t Sinod.

L
12

Col., Virginia
ep.. S.

S. Savin, S-ta Ben

S. Joan Gualbert

www.dacoromanica.ro

IULI
are 31 zile

zodia

Calendarul

Calendarul Gregorian

M
Sf. Anaclet, S.
Cosma
.1
M. Domn.
14 S. Bonav.
V
Martin
Andre!
S. Sim. St. N. D.
la Aton D
S. Alexin
mare L
S.
Cam. S
S.
Mart. Chiriac
S.
Emil
M

op.

Pun.

S.

9 s. feromonah

S.

22 S-ta

SI'.

marea Mart.

S.

S.

M 21;

S. Erasl.

Aquil. S. Aro.

si

1' Mart.

S-ta

M 27 S.
Nazar si
J
29 S-ta
Lucila

V 17

S. Abdon,

si

Maica

si Dia D

Par.

si
Magd.

Petru, S.

L
M

S.

Mart.

t Ad.

D
L

Magdalena

S. Alfons din L.
S.

Cristina

si sf.
D

Matt

Ap. Procor

Nicanor

S.

Roman

S.

si Siluan
si

Evdochim V

Albert

S.

S.

S-ta
Dominic,
Abel
II

S.

S-ta

www.dacoromanica.ro

SI. Suzan.
S-ta

31 zile
zodia

S'oarele

Calendarul Gregorian

Calendarul

2
3

M4
M

t Inchinarea Sf. Crud

Ad.
S. Arh. Stefan
Isahia, Dal

'Faust L

efes

Marlirul Eusigenin

la

S. Hipolit,s-ta Radegunda
S. EusebiO, S. Marcel ep.

Adorni.

M 16
17,

Sf. Ernilian
Sf. Apostol Matias
L 10 Mart. si Arhid.
9

D 21
L

si C. Nifon

Sf. M.

Mihea

SidoniO, S-ta
S.

21, S.

S. Ludovic.

Maxim J

Ben. Filib., Sam.

S. Privat. S-ta
S. Pin. S. Simforian

M 23

siAnickint

S-ta

J 18 S-ta Elena, S-ta Laura

V
S. Ludovic, ep. S. Donat

S. Ruch., S. Hiacint

S.

S. Zarin,

S. Cesario, S-ta Eulalia

S. Augustin, S. Alex.

Ad. Ic. S. Mabram

Martir Miron

t Taer. C. S.

M 30 S. Fiacru, S-ta Rosa

M 19

S. A

S-ta.

Samoil
1

Agatonic
Lupu
Eutichin

Sf.

Mart. Adrian si Natalia

Pirnen
V

Moise Arapu

Alfons, S.
S. Grigore,
Sabina
4 S. Marin, S-ta Rosalia
S. Laur.
S.
S. PetroniO, S.
7 S. Cloud, S-ta Reine
3

9 S.

S
D

L 31 S.

Alexaml. loan
al M.

Pay.

11

L 12

S.
ep.. S.

S. Neculal, S-ta
Hiac., PaL S-ta

S. Guy, S. Rafael

www.dacoromanica.ro

SETTEMBRE
are 30 zile
Cumpend

Soarele

Calendarul Gregorian

Calendarul
M
M

J
V
S
D

L
M

3
4

t Sf. Simeon Stilpnicul M

S. Mamant si loan Pust. M
Antim si Teoctist J
V
Martir Vavila

Profetul
6 Martira Eudoxia
'7 Sf.
Sozont
8
9

Ana
J 10 S. Minod. Mitrodora
V 11 Cuvioasa Teodora
S 12 S.
Aoutonom
D 13 S Martin
M

L 14
M 15
M 16

J 17
V
S
D
L
M
M 23

13
14
15
16

S. Aim, abate S. Maur.

St.

Nicom., Adrian
S. Corn. S-tele Euf.

S 17 S. Lambert, S-ta Col.

Jos, Tereol
S. Felix
M
S. Eustatiu S-ta Suzana
M 21 S.
ap. S-ta
J
S.
D 18
L 19 S.

V
S

S. Lin, S. Patern

D
L

S. Firmin, ep. S.

S.

S. And..

S. Cipru, ep. S-ta

Niehita si Visarion M 27
si Dam.
M 28
Venceslas, S. Alf.
S. Martira
J 29 S. Mihail Arh. S. Grimy.
Sofia Agapi
V 30 S. Jerom, S.
Mart.
S
Remi, Sever, Bayou
Martiru Eustatiu Placid. D 2
L 3 S. Denis, S. Servilian
Apostol Codrat
M 4
de As.
Mart. Foca si

a
S. loan si S.Polix. M 5 S. PlacidiO, S.
J 24 Intaia
J 6 S. Bruno. S-ta Foi
Tecla
V 7 S. Sergio, S-ta Julieta
V 25 Maica Eufrosina
S 26 t Ador. S. loan Evangh. S 8 S-ta Brigita,
D 27 S. Martir Calistrat
D 9 S. Denis, ep., Abraham

L 28 Cuviosul
M 29 Cuviosul
M 30 S.

Episc. Arm.

10 S. Francisc B., S. Paul

S. Tarac,
And.
S. Conrad, Ludovic B.

M 11
M 12

www.dacoromanica.ro

OCTOMBRE
are 31 zile
zodia

Soarele

Calendarul Gregorian

J
S

5
6

M
M

Apost. Anania Roman J

Mart. Ciprian
Justina V
Mart. Dionisie Arispag. S
Haritina.

S.

S-ta Tereza, Aurelia

S. Gal, S. Florentin
S.
S-ta Edviga
S. Luca Ev. S.

S. Apostol

17
18

Vacb
Sergio
Cuvioasa Pelagia

19 S.
S.

Jacob

9 Sf.
S 10

D 11
L 12
M 13
M

S.

13

Apostol Filip

S-ta

S.

Apostolul Prov. arah

D
L

Papil

Carp

Al.

S. Capr.

S. Filip, S. Melon
23 S. Leotad, S.
S. Rathel
24 S.
Crepinian
S. Rustic

S.

S-ta Ant.

S.

Simon,

Osie

Apost. Luca Evangliel.

Preotul
Mart. Uar

i)

Narc., Donat,

S
D 30
31

20

Cuy.

22 Phrintele
V 23 Apost. Jacob

eel mare

I)
I.
M

S-ta

S. Sever

6 S.

Sf. Dem. Basarab

S.
si Neonila
Martira
Sf.

Silvia

S.
7

Apost.

tut.

Casian
Lucilla

Areta

Sti! Mar. Kian

Quentin,

2 S.
3 S.

.1

Mare le

S.

S-th Ern.

9 S.
10

S.

Zinovia
12

www.dacoromanica.ro

Rene,

E
are 30 zile

Soarele intr in

calendarul

Calendarul Gregorian

lian

S. Stanislav Kot., S.
S. Clernentin, S. Pont.
M
S. Leop., 5-tele Gent..
M
M 16
Euch, S-ta Apn.
Ep. J 17 S. Grigore, ep. S. Agn.
J 5
Mart. Galaction
V 6 Cuy.
Pavel
V
S. Odon, S. Roman
S 7
33 Mart. din Melitina S
S-ta Elisabeta din Ung.
D 8 t A.
D
Edem., Tel., Limp.
L 9 Mart. Onisfor si
L 21 S. Colomban
D

Cosma si Damian

2 Sf. Martir Akintin

3 S. Martir Acepsima
4 Cuy.
Ioanichie

M 10

Apost. Olimpi, Radion

M 11

Mart. Mina, Victor

22 S.
S-ta
Clement, S.ta
23
loan din C. S-ta Flora
Arhiepiscopul J 24
loan Crisostom V 25
Ecaterina
Filip
12 S 26 S. Conrad,
Viet.

J 12
V 13
S 14

D 13
L

S.

S. Ap.
S. M. Gurie, Samona

M
M

Virg.

Max.,

D 15
L 16
Apostol
M 17 S.
ep.
M 18 Mart. Platon si Roman
J 19 S. Profet Avdia
S.
V
Decapolitul

D 27

3 S.

S. Apostol Filimon

S-ta Barba
Petru
S. Sabas abate, S.
6 S.
S-ta Asella

L 23 S.
Arnfilokie ep.
M 24 S. P. Clim. al
M 25 t S. M. Ecaterina
J
Cuy.
V

S
D
L

Mart. lacob Persul.

Stefan
Paramon

t Ap.

Fil.

L 28 S.
M 29 S.
M 30 S.

S-ta

Saturnin ep.
S-ta

S. Eloi, episcop
V 2 S-ta Bibiana,
L
M
M

Paul.

S.

4
5
7

S. Ambrosiu,

8
V 9 S.
10 S N.
D

ch. L 12

S.

S-ta Leoc.
D. de Loreta

S. Valeriu, S-ta Ruselinda

S. Daniel

www.dacoromanica.ro

DECEMBRE
31 zile.

in zodia

Soarele

Calendarul
M
M

Calendarul Gregorian

Pr. Naum , 558

2 Pr. Avacum,

de Chr.
Chr.

13

S. Aubert, S-ta
S.

M 14 S.

V
S

3
Sofonia 600 de Chr. J 15
4 Martira Varvara
V 16 S-ta
5
Cuy.
1 '7 S.

M
M

t S.

D 18

S. Filotea

M. Ar.) L 19

8 Cuviosul
9

J 10
V 11
S 12

S. Ana
Mina. Ermogen
Daniil Stalpnicul
Spiridon

D 13
L 14
Tirs, Lefkiu
M 15 Martirul Elefteriu
M 16

17

si

19

ap.

S.

S. Florian, S.
V
S-tele Victoria
AnaL
S
S.
S-tele Emilia
D 25 S. Anastasia
J

S.

S.

evangh.

M 27 S.
M 28

Profetul Daniil

V 18 Mart. Sevastian

M
M

J 29
Zoe

Martirul

Mem.

S-ta Adelaida
ep. S-ta Ohm,
S. Sulian-Sabas, S. GaL
S. Ciprian, S. Darius
S,
S. Dominic

Toma,

S-ta Eleon.

V 30 S. Sabin, S. Roger
31 S. Silvestru, S-ta Melania

Mart. Ignat
Martira
M 22 Martira Anastasia
M 23 Dece Martim din Krit
J 24
Eugenia

V 25
S 26

t Nase.
Sob. Prea Curatel

Vasile
Genevieva, S. Flor.
4 S. Rigobert, S. Tit
5 S. Simion, S. Telesp

D 27

t Arhid. Stefan

D 20
L 21

L 28
200,000 din Nicod.
M 27 14,000
nc. de Ir.
M 30 S. Martira Anisia
J 31 Cuvioasa Melania

L
M
M

2 S.
3

(Epifania)

S. Alderic, S-ta Melania

8 S. Luchian ep. S-ta Gud.
Adrian, hihan,
9

M 10
M 11

Nicanor,
Teodor, 5-ta Hortansa

J 12

www.dacoromanica.ro

Ben.,

L.

I din familia Hohenzollern este nscut la 1839.

La 8
1866 este ales de princepe al Rom!-

; unele din cele 7 puteri protectoare a Principatelor

nu vois
Carol ;
de domn
ales Austria,
Rusia
Moldova
Muntenia.
desfacerea Prineipatelor-Unite:
mai ales Franta
Prusia sprijinind de
Cele-lalte puteri
I,
ce Princiaproape alegerea lui Carol
fu recunoscut
popor Rominesc.
ocupase
avea eu el
pile
In 30
1866 Principile Carol I depuse
de
pe Constitutie, care
prin reprein adunare Constituant.
La 3 Noembre 1869
principesa
de
la 29 Decembrie 1843.
La 27 August 1870
naste principesa Maria, care muri
la 28 Mart 1874.
La 4 April 1877
inchee conventiunea
Rusia
armatei
prin Rominia, prin ea
garanteaza
respectarea
drepturilor din trecut ale Rominiel. La 12
apoi de
April
an armatele
Romania
numea

www.dacoromanica.ro

30 aid tree
Rominia
spre

pe
cite-va

camerile Romlne

putere la Plevna de armatele TurLa

cestI comandate de Osman Pasa sunt
lulie

mejdia e mare in armata

Imparalul Alexandra al
numit comancere ajutorul armatel Romine. Principile
dant al
Ruso-Romine
jurul
se
Pasa, tree
Plevna,
www.dacoromanica.ro

- Principesa Elisabeta
o

sub

sa conducerea ambulanpe

La 28, 29
30 August
de marl
reduta Grivita, dind

grea Rominii
La 28 Noemvre

in
care principile Carol
.cade Plevna,
amenint Constantinopole. La 18 Fevruar
tree Balcanil

pacea de la Sint-Stefano,
care s
rea de care Rusia a
din Basarabia lipit de la
www.dacoromanica.ro

luala

- Moldova si care
prin tractatul de la Berlin dirt
lie 1878.
La 14
1881 Principile Carol
Principesa Elisabeta
surd proclamatI de corpurile legluitoare Rornine de Rege Rea
De la 1881 incoace Rominia
prin
merge
pe calea
telepciune de Regele
care
dobindit numele de mare
in treburile
lar Regina
lisabeta prin priceperea
ale literatureI
a
a tot ce
e slab inocent
numele de Regina
ma poporului.
apropie 32
de cind Regele Carol I conduce
nia, el a stiut
statornicia
a
de stat, a incurajat pe
de
le-a deschis druin folosul
mul spre
a
Rominismulul.

are indreptate spemulte

Regele Carol
viitor

Regina Elisabeta

www.dacoromanica.ro

gindul

- 33 Mitropolia

din timpul

institutie

reedinta in capitala
Alexandru Lpusneanu in a
schimbat

recunoscut
avu

Coriatovid 17375,
in 1564 in
Suceava
clomnie,

s-a

scaunul

Care era Mitropolia din

?
documente Mitropolia din IaI se
la
zidit
probalitatea de
Stefan eel Mare
care se aflit pe locul unde este
zidit Mitropolia,
pentru reedinta
i

www.dacoromanica.ro

- 34 un veac,

polituluT a

biserica sf.

s-a
fan

Mare
avu

prin staruinta Mitro-

pentru preotI

la anul 1677.

SteMitropolit,

a fost in biserica sf.

doamna Anastasia sotia
Duca
pe la 1681,
a zidit din temelil pe urmele
Mitropolit,
a BisericeT
Scaunul Mitrepoliei

Albe, o bisericit

adus case marT pentru

cob

maT mare eu hramul:Stratenia, la care

Mitropolitului
vremea lui JamitropoliA doua zidire de
in popor mitropoGheorge

este acea a
zidit de mitropolitul Gavril Calimah pe la 1780.
lia cea
In timpul domnului Ipsilante a ars Mitropolia, care
a fost
de Mitropolitul
Stamati. Biserica
Ghoerghe
nia
parte surpindu-sa, Tar biserica
dinciosilor

a crecare

Mitropolitul. Veniamin Costache

a
la 1833 zidirea

la 1839 era

toate
la 1880,
in total la 1888
si

Stint

de aseminea
gust de
Mitropolia

de

fie

a ramas biserica ruinata,

repararea sa

s-a sfintit.
de
galeriile care
un
atentiune picturile lucrate

mull

Gh.

este

mare

www.dacoromanica.ro

din Rominia.

-- 35

este biserica
monument
Vasite
Voevodul
zidita. de
la anul 1639.
Constantin Cantemir venind regele.
In
bisericei.
a dat
asupra
Sobieschi
Cel

din

zic
voind
bisericii. Arderea
asupra
biserici,

din petrele

aurul
din timpul

care

s'a
mare parte
prefcute in 'var, turnuriIe crpate
2

cea

www.dacoromanica.ro

- 36 biserica aproape In
Aceste
fost pricinile care
demnat guvernul romin
restaureze acest artistic monument.
Biserica pe din afard este
sculptat in
pe mointrerupte cu 2 bande
tive
; aceste
pate de
ceea ce
forma
superioard a bisericei
cam monotoand a ardbescurilor.
pe din
de aur pe la
este
formind
un
Aceast
cam
gustul artistic.
este
amestic
a celor 3 stiBizantin,

se face

Gotic.

admirabil de frucu
decoratf
bine reusite,
ici colea cu mozaicuri velux
netiene. Privit in
interiorul biserice! este de
minufrumuseta
La aceasta trebue
ce-I
natul
ce produce voacea interiorul

moase de

unul

Toti

deosbitd.
Trei-Ierarchi
pe deplin va de
frumoasele monumente artistice ale orientuluf Europian.

www.dacoromanica.ro

Universitatea
noud este
a
ca institutiune de
pe la 1830 s-a alipit
Scoala Vasiliand un curs de legT apoi de filosofie. La
pe
lui
1835 in timpul
Universitatea din
are timpul

Academia

tot
si deschiderea de
Adevdrata
an

pe

cursurile prin aducere de profesori

universitare.

Universittii de

avu

la

lui Alexandru Cuza,

ministru de culte
instructiune public Mihail Coglniceanu.
La 1879 s-a alipit la Universitatea de
facultatea de
1860

timpul

Medicind.

veche din strada Universittil ne

hideszidirea
toate cerintele timlocal
www.dacoromanica.ro

-pentru acest scop s-a ales un

Carol

o pozitiune foarte frumoasA.

de pe strada

cuprinde la 325 camere

sale spatioase,
Biblioteca sunt de
frumuseth
sunt prevAzute cu laboratoriile trebuitoare
etc.
inzestrate cu toate aparatele, lumina electrick calorifer,
i a luat
la 21 Octombre acest
Inaugurarea a avut
la ea Regele Regina, delegatiune numeroasd din partea
delegatiuni de la scoalele secundare
din
un
numeros.
mal ales
Moldova
din
acum roade mult mal insemnate de In tredin partea
din partea profesorilor
cut
care
Cursurile de

www.dacoromanica.ro

Institutul
tasat pe

Universitatea veche s-a

facultatea de medicina.

o lucrare artistica, frontespiciul este un baz-

Zidirea
relief,

trare minunata, sub coloane

trul,
de

Institul Anatomic,

Heghel. In

pe

care serveste la facerea cursurilor, si care

sub care
sala cu refregerenta,

cadavrele
preparatiunele.
Inzestrate cu toate cele
Institutul de
are calrifer,

deschicle

in sala
care

bune
electrica,

este pus
conditiunl de a functiona
cerintele stiintel moderne.
Un singur neajuns, cladirea este
trivit,
accidentat.
Fiind-ca.
localul vechi al
cultatea de Medicina, Institutul

toate

etc.,

www.dacoromanica.ro

nepoo

principale,
de Fiziologie, lar

parte s-ar zidi

de cea
s-ar expropria
joase infecte din

o
; facultatea de medilocul
un frumos monument al
de mediciM, prin profesiunea
Profesorit
material dach ar
de local
putea dobindi multe
lucreze.
intereseze
voi s

Ocazia

prezint.

www.dacoromanica.ro

Internat
Zidit
de

special

este

Aceast
internat model.

o pozitiune inalta,

un
prin
este

un

a servi de

asupra o

si Insa;
strimt si accidental, in

dosul Universittel not.

din Liceul
parte
Liceul Internat
numitul
unite prin
forma
care in localul
: o parte pentru salele de curs,
Arcul
salele de repetitori pentru intern!, alt parte care
externil
4

www.dacoromanica.ro

- 42 servea pentru dormitor cele alte camere trebuitoare internatulut

La 1895 terminindu-sa constructia Liceulul Internat
National
interni bursier! de la
de la Licee si Solvent! alcatuesc
altI

ternilor, care

la

elevI.

internat,
Construit anume pentru a servi
cu laboratorii,
inlesnirile precum sale de
repetitorI
sale de dormit, calorifer,
de

toate
sale

sistematice, etc.
pretentiunI artistice,
De un bun gust arhitectonic, ins
o
ales o intrare
Liceul Internat
un aspect majestos.
de a
care
este modelul internatelor de la
Internat din
electrica,

din

www.dacoromanica.ro

- 43 Scoala
Cea
Lupu

veche

In timpul
de

bisericei Trel-Ierarchi.

din Moldova este scoala

Vasile Lupu la 1634 s-a

o
Romineste in Curtea
mal multe rinduri, este re-

veac prin struintele luT Gheorghe

Scoala purta
din profesorii
de
de Academia Vasiliand.
Academia
preparatorie.
deveni o
haileand, Scoala din
scoala din Trel-Ierarchi
Cu ocazia
un fel de
fu
Scoala
2,
3
la 1864 fu organizatd
o clas, apoi
Asachi, care fu

in

sub numire de Scoala

Vasile Lupu. Organisarea sa primitiv

datorete D-lui T. L.
Majorescu,
Rector al
din
Scoala
era
vechile
a
lui Vasile Lupu, zidirile fcute
apoi
casele vechei
www.dacoromanica.ro

44 Localul
era
Internat.
o scoal
este in afarade oras distanta de
Constructiunea
viel foaste a mitropolitulul Veniamin Costachi.
pe
toate cele trebuitoare, este
Localul este inzestrat
din
aproape
impropria,
zidit
este zidita in
scoalele rurale.
350

www.dacoromanica.ro

- 43 Ocstachi
este a

Vasilian.

Deschis la 1803 de

Costachi
in

,redeschis

si

aceluTasT Mitropolit ; a fost reorganizat aducindu-s profesor!

Grecia,
din Transilvania, Rusia
superioara
Seminarul la adevaratul rang de
Socola
curtea
Localul pe carel ocupa
local
zidirea
s-a
parte ruinat
u

propriu ; in acest scop s-a restaurat aproape din intregul paladornnitor

Sturza din dosul mitropoliel,
tul
o
nouk cu chipul acesta s-a complectat
a avea
o

de frumuset

de bun gust.

www.dacoromanica.ro

este

46
nu
Zidirea

spre

a dat
in der dar

barbatl de
sub forma
poat

ptrat cu

lature

aproape

totul de
Seminarul Veniamin Costachi este scoala cea mal
din partea Moldovei, ea cuprinde numal cursul supeclasele 4, 5, 6, 7 8, alimentindu-se
rior de
elevil din seminarul Roman si Galati.

www.dacoromanica.ro

A_rte
scoala de Arte
Una din vechile scolI din
este
in timpul Domniel
Sturza anul 1835
sub numirea de scoala de Arte.
dosul bisericel sf.
in un local
ales pentru vrs
timpul cite-va co nstructiunl,
daus
Meseril,

strimtoarea localulul nu permitea niel o dezvoltare a

mari neajunsurl.
o organizare mal insemnat scoalel
,activitatea el mal ales la prigairea de
sugurilor, pentru aceasta
nevoe de introducerea de ateliere
sistimatice prevAzute cu tot materialul trebuitor, s-a
localul niel locul ce-1 ocup nu sunt suficiente. Spre
tarea
s-a
construirea
local special.
Localul ales a fost la dealul Copoulul
sntos
indeletnicirile practice

spatios.

Noua cldire terminat abea de un an de

construnctiunl speciale,
www.dacoromanica.ro

multe

este prevzut
con-

- 48 cite un
struith, din vreme in vreme
cu
Scoala de arte
ales prin aceea
va produce roade
maistri pentru
vor
va fi un ateliu model, de
fi pepeniera, din care vor
pe de alta
din
;
de
diferite

multe

in

www.dacoromanica.ro

Teatru ca institutie

in

din

-veac.

lui

Asachi

prezentatie
in limba Romineasca,
bri din familil aristocrate.

de mem-

speciala
teatru n-a fost, ci
mult s-a
o acomodare din casele de
pentru teatru ;
a
fost
Teatru
Peretz care era in piata de
a
teatrulul, de
Orfanotrofie;
care arzind, a fost apol daTeatrulul National
a
ROznovanu,
sfintulul Spiridon,
care aseminea acomodata pentru
teatru, a servit
bine de 30
sala era spatioasa

teatru,
doli

meni,

din Otelul Rominia

sali unde
nurnal
aduna
o scena.
comoditate,
www.dacoromanica.ro

a
Circul

- 50 Pentru a s face fat acestor neajunsuri, s-a

rea din temelie a unul teatru.
In 1896 terminindu-s
din Viena s-a inaugurat.

zidi-

sub conducerea

din prima generatiune, care s-ad ridicat pe

teatrulul din
fost de prima putere.
Intrarea principald a
este cu
artistic, galeriile, sala de fumat bufetul sunt
de
gust arhitectonic.
mare

Sala cea mare a privitorilor, dispartit de

prin
grea perde de fer, euprinde in ea
1000 spectator!.

festivald sunt pictate

oare-care gust,
tivele sunt ingenioase,
executarea
de
presia
care-tI
teatrulul
in special sala
gust arhitectonic
privitorilor este foarte satisfdatoare, ea are
ochiul s
peste, lojele
gingae
la balconul
teatru si la
Scena este spatioas
toate cele trebuitoare
bune

Teatrul National din

este cea mal
de acest gen din
In fata
principale a teatrulut
Asachi.

www.dacoromanica.ro

cldire

sta-

51

spuse

ar

--

acestel zidirl

de tot
pe larg asupra
in lucrarea
Papadopol Calimach. Vechea

siorum

locuite de

de timp,.

las-

de unde numele ;
sub
sub
Moldoyen! din Epoca
cu
in vremea
cel Mare, a servit ca locuintA domneascd. Reparindu-s in mal
multe
care
&cut dezastre
multe
ale orasulul
in
www.dacoromanica.ro

- veche dupa cum ni-o

ziuri

unel

prtile cu
rea

Mai

s-a

cu

vechl, avea
din

prin tte umple-

Ars
.Fanariotilor in
tot repatransformat
drimat atenansele
in 1880
s-a
repararea
construirea
sa pe o
a
imbunttiri
de care avea. mare nevoe.pentru tornoditatarea auestetica
In interior s
sale mail : Sala
sala

rat

in

In
Moldova este

In fata
Administrativ se
domn moldovan Stefan cl Mare.

www.dacoromanica.ro

53 -

Asachi
Gheorghe Asachi este

din
a scoaledin tara Moldova
la 1788 in Orasul Herta a urmat scoalele
la Lemberg apol Viena Roma. Intors in

mal

a ineeput activitatea sa pe
deschizind
de inginerie la Scoala Vasilian.
In timpul domniel
Mihal Sturza ajunse
el
scoalelor din Moldova ; in aceasta
pentru burespindirea
www.dacoromanica.ro

- 54 intitulat
Asachi internee cea
intla
din
Albina, in care
harnic pe calea desvoltareI literare artistice,
contribue la
atit cu condeiul
fapta
Asachi a
foarte variate
sunt numeroase
inaltarea
sale, de
pe toate
lucrarile pe care le-a produs,
pe Moldoveni la actiune
retrase aproape cu totul dela vieata
vieata privat, indeletnicindu-s mal mult cu
scris
locuinta
pe a
crul

al
repaos
'Statua lui Gheorghe Asachi pus

Ierarchi, a fost acuma

National.

www.dacoromanica.ro

fata bisericel
in fata

Biserica

reparat,
primitiva,
tectonica.

multe

este de un frumos stil bizantin, care de

dispozitia arhitectonica

In mare parte

www.dacoromanica.ro

archi-

56

Traian

Cel

si

frurnos otel din

piata din

www.dacoromanica.ro

avind in

- 57 Cazarma
Temeliele
Mihal Sturza

lucrarea a fost

cazermI
fost puse in
domniel
avea o intindere de
orI mal mare ;
detronarea domnulul
a stat

qare de ruine
parte a fost

la fereste peste 30
numal 1/3 din

www.dacoromanica.ro

s-a

a fost

www.dacoromanica.ro

FRAGM
(din poema

unt sase

de-atuncea ; murise tatl

al treburilor
pe aT meT

la
Legandu-m, la moarte, s
e
vremea asta
Si
ce, pin'atuncea, eram un perde-vara,

la

din

cheltuind avutu'T pe
din orase N'am cruntit,
sigur, prin sfintele locase,
Si de-am
vreodat 'al bisericilor prag,
N'a fost de barba popiT,
de-al
drag.

nu m'a tras acolo a

suflet o
de credinp.
Am invtat urm cat face-o
ca prin minune Cand moartea st,
Atuncea
tinr, din
abia esit,
Cu capul plin de fluturT, adesea am pandit
Sub
de bisericT o
de femee,
Sub
de sprincene a ochilor scantee,
de iubire, un sernn usor din pleopT,
uitam cu totul
slujba
pe
Si-ades plecarn acas uitnd,
dracu'n minte,
Aveam atuncT

S zic mcar un amen la cantecele sfinte.

www.dacoromanica.ro

- 60
lsase o dulce amintire.
Un preot evangelic,
bun
bland din
Un
ce
din multe
patru
Tot ce a fost este 'n a
Ce'n gandul
Cesar Rubiconul
Si
din ce
Babilonul ;

gustat in Sparta din ciorba

vzut pe Leda cu lebda

Ce

admirat pe

la doamna Potifar
dat
cu
nurorii
Tamar ;
Ce'n limba
Virgil
Tasso
suit
Humboldt in virf pe Cimborasso ;
petre e zidul dela China
Ce
cate stele noaptea din cer trirnet
's in palate
la
pot descrie
nasul Cleopatrii cari, in viata vie,
'ntreaga 'nvttur,
Nu
ce
ce pun
mana 'n
neveste, fcuti sunt s se
capete-o
ceva mai sus de
veseli,
s'o poarte sntos;
lar
vreo
chipul luminos,
Vioaie
frumoas ca ziva ce se naste,
coapt

Nu

saisprezece

femee fetita cea de

n'o mai multumeste
ros de paste,
turta,
rochita,
cartea
icoane,
e trist, are toane,
prins de
cere petrecere
dulce
De
pisica
care
se culce,
sufletului coarde in piept
tonul,
Si poate -usor s
ca Babilonul
preot, dintr'o astfel de
Era astfel
S'avea astfel de fat astfel de nevast.
e

Venearn la el adesea; nu pentru

www.dacoromanica.ro

de

- Nici ca s'aud corale de Haendel

ca
nevasta, femee de
bine in propria'l

ca plopul
ca potopul,

de

Cu

de Bach ;

vie pentru

bdtrinesc,

ling sare - cand

vd odorul de saisprezece veri
dorinta cu slabe
Privind cum cade negru pe ceafa
Ghicind sub
un sin rotund ca mrul,
Primind un zimbet vesel din buza
caprele
Veneam

sufletul

de-a ochilor

Veneam s'o vd adesea, s'o vd

tot;
comoara nici
Barba-cot
Cum
copila de ispite
rnum ce cunoaste
oprite.
Dar,
ce-un singur dor aprinde,
Din raza
care din
in
se'ntinde,
cldeste-o punte vie

Pe care gandul dulce din sin in sin sobe,

fr'a spune-o
mai lipseste

prilejul

face-un semn,
indemn...

Si-s'a ivit prilejul.

Era o zi de
CAldura-a fost cumplit, desi

sub

pe strada, am intilnit de-odat

Viind cu pasul
pe
pe

btrnul preot avea

vie
Ca s'l aud cum
cu
orga cea
dar
spune :
Biserical aproape. Se'ntempl de
Acolo e
spre amurg lumina ;
E tocmai vrernea pentr'un coral de Palaestrina".
In dosul orgei este chilia pentru
De

www.dacoromanica.ro

Dar cine s le calce ? Ne-am dus s'o facem

In tainita ingust
pe brna groas,
Si
eram sburdalnic
ea era frumoas,
Si musica solemn
sunete puternicI
N'a legnat
lurnea in suflete cucernicI
dorurT
fericite vise,
n'am
tocmaT
Ca'n inimile noastre...
Cu-o
'n sin,
jos, spre
crestetul
ochiT ;
I-am srutat gura
acolo la
Ce-am
numaT domnul, c 'n casa luT am fost.
noT singurT
tinerT
C'am fost
de org de
Si
uitam, din

striga btranul : CopiT!

maT tare!"
din dulcea-ne uitare.
ne trezea pe-o
apoT de-acolo,

se sfirsise corul,

fericit, dar palid - ea, ros ca bujorul,

Cu-un zimbet bland, btrnul,
al nostru
Ne zise : Nu v'am spus-o,
munc
hamal?
Si nu numaT bisericT intr'un oras de treab;
Teatre concerte nicT ele
degiaba.
plimb din loj 'n loj, ca dandy imbrcat;
rsucesc mustata. Pe nas am asezat
Un pince-nez de aur; m stringe, nu se tine ;
ce
? mi se spuse ca'mT
foarte bine.
Un

melancolic mi-e

pe

'mpac usor
toate ideile mufluze
In capul strimt clocite al uneT
:
Admir croiala
a
eT pestrite,

Mnusa ce se 'ntinde pe brat ca un ciorap

Si brosa de la sinu'T floarea de pe
mint ca un cazac,
lingusesc in toate
uit cu dor tac
uit la densa,
ApoY,
www.dacoromanica.ro

- Rndind

miscare din
buza si

obraz,
de necaz,

nu'i o vit
coarne de la
El poate
de prirnire.
Dar mai ales la
e goand-adevratd.
Zaresc o dornnisoar, nevinovatd fat,
De murna ei adusd, in lume s'o arete;
Si balul e anume un iarmaroc de fete.
vlsuesc o
la
am
string putin la peptu'mT molatica povar.
Si musica
e
nscocire:
de sgomot sopti pot de iubire.
Sub
si piciorul;
vocea
5i
dorul;
IT povestesc in tain durerile
spun
arde mai mult ca policandru,
e mai
ca floarea de leandru,

negru-tot

blond

'mprejurare-

aur
fr' asemnare ;
E abanos
are spirit ager ca Solon inteleptul,
vis

in

umple

Pot face complimente din cele

neroade,
Pot
prostie, dar
culege roade ;
pasuri
sunt
vals ferbinte
Attea gnduri rele i-am
in minte.
fata strlucit,
foarte multumit.
St intr'un colt pe scaun

www.dacoromanica.ro

--- 64 Pe-a tatluT mosie trecea,

in cale.
Un
sburdalnic. In valurile sale

arsita al
jar de soare,
vulvorT de aur pe coame
;
ale
tainicT
sfiicioase stele
Se
cu tremur si se
in ele.
pe maluri tufe
paserT intre ramurT;
neamurT,
Cantand
din
pestritile

pe fata lin a
jucandu-se

cu

strvezil,
argintil.

Gsind la el drumetul de sete

Pleca voios lsndu'I o bine-cuvintare.
Si-apoT, ducea
a
roate groase.
Venea

cateodat cu valurT sgornotoase,

Turbat, la
galben,
din
Si bradul din pdure floarea din
El s'a uscat deodat. S'a istovit sorgintea.
? Doar nu
toate
le
Darr s'a uscat piriul. In
acurna
Nu curge nicTo und, la
nu bate
;
soarele,
stele nu se maT
'n valurT,
bate toaca in
pe malurT ;
pasere nu
peste nu se
sparte, nemiscate,
roatele la
Drumetul vede 'n locu'T de petre o
de geaba de sete
Din cand in cnd maT vine,
vremurT furtunoase,
norT se sparg la munte,
sgomotoase,
din
Turbat, la
galben,
bradul din pdure
floarea din grdin,
dispare.
Dar repede se duce, se scurge
secet pustie, lipsit de
De

Remne

urma siroiuluT

IT semnam

totul piriului uscat.

www.dacoromanica.ro

65 negri
din urrn

Goana porneste
Viforul sgudue turnul
valea de

stelele

de trsnet;
de ferbe vzduhul de
clopotul
a jale,
din

spaima se 'ntinde pe

tresar din

fug urlnd din

pe intrecute cu vintul ;
umplu lumea cu tipt,
sunt
de furtun.
de moarte
tot ce

la
stirnitT din

Bat din aripT,

Cum
nu
Cnd

se

trunchiurTse
din munte se
de

din

frng se sfarm ca trestiT,

isbind
din vale
maT

la

www.dacoromanica.ro

fugarnicT!

MIHAIL

aptul de capetenie care ne isbeste

manifestare al lui
luciditate spiritului

lesnire
pe

repeziciune

modul

este ex-

minunata inel

o asemenea
cineva
nu va rataci in
cele
anevoioase,
afacerile cele mai abstrase.
genta
era de o calitate
Capabil de a inmagazina
cele mai variate,

este aproape sigur

de a
numele cele
pentru memorie,
a
registra faptele cele mai marcante casi
cele mai

neinsenuutte, de a statornici
neasteptate intre
ideile cele mai
o
vasta,
nude
in totdeauna la monientul priincios faptele
necesare
intocmirea
caracterizeaza o situatie
pe un
el
se
pe lucruri neimloioase, nu pe declaratii de
pe fapte clandestine, pe
nu le poate controla,
pe documente autentice, pe rationamente
urmrit.
Cand construeste un rationament, nu se pierde in
nu se
de
nu
pierde
la tinta
vrea
ajung
merge drept
la o propositie generala, se ridica gradat,
din treapta.
in
a
ca o cotofana,
la
pas,
la
moment
auditorul urmeaza,
hiare
asupra
ce produce. Nu vezi la dinsul acele
salturi, acel
oratoric care
trasura fundamental

www.dacoromanica.ro

- 68 lui I. C. Brtianu. Koglniceanu

nu crede, dar
ce nu se pot dovedi. Soliditatea spiritulut

nu

nu se multumete cu ipoteze fantastice,

cu asertiuni
pentru
cari
gratuite. Acestea sunt bune pentru
jure in vorba magistri; sa ridice
dupa
deprins
Koglniceanu a studiat
a cugetat, s'a
a
o educatie metodicd, a practicat
poate
metodul
istorice. Un asemenea
situatia

debita

nu-1 sperie, pentru

el
situatia
lui se
pe date statistice necontestate,
pe fapte bine stabilite, pe comunicatil vrednice de credinta. Alti
,s justifice o
de partid,
vor
obtina un vot
ca
spectrul presiunilor din
generall
car!, ca s sperie pe
aseaza,
adevrati,
inspirnenttori
pe
nu
asupra
se inspira de la izvoarele adeverate de
De
vorbeste
combate

apra

troduce in secretul
nu este

converseaza,

la

te
propunere, Kogalnieeanu te
de stat, face
aceasta
ci o
eu
si rationamentele

lui de a aproba,

a urma un rationament

de

la ultimele
coneluziuni, devine
instructiva prin imensitatea faptelor de tot
intelect, din care el
la
magazinate
tul oportun arma
El intoarce subiectul pe toate
ni-1 arata sub toate
si
toate punctele de
perspectiva, ca s ne faca a-1
in adevrata
;
se
la nivelul
ia de
printeo
regulata si
salturi,
duce
cari
el,
perspectiva a
cerilor sociale. Pe tribuna parlamentelor
intrunirile
el aducea eu sine
limpeziciune de
investigatie
expunere, de
dese
profesor de istorie.
mult
pasionata
crescuse elocuenta
duce

o viociune,
vehementt, o saprindere, care nu e
in totdeauna
locul
o
Acele rationamente
mulate, cari
bine diseiplinata, se
se string
s se apere,
lovituri
logica ce se
intrerupere ca
faca pe adversar

www.dacoromanica.ro

- 69 positiunea, comunica

repede, o vio-

ce se transmit
are un accent ; inteligenta
pasiune,
un avnt
face
inainteze cu majestatea.
impetuoasd a
ce se
pe o
repede
sinuositate, in mare. Adeverata
este aceea
sfirseste un rationament cu emotiune, care
unitatea.
ideilor
unitatea pasiunii, care repet miscarea
prin

milnueste condeiul, ca
vorbeste,
este orator,
face rationamente
bine
le
in
bine alcdtuite
simetric intocmite,.
cldeste un intreg
de
in care cea
in mod natural de a doua,
solutiune de continuitate,
salturi violente
escaladeazd prin o
prea
repede
rationament prea lung, o face
acele

pe

car!

ce'l

ca artistul
Este adeverat
la
nu
un
de o mare comprehensivifate, el
se misca
in regiunile de
ale
comun
ale locurilor
mune,
ajunge
la isvorul adevrului
impetuositatea
interne, care la artist tine locul lucidi;
el nu
ci se slujeste de adevrurile
perite de
pentru a le aplica la
practice, la
inte simtite de o mare parte a publicului.
pe de
parte,
el popularizeazd acele adevruri, adesea cu un succes,
intrece pe al economistului al filosofulul politic ; inlesneste
cu
etaje
sus
pare a
omenese.
trecut
canalul
economice politice pierd spina
subtilile
tionamente ale filosofilor de stat devin netezi
usoare de priceput.
im orator masa deputatilor senatorilor poate intelege abstractiunile deductiunile
deosebi despre
nostri se poate zice
nu
un
de stat ;
ma!
dinteinsil au
jinit cu talent la timp oportun principiile
reformele
cate
Comparat cu

in tri

nostri, Kogdlniceanu are asupra

superioritate a
limb! neatectate, a

in

bisericesti

nemoder-

nizat prin introducerea unor termeni veniy

car!
trecuserd
prin intorsturi
prin mintea
Costin
a
Niculcea. Din
www.dacoromanica.ro

discursul
de introducre
istoria Ronifrumusete asa de
in
citi
admire. Pe
el are avantajul de a
istoria
mai intinse,
poseda cunostinte
nostri de stat ; iar
mal solide de cat orcare
lui este un
inexhaustibil, din care el
trebuincios
o
ce nu
gres nielo-

punct de

de

In

pat de

trebue
o

recunoastem
privilegiata
decenta

stiinta sa. ci si
presiunilor. prin tactul

violenta

si ale adversarilor
de
o rezerva argumentul ad hominem

teptibilitatile

multe
arme

el a
nunial prin
si urbanitatea

cari
pe

arme
peste

intrebuintand zellemeaua de pe banca ministeriala,

censuri meritate
si, cari
lrept un
usuratec
cap dogit. Kogalniceanu se multrinti la
autoritatea faptelor
stringe
clestele
sale
in carnea
In duelurile parlamentare, el nu se vira
tare in floreta
ca
nu
tot
se
gea prea
ca
curajul
El
se
de inconsecuenta oamenilor si
tidelor, punndu-le in dileme nedestructibile. El nu
acriargumentulul personal. juxta-punerea ideilor trecute eu
cele presente, decat
persOanele
sub o
care
mai mult puterea sa
a rationa de
in adincurile
parte, el
patimilor sale rscolite
Pe
rezerva de arme pentru
stie
sa va
parlamentar caracteral
lupte
Natura
acordat intreaga
care se
oratorii
vioeiunea
impetuositatea
ataculul, siguranta
stat, care
ce este
vede bine si
care stie
deosebeasca

ceva adevrat si ce este adevrat

ceva
promptitudisi intrepiditatea
fata loviCa un strateg
cunoaste
de
inseMnatatea
ce ocupa,
de aceea trage
din toate
adversarului
izbinda
mult prin
sale
prin
tejia soldatilor car!
si
de multe or! nu sunt chiar

nea riposte!,
turilor
derea

www.dacoromanica.ro

de
sa. In faptd,
a .fost general
soldat totdeodatd, el e in stare inceapa
lupta pe socoteala
cu puterile
dea numeroase
unul
altul,
ca puterile sale
rajul

Asaltat de

in

memorie, pentru
cu care pune pe
ceata

credincioasa

de

arate

el nu'si pierde prefapt

iese
allele inregis-

de un moment, de

senta de spirit ; ci
pe care
trate
clasificate
dinteinsul o

pe un mistret, care n'are de

pentru ca
n'a
neamul, slujbele meritate
nemeritate, sinecurele, greselele
malversatiunile, contradietiile
apostasiile
politice ale contimporanilor sl.
un asemenea arsenal

de a'l mnui la vreme de nevoe, fiecine

dibcia
ce
toate

Koglniceanu,

de

nict el nu prea avea multe

invulnerabile. Dar
acest atlet al
parlamentare, acest rege
un adversar de care
presus
bine
de care
adevr se temea. Acesta era Barbu Katargiu.
un orn.
se ternea si el de cineva :
tara spre a se duce studieze
de a
Koglniceanu .dedese semne de precocitate

ma! de 17

din contimporanil st. La 1834,

el publicase

Chrisoverghi. In

lin el se
cunoscut printr'un articol tiparit
asupra
die Literratur des
(1836), pe
In
tot in

el dede la

lui

Ristoire de la Valachie, de la
Planul
coprindea

Humboldt,

volum din
et des Valaques

-deosebire intereistoria

a coloniilor romane
la
prinDacil
cipatelor, precum
Valachiel
la ihcheerea
dela
(1791); al doilea,
dela descAlicarea
tot
la pacea de la
treilea
doror principatelor
la 1834,
un
al
tinelor, obiceiurilor, legilor, transactiilor comerciale,
o dare
de
asupra
literaturil
Din nenorocire, planul,
cum
concepuse
nu
se realiza pe deplin,
este
opera
a
debutant, dar a
debutant care
promite un istoric
valoare. Pina
www.dacoromanica.ro

-de
dou volume
tional publicata
Florian cari se
lui
opera lui Aron Florian avea avantajul
limb! vigaroase,
scrierea Kogalniteanu II era superioara prin laptul introducea
in cercetarile sale
sprivitoare
viata social, literara
politita, la institutiile publice ale Romanilor,
Florian
nu
macar in
Dela
aparitiune
arena publicitatil, Kogalniceanu dovedea
conceptie
intindere de
de izvoare,
Florian se marginea
la Engel.
cand Florian

doritor de a's! vedea tara libera si mare, de

mandria de sine
tionala, Kogalniceanu vedea
toate acestea bunatatea
in

necesitatea pentru acestia.

de. a se lipi
In adevr,
introduse pe
fost
pentru

dinsa.

Rusia

a voit

ce citim la pag. 403 a

tainele muse!
este acuzata chiar

opere, care
Adesea a

protectiunea asupra
dela Adrianopol
oare cea mai pudespre curatenia intentiilor
protectiunea.
vzdreptatea,
dragostea

Valachiel. Dar
Rusiel,

pentru poporele. nenorocite. De

Valachia, care zice
mantuirea
va veni de la Nord. Toate ne leaga de Rusia, ea este
prea
;
putea face
Rusia, care a fost in todeamia aperatoarea
care
ne-a dat
drepturile noastre, libertatile noastre, care ne-a
inscris din
in rindul natiunilor ne-a dat
civilazitie
traditie in Moldova

ce posedam.
acestea

Kogalniceanu
ce Rusia
ne luase Basarabia la 1812,
pe cand baronul de
textul Regulamentulut
articol,
care
narea era
de a face o schimbare
chiar
consimtimentul Domnulul,
prealabila incuviintare a
zerane si a
Roman! se
intentiunilor rusesti
citira partea privitoare la Principate din Tractatul
Adrianopol ; dar acettia se
ce vzura pe consulit
din picior Domnilor
trebui
astepte
la 1848.
mal
(1855) i se aruncara
o insulta de
Muresanu pasajele elogioase
in
pentru Rusia, Kogalniceanu nu se
ele i

www.dacoromanica.ro

- 73 dinsele nu i s'ar
invoit tiparirea
acele opinil ar fost
gresesc prin lipsa de
este mal bine
la
mele,
de 18
ce aveam
am lucrat Istoria Prineipatelor,
intorc pe calea
la
de 30 de
de
liberal la 18 ant,
virsta coapta
ajung mat
solut deck Tarul Rusiet,
toate nobilele credinte ale
frumoaset junete, precum
de d-ta.
apol, Domnul
alta era protectia
dela 1829
ta 1836,
am
Historie de la Valachie,
alta a fost
dela 1837 incoa. Tractatul dela Adrianopol ne
capitulatiile noastre. Nota contelut Nesselrode din 1848 ne contesta
chiar nationalitatea.
Intorcendu-se din Berlin
tara
studil
superioare nivelulut culturel de atunci, precedat de reputatia de pumpus ex oficio

blicist
nu

mal

de

Chiar

declarat al Rusiel,
anume de secretar

de a dobindi un
de favoare,
privat si adjutant al Principelut Mihail

care spera sa

de cgpetenie al guvernulut sd. Dar

dintr'insul

curtean nu era din aceia cari se multumesc

un rol

se shut fericitl
pentru gloria
El voia
exploateze pe
folosul
personal bogatele
cart
natura,
pe
munca intele sporise. El dete la
una
alta felurite
subordinat,

rspindea
tara numele
de scriitor eminent. Fragments
valaques (1838), Foaia
moldaves

reputatia

patului

des

a Princi-

(1839),

(1839),

piedute ale
transformata repede din causa
et compromittor, Foaia
(1843),
Fragments historiques (1845),
istoric
(1854),
(1855-1859) sint urmele nesterse
ale
Steaua
pentru sine pentru
activitatl
seamen,
nervit
mul
imprejurarile politice pe
administratiet se
din fiece lucru,
temerea de revolutie
si de Rusia
in
articolele cele mat nevinovate
privite ca primejdioase,
ideile cele mat mantuitoare ca
purtand inteinsel otrava
Era peste putinta pentru o
impetuoasa ca a
Kogalniceanu
publicistica msura
de guvern.
pentru
ce revistele apareo
cu o
vertiginoasa ;
pentru ce
an aducea
sine un
titlu de
(1840), Dacia
amor (1841),

sub

(1840),

orn.

www.dacoromanica.ro

74 Dar activitatea

Kogalniceanu nu se

cereul

putend scrie tot

de bine
in limba
in cea germann, el nutrea din
cnd
ziarele franceze germane
articole privitoare la starea principatelor
la nevoia de a se introduce
reforme cerute de spiritul timpulul. La Presse din Paris, L'
Belge din Bruxelles
National Zeitung din Berlin
nele de publicitate
in cari el apra drepturile
noastre
struia
li se recunoasca de care
puteri
ca
europene. In
pe tribuna parlarnentulul, el
o energie de cugetare, o vivacitate de expresiune, un
perament de combativitate,
pe
dela
2
sale pesimiste asupra ziarismulul romnesc
din 1855, pablicate in
a
Aleesandri,
altereatie
lacov Muresanu. Kogalniceanu sustinnd
organele de publicitate
chiar Gazeta
Transilvaniei, sint
decadenta
de
ziaristiceI

ziarulul

1849,
1853

in

principatelor era prsit de condelele

sl,
numal la Gazeta de Tra/nsilvania,
desperare
la un
mntuitor,
la poalele
: ajutor ! ajutor, La aceasta Kogalniceanu respunde
indignarea
de opera :
patria
acele timpuri nefaste, Moldova
Valachia n'ar fi avut
alt
pe d.
Muresanu din Brasov.
de
1854,

tinerilor

din Moldova si Valachia,

1854 cutrierati Europa spre a

struintele voastre,
ale
din Paris, Londra

In anil 1853

trei noastre,

la usile ministri-

Viena, artndu-le
drepturile suferintele principatelor !
de vol,
cari, chiar
si
fata impildril
predicati unirea
focul sacru al
cu pericolul libertatii
voastre,

europene
asupritoare !
ci pentru d.
Muresanu !
La afirmarea
Muresanu
numal din

isprvile

din

lucrat pentru

Transilvaniet din pana meritatilor

corespondeny, cu mult necaz
despre Regull
se
despre Fabricil
din
rspunde : Bilboquet n'ar zis
bine. Si In
marturisesc
Transilvania a
marl progrese In acelea ce
de mult se
brapave.
acest articol rutacios se
pe
cu urmatoarele
nimeni n'ar
le subserie.
ne
www.dacoromanica.ro

- 5ce se
gem de a urma
ca o
loarea perspectivelor de progres, ce ne
ca s ne
ritabild, atrdgndu-ne
de

In toaleta ce ne o pofteste in
La o asemenea nunt
in

ne despart s fie
Viata

de a da

nu suntem
asemenea proze
odat
se

multicoma-.

cu noi.

unirea,

in actiune, precum o

precum opera de art

plant se desvirseste
in
Simtirea
gseste expresiunea cea
in vointa
Frumos
cugetarea
ultima
dinsul
s
pe Alfred
Musset
blnde
mal naive
gama emotiunilor
de la
in
furtunoase
Correggio ; interesant este
ale
te
Newton
meditatiuni asupra
cu Sehopenhauer

la.

extaz

de oni este
;
ins privelistea
conditiilor de existent
omul luptndu-se pentru
prin puale sale
ale sernenilor sl ! Un Pericles
o
im Naterea
pe
un continent intreg, un
poleon transformand
geniul.
formnd importantul regat
din ceea ce Metternich,
guvernndu-1
intenumea o expresiune
mrete de
opera
lepte,-sunt speetacole
sa un sistem filosofie
de
un organism
Piedicele ce
de bine
motivat in amnuntele

un artist sa un cugettor sunt

comparatie

uriasele stavile de cari se

pe cari trebue
le
un
de stat pentru realisarea idealulul s.
din
era format din acel argil pretios
care se alcdtuesc lirbatil de stat. El poseda inteun grad
darul de a proba de a convinge, un entusiasm vehement pentru
puternice, o inteligent
poporul s, o sensibilitate vie,
bogate pentru
multilateral, isvoare numeroase
lturarea
practice. Era intr'insul ceva care
de
exprima
nobila chiar violenta. Arta de a scrie
dirile
pentru
mijloace.
fraze limpezr
mrete
era de a conScopul
intocmirea
a intelectulul
consumat, de
duce barca studiuluI
de
imprima la
a o strecura
cu
mentul priincios o schimbare de directie care o scape de
s se
maturittiI, el
De cum ajunse In
www.dacoromanica.ro

- deasc a ridica la demnitatea de oamenl, o

a pune
oligarcbil care de veacurl se ridicase
d'asupra dreptulul comun, de a
vitiile ce
dintr'o
putere nemsurat&
dintr'o mizerie
a
de a nimiei distanta dintre
dintre

de
asu-

eel

datoril, de a pune capt unel situatil anormale, care facea

tria vrjmasilor nostri, de a ridica la
slbiciunea noastr
in cari tara
demnitatea de
atatea milioane de
puternic sprijin contra uneltiar fi putut sa
eel
rilor straine.
Pentru
acest vis, nu
lipsit niel
mintea, niel curagiul, niel puterea de a executa. Viata lui este
de
fapte marl,
spatiul ce
se

lumnele acestel fol nu sunt de ajuns spre a le nara

nuntele bor.
se
eel

acute.

activitatil sale publice este

de la notele cele
de jos

am-

de lutins,
la accentele

Niel un act mare nu s'a petrecut

istoria.

noastr contimporand
ca el
nu fi
la
un
marcant nu 1-a gsit nepregatit. Despre dinsul
s'ar putea
cu toat seriositatda ceea ce Cicerone zicea
ironie despre consulul Fabius,
dormit In tot timpul
gistraturil
Pe
timp domnia lui
Sturza era
tare, rezipe protectia
care gsise
un adept inteKoglniceanu nu crezu
a sosit momentul priincios de
a lucra contra regimulul regulamentar. Drept vorbind, pe
politic nu era prea departe de a
idealul
El se simtea personal destul de bine sub un regim care,
reforme primejdioase, incepuse a
a se
pe o cale
regulat fat
hotiile desordinate ale epocel Fanariotilor, care
talentul
stiinta
ele nu se
impotriva stril de lucrurl
prin Regulamentul Orgacare
oferea
indestulgoare pentru o natur mal
tia

situatie
totul
al guvernului

de bun gust, el se adapta la

care abaterile lui,

nu
reprimate
asprirne. Copil rsfatat
Mihail Sturza, de ce ar fi luat el
initianu

tiva la resturnarea
?
Dar la 1844, nu
din ce caus, Koglniceanu este inchis la mongstirea Hrisca
Risca.
din Inchisoare,
el mai petrecu
Moldova
pubhcarea volumului
din
apol
in 1845 la Paris, unde tempewww.dacoromanica.ro

prea

sti

impetuositatea

evolutionista, spre a se

se

totul in voia curentulul revolutionar. Parisul intrase pe

acel neastempr febril, din care avea
isbucneasc
din 1848.

cunostinta

C. A

cu

Ion Ghica. Raporturile lui

de reforme repezi, impacienti de
subite
adevratl revolutionari crescuti ideile franceze,.
germane,
inriurire hotaritoare asupra ideilor
din Principate nu mai sufere
o
situatia
si
trebue
se foloseasca de cea
ocaziune
social al
de a preschimba din temelie edificiul politic
sub aceste influente Kogalniceanu se
tolae

evolutionist, revolutionar.
la aceste cause
Poate
la
Beizadea Grigorie

o rivalitate,
Ko-

Domnitorulul.

teast animositate ajunge la culmea in

1746,
din acest an vedem pe favoritul lui Mihalache

la

c a descoperit generalului Duhamel speculatiile

mal bine zis industriale, ale
Beizadea Grigorie,
intreprinse spre pagubirea monastiril Neamtu
mai putin
de patruzed de
de galbent
era
scandalul fu mare ; Mihail Sturza porunci ca
legat cot la cot
in monastirea
Dar
ordin nu nu se
; Kogalniceartu
cercetarile administratiel si rmase
timp ascuns la un
de
apol
trecu in
Din acest moment
Mihail Sturza
mat
un regim,
irevocabil. Slabele
cu desvrsire
ales prin actul brutal savrsit,
In ziva de 20
1.848, asupra unor tinerl
gricole,

neroase, se rup spre a nu se renoda

faimoasa

In

care face

in istoria
contimporana.
din Moldova.
titlul Dorintele
se
exprimate
chipul
Nu maI
mele
introduse
niel pe favoritul
sim
pe
din 1837 al
Sturza,
pe
de stat care vede sigur
limpede calea
pe
entusiast al celor
al drepturilor sale. In
manifest se
toate
viata

*)

protestage de M.

Julie 22. Pag. 28 din ed. 1894.

www.dacoromanica.ro

- 78 cari
fost repetite in
de
Adunarea Ad-hoc
a Moldovel,
vr'o
altele cari
fost realizate

spaima ce
reformatorilor fapta lui
Sturdza din 29 Martie 1848, Kogalniceanu
prin mal
multe
ale Europei,
comparand,
mintea cu
cunostinte de pretutindenea.
Franta Spania, precum o spune
intr'unul
din discursurile sale : Am vzut
mel, zice el, am vzut
garda nationala din
Sadagura, pe cea din Viena
din cu totul alteeva
burgheji din Viena ; am vzut
precum
pe cea din Spania ; cea
garda national& a
contra
din
mid din sate se lupta
din Valencia
pe
cea din Madrid, din Barcelona
pronunciamentos, rostindu-se
fie-care seara la
cea
pentru Espartero,
pentru Narvaez,
del
cand pentru un general,
pentru
a

Este

Koglniceanu prin
str6ine, nu putem spune.
Conventia dela Balta-Liman, Mihalache

Sturza fu destituit inlocuit cu

caracter
afabil, un
nu permitea
N.

Ghica, principe de un

al poporulul. Pe

sdrobit de
mizerie,
pe
Ghica, primi cu bratele
pe
aceia cari
implicatl in nevinovata
care dela 39 Martie. Kogalniceanu se
el,
de resedinta sa in
ca
Letopisetelor
Moldovil. Se pare
tinerimea, care
de 1848 dedese
energie,
acum
fel de prostratiune
incercarea din 1848 fusese mal mult o convulsiune galvanicd,
manifestarea
a unor simtiminte
profunde. De aceea Kogalniceanu,
epoca dintre
1846
comparand-o
anul 1855
care
se
astfel. Atunel era epoca
de entusiasm,
in viitorul
si al
unit!
curagiul
ce nu se
de nimic
pentru care stanu este, se apucasera de lucru.
imprejutrecut
noastre, materialismul
politice, cari
orgoliul positiilor
coapte, visurile ambitiel
pus intre
diversitati de interese
de idel.
ne aducem aminte
toate acestea,
de unirea
tinereasca care pe la 1840-47 lega
tinerirnea Principatelor.... la un
tr'un
trup
suvenir toate discordiile se
o
pe
a altuia
am vrea,
ca odinioard
sinam putea face
www.dacoromanica.ro

- 79 Discordiile se
inimile se
se
una
alta,
se strinseserd din
dragoste
dorinta de a
Congresul dela Paris,
soarta
Romnilor,
dorese, prin mijlocirea
rilor Ad-hoc
1857.

care numra asa de putine talente

personalit4 adevrate sincere, eel mat multi

Generatiunea de la
de

a avut

cari

o splendoare a romnismulul
mijlocul uneT
de obsi Mihail Kocalniceanu. moarte timscurantl: Nicolae
pe
de a
dat
sale toate
inimet lut,
frumoasa sa
morile mintit
de a
bine
scriere asupra
Viteazul. Koclniceanu a

; a luat parte la toate evenimentele

de dou

epocet sale; a jucat un rol de cdpetenie in toate momentele marnoastre publice

asupra celor mal
ale
ele stampila puternicet sale
; a dat tot
multe
sale, pentru ca s putem pretui adince poate da
intinderea
esetura
cimea isvorelor
in scurt, ca
determina luminoasa
caracterulul
sale
traectorie a
energia
pulsiunit sale primitive
valoarea factorilor cari

devieze acest meteor de la adevrata sa cale.

desf6surat mat ales

isbinzile sale
fost
lupte
contra unor adversart
;
in aceast luptd patirnile se deslntuesc
malt
alta
ies din orbitele
;
de
Incordare
a
pentru victorie, armele cele
sigure sunt cele
mijloacele cari due mal
la
considerate ca cele mat bune Koggniceanu

in arena

activitatea
de

s'a lsat adesea a fi

de impetuositatea temperamentulut
s, de setea sa pentru
ardoarea sa pentrti realizarea
el era una din acele
titanice cari se

imprime
d'a curmezisul carului Fortune! voesc
directie,
de colosalele rot! ce pot
trece peste cadavrul
Neaprat,
aceste
contra
contimporanilor sl, detractoril nu
crutat, invidia nu
uitat,
admiratorit
interesantt nu
lipsit.
prea recente, betia victoriet
sonoritatea
recompenselor prea convingtoare, pentru ca
mijlocul
te
glasul drepttil.
exacta pretuire a
mare numr de
se
neaprat oarecare depdrtare de
De ce pe virful
o

www.dacoromanica.ro

- 80 se poate privi
Caraimanului, tinutul de jur imprejurul
sa, pe cnd riasul masiv nu poate fi
splendoarea

vzut in

de priincioase pentru sine. Inltimea

maiestatea
a muntelul, minunata lui
rietatea formelor sale, se pot judeca
de acela care'l prioarecare deprtare. Vietele persoanelor evenimenistorice sunt supuse la aceleasI legI de

privelisti ale naturel. Precurn este de neaparat trebulucrurilor, de

int o departare de
pentru
timp pentru
este
o deprtare
oamenilor
si a epoce!
Evenirnente
fost
imperfecte
gresit intelese de contimporanl
fost adesea pe deplin drept judecate de
din generatia

mtoare. Evolutiunile intunecoase

tainice pentru
vor fi
pentru copii nostri. De aceea,
unul din
alcatuitl din argilul
nu trebue s se
va
uitat sa
pretuit
cele din urrn. Curentul timpuluI,
care
sine atitea strlucir! efernere nu va
numele
nu

In

in adevrata

mare, zice Carlyle, este o divinitate ce

ne apar chipul

Curgerea timpulul face

Contimporanilor nu le era
s
Koglniceanu in realitatea
El era
politic,
mare dator
multe interese
expus a
ani;
de guvern,
prin urmare inconjurat de
partizan! de ocasiune cari rspindeaft la picioarele
unor
exagerate, pe
contestat
ritele cele ma' invederate ; scriitor polernizat,
prin urmare
nevoit a da a primi ofense ce
peste regulele
o
a se lupta
otrvite.
rea msurilor ce
contra adversarilor sl, cuvintele amare
la intrunirile politice
de
tribuna
violente ce publica, nervositatea
o
a
de
a politiculul vindicativ,
chiar oarecari necorectitudin! regretabile a
adesea
pra

sh adevrate

deslntuit
furioase,
a
si
In
era
neputint ca
nu fi trecut dincolo de marginile fixate de dreptate

ridicat acuzatil intemeiate.

nie,

critica

adevr,

Nscut dintr'o familie boiereasch,

niste timpurl de
nedreptate,
; copilrind
pentru
mar!
de supunere
pende putere
in
aurora res-f
tru
;
www.dacoromanica.ro

1-

tatorniciril domniilor
redesteptarea simtiminde demnitate nationala ; incepnd a
pe
asupra protectoratulul rusesc ; elev al
unel
franceze din
si al colegiului din Lunville ; primind ultimul lustru al
scolare
Berlin idel practice despre
prin reforMele populare ale lui
Stein
Hardenberg. Kogalniceanu este un amestec
de vitiile
fatal, de versalitate bizantina
regimulul
de nobilele aspiratil ale secolulul
de incredere
in buna-vointa
de generoase
pentru fericirea
un mixturn-compositum de
tiran
democrat, un Pisistrat care la nevoie devine Perikles.
Toata fiinta
pare o enigma, o
de
congenerositate, asprime
blndete, viclenie
tradictoril, egoism
injosire
eroism. Discursurile, scrierile ca faptele
ne
admiratie
campionul drepturilor noastre
pe
adevrate motive ale mul-

tora din ele ne umplu de intristare pentru caracterul

Se

pare
dou flinte deosebite locuia in
dou
nu
contingue, ci
implelite
intretesute. Ele sunt
zeala
acestel stofe bizare, care bate aci
rosu aci
verde, aci
galben, ad in albastru,
ca acele productiuni admirabile ale industriel cari ne
de o
de pe
porumbulul : ceva din contradictil,
care
o fapta jura
alta, o
desminte pe alta, o declaratie
este antipodul
anterioare.
Daca Mihail Kogalniceanu
fi fost cumva un
slab de
o
ori cine
putea explica
minte
usor
contradictie flagranta intre
fapta
Daca ar fost un fantastic ca Nicolae Mavrogheni, incoherenta era resultatul firesc al complexiunit sale psichologice. Dar Kogalniceanu era o
superioar, de o
cultura
de un simt fin care vedea ridiculul
numal dect si stia
evite. Contradictiile caracterului

se
prin influentele contradictoril la cari
fost expuse copilaria, tineretea,
luT,
prin contradictiile unel epoce
care viata
patriarchala
a fost dinteo
de influente
cari,
timp
partile
altoit pe caracterul nostru national
Astfel revrsarile
a-

due

lichidul

nomolul fecund care sunt speranta

viroage ale
urma
agricultorului, dar
ror emanatil umplu atmosfera de miasme molipsitoare.

Anghel Demetrescu.

www.dacoromanica.ro

PLIMBLAREA
SCHILLER
(versium

esti
arde
Indurtor eu blindete, soare, tu-'l

rag

!-

tel ce-alintati
v'am gasit !
Mare
de-azur,
'n netrmurire incingi
Codril
irurI de
deprtate,
Liber m simt, in
scap de strimtoarea.

Tie

In frunzi

inflorite

lume de

chilie,

ml-e firea,-eurg
de balsam
In aer,-iar
tristi
de 'ntuneree,
Se otelese la verdeata,
'n fete se
din deal
vl,-incropit topindu-se 'n farmec,
mol
Cu drag m primeste plaiul
prin oceanul de
'n juru -ml
;
usorl
aripi
se leagana 'n
desmierdate,
Para de soare ferbinte sgeata!
Numal glasul privighitoril se
cer.
Deodat' se
in freamat
Se
'n resfat ; vintul adie 'n
Misterios

amurg m rcoreste

Sub umbra de fagi, ce

fac
M'am
in padurea 'noptat ;-priveliste nu e,
Doar, pe poteca cotit
'ngust
La 'nltime ; prin gratil de
abia pe furis,

www.dacoromanica.ro

- 84 -vre-o

cite-un

de senin. -

s'a
se
rezbate.
se sparge ziva 'n
eu ochil,
cimpie s'asterne ; cit
Muntele-albastru
fund orizontul
Ripe 's de vale,
adincit sub poala de munte,
se
undele-I limpezi.
Eter
e sub mine,-de-asupra -ml
Cu
ridie, si-ametese
plec.
Intre
necovdrsitul abis
sA
tree pe poteca
Se
frumuseti bogate
'n sbor
Cu
de grine,
muncite de
colo niste
sunt
ce
despart,
Brezde'n covor, tesute de
Semne
este TatAl si omenirea-I
Prin
de fer,
Amon Vd
o
albitA,
taie.
pe mal
E drumul de
se
livezi, povirnind din
De-alungul pe
plutele
lene.
Turme'n
talanga,
le
doina alene
Sate
de
alte's
Pierdute'n huceag, ori
pe deal.
Nedeslipit de
pe miez de
'n
vinjos, ce-o umbreste,
Via bogat
'nvelindu-I fereastra.
Sfinte limanuri, in
poporul
in lume.
Blind se
legil de
Unicul dar asteptat de la Domnul, e roada,
in zile
Otova'sI
duh,
Ce s'a schimbat
rAneste
larg

e locul; -

AltA

se'npreunase.
felul

respinge
Tot
Toate la fel
se
asezat

Plopil 's de neam

siragurl,
eu mindrie.

Tot eu
CA-un cap e-iar cenaltt toti slugi umilite.
Se
- pompa-1
;
metal,
Cupole

strluce, -

www.dacoromanica.ro

- 85 ngpstit
prin
blocur! de
invie
smerite. Omul de
aproape
puterl
goan
trece viata.
sunt in
unit!
'n
minuni svirqesc.
de brate intr'un chip
; deodat,
sute de piepturl al
dor
iubire,
Se aprinde
sfintenie limba
De
iar moastele
venerate
Odihna de
in sacrul
Ceata slvitilor
din Olymp se pogoar'n
sfintite,
consecrate de ob0e.
Sosese
prinoase. In fruntea convoiuluT,
ale
roade, oabl.

Din
Chiar
De

E Hermes, - veselul Bach duce strugurt - Minerva

Cinsteste-a mgslinulul
verde, - Pluto
pe
rgsboinic. De le! tras
Trece
cind
triumfatoare. E
'ncbinate!

dat omenirin

departe 'n ostroave

arte. In respintiT
pentru
Sus pe movile,

dreptate,
la

zor! la oastea pornit'n

prosternate la tabernacule
Lor
mrire
Cinste
cules!
remas-ati pe
Cu vitezele fapte sub peatr'nsemnatg
O
trecind pe la Sparta,
de
!"
lege, no! am
odihniti-v 'n pace! Din
vostru
Crete
Es

avere!
Gnomul albastru din
ese sub
Gerne Dryada,
cade copacul lovit de secure,
Cu vuet se
din coama de munte.
Se
stinca greoaie,
de
In
de munte se lasg
Pe nicovala
Mulicher
ciocanele ritmic,
Sare otelul lovit in
spulberate,
'nvelit inul de aur strluce
suveica.
itele 'ntinse,

www.dacoromanica.ro

86
pilotul la

spre

flota

straina.

de

Vase sosese, cununi a de

pe catargurl
'n port,
Din
de lume,
la
Lumea
virtej e prin tirgurl
Din
felurite,
e
roade la
'n hambare.
Ale
Tot
se coace
arsita
Pe
arabe
pe-ale
coaste,
In darnicu-I corn Amalthea le stringe.
Din fericire
nascut-a plcutele
Arte ;
le-a dat libertatea din pieptu-I.
e

de

Insufleteste sub
peatra
In Pantheonul ce'ntregul Olymp
Un
pe
se bolteste.
Cum
Iris in
; ca sborul
Se 'njgheabl podu-arcuit, peste turbatul
Savantul
iscodeste 'n
Amnuntit
compasul,
trudeste.
puterea materiel, pune la
magnete,
Sunetu'n aer
lumina-o
Legt naturale gseste 'n minunile oculte,
Prin
descopere polurl extreme.
prin
prinde

pe veacurl, slova tot vie

Se

de pe

perdeaua

credinte,

dispar la a
Ear muritorul
rupe zgazul !-Ferice-I.
va
o
macar-rusinea!
De libertate e lacom, se sbate frenetic
Cu agera-I minte cernd-libertate !
sigur
Vat! dar
se frange,-din vadul
e'n valtoare,
se
ce
e de valurl uriase,
Pierzare,-departe de malul
ocrotise.
earn! statornic de stele
Stratul de
'n

dumnezeiasca.

Piere-adevarul din lume.-ipocrita-I credinta,

perfid juramintul e pe buze.
Nu-1
amorul,-ca sicofantul
Prietin de prietin, virindu-se 'n intima
Inocenta-I

de

www.dacoromanica.ro

- 87 -e gura clevetitoare.
iubirea 'n
se
nerusinarea pe
in
sunt

sterse,

jigneste
suflet isvor

De

mult erezmint oare gura

?
pe tribune dreptatea,
armonia'n
de rege roade
se tine in
Ca

amAgitoarea
Degetul

de

apAsa-vor,

se va face goala
salbatec,

cusca 'nfleratA

rupe.

Porneste de-adreptul in
spre codrul numidic,
de crime
Scormoni-va din praf cenuse .natura. abralnice zidurl,
vi-le
prisonieril
larga

***
ajuns?

pe loe in opresc

Repezl
grAdinile'n
de floe,
sunt. Cu mina de
nimic
materia, al vietilor vecinic visternic. Brutul basalt vre-o
IntAritatul
calea.
Prin
de
si
e locul!
vulturul
de nor!.
in
'neopele
de vint.
Sus, nu se
la
vuet de chin or de voie
N'auz
In
tale,
In
mA'ngrozise in vis
sunt
a sbuciumatei
Prin
de vale ml. scutur de posomoreall! De pe
se curteste,
Intinerit,
sperante. pururea
sistemul
scopuri,
se repeteazA.
Faptele pururea
tot

www.dacoromanica.ro

- 88 In frumsetr, - cuvioasit,
Nestrmutata
ineredintase
sin
La
senin

Pe

tree,

- Tot soarele

legea

la june

la

prin

s'altereaza.
verdeat,
de

no. -

Homer - ne

Maria

www.dacoromanica.ro

AMONTILLADO

vreme Mbdasem ruttile

nato; dar cnd
dreptul, am jurat
felul sufletului

n'o

de pe buze vreo
trebuia

rsbunat ; asta era

de
mea era

Fortude-a
Ct de
lucru;
nu

dar
de pericol. Trebuia nu
putea
niclun
grije de pes pedepsesc, ci s pedepsesc
acel ce
s'o
deaps. Ocara nu poate fi splat,
nu se poate crede
de vreo
e atins
fata celuia ce i-a
nu se descopere
fcut ocara.
Fortunato,
Trebue
dedesem
a se indoi cumva de
fapt, vreun motiv, care
fat, si el
vointa mea.
urmam
nu ghicea
prietenia de acum ascundea
dei
toate priFortunato
din
inchipuia
vintile un
ciudat
de
Italienif
curaj niel motive ca
pe
n'are
darul admirabil
a se prezenta
sunt
foarte rar
de la
todeauna e
din fire, entusiasmul
la poezie Fortunato
La
; asta e

www.dacoromanica.ro

- 90 era

; la

compatriotii

ca

sincer. In ast privint

potriveam la gust

vechi ins, era

pricepeam foarte bine la

de
team, cumpram cantitti insemnate.
cnd se 'ntuneca bine,
toiul
de mine cu
intlnil pe prietenul. Se
buse mult. Prietenul era costumat ca paiatlt
dialitate,
purta pe cap o tichie
de fericit am
1-am vzut,
stura
string
fost

Fortunato, ce noroc

la

te-am

ce e: am prfmit astzi o

Uite

de amontillado, adevrat
nu
? de amontillado ? o balerc ? Peste
carnavalului !

- De aceea

tia de 1-am pltit tot

tut
nu vream
- Amontillado !

ce bine

'ndoesc.

'ndoesc, rspunz
am fdcut pross te consult. Nu te-am puscap ocasia.

- M 'ndoesc.

- Amontillado !
'1 trag din
- Amontillado !
- Dar vz te
poftit poate ; m duc
caut pe Luchesi : acela
se pricepe....
- Luchesi ?... Luchesi nu 'I
stare deosebeasca amontillado, de xeres.
cu toate astea, sunt gogomani cari pretind
e tot
!

-- La pimnit.

de tare ea si d-ta.

! Aide.

- Nu

nu

abusez de

d-tale.

poftit... Luchesi....

- Da nu sunt poftit
mele

chiar
s
foarte umede

Aide.

vz

te-a

frigul. Pim-

zidurile sunt acoperite

de nitru.
Amontillado!
- Ce-are-a face ! Aide.... Nu mi-e frig de
sunt sigur c te-a
Luchesi ? da nu e 'n stare s
osebeasca un xeres de amontillado.
de brat.
Fourtunato, ziand acestea, m
m
de
m
bine in
la palatul
www.dacoromanica.ro

- 91 nu era niclun servitor ; se ascunseserd cine

unde,
chef in onoarea carnavaluluI. Le spusesem
am
'ntorc
despre
le dedesem ordin strasnic ca nu
curnva
se misce
bine
era destul, pentru
ce
spatele
nu mal
unul.
LuM
de la oglind, una o dadu
Fortunato,
si '1
politicos dintr'o dae 'n alta,
in girliciul

inaintea lui pe o
pas spre a'I spune
sit, ultimele trepte,
piciorul

ndu-m la

catacombelor
Prietenul

seama bine. In sfiral

a MontresorilOr.

clopoteil dela tichie

-- Mal

balerca ?
;

la fiece

la testura asta
si m privi cu niste

dar ia uite-te

pe

El se
spre mine
sticlosi si uniezi de lacrimile
?

- Da nitrul.

Un acces grozav de tuse

tusea asta ?
fu peste
prieten

mi

minute.

- Nu 'I nimic, rspunse in

- Aide,
aide

nu te

Am pe Luchesi....

-- as ! zise el; tusea nu

?
- Adevrat,
vream
cum, tot trebue
iel msuri.

tr'un
are

nimic.

mor din-

deglaba ; dar

te

din acest mdoc

te apere de umezeald.
un
dintr'un
culcat pe
Ia bea.
privindu-m cu coada ochiulut, dupd
Duse
la

-M

familiar
onoarea

cari dorm imprejurul nostru.

pentru indelunga d-tale
!

la brat si

- Vaste sunt pimnitile astea !

- Familia
era mare....
- Am uitat marca d-tale...
Un picior mare de aur pe un
www.dacoromanica.ro

de azur ;

- 92 tiritor, care
infinge dintil in
un
- Dar deviza ?
- Nemo me impune
- Foarte frumos !
prietenul.
Vinu 'I
ochl
tichiea clopotea
Si mie
inferbintase ideile. Printre
de oase asezate
la rind amestecate
balercl
am ajuns
la
al catacombelor.
din
acu
apuc de un brat,
sus de cot.
- Nitrul, zisel ;
ce mult e
e
de-alungul boltilor. Aid suntem sub albia riulul. Picaturile . de
se preling printre oase. Aide,
pina
Tusea d-tale....
prea
'nainte, zise el, nu nimic. Dar
o
!

de

dete peste cap dintr'o rsuflare.

Se
pe ris

de vin de Grave. Fortunato

lui

foarte
sus cu un gest ce

intelege.

groteasca.

miscarea, o

mirare, el

- Nu 'ntelegl ? zise el.

Nu.

-- Nu esti

- Atund, nu

din

- Ba da, ba da, cum

--- Da,
-

? peste

Dta

un semn ! zise el.

rspunsei, scot6nd de sub cutele mantel o mistrie.

zise el
Aide la

ascunznd

tul, pe care el se
joase ; coborim
aerulul roseste

sub

mistria,
Trecem un

ajungem la o tainita
facliilor.

prietenului bra-

de arcade foarte
unde

fundul tainitil,
alta mal
Zidurile
fost acoperite
oase. Aci,
sunt
Din al patrulea oasele
fost
risipite neregulat pe jos, impiedecand prin
trecerea.
In peretele din fund, vedem o
de vreo patru
Nu pare
peste un stat de
picioare, larga de
Tocmal

acesteia

www.dacoromanica.ro

- 93 fi fost intr'adins
pentru vreo
; e numal
locul rmas gol
proptele enorme, pe care st
catacombelor, avnd deoparte
de alta zidul de granit
masiv al
Fortunato
zadar
ptrunza
adincimea infundaturil,
in sus Melia
Lumina

nu ne mal poate ajuta sa

Mergl
aci este balerca...
- ....E un gogornan ! zice prietenul,

pasul

despre Luchesi...

ajunge la fund
isbindu-se
de perest stupid...
apol,
1-am lntuit de granit.
In perete dou belciuge de fier la o departare unul de
tul,
linie orizontal, cam de
picioare ; de unul e
lantul imprejurul
un
scurt : de
un
te.
mijlocului
Fortunato, 11
e
resiste. Trag cheea
la ochl.
Intr'o

tele de

din

- Ia pune palma pe perete ! zic,

ud?
te rog
Atunci trebue
te las de sigur. Dar
grije cum se cuvine.
- Amontillado !
cit bine.

e,

vezi

de aid... Nu?..
'nainte, o
port

prietenul, care

nu s'a desmeti-

! Amontillado !

parte gramada de oase,

sesc sparturl de pietre tencuiala gata,
cu mistria.
asez un
de zidire,
prietenul s'a
trezit binisor:
strigat surd, un gemt - un
beat nu
Asez al doilea rind,
Apol, o lunga,
inadins,
lanturile se
pe
al treilea,
al patrulea....
turbare
Sgomotul tine
momente, in
maI in voe, las lucrul m'asez
vreme ce, pentru a m
se
pe mormanul de oase.
mistria
ispravesc pe nersuflate al cincilea, al
al
saptelea rind. 'Zidul mI-a ajuns acuma
la pIept.
d'asupra, arunc
raze moarte asupra prietenulul.
pornire de
nebunesti m face m
repede
la
tremur. Trag spada 'ncep
'mpung
intuneric prin locul rmas
neastupat ; dar m
zicnd aceasta,

maI bine

Pun

www.dacoromanica.ro

pe

- 94 tainitel

asigur

lar de

totul.

mal tare,

la glasul prietenului,

acopr sbieratele. - S'a

de

Acum e mlezul
Am
aproape... Al .optulea,
al noulea, al zecelea rind...
din
in
am
de asezat, ultima rsuflatura .astupat... Acum, porneste
din
un ris
prul in cap.
ris,
glas trist, ce
glasul
Fortunato :

! Ce

ce prostie !

ridem... la palat... de vimil nostru...

- De amontillado, da? zic
- Eheh ! da... de amontillado... Dar
ne-astepte la palat... signora Fortunato

- Da, da,
aide !
- Pentru numele

Aide...

Montrsor!...

- Da, pentru mimele lui

! Fortunato !...
La acestea, niciun rspuns... Trag
urechea -

Pierz rabdarea..- Strig :

Fortunato !

rspuns...
- Fortunato

tare

care a mal

prin deschiztura

Vir o
neastupata

drumul in
'ml vine
catacombelor...

de

uza
!

Ca

'ndoial din ca-

ispravese !...

o tencuesc ;
Fac o sfortare, pun piatra din urm
fata
proaspt, grmdesc mormanul de oase...
.

De o

de veac

un muritor nu le-a miscat din

in pace .requiescat !

www.dacoromanica.ro

MASCA
DUPA

EDGARD POE

ult vreme Moartea

tinutul.
ingrozitoare

Avatarul eI era sngele-rosala

de junghiurT,

virtejoasa,

peste

rea fiintel. Pete stacojil pe trup,

ales pe obraz,
lumil victima,
lumea s
de
ajutor, orlce simpatie.
vala, mersul
boalei-toate in mal putin de
un ceas.
Dar
era fericit, neclintit, cuminte.
pe
moartea
jumtate din locuitorl,
o mie de prietinl
dintre
damele
si se
cu
inteuna din
tralnice,
port! de fer

inchipuirea
printiar,
aprinserd mangaluri,
Curtezanil, cum
nu se
fer
ciocanele,
verigile portilor, ca
de orlce
de
acum la
misca de
desperare din
iesire pentru freneziile din
era
Mnstirea era
prisos de toate
o

incioasele ; putin le mal

lumea

ce-o

celor din

Deocamdatd

www.dacoromanica.ro

de

fost nebunie

- se 'ntristeze cineva,
la
Printul
jise de toate mijloacele de petrecere : bufonl, poetl,
muzicantl-frumosul sub toate
vin, vin bun. Toate
siguranta
Moar-

lunI de la aceast
;
Trecuserd
se
tuia acuma biciul cu cea
fioroas turbare ;
dea un bal mascat de cea mal
strlucire.
Ce
a fost mascarada aceea !
mal
tiv

in linie
se poate

s v

perspec-

salele

In multe palate,
;

acestea de saloane

sunt deschise de perete,

Aid
'n
celui din urm,
oricine dela un
era cu totul
cum trebuia
se
print al
gust foarte pronuntat pentru lucrurile bizare, era
destul de cunoscut. Salele
legate una de alta,
nu
cu privirea dinteodat
numal una. La douzeci-treized de
era o
repede de unde se descoperea un aspect
La stinga la dreapta, in
rspundea
perete, o ferestruicd
inchis, care urma sinuozittile apartamentului. Fiecare
fereastr era de
in armonie cu tonul dominant
al decoratiunilor
Asa, aceea care era la marginea din
spre rsdrit era albastr, ferestrele
albastre
A doua
era purpurie cu giamuri tot purpuril. A
verde, verzi
restrele. A patra portocalie, a cincea
a
A
saptea era din tavan
'n podele in draperil de catifea neagr, care
jos in cute bogate pe un covor de aceeasi
si de aceeasi coloare.
giamurile nu

la

stacojil, ca

In
cele
sale, printre ornamentele de aur
risipite din destul peste tot, nu se vedea vreo
vreun
candelabru. Nid
de felul acesta. Dar in coridorul
prejur, la
fereastra ardea
un tripod enorm, o
: razele
prin giamurile colorate

salele
chip uimitor. Astfel, se producea fel-de-fel de
pecte sclipitoare
fantastice. In sala din spre apus, cea neagr, lumina, trecnd prin giamurile stacojil
peste
fcea un efect sinistru,
chipulul care intra
tifeaua
de stranie,
foarte
acolo o
indrsneald
puie piciorul
acel colt magic.
Tot
sala
sta
in perete spre apus
cu un tic-tac
de abanos. Pendula se
ciasornic
www.dacoromanica.ro

monoton. Cnd minutarul, ocolind cadranul, atin

ceasul, iesea din
de
un sunet limpede
totul muzical, de o
tor, profund
particulard not
din cntarea
muzicantil se
o
energie,
ca
asculte pe a
; o turbare de
adunare

ciudatele sunete, se vedea bine

si

mal

si

incercatl
meditare

un

tul, o veselie
se
la

inviora

Cnd ecoul se stingea

pe toat
; muzicantil
de
nervoas,

la a doua sunare n'or s mal

dupa fuga altor

eel

pe frunte, sub care se petrecea o

e-

de minute, cari

sase sute de secunde ale

cele

iar

stins, sosea
turburare, acelasl

Era cu toate astea o

strlucit orgie. Gustul
totul deosebit. In privinta culorilor
efectelor,
celui era
ales, avea cea mal
numitul decorum la
Planurile
indrznete si slbatice,
conceptiile
o stralucire
Multi 1-ar
crezut
Trebuia

Curtezanil

de aproape, sa '1

'1

sigur

e in

El ingrijise in mare parte de decoratiile

mobilarea
pentru bal, si tot
personal se
tocmise stilul costumelor.
de sigur niste conceptiunl groceva uimitor, strlucitor, picant
fantastic.
fiadever
chip absurd ; fantazil monstruoase ca nebunia ;
desmatate,
bizare o multirne, uneorl grozave,
desgustatoare.
se legnau de colo
In scurt, era o defilare de
aceste visurl se
colo prin cele
saloane.
in
zis

ele

sensurile
picioarele

coloarea
muzica,

al

cantrile

rsunetul
Din timp in timp, se
ceasornicul de abanos
din sala de catifea. La glasul ceasulul, totul se opreste, totul
tace.
incremenit pe
Dar
se stinge
ale

de-odat o veselie
pretutindent Muzica se
din
visurile
Incremenite
sbuciumandu-se de colo
colo, sub
minunatele
de
colorate
tree prin
de
la
tripodurilor...
in salonul
din fund spre
clipe

www.dacoromanica.ro

- 98
apus nid o
nu
pierde
noaptea
putere ; o
si
ptrunzetoare se
prin giarnurile
stacojii, fcend negreala
funebre
;
nesocotitului care pune piciorul pe intunecatul tapet, ceasornimal ede abanos
trimi,te
sunete
mal adinci,
mal solemne
acele ce ajung la dantuitoril
nergice,
se

in

furnica lumea, acolo era toiul febril al petreSrbdtoarea era in

se
sunetul ceasorni! Muzica amuteste, virtejul valde abanos - miezul
incremeneste scurt:
imobilitate.
sunt
de sunat. De aceea poate mal indelungat
douesprezece
s'a putut strecura in meditatiile celor
printre
poate tot pentru aceea,
din
avut vreme
o
atuncl neluat in
de nimeni.
*tirea acestet
nou s'a
de jur imprejur, producend
toat
o sopteald, o murmurare semnificade mirare
desaprobare,
de
de
In

de desgust.
fie o
extraordinard
sensatie intr'o adunare de fantasme nebune pream descris-o. In .adevr, aproape n'avea
de carnaval al acelel noptI ; dar noua
trecuse peste extravaganta
limitele destul de largl ale decoimpus de printul Prospero.
coarde
nu
atinse
emotiune chiar
cele
otelite. Chiar la
cele
desi ele
viata
moartea drept
adunarea
nu te poti juca.
sunt
fu adinc
de prostul gust necuviinta purtaril costuEra o
mare si osoas,
din cap
'n picioare. Masca
de bine fizionomia
cadavru
de aproape nu
saar
putut descoperi
Totus,I, poate
societate ar fi
chiar aplaudat,
ceasta
Dar masca impinsese lucrul
departe era costumat
Moartea roqie,
il era
de
de sus
jos,
fruntea-I
i tot
stropite de
grozitorul poor
Spectrul se
Incet, solemn,
ar voit
bine rolul, plimbanduse mndru printre
Prospero
de el,
o
eat de un fior puternic de
desgust ;
numaldecat
se rosi de turbare
face

www.dacoromanica.ro

- 99 el rgusit
ironie blestematA?
pe cine
spinzurm

Cine

insulte cu o

ne
pe

smul-

masca,
de crenelurl la rs&ritul soarelul!"
Asta se petrecea
sala despre
cea
Cuvintele
rsunar& tare distinct
fundul tutulor
celorlalte saloane era un
volnic
aspru zica
la un
al
Curtezanil
la cuvintele
fac o miscare atre
care le
o
sub
care acuma
atre printul cu
sigur
mret. Dar indrsneala
a stainulul,
o
nedanit tuturor, nimenl nu
asa
printul. Multimea
fr piedia el trecu aproape pe
masca

care

inapol

pas solemn

cale

msurat, care de

la 'nceput o caracterisase: din camera albasta cea purpurie

din aceasta in cea verde, din cea verde
cea portocalie,
in cea
in cea vint,
chiar de a se face
pentru a'l opri
Prospero, smintit de turbare
de rusihea
grabnic prin cele
saloane,
de
o groaz& de moarte apucase pe toata
Printul
un
se apropiase la trel
de fantasma care se
nu ajuns
masca fu
fundul
de catifea, se 'ntoarse de o
'n fat
acel ce o
Un
sfisietor se
pumnalul
ca un fulger pe
funebru, pe care
se prbusi trsnit printul Prospero.
de
apucate de indasneala nebuneasa a
desndejdil, se
negru, Necunoscutul sta ca
o
de
drept
nemiscat subt umbra ceasorniculul
de abanos.
dar toil
sugrumatl de
o
nume,
simtit
sub
Atuncl,

sale de

cadaveroasa masa, pe care le prinseserd cu o

energie, nu se
palpabil.
Atuncl
sosise pe

le

in fatA Moartea

de

ca un
de noapte. Unii
prin salele de orgie inundate de o
unul
se stinse in postura ultimelor
ciasorniculul de abanos se stinse impreun& cu viata
urm dfntre
besna,
ruina
Rofie

asupra totulul

de

www.dacoromanica.ro

Le

de marginI.

IMPRESIUNI

TARA

Tisa
bag

Carpatil,
la
I

riscul
pericolul t,
o caltorie in occidentala Ungarie,
stil cnd pled, dar nu
nid
Credinta, rspnditd mal
te hotdrstY,

de

cdstoria

cum

Ungu-

face parte din poporul ales

limba
dulce
armonioas, este ecoul
al simfoniel seradin Paradis, a
ca guvernul central nu
pravilniceasca de
numal
nu respecte
a numi, in tinuturile locuite de
s vorbeascd limba
dar chiar s
mat
sub amenintare de grea pedeapsd, pe
idioma delicioask
multe limbl de a se exprima alt-fel de

de care s's slujit Arpad cnd a zis pentru prima

szolgja !

care este, pentru scopul

este cataplasma pentru un picior de lemn, te face
te
pe
ce
ajuns la poalele
conductor care te agaseazii.
Lsat in intuneric, pe
cu
cit
nu vrea,
nu
poate
da
de
nevoe, te
Asia de
ce
s'a strigat muzicalul Mehet !
te va
Pornet1 sustinut de speranta
poate, tode
te
orienta
inscriptiunea de pe frontispiciul
Dar la prima
care te face
pumnil,
veciconstatl,
o
spatele cu
nul de compartiment, israeltean ungurit,

www.dacoromanica.ro

102 aude graiul rominesc,

pe fruntea
a
cu nedumerirea pe care o
fata
chaldeice,
Gyulafehrvr, nu-

unel

me-cine

crede-o!-ale pitorestilor

din

mindrul
terminologie geografica

Cu

amdnuntite instructiunl de
dincoace de scopul
biruind toate

Alincolo,

nu e de mirare

te
intreprinse.
ajuns
bine la Alba

e
ajungi cu bine-te
socoti in
de
.primejdie, cel putin in ce
limba.
De aci, de sub zidurile
din care Mihai Viteazul
rotea privirea de vultur peste
rominimea,
cu
un vomit
care
aminteste tramwayul de p linia Cospe o
cu Intorsturi capritioase

la ZlatnaAuraria Major a

romanticd,

nostri. Drumul e larg, dar panorama atit de

in

ochil.

de tirg.
De la

ajuns

la

era

vatra orasulul,
trage sufletill de
de car, de praf
de gretos fum de
Un ciudat amestec de costume,
limbl diferite face, Dumineca, din
acesta, tichnit si monoton
un fel de expozitie interesant,
care nu stil ce
mal
: fata rumen
a
melanla

Moldovan,

a Sasulul Man, mustata

pesc la

trufas,
cinghelurile

sumedenia de

la usa

Lumea

de
se

dar
schimb
se fac putine in
se
cea mal mare o face
lupta pentru existenta, s vie, vrnd-nevrnd, in atingere
mal toate nationalitatile conlocuitoare, Rominul vorbeste
toate graiurile cite se
pe pamintul
vorbret-de aceea,
resc. Acest avantaj
face
unde un pile de oamenl vor discuta aprins,
sigur mal
gsi
un
care le
pe la.
Incolo, orasul nu
un interes, el in sine.
prejurimile,
bogatele
mine de aur, de mercur de
argint, merit din toate punctele de vedere atentiunea turistuDar,
in
si grabit
ajung la Abrud,

face

www.dacoromanica.ro

103 ale
fumul

el,

care imprumuta o culoare

cu

cenusie de la
plec

pietroase

culce umbrele-I dese pe

tirgul

noaptea

te

de furnicarul omenesc.
Abrud.

Soseaua, ca o

de

se

oabl. De o parte si de alta a drumulul, dealuri

al
ror crestet se pierde in
un fel de zid pe ale .
coaste
printr'o
de ecbilibru,
ptule
intreaga gospoddrie
Crucile de la muchea
sunt ortodoxi

caselor

Din distant
las
te

prin urmare,

se deschide pintecele
isvor de
limpede, al

cite

aspect

Abia zrindu-se prin norul de

se vede in departare,
sit a cite ucadentat cdruta
Soarele arde
Vitele,
nul Mot resltit de
ispitite de verdeata din fundul
de susurul pirulul
se abat cind
tulul de la marginea
biciul peste desertul
Motul,
din
eu o
se rsteste premal sburdalnie,
miscindu-se

lung

Tu, la irima
slabule !
boil, stimulay de recotnandatia stpinulul,
in
soselel,
in urma
cet si melancolic, jalnica
pe care o intrerupse un moment pentru
:
Muntii

nur

ce*n din
'n
Te abati un moment ca
in cristalul care tisnete din gura
tea tu
cite
uriase,
lungit la umbra
sub impresia

cular,
zefir

ca mina gratioas a

se-

a
mesteacan se-

amoreze pasionate,

sudoarea de pe frunte
rcoroas.
concertulul ce face
rostogolindu-se
pietre,
frunzele, peste
adierea vintulul ca
degetele
artist pe
claviruluI, melodia
a unel
te smulge din deliciosu vis
te
realitatea
In

codrul
frunza

www.dacoromanica.ro

- 104 fredoneazd, cu
de parfumul ultimel

in voce, un Metandru, care, beat

sorbite de pe buzele
sale,
pentru a respunde

largl
glemantar ordinulul
Prima impresie din tara Motilor.

De un'e catana
saracd;

Rmine

vale

de jale.

casa

Dealul Mare.

Jos, in poale, un
de paradis-o
ca un covor scump, de
a tinutulul ; sus,
sprinceana dealului,
de
inchid panorama
care amenint,
din poale

marginea
dintr'o

drum larg
stinca urias.

se

in creast, un
spi-

ocolind,

Se
vinele
otel ale cailor opintell supreme ;
al trsurel
vizitiul,
ecoul
exagereazd gemebil
vite,
punind,
zgaz, peptul
de
cu glas de
iar
se
blind,
istovit ca
asudat
se
virful platoulul.
ajunge, in
ca

De aci vezl valea

muntl, al

cail, impeded roatele,

nazueste

imprejmuit
cerul.

umbrit de pletele

gales, fruntea spre

roase ale copacilor

sea, te

la vale pe un
Coloana de
pe care o

care nu se mal

in
se poate
lung
drum,
care timp
tot privit
azurul ca ochil melancolicl
coddnacelor de pe
ginea Rinulul,
falnici a
frunte,
verde,
iluzia
se
cerul,
abia
dintre dealurl, copad
piraie, straja satulul Bucium-postul

inaintat al capitalel Motilor.

duce la

rinduri de

Un

cium, ca

De la o vreme-cdcl satul e lung-partea din dreapta a

se

pe un

de

fum delicios ; cea din stinga, e

de
care
ziva

un parintinderea
noaptea, peatra de aur,
cosit care

www.dacoromanica.ro

pe

- 105 amintesc,

monotond, troncanitul invariabil al

cadenta

roate le
odinioara,
e nu se poate
Ca din
spart al
din munte,
bogat de apa, care se rostogoleste, chinuit

rilor ale
un
jghiab,

cade turbat peste roata

trosneste ritmic sub
Dintil
morel tresare
trunchiurl
pe
Were, blocul
de aur purtator.
al
zac de
de a
necurmate a
se risipeste,
duce devale parlungul jghiabulul, de unde torentul ia
tea
depus pe fund,
portocalid ale
sunt
puternice de cit ghiuleaua de tun.
de o lume de
DanciuLa cotul
ce
trecut de casa
fruntas, odinioard,
la cizme,
de
la lumina
gata
se culce, un punct lucios ca turnul
bisericl scAldat
de raze.
uniform ungureascd potcovarul musde la
te fac
spre marea ta surprindere,
Abrudul
a perdut caracteru-I
a intins
asupra Motilor.

- Sara

domnisorule!
plin
sonor de care
ungur, te
asupra
tale
te 'nvioreazd. De la el afli
punctul pe care se

potcovarul

razele soarelul somnoros este acoperisul

pe care
inflpt-o, ca
de precautiune, drept
coasta Abrudulul.
pe
potcovarul, aiurit
a vedea
din
o
dar atingatoare
ce
ce
ungureasca tree spre
dupa ce
se sbeguisera la
umple
cu
si

in cor, pe o arie
De un'e

de malancolica :

curtea

casa

'n vale

de
**

Abrudul.
Se

Abrud-vechiul

ziva

noaptea
am ajuns, Duminica, la
al Romanilor.
8

www.dacoromanica.ro

- 106 de sgomotul de pe drum, linistea din oras, mi se

pare

de

cimitir.

De la fereastra hotelului Detunata-din toate punctele de

vedere europenesc-privestI, la extremitatea unde orasul Abrud
se
cu satul care
mime, o
larga
pustie, al Orel cerc trece pe dinaintea bisericel
IcI-colo, la rare intervale,
o
de
grbit se
pe zidurl.

Pe la 8 ceasurl, noaptea
tot orasul-si
acesta e semnul de retragere. Tipenie de
nu
trece pe
;
printeo instinctiv pricepere a
loculul, arnutesc de
se intunericeaza-doar jos, la
hotehilul se
aude, din cind
cind,
scurt spart,
bilele cu care chelnerul, asteptind ca ultimul
stirpe Magyar Hirlap, se exercita la o
de cararnbolaj cu

bile.

sgomotul
sbuciumnl
rizatoarele tablourl
ziulica, privelistea unul
miscat
mort e nu
poate
melancolica.

se

In faptul
LunI, Abrudul e un iad.
Un furnicar de
o
de vite, un
de care,
mrfurl, barace, circiuml, chiote, lutarl-un
improvizat
noaptea pe nesimtite,
piata pustie
adineauri.
Cand
liota de suflete esite ca din
pe rostogolul de dinaintea bisericel
trebue
In titinile
ca s nu te crezl
in prada
vis
La Abrud e
de
Lunea.
De cum face
Motul venit la tirg
e negustoros ca Armeanul-se repede la
erariald,
pe ban!
aurul stors din peatra in
cursul septminel,
dupa ce
cu o patrundere de
specialist, operatia inginerulul de mine insrcinat s
de aur, se intoarce in
reguleaza treburile cit
te-al
picior-Motul e
de fire
deschis la
minte-s'apol, da Doamne bine !
In jurul tarabelor
se
sub greutatea
de
a maldrulul de
si a unor imense ceaune
galbena de peste
sofran-Motul,
pe dupa
nevesteI,
cu un fel
extaz oriental, doina
care
trage cu arcusul pe coardele

sufletul.

se abat

Pe la chindie,
Kndy,

www.dacoromanica.ro

la cassina
la

unde

- virtuos dintre
II
vodant pasionant pentru care
calul,
tundra,
la
A doua zi procesiunea
pe a cas.
ale muntilor
atunci,
caravane de pelerinl.
el pe
femeea pe
crupa
animal, Motul se tot duce fredonindu-si
pe
nevasta,
picioarele
intr'o parte,
pe podul palmel bruma de
ce
putut
din mina
Kiut,

luptoasa

pentru ziva de

Chiaburil, eel
trecerea
la

bat podeala

curge

zistibil al lui Kiut.

asta berea
ire-

bogate, eu hamurl luxoase

el- -In

ce

cu

lungesc

de pret-Abrudul,

zi de

din

melancolicd.
acesta,
nu'l

de
tirgul de
este vestit
tot! muntil apuseni
ospitalitatea proverbial& a locuitorilor lul-numal
minele de aur
'1
de jur
prejur,
mal virtos pentru frumusetea rdpitoare a femeilor din preajma

arcusul

Cine a
o femee frumoas din
chipul de dinaintea ochilor
mal poate
Dar despre aceasta,

rominesc, nu-I

**

Mina de la Valea Verde.

pe o nevoie de cal care
Cu merinde
bia
oasele moarte, pled dimineata din Abrud
de aur din imprejuriml. De la marginea orasupe o
care taie, ca
fehl, un
stufos, pe
sub poalele
serpuiesc pirae purtgoare de aur, te asurzesc
car!
ziva
noaptea, lespezile enorme de
peatr pretioas.
La
o
enorm de
deschide drumul spre baie - cum se zice pe acolo, mind.
scufunddturel sustin, pe virf, nesfirsite
a
ori ce socoteald. Pe peptul dealulul, se sbeguiesc
limpezi
gratios
la
se
Intretiie viata morilor.
www.dacoromanica.ro

- 108 masiv de aur, ale

? Un

de cristal pe cind coiful

pururea verde se
la adiearea
de
Printre poled - poteci pe
le croieste piriul
propriul
- femeia
culege
cu care se
sparge
intretin
comunale, pe
barbatul, in
pintecele muntelul ca
verse bdnoasele rnruntaie.
La gura
o
de scinduri spatioas
cioare

acestel fioroase

aur. Aci
E ceasul de

uneltele.
pentru

din

-o desmerdare din Nicolae -

asupra
coastele lipite de foame,
de carne
mas,
pe

pe

enorme

niste cizme de
capul cu

ne acoperim hainele cu o
lril de pae cu
largl

luminindu-ne calea

care

pe

petrecute

oamenil din

Intrarea minel de la Valea Verde care se

ploateazd
azl aproape tot dupa sistemul primitiv al Romanu e mai
de un metru
larga de o jumatate metru. Pe acest gang, intunecos ca iadul, mergi, pe vine,
zece minute, cu picioarele
la glezn in
de
galben,
de
rece ca ghiata. De la o vreme
se pare
te
seal

- de

de chin. Inaintezl,

te al

al avea
cesta, eu muntele

curge sudoarea,
istovit

ar fi
spinare,
ride
gropite, ca un copil

Frigul devine
spart, ca ecoul
La lumina
a
o
mare, veche
temnit
Impinge baciul

dean de opinteald
se

in

de oboopri
drumul

care vibreazd.

Un

al unul
nprasnic, te aiureste.
pe care o duce
de
e
de

vezl vinele
dar

cum se

s te
da drumul la
sgomotul produs de
se repercuteazd cu atita vuet
fund, in

crezl,

osia pmintulul.
gropite,

www.dacoromanica.ro

gemtul

- 109 tie!

spart

baieseasca, ale
risipit de

Intunericul e

al stincilor.

de gros

cit crezi

de

Nu

toare.

eu

par sfirsitul

note

de dungile

putea prinde
umeda
bolovan,

te-a coprins, string! peatra

brate cu o prietenie
te singereaza. La zecimi de
chilometri supt pamint,
cind
ca o prapastie tot
de
sta
sub picioare, gata
te
te tot
in piatra
ajungi
una cu ea.
de
Glasul baciului, cintind pe
in fundul
im!
nitica
uit de vale,
la o
de unde lumina
pare o margea lucioasa,
umbra
prelungindu-se pe suprafata
lac, pe care'l
mina un
de raze furisate pe o gura
a
ca cum intr'adins
ar
pus in gind sa m
din fundul prapastiel
'1
mult
tea de cit
baciul
face necrologul
tit al tuturor baiasilor pe care
pravalindus-se
noaptea de ved.
am esit din
slabisem.
**

Cetatea Romanilor.
mintea in
cind
in paraginile Motilor,
vestigiile stapinitorilor, de
al
Vor
ea miine, doua
de an! de
Romani!,
pe pitorescul
peste care
mind pe Decebal,
nostri
-urmele
se
robesc
s'ar fi facut
elocuente,
cum
mijloace de comunicatie,
indispensabile,
turistulul, lgiunile
pornit de
pe marginea
pe
Ariesului-

siguranta cu care
in zilele noastre, de la
Bucurest! la Chitila.
Uneltele scoase din
inscriptiile de pe pietre
vizibile ale artizanilor roman!, it!
iluzia, sfasietor de

ca privestl fata in fata poporul

pe care,

o-

dinioara, nu '1
Peste
prapastioase de la Valea Verde, drumul duce,
prin
intortochiate, drept la baia careea '1 se zice prin
partea loculul Cetatea Romanilor. Dar
ajunga aci,
oboseste

calul

www.dacoromanica.ro

Apele,
se
cArruiesc drurnul

printre

munteluT, alu-

care a pornit
poteca pe care a plecat
pornit
de
gloaba, tot
mereu la deal
bolovani,
de rupe chinga
se
de
aerul necesar pentru a putea respira din greu.
Ajuns,
mare chin, pe creasta
privesti,
un
fel de
la
de
vale.
De la
ametitoare unde te afli ti se pare
de jos sunt niste
valea, niste
albicioase pe un chilim de vopsea mohorit.
Mina de la Cetatea Romanilor este o curiozitate care

la amiazi nu

pe lume.
'nalte,
inchipuesc o catedral
un
pe sprinceana munteluT, un fel
care
o prApastie
Canaturile
lustruit
flacri, amintesc pe departe palaturile
urma incursiunel barbarilor.
largl, scobite
trupul
un fel de fioroas
care duce,
prim ejdia vietel, la ocnita
fund de unde
ca Roman% scot
ghiarele piatra din care
plinea de
gseste
Niste

zilele.

De jur
prejurul mineT,
umede se
ca niste
de dihnii prin
se strecoarA sudoarea rece
mucia muntelul.
largi
umede sparg
Bgasul, cocotat
un
de
de asupra prpastief,
la
degete de moarte, par'e n'ar
fi gata
prpastie ci in momentul de a
la nunt.
din spArturile de
fulger, sub ciocanul
se desprind de lespede, se
movile dedesupt,
fundul
unde se depune muntele
De aci, din
acest mormint de
se scot sprturile de pietre pe
in peretii mineT,
impasibile,
mal multe
ele trepte.
din min,
plesuv
al munse pare,
trista
ariditate, un paradis
tesc-atit de
este natura
fundul mina Si
toate
astea, Motul
o parte de
in
cea
pe
mormintul
mal negru-pleac, seara,
acas.
ca un print fericit,
pduril or
chiotele
de
sntos si la trup
la suflet.
am pornit de Cetatea Romanilor ca
ne

de vale, la Rosia, unde's minele Statului-Mile erariale-cerul

www.dacoromanica.ro

- era

de ultima srutare a
nu prevestea
are
se

nimic

asupra noastr

Dar abia instrunisem nevoile,

darab de
cataractele se deschiserd
cite-va minute muntele
o
poalele
un
ocean. Nu ploua, ci
intregi de
Privind de
sus, valea
o mare
care se vrsa cerul ca o
cascada.
potop

pe
scorburd.

cotul muntelul
ne adapostim de
depuseserd cadavrul unuia dintre

peste care se prvdlise tavanul unet

vuetul siroaielor de
Sgomotul torentulul
un sinistru contrast
din scorburd, unde
pururea
biruit
lupta cu muntele urias.

de a

Adunarea desprtimintulul Asociatiunel Transilvane penliteratura cultura poporulul

Se vestise
Muntil
se tine,
la Buadunarea aceasta
acum
Vestea,
produsese o
revolutie la
De la
dincolo de Vidre, la poalele legendarulul munte
vederea acestut eveniment cultural e
al
o miscare
rost nu-I pricepe de cit Motul, cu
nima
cald, cu judecata
aprinsul
lumina
dor de
din ajun drumul de la
la Abrud e o
de
straie de serbtoare.
se rostogolesc
Valurile cristaline ale poieticulul
tre
sire de
al
costum pitoresc face o
chipul
deschis, frumos
de o
toare armonie
viguroas.
Pe

procesiunea de trsurt ale

nu se

de glume
de
; brazil,
dobesc dealurile cu un fantastic covor verde, repercuteazd sgomotul de voiosie al veselilor pelerinl.
potecile muntilor,

de receptie se
A doua zi,

lume care se scurge in

cele

pe toate

noaptea la Abrud, unde comitetul

a le gsi gazde d'ale guret.
raze de soare
pe

www.dacoromanica.ro

- 112 muntilor, tot ce-I Mot porneste spre BuciumanI, obiectul

La poalele Detunatal, motimea de dincolo de Abrud se

din spre
norodul care
de
jurimi. Atuncl,
de departe, aceast
de podoabe par o ostire de suflete voiase, ostire
de
care e biruitoare
cade
sub
de plumb
al dusmanilor aziaticl.
merg
rid.
de
in fata scoalel din Buciumani-danie
moarte de
intrufericire pomenitul popa
eel care
purta obiele de
mergea
bine-in fata
pintecele unul deal, e
de
Un furnicar de care, de
de bolbotine ; o varietate de costume
de chipurI-un
o menagerie, o pa-

In deal, la
Christ-face o

blajin-o

un preot

de

de ocazie. Docentil, ucenicil

cor, pe
stimulatl de
solemnitatea ocaziel,
dar eu foarte
note
organul
Pe bnel
inteo parte brbatil, intealta, femeilela
printre spatiurile goale, epitropiI bisericel fac serlocurl
pe
rang
pozitia ce
societate.

mal impozant de

care e mal demn,

preotul
o
scopul
apol biserica,
de intrunire.
teru-I de sanctitate, rmine o simpl

Pe sub

din brud,

la

muR
care
carac-

ce Kndy, birtasul de la

omenit vendicif, se

ale Orel viluptoase

din vinele mosnegilor

cind soarele
ceana muntelul, cortegiul se

iutesc

la temelia
singele

de privelistI ispititoare.
Were de
sprinprocesiunea porneste

apol - spre marea

a sburdalnicelor dntuitoare care
ele, ca o reverie dulce, amintirea accentelor,
jine,

furtunoase, ale ceteraOlor.

vile de voiosie si de duioase

; iar
repercuteazd brazil glumele fetelor, reflectiile batrinilor
tele vinovate, dar discrete, ale flcilor.
o zi de petrecere
din belsug
drumul se face anevoie, zorile de hur ale diminetel surprind,
www.dacoromanica.ro

- 113printre

viorele

lumineazd vile muntilor ca

pajistea de floricele carI se

de la
adunarea
Asociatiel Transilvane pentru
tura literatura poporulul
de

blondit,

Pestera de la Scarisoara.
Pe sub poale de
pe o
de
pintecele
sciddata, in coaste, de valurile argintil ale
sglobiulul Aries- se face,
Transilvania, caldtoria
de-a lungul

pitoresc.

celuI

De la streaja Campenilor-rdspintia unde

asezate furcile de
se
revolutia de la 48dincolo de Vidre, drumul se
pe
de deal,
la
de
sub
concertuluI de
sdrI complectat de vijelioasa simfonie a cascadelor gigantice.
De pe dealul
masiv
format de ntolusce
se

in

dulce,

umbra copacilor, care se

alene pe pieptul dealulul
pe
suprafata apel din vale.
Pe laturile drumuhg,
acolo printr'o minune de
chilibru, casele
alcdtuite din
netencuite,
de departe
o covirsitoare sensatiune
de
si de bine.
miroase a
pe dinaintea easel Ian
la drum oblu
acestuia modest
in spirit
prin care
intreaga epoca de singe de
trecut Rodin muntil
pentru a
de la drgutul
de
dreptul de a fi
in propria
cas,

Cind luna,

ciul aurit-si soarele trage

concoborindu-se, cele din

fire de
intrziate la orizont,
la Vidra de
sus, un petec de paradis care
un fel de
a
miliel Gombos.
Gombos e

; Nicodim, e

e patriarhul satulul-ca
Biblie.
instruieste pruncii, face pe arhitec-

tul Imprejurimilor
pe
piscicultura ;
moard, parale
; Nicodim
cu fluerul,
cu un fel de contrabas
primitiv, prinde
la lege pe
satului
www.dacoromanica.ro

are
clarineta,

- Sunt
atributiunile intre
de mare este ascendentul
asupra
gele apostolic ar
c.alea
pravila
al tinutului a
din

ar calca
conducere le e

in

devie cenumuntelul
te
din somn, te
te
brad,
gratie feminina.,
un clondir
de
ca
incalzesti foalele.
te
de oase
in piele de cal. Te urel pe
gloaba cu
nuia
limba de
care se
ca biciul,
va
ajuns la
ci,
singur,
greala de
ca
te
rupt de oboseala.
Dar o
jos,
potl
e lumea-atit te fringe
te
gloaba, de la Vidra
la
mal
o
foalele
clondir de
are o
gospodarie
la
deal pe munte.
nu e.
Printre gropile
la
copacilor, cind se
pietrele, calul
de
migaloase
din
ca
rostogoleasca bolovanul
cale ; se poticnete pe marginea
se
pe
ca
ar cugeta, apol
iar
ocoleste,
pornete
din
peretele.
Chid ajungl pe
la Ocoale-dupa patru ceasurb de
aproape pe
putea spune cine e
trucalul ?
tu
Un pavilion de
murdar
; peste tot
me
; din cind in
prin unghere,
jur imprejurul
cite o
care s'ar
chiar
pavilionului,
cosesc
la gura
scoarte de brad,
de
virtos, din
Dimineata,

In chiar pintecele muntelul e o

un fel de
de vre-o
tot
aa. Inteo parte a

de metri
trunchiurl
enorme impreunate
ele
groase,
scara.
vecinic expus la soare, e acoperit
un
de
strat gros de
culcat pe un
de ghiata-suntem
ziva de 13
www.dacoromanica.ro

-Peretele din fata

tic.
Zidurile

sus
foarte

se

acces

de por-

sunt capitonate
de
fel aeinchipuesc eel mal frumos tapet. Parchetul
lueioas ca oglinda.
la lumina fantastic& a tortelor,
aceasta
impresia unul salon din poveti, impodobit cu tot ce
putut
imaginatia unul artist.
Care
peretulul din stinga e o
de
huietul ce produc rostoprapastie se aude
secunde.
golindu.se
Din buza acestel
de
un
isvor de
pe care o coloreaza, intr'un mod cu tode raze
se
tul
un
o
a tavanulul-craterul, probabil, de odinioara al muntelul.
In peretele din dreapta e
o
care duce
alt compartiment. Aci, in fund,
doul
de
eo
aproape orizontal, care seaperfect cu un altar. Pe la spatele mesel, care
zid,
fel de
unde sloii de
o
o
de fiinte
neregula,

zate in
e de

bizare.

Afar, soarele

raze

pavilionulul, ne

-pe cind masalagin

surzindu-ne

Were de

locul

sub

crelaz
la
noastre
povestirea legendelor asupra minunatiilor

ni

G.

www.dacoromanica.ro

steag,

Pe deal,
D'aicea es
Doue

raritea de
la brat,

De pe deal
Se vede peste noue sate ;
se opresc, privind cu drag
Spre

'n fund...

E satul unde se nascura...

Acolo
Acolo

chef ! acolo

hora 'n batatura !

privesc
nevoe-mare,

1-apuca

se

Dar

la brat

tare ;

atuncea,
amintit
de Maria :

Scurt,
lasat de brat...
E rupta camaraderia.
St. O.

www.dacoromanica.ro

KARKALEKI

era
nemultumit
administratie, cherna la palat pe ispravnic,
pe magistrat sfatul :
- Bine,
da nu
ce
ca vitele,
!
Vol
Ca vitele, Mria Ta!
dinioard,

-0

ne

Marl

!
!

Astea se petrecead pe vremea de

memorie cnd
suveranitatea
o
se .reducea la
tutiune
presa noastr
Karkaleki
Cantorul de Avis
la Buletinul ofitial
Acest celebru publicist, intemeietorul preselpolitice
altele
Buletinul Ofitial
era insrcinat

despre petrecerile de la Palat.

care tinea foarte mult
lumineze norodul, aduse
cheltuell de la
vre-o douzecl de
cu
de spermatet-primele
de spermatet
In
Pentru a face neuitat in istorie acest pas
calea progresulul-suprimarea mucdrilor Weptarea suprimrit
archondologhiel
privileghiilor-Vodd
la palat o
cu
luminrl. Succes enorm

de

www.dacoromanica.ro

- A doua zi,
dupa aparitia numrulul din Buletinul
cu darea de
asupra
minunate
se
Karkaleki cu
chiama
fuga mare
la palat.
publicistul,
sare de pe divan
palme

part !
ciubucul.

- Nu,

-E drept

pe

pentru ce te-am

trage/ pe spinare
ostenit.

ametit Karkaleki.

Ta!

un
Maria Ta.
intemeietorul

palnoastre politice
ciubucele. Nu fusese destul de
de entusiast in
lui de
asupra lumindrilor de
nu
menise nimica despre suprimarea mucrilor.
Pentru aceea, a fost dupa
dat in
de

mele

palat.

Seara, dupa aceasta corectiune meritat, Karkaleki se

teatru. Sala,
era
cu
spermatet, druite de
Era multa lume,-boeri
coane de
negustorime de
nu

la prima experient
la palat.
mare sensatie. De odat se simte
sala o
puternia-cutremur.
toat lumea
re. Un moment se privesc uniI
altil
de spaima, cind
tare. Dar Karkaleki,
a doua
piarz mintea, se
in picioare pe un scaun
galesI, de la Voda la policandru care se legana, striga tare:
Sa s scape !
s murim, numai
In urmatorul numr al Bletinulul
Karkaleki,
despre cutremur, a vorbit foarte putin de panica muldar a accentuat cu multa
importanta
parte s fie

Luminrile

- VezI asa,

i-a zis

-Ce vrernurl desrut

multumit,

s tresti Maria Ta.

ce

rusinoase ! ce putre-

democratic cind m

Mi se
ignominie!

la
ispravnicI, zapcii, magistrat,
sfat, mal
dar tu, tu publicist, tu
politic
palme
ciubuce, s te
s te arunce pe
si
nemernic,
tu , ca un
mir cum
mina !

murit de rusine

ce

trait in

www.dacoromanica.ro

- 119 fine, a
Dar,
puternic al liberalismulul,
tul bine-fcdtor al ideilor democratice, care a
atmosfera
de miasmele infecte ale slugrniciel reactionare, ale
sitoare, ale ciocoismului gretos.
memoria martirilor de la
!
ne descoperim cu respect si
amintindu-ne
faimosul Popa
! Strdlucit
istoria noastr noaptea
care d.
Carada cel
a tradus pentru natiunea
constitutia
belgiand.

dus de
de spermantet:
lampa electria incandescentd.
suntem
departe de vremurile
Karkaleki :

--

avem

: suntem

!
!

BAIONETA INTELIGENTA
a

Origina gvardiel nationale nu se perde in noaptea timpu: aceast institutie s'a nscut la
primel

XIX, inteo
dimineat de
a
48.
care va voi
viitor
fac& istoria vitejiilor
isprvilor gvardiel nationale, va gsi isvoare destule pentru
savantele
; dar sunt sigur
concursul
n'ar putea elucida
de usor o important& chestiune : pentruIbaioneta inteligent?
gvardia national& s'a numit
Depun dar
pe altarul
nationale un document preOmul de

menit s ajute cu putere la deslegarea acestel chestiuni ;

asta o fac
de
pretentie, de oare-ce documentul
dat
mie un altul-un
veteran dela 48.
Inteo zi fierbinte a lunel
Cuptor, pe la
apsa

de-asupra mahalalii
la
prin

Era o

Mahalagiil

Nu se vedea pe drum, sub arsit,

miscare. La simigeria
din colt, unde vrel s apucl
spre Antim, aromea pe
In
cu picioarele goale, cu capul pe un vraf de
chir Mihale, foarte asudat, aprndu-se din
de
vreme ce o
pisa alene
uscatl
pentru bogacl-sadea
cu simigeria, cucoana
mahalaua, plmdea, pe
la
Marghioala,
a
de ristic pentru suliman.
www.dacoromanica.ro

- 1420 dat,
trivoga

rspunsurl unul altuia din

de-onmiezil tremur, ptruns de un glas de vitejie :
la arme gvardia

sare
sus. Chir Mihale
lumea
cioarele in calevri
ese
pragul prvliel ; coana Marghioala,
foarte sprincenatd, la
Ulita incepe
se
tanul gvardiel se
de colo
colo,
de
bucdtari,
de
unul
trimbit
altul
barabanclul. Cdpitanul gvardiel e un fecior de boier
; e un
care,
de entusiasm pentru
mocratice
umanitare, a
cauza poporului suveran.
Toate calittile de inim le are cuconul
numal un defect :
cepeleag
; de
zice :
de
facem, cigan
de
in
pronunt z
de j,
viceversa,
nu se
Dar
asta o s'o auzim acum
Din toate
se string
Cdpitanul se opreste in
fata simigeriel.
ocMI
de
suflare in
care a invtat
ante
de
un minut ca
cate-va zile- se
coadele de la
Cdpitanul,
i se pare
nu s'a
Inca
lume, trage sabia din teach si
vie
cigane,
s vie mal mulci !
!

trimbita,
bate din rsputerl.
de lume, cuconul
strip
iar

bucile

toat respintia

Destul ! hxina! cigane !.. Acuzica

m'aridicad in sus !

de

care cdpitanul
toarea cuvintare bine simtit :

un picior

brace si

pe

multimil

suveran ! respect la perFracilor,

numele
soane, respect la propitate !... Uite te e, fracilor... Reacciunea
a pus de gand
dea foc Bucurestilor si
arunte in aer,
s se
lumea nevinovat si
faca Reacclunea mendrele, ca s
dumnealor
Solomon, care s'a prins, fracilor, la capu
pe meldanul
de la streaze, patru
marl
de
le-a adus dol
tiptil mocdneste, si
le
badze noaptea
Bucurestl,
nu era
simbatriocl
si s'a repejitdr si a
pe ele, care, tine
stie te primezdie, Doamne fereste, se putea pentru

www.dacoromanica.ro

- 121 se 'ntimple, ca s se

oras

ca

oamenii si negustorii cu farniliile

copilasil, si Constuciunea, pentru
amindol cajatil a
fudzit cand le-a strigat :
pe loc!
prinsesera
mititel
bud, care acuma, fracilor, trebue
merdzem,
vernul

si

de
ca tulumbadziil
acolo si
cu tulumbele, pentru
guvernul a poruntit sa
bucile cu bagare de
aujit ? si
le dutem intet-intet, binisorbinisor,
te ajvirlim
helesteul dela Ciurloaia,
si mal
departe, la
ca sa nu se mal poata ca
in foe
prin urmare Aide,
mine !..
cigane !
Calda cuvintare a capitanului a
o profunda
une. In adevr,
nu era
fantazist... La streaja Mose prinsesera, pe un maidan, intr'un
butoaie pline cu iarba de
Cel din gvardia natiocarul
slujba de caraula la
intre
se
sind, banuisera ceva, si, vaznd
fuga
repezisera asupra-le. Mocanil
in
gvardiel. Ofiterul daduse
la guvernul provizorit.
Acesta trimisese tulumbagiii sa stropease butoaiele inteuna,
nu cumva sa se
de
apol ordin companiei lui conul
dela Mihai-Voda,
la fata
spre cele de cuviinta. Pacinicul
vern al Revolutiunil
se faca
iarba de
ceea
ce cuconul
companiel sale
poporului.

n'avem

Incet-incet,
capitanul,

frunte,

in urma ei lumea, al
rel numr sporea cu
ajunsera din mahala in
Aci se oprir toti, cuprini de ahala, pin la capul
fata butoaielor, pe
le rcoreat pe rind
emotie
dou
de tulumbe. La un semnal, tulumbagiii se opresc,
pe

culmea

compania

groalumil ce se gramadete de-a

se
destupe, tremurind, unul dintre

butoaie, spre a se constata

fata poporului suveran infamia
Reactiunil
a lui gheneral Solomon. Pe
toate inimile
bat
putere,
Ierstraesc cu blandete cercurile de la
un
apoi, cu un piron,
dulce fundul de sus al
butoiului.

Un moment, toate inimile

oprit din btile
pe
cand cuconul lorgu, galben ca ceara, tocmai la coada poporului
suveran,
broboanele de sudoare
acopr
tea... Dar, spre asigurarea momentana a tuturor
se
in cel
nu este
de
ci
9

www.dacoromanica.ro

scrumbil sarate. Dar

acesta e un marafet al Reactiunii,
care vrea astfel
banuelile guvernulul provizorid ?...
astfel, unul cate unul, toate
trebuit
fie
pe rogojini intinse,
la
din
tot
poporul
mormane de scrumbil. Gvardia nationala
veran
dat iama pe per,
inceput
basmalele, cari sorturile. In zadar capitanul striga :
fracilor ! respect la persoane! respect la propitate !.. In
curate,
mers de geaba pe

pe
pin' la capul Podultil.
Peste vreun ceas,
cu negustorul. Mocanil,
de gvardia nationala, o apucasera razna
prin mahalale
caute precupetul caruia
marfa dela
cas,

Ocolind pe margini, se
de
lui. Acum
cu el in fuga,
taxidul de
poporulul suveran. Era prea
:

scape

de
aript Poftim de te jelueste
'n potri? In potriva popululul suveran !.. Se
nu'i
ma!
de
sa dea
la Carvasara.
Din tot poporul, cucoana Marghioala, amatoare pasionata
de
a profitat
de infamia Reactiunil. Dar cine
poate
unel
de gust ?
seara
chir Mihale, vecinul
care
prietena
de mult, scrumbiile fripte pe gratar, cucoana Marghioa-

va

la zice :

Pcat ! chir Mihale

adus
undelemn.

scrumvii !.. ena

e cum trebuia,
Gheneral

fi

Solomon

de lemul, a
kani!"

vorba :

un chiup de

chir Mihale;

E
de
probabil ca de acest epizod
adus aminte rposatul C. A. Rosetti,
la 1866,
moment de humor democratic, a dat gvardel nationale numele de

4Baioneta inteligenta.

www.dacoromanica.ro

C.

A. ROSETTI.

care a exercitat in
o puternicd inriurire in
a fost C. A. Rossetti. Ca totl
de felul acesta, el a fost luat de unit
un
ca un
providential, care merit dragoste adoratiune ; de altit a fost
rat ca un mare
ridicul
pernicios, care merita pe
rnd
unit
perfect dreptate,
in parte.
altit o
Era un
de mare temperament : actele
produsele
amestec de fanatism
de
de convingere
de manie, de
de
de
copil
cu cele mat marl
Strengar
familit, se
in tinerete eu mat
de teapa
i
se pune in revolt
cu disciplina
de pe acea vreUn

face fel-de-fel de
pe
mahalagil ;
se
pe podul
zamparagii, cart

plete
in

me.

de tmd'a-

.'ndrtele pe o
escortat
in triumf de
stri:
! vivat
Berlicoco ! Se duce vestea pin' la
de isprvile bandet ;
d
Aga s
numat-dect pe
Berlicoco
ca s scape
marginile de ceata derbedeis le dea slujbe pe
: pe
il face sames, pe altul
pe
iar pe Rossetti
trimete
la
Tinrul Berlicoco merge la post primul act care'l
ca depozitar
publice, care
? Pune
dorobantl
dot brbierl in
pe cine dinor prinde, s'l
tre
ridiche.
:
asta
scandal
Asa a poruncit
rspunde
Ulte
pe mine cum m'a tuns !
Slujeste
oaste ca
timp face
E foarte curios cum in toate oCeasurile de
sunt dedicate
frumos, Rosetti nu
libertatea,
nu

vre-o

puterea

galant-si drept
loare prea

el rmne poet liric in

cu o deosebit inclindre
genul
a
de vre-o vanu sunt de loc lipsite de gratie

spun, versurile

www.dacoromanica.ro

- 124 o puternica relatie de

merge

la Paris. Acolo
pe Lammenais, pe Michelet, pe Quinet,
pe Baudrillart. Torentul confus de idet din nainte de

'1
pe nemestecate cu un
Se
de formule si de cliseurt liberale, republicane, umanitare,
pe
le reduce 'chintesentiate la doue hapurt particulare,
lebrele
:
Lumineaza-te
vet
vet putea,
se intoarce in
de
In

veaculut

el se

nu voia

se

de tot

cu principil la Paris, tinra

Rosetti
de aste

ce

pentru
face
tor, pune
la o sanie

prieten

se

In luna

de

unde

dela petrecea vara.

lumea din sat
stringe ca la urs, la chiotele surugiulut,

- Ca

asta, Costache ?

mat de

femeea
iubita

tot-

Cup-

se
boerul.
Cu sania ?
:

ce

potolirea definitiva a evenimentelor de la 48, Rosetti

in
febrilal activitate politica. Librar
editor, tipograf, ziarist, staroste de negustort, director de teamat presus de toate agitator
conspirator,
de un
temperament
de o putere de suggestiune extraordinara, face

propaganda in clasa mijlocie,

pe atund aproape cu
de cultura
Pentru asta
Romanul.
Inventeaza atund vestitul
limbaj italo-macaronic : el este
fundatorele, directorele
redactorele acestut ziar liberale ;
combate pe un maresale franceze, o
imperiale, care
idee geniale
avint nationale ;
din
contra pe un admirale engleze pentru convingereal
tionale ; este inimic mortale al
regime personale
tale. E
vrea iustitie !.. Apo!
ajunul rsboiulul, face
apel la cettiant, la
pompiart, oficiarT, sergintl, etc....
uite
: unet natiuni snervate, speriinta ne spune, trebue

i se

Urme de influenta acestut jargon baroc

mat rmas
doar
biletele, pe scriptele
pe edificiile
stre. Peste tot se
Banca Nationale -este ultimul omaj,
destul de eftin de
cart it fac
discipolt,
dd. Costinescu
ale marelul
Tot Rosetti a inventat chenarul negru la
pentru
ocaziunile de profund
nationale.
s'a votat prima
conventie
Austro-Ungaria, Romanul, cernit de jur
jur,
ast-fel :
www.dacoromanica.ro

- vrul et
Tot

s'a

cutitul
sinul
s'a aruncat la picioarele comitelut Andrassy...,
a inventat
Plevna
cetatea

artist, mat
pasiune de parada
Rosetti avea,
convingere de prineipiile democratice. Ca
de
ziarul
nistru, combate adesea actele propriulut
a
Ministru de
al
cdirectore nu
prin care le spune
culte,
circulara
un
poporul nu
reale pentru a avea o
nationale
liberale.
Circulara
:
Primare, lumineaza-te
vet fi
la
in
de banala
: PrimitI, d-le primar, asigurarea,
inchee
:
o stringere de
de la al t frate,
Ministrul cult elor etc....
Dar unde activitatea
afar de
ce ghidusie, a
fost in adever eminenta, a fost la prezidenta

Mult glumisera liberalit pe socoteala printulut Dimitrie

pe care'l
foile

Ghica, prezident in
umoristice
un

de

Avem doue
Unul e simplu

lalele,
:

Altul e

pe clopotel. In cele
furRosetti n'a pus o
un
tunoase
era de ajuns,
condei de plumb,
tacticos
Dar
autoritate
venirea liberalilor, reuseste la o alegere
a colegiulut I
de
d. Maiorescu.
colectivistit vor
invalideze
legerea. Raportul conchidea la invalidare. Bilele negre
se completeze cele
Era aproape
sare pentru eliminarea
opozitiet,
acesta se
prezident
zice :
Am

Se

d-le Rosetti, m invalidatt...

onorabile, bine-zice prezidentul.

pe care'l cedeaz

presedinte, se
de
face
prin
privind
autoritate in dreapta
la vot, ajunge la
la
cart se
voteze,
bila
contra invalidaril. Se intelege
o arunca ostentativ in
www.dacoromanica.ro

- fie-care a imitat miscarea preMaiorescu a fost proclamat

bilele albe

zidentulul ; invalidarea a

deputat.
Alesul
interpelare :

peste
zile
desvolt o faimoas
Camera colectivist
de turbare...
intreruperl, rinjituri, sgomot. Oratorul, obosit de attea hrtuel,
asupra unel intreruperl grosolane
de Nae Dimancea,
ocrotirea prezidentului.
D-le Dirnancea, zice Rosetti, v rog nu
sunt

aci ca

apr minoritatea contra majoritti !

Tumultul
Imbrbdtat de sprijinul prezidentului,
oratorul, continudnd,
o sgeat
:
majoritatea
ochil la prezident
nu
s
Atunci, prezidentul,
condeiul pe
:
D-le Maiorescu, zice, sunt aid ca
apr nu
minori-

tatea contra

dar

Oratorul

s urle; dar

cepe

majoritatea contra minorittil !

majoritatea, aprat astfel,
condeiului restabileste

Cu ocazia unel
de
colectivist rposatulul colonel
pe
ministru de
se
face
un scandal de familie infernal. Condeiul nu
are
putere. De dou
prezidentul
tribuna
sedinta. In
mare greutate, se
na,
explicatia ministrulul interpelat, se cere
rea
contra ! pentru
In fine, se
inchiderea.
se stinge de tot tumultul,
prezidenobosit zice
fine trecem la ordinea
!
nenea
Schileru :
cuvintul ! Prezidentul
distras
1Pentru-ce, onorabile ?
ministru de
niste

- Despre

- Despre chestia de'adineorl.

- pol, d-ta
s'a ispravit cu chestia
neaorl ?

- Nu face nimic,

e niste

nenea

s 'I

prezidentul,
rog,

culmea plictiselif :
:

le-a cerut

acestea d.

ministru ?

-Si nenea
Nu.

atuncl

Dar una din

la
pin'
ascultat.

le-o cere.

mal caracteristice
www.dacoromanica.ro

ale

Ro-

- este fr
aceea
care
termin, din care
se vede felul spiritului
puterea ce-a avut-o el
nioar de a fanatiza
Cuza. Rosetti publicase in
Era pe vremea
articol fulminant.
astepta sa fie arestat RonAnul
suprimat.
locuinta pe strada
peste drum
de Rasca, birt
cafenea la
pe atunci. Rasca, ceh de
fanatic republican, profesa ideile cele mal inaintate,
se
lui Roseti.
Directorul Romnulul
de
de
are se
de procuror... Era
Iunie.
vie
aresteze
peste drum la Rasca
o
de
un pahar de vin,
vorM unde
cine.
intimpin
profund respect
'1 serveste in
Pe
converseaz
se
se porneste
o vijelie ingrozitoare de
var ; se
geamurl spargndu-se
ipetele celor
pe
spunnd
care
drum. Rosetti soarbe incet din
picioare,
Europa in veacul viitor va
furtuna
se
deschide
procurorul, urmat de dorobanti,
;
.

gray pin' la

cetatanul C. A. Rosetti ?

- Da,

- In
bea

arestat !...

- V rog, d-lor,
!

pe bietul prizonier
care

face semn
:

D-v. nu
un cognac ?... Fratele Rasca are cognac
at.
-- Nu, multumesc.
o

era in culmea
care's!

liniste
alturi

cafeaua

puta
degusta cognacul
rece,

a-

n'ar fi fost

; nu se putea
minuna de
ascedentul ce avusese
asupra sbirulut.
Dar acum s'a intunecat
totul
furtuna e
culme :
Sunt gata, d-lor,
urmez, zice Rosetti.
- Haldem ! zice procurorul.
Rasca se repede
; acesta 1-atrage
in brate,
porneste
urmat de sbiri.
orbitoare
deschide
o
vzduhul
www.dacoromanica.ro

- 128 -rcnetul formidabil al

aci foarte aproape, sguduind din
imprejurimea. Martirul a plecat,
repede cruel peste
:
incepe
Jesus ! Maria ! das ist ein Christus
Rosetti
la moarte, Rasca a remas
convingerea

netului, care a

era o

supra naturald.

oni
C. A. Rosetti, odinioard sufletul liberalismulul
de
succese usoare, inventator al
nzdrvdnii
laice, dar
una din cele mal intersante
ale

sale,

dulul

disgratiat de colectivitate, a murit

de toti partizanit
mal apropiati, de aceia
II
personal tot
rocul bor. Biata
a vzut
oaule clocite cu
tta
de
Soarta
a voit ca acest
de mare temperament s nu moara
n'o vedea
car incepnd tristele
ale activittil sale politice,

de o foarte gresit, dar de sigur

convingere.

Soarta

a precipitat rodirea semintelor pernicioase pe carI le

runcase el
intentie: semnase umanitarism eterat
si liberalism trandafirit
rsdrit cel
negru egoism
infect
; semnase
a vzut
matraguna colectivittil.
deceptie !... Voeste

ce putuse !

Pentru o viat asa de

vel puteal.,. Ce voise

sfirsitul a fost destul de trist.

ISTORIA SE
dela PloestI m'a
Intre altele,
revederea vechiulul
prietin,
totdeuna verde vesel, Stan Popescu, bravul garibaldian, care
odinioard a luptat ataa pentru libertatea
Dar nu, e adevrat ! Stan Popescu n'a fost in viata
amant al
!
o
ar fi fost sincer liberal,
de leI
ar avea,
din chid! pe acareturi, 24 de
in
de 200 de
pe
ce
venit
Alegerea
&cut deosebii

www.dacoromanica.ro

- 129 ! lupttorul. pasionat pentru libertate, s

sub-director a
?a
stabiliment oficial de
-puscaria
!
tempora ! o mores !
Am
bravul
!

la

bine, un fervent !
toate astea a fost,
mi-a adus aminte unul dintre episoadele vietil
politice, pe care'l uitasem, pe care nu'l pot lsa nepovestit.
Era
76.
Guvernul conservator

guvernul liberal era chemat

alegerl generale. Rposatul nostru prietin Tache
Pandrav, prim redactor la Ramnul,
un articol, fulgernd
timp
alegAtorilor,
cari sugrumasera
pe
era de libertate electoral ce se inaugureaza
venirea patriotilor la putere.
Pandrav se bucura de
popularitate printre
din Prahova,
fusese mult vreme functionar
stit amabil
publicul. Cum
articolul, se duce la fundatorele
directorele Romnului, C. A. Rosetti, 'I zice :
Prahova
- Dornnule Rosetti,
candidatura
la al patrulea !...
Rosetti se uit lung la el 'I rspunde
- Bine...
ceva sanse ?

- Mal e

ne mal

Bine...

- Ce s ne

-- Merg la sigur ! rspunde Pandrav vesel.

Rosetti zimbind.
:

al

multe ?

- Bine... Du-te...

Pandrav, fr s mal stea la vorb, se suie

drumul de
drept la Stan Popescu, care pe
fier
merge la
localitate.
in tinerete, era unul din eel mal
Rosetti era presidentul comitetulul
nu uit a spune
partid.
electoral central al

- Bine

am venit...

-- Bravospun! candidatura la al patrulea.

-si

venit !

popularitate am...
numere pe tot1

pe

'I

primaril, notaril,
ca bunl
pri-

eteni personah.
Stan
Pandrav merg s dejuneze. In
www.dacoromanica.ro

dejunuluI,

- 130 eel dol

drumul

pe intrecute perspectiva fericiril

de
publice ce se

sub noua
ce platese dejunul,
- Acuma, Stane,

se

zice

la lucru !.. Am trsurd... cnd

- Unde ?

Stan.

- In judet... s

- Ce s

--

Trebue
zice Stan,
eti zic

s incepem...
dimineatd.

- De ce s nu

'neepem... Nu e vrenie de
barba
zor...

nu-I

numal decit ?

- Numal decit ! de ce numal decit ?

prietinl

oras...

cu

vedem
ne chibzuim...

multi...

- Ce s ne mal chibzuim ? respunde Pandrav impacient...

pun candidatura... Am sanse.

! sanse ! s. vedem !
vedem ?
! tu
stil ce sanse
?
- Ba
dar
acuma numal
nu pot pleca...
pe
;
nevricos...
lsnd
nedomirire pe entusiastul candidat.
Seara se
la
dol prie-

tenl
iar
candidatul cu pornirea luI Stan
rizrile. La un moment, Pandrav, obosit de
spune :

- Ia

ml Stane, ce m

asta. ? Rspunde scurt : am,

- Bine, Tache, ; nu zic

Ce va

-- Dar

atuncl,

cu diplomatie ?
n'am
?

am

plictisit si el, la

urmelor, rspunde scurt:

Dar

se

Care ?

- De la ogeac !... blagoslovenia

Care haham ? estl nebun ?
- Dela Rusetache rabinul !... Ce te
Pandrav sare 'n sus turbat :

prost,

nu intelegI ?

! batalam ! ogeac ! hahamul ! rabinul !

va
contra ciocoilor ! care va
! Ogeac, ? batalamd,
Bravo, nenorocitule!

de asta am luptat
asta este era libertatitor

www.dacoromanica.ro

- 131
- Bine, toate
a ajuns s
drag
; dar

talamaua, aia
!

tra voastr...

Era in

respunde Stan
punctul pe ; toate

rsufiand

batalarna nu se poate
alta nu
trebue.
Pandrav in culmea
; am
contez pe concursul moderatilor.

frumoase,

lupt con-

de politicastri,
centraliste,
cari nu
conservator!,
liberal!,
prea-prea
foarte-foarte.

cari se

in

pe

un fel de

a auzit de moderatl, a bufnit de

- Stanfoarte
serios :
- ca dumneata,musiu
Tache, sunt gogomanl, dar nu
!

se

impotriva

Acest episod pe care uitasem, mi l-a reamintit amicul

Stan Popescu
primul
al
de la
am prea multe
despre resultatul
balotajulul.

RESPLATA JERTFEI PATRIOTICE.

In
era
in
de
Fevruarie,
trebuia
se dea lovitura. In cazarma
din Dealul-Spiril,
roatele
in paie, pentru ca, despre
poat merge in dosul palatulul spre a
protege operatia conspiratorilor,
s tulbure linistea

strice somnul
; dar
nu
ma! pre jos.
Era ultima intrunire a sectiunilor conspiratiel. Ca
bine cititorul, trebue s spun
vasta
se
compunea din
cu numr restins de membri, de la zece
la optsprezece
din acestia,
s
relatiunl
un altul din
o alt sectiune; asa.
la un moment dat, chiar
s'ar prins una din acestea
nu s'ar putut descoperi nimic
mult de
o
de

Aceast organizatiune

de rposatul C. A. Rosetti,

fusese combinatd.
reminiscentele 'I clasice.

www.dacoromanica.ro

--

In seara

din sectiuni,
majorivreo trel negustorl,
zidentul, un liberal fanatic, care
la 48 jimbla exilului,
form de tinuri
la Brussa,
o
cuvintare,
din

Fratilor ! Vremea vorbelor a trecut; acum are

sune in
:sfirsit ceasul faptelor. Trebue s avem curaj ;
mare se apropie.
nu crape de
poate
fi
cea
mare
pe care are dreptul
tria s'o
de la un
Sa fim gata la
nu ne
de la
pentru a ne
datoria de
prezidentul a terminat solemna
cuvintare,
scrisnind din
ridicat pumnif
in
sus,
de aplause si de
intr'o
conspiratiune, sgomotul este interzis.
timpul
cnd
prezidentul,
dintre negustoil se
mult
fundul buzunarului de la radragi. Indat ce cuvintarea fu isprvitd, negustorul se
pidoare,
din
buzunar un
unsuros, destul de
cu mruntis.
mergend hotrit la masa prezidentului, trinti sgomotos,
!

nu m

sfesnice,

zise :

a venit vremea pe jertf, apoi,

rn'ajunge par-

s deslege baerile
acestea, isnaful
Prezidentul
tineril entusiasti
un moment de
act. Unul din
nu se
gust
fata

indignare Mitocanul, tot mitocan! Dar,

poate opri a zice
inftisarea
le
cum sunt
foarte
miscarea
rstoarnd
altil niste priviri fulgeratoare,
se
din palme, stricavern de conspiratie, incep

- palmele
! bravo patriot ! s
tinichlelor se pornesc toate
:

nenea

egetele
dar mitocanul, in

voiate catre pungociul

;
pungociul de pe
in buzunar, zicnd
- Bine,
partea mea... Care, ce
?
Prezidentul, care se
din
eu
zice :
aid e pe
ce poate
poate. Dunmealor,
sunt
vorba aia, ce-am avut
ce-am plerdut ! dumnealor o
Doamne
! viata
in prirnejdie
asta nu lucru de
!
dumneata :
garante ! nene Nit,

www.dacoromanica.ro

- 133 punem contra

Conventia dela Paris ! Care va sa

Napoleon III,
ca
pot s

te
chiar

dumnea-

D'aia

la moarte...

! zice nenea
; ar pecat...
- Da, dar vorba : se poate ?... Ins
-care
de
cu dare de
negustor, de dumneata nu
face pentru ca
te
unde se
dumnealor. D'aia a

trebile pe
altul, vine vorba,
fiecare pe
a pus,

la
pentru interesurile
pe

-- da, zice nenea Nit, acuma te pricep.

Nenea Nit a
tot!

!...

partea.
Tar pungoclul, i-a deschis

vnrsat pe masa un pumn de

:
sfntoaice,
gologanl; la socotit
a legat iar pungoclul la
;

-- Care

iscaleste

la suma de
:

Pentru

- Cum, nene

prezidentul.

dumneata asa

- Dar nenea

acopere cu laba

se poate

la vreme de

da

la
nu pot
tinichea dintre carbonarl, vzend primejdia, se repede la
isnafulul, pe care o
- negustorul parale,
Fratilor, are dreptate nenea Nita.:
trebue s aiM adeverire la

la margine ca

la

dad,

catastif.

eel

zice:

nene Nita !...

Uite ce m'am
prezidentula
asistenta,
nerea, iar
un
gura mare :

iscalitura
sclipitorl,

gi-

unanim
citind

la un moment
al nostru pentru interesurile
am luat dela nenea
suma de '70
pe care
vom
ce vom isbuti
faceni
toate bune,
s nu
fie tiranie...
tot'.
Sedinta se
; isnaful
numrd odat
ia
prezidentul
cheatidula, o
vrea s

trage la o parte

dela
unul,

pe

spune la ureche :
www.dacoromanica.ro

es

- 134 - Nene
te

nu e bine
tidula aia
! nu isbuthn s
pe

zic

Doamne

buzunar.
jos,
te

la

rspunde, facnd

st un minut pe

Nenea

?... Ce

ochiul :

- La's

bine ; n'al dumneata grije !

conduce pe nenea

Prezidentul stinge

la poart
-curte, o curte
tr'o
de pe

ce '1 vede
se
in
de
aprinde un chibrit.
din fundul
rospund alte

luminoase : era semnalul

aprinzndu-se, ca niste
de raliare al conspiratorilor.
mate de ceas, la Rasca, unde
ceasul

La Rasca,
comande

peste o
s bea banil isnafului,

dau
Cuza.

unul

unul

buturd.

isnafulul

pe

sfarsite, tunurile, cu roatele

in pale,
palatului, in vreme ce,
fat
conspiratoril sus,
de garda
A fost cuminte nenea
a luat tidula la
in fata Grivitei, batalionul de
in
steagul
noaptea de 11 Februarie,
menea
al comertulul
ca intreprinztor de
furajurl
virtutea chitantel cu data de 10
Fevruarie 66, parteal cuveuit
luptele sale pentru rsturmara
in virtutea
chitante, nenea
lua apoi parte
fericitil subscriitori al conversiei drumurilor

de fer si al

Nationale.

vechiul patriot are un otel nobiliar in

un echipaj blazonat

milioane ; dinsul pstreazd

scumptate btrana chitant, pe care o

mea ca un pergament de
a
el s
odinioard,

pentru a proba

la

lu-

grele,
patrie...
tot mal face : de exemplu, a subscris pentru monumen-

tul
Brtianu douzecl de lei pentru al
Totdeauna entusiast
generos ca
in ajunul
11 Fevruanenea
calittile
de
trebuia s prospereze
merit
stimat.

www.dacoromanica.ro

- 135 -

Incepuse .rsboiul franco-german. Dela resultatul

m-

rete lupte atirna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin

se
juca numal dou
Ca la toate
jucatorilor
unde pe de
palpit o multime de mid pontatorl pe
unuia
altuia,
rsboaiele
dou puteri gigantice, stint
mititel pe delturl, cari,
ponteaza
mruntel, cu
privesc jocul
mai
de inim.
Pe Rin,
alte mize mrunte,
una, care pentru noi avea
o
colosal, cum s'a dovedit ulterior - soarta
toare a dinastiel noastre. Mica
de zece ore de la
care pontase

ea, putea avea urmri mult

dac

in jocul de la Rin s'ar fi amestecat altfel

Asa era
tara o agitatie
dar foarte
care
unele centre lua forme ftise destul de arnenintatoare
din aceste
agitat era
pentru
general.
Craiova, unde se afla prefect de judet rposatul Petrache
nescu - un
original
amabil, credincios
devotat neclintit al conservatorilor.

dinsul, tinem aceast

anecdotic.
La guvern era cabinetul Manolache Coslache, cabinetul nuput, pentru
prezidentul se inconjurase de
mit
va
de talent debutanti
intre
dd. A.
hovary
P. Carp.
Situatia in Craiova incordindu-se din zi
zi, prefectul
este chemat telegrafic la
Cale ferat
centru
capitala Olteniel nu era
Petrache Mnescu vine in
goana cailor pe
o zi, o noapte o dimineat,
in
oasele pisate
la 11
de
Merge
de
la Otelul Caracas,
cobora regulat,
las sacul,
De

fr intrziere s presint la consiliul de

Tot
era adunat, lipsea numal prezidentul, pe cadin moment in moment.
s vie conul Manolache, prefectul expune consiliulul nerAbdtor situatia din
: era
adevr foarte
-o turburare imens putea
bucni,
ca administratia s
destule forte a o
de interesante spusele prefectului,

de

trecuse un ceas de la sosirea

proape 12.... Consiliul fusese convocat pentru

tot
Un aprod merge iute s'l
www.dacoromanica.ro

nimini nu

prezidentul

- minunte se'ntoaree :

prezident a plecat de-acas dela 9 a spus

merge la consilit. Se trimit mal

prin toate
curile pe unde se putea banui
1-ar putea afia... Se'ntorc
ispravd...
sferturl. Nerbdarea
neastimprul

care trece, la fiece

care se deschide
sar
Vine !... Nu... Nu
ce s ?

La
la

pe

Petrache
cere atuncl voe s se repeaza
noaptea n'a
dormi
guste ceva : e obosit,
n'a
nimica din ajun. El merge s dejuneze in
la otel
dea fuga aprodul
cheme
ce-o

car

si prezidentul. Las consiliul inteo fierbinte discutie asupra

triturilor de la Metz,
se duce la cafeneaua-birt a otelulul.
Pentru ca sa evite
vre-o indiscreta intilnire, nu
sala cea
;
una din
de
unde seara se juca,
comanda ceva in
Odaitele acestea
una'ntr'alta
cite o
acoperite
verzi.

Acuma era

un sfert.
trgend

va
scoala

urechea
;

nu vine cinemal ia eafea, se

o data pe chelner....
ce se
? pentru
n'a venit
caute,
n'are de ce
se
comanda cafeaua
se
la
mal desmortasca membrele... Acum, dupa
jun, ajunsese pe
oboseala drumulul,
jumatate. Chelnrul aduce cafeaua...
m caute
Ce
asta ?
Pe

chelnerul

tr'una din odaitele vecine,

Petrache aude un sgomot

pin atuncl fusese complecta

o
un
! de
Se'ntoarce spre partea aceea
searna
in
geamurl
perdeluat
atirnat pe dincolo trecnd dincoace
geam
era spart.
De sigur,
el, sunt
de

luat-o...
si

poat e

n'a ispravit Inca de aseard.... E aproape

nu vine
caute... Mormdiala
creste dincolo...
se
distinct o disputa de
: regina! calul ! pio!... E desigur o
de
tot
de incordat ca
la Craiova.
situatia
Dar intre accentele amestecate ce tree prin
eu gea!... Se ridia
mul spart, Petrache pare
aude un glas
mal bine....
Da !... E o iluzie ? un
al
de
gind
www.dacoromanica.ro

- 137 ?...
e
se'nsele
staruitor ? Dar e
!... Dar nu se poate !..
fie acela !... Dar e glasul
omul se repede
In prada
nedomeriii
use,
parte perdeluta de la
spart, se uita
untru
nu se poate
a nu scoate un strigat de uimire...
in
de
o partiCine ?... cine
de
?... cine !?... Domnul prezident al consiliuluI, conul
dimineata cu amicul
batrinul Wiest,
i

Desperat,
brind
i
in-.
peste
strigand :
Pentru
lui Dumnezeu! coane Manolache, aid fost!?
simplu prezidentul:
da,
m
pune
pe
ca
combine lovitura.
! vateapCoane Manolache
toate

de la 10 azl

la

gulez

am dou

Wiest !
Dar sunt 2
coane Manolache !!
Wiest.
- Mat
Manolache deschide
pe

adevr partida e

de

vebusumflat

Atunci, se

de

mine, bre omule,

- pierz partida
greutate a putut

Cu

la
de

pace !

vorba durnitale!
imbuneze

la 2

la

pe

POLITICA
Istoria e adeverata

povestitd.
de provincie,

nu

lestept, partizan
nu '1

bine intr'o capieste un negustor

foarte

neascuns al conservatorilor. Colecce

face, de
suferi personal,
www.dacoromanica.ro

- 138 vreme ce
este in localitate singura prilvlie de
sa
fiiind asortat totdeuna foarte
gat
modelul bacaniilor de lux din orasele marl. Ce se
? Acum
timp, un fost ministru conservator merge s se aseze pe
perioada
acel oras,
candideze acolo in opositie contra guvercolectivist. Pentru aceasta,
cu
rindul
al
caselor negustorulul conservator, pe strada principald, de-asupra
Asta a infuriat la culme pe liberall.

se duce la bacanul nostru

a
gray :

- dat casa cu
- arvuna
- De

'1

Da.

--0

nu face tocmal d'un negustor, de

casa la ciocoi.
nu sunt
dv.
; m iertati stint conservator.,
te
!
In adevr,
- la
la accize,
la drumul de fer, etc...
nu numal
: colectivistil
s
propaganda
dou-tret
unu-unu,
unul nu maI
conservatorului.
gustorul, de
se
boycotat,
de
vinzarea
toate
rmne
ca totdeuna,
se
de
pelin, unde constat o
de consum
toare. Dar
colectivistii nu consum numal
si amar, mal ales
nu sunt in opositie.
negustorul
teligent
cum merge treaba : liberalil, pentru a
si tot de o dat a nu se
de trufandlele
in prvlie, dar
delicatetele conservatorulul nu'I
a spune pentru cine.
om
le
Inteo zi, din conversatia
multor
la
seara e
mare la cuconul
X... un chiabur foarte coltat, initiatorul boycotulul. Cuconul
cinstea cu
mare
de gala pe un
vreo dol-trel orator! din
Bucurestl,
cu ocazia alegerilor
o intrunire
Cucoana lui cuconul
e
de
pentru mesele'l de
ca
pentru
el. Negustorul nostru
in ziva aceea
un mare taxid de
lipise pe geamurile marl ale prvaliel :
prhnastri,

prospe-somonu du Rilua, etc.

Era duminicd, pe la unsprezece dimineata :

www.dacoromanica.ro

- 139 mea de musteril,

dejun. Un

aperitivul
eu sgomot:

-Dar negustorul,

si

rspunde

voit sa faca o asociatie fortata de

o

mezelicuri pentru

intrebare

trel chile.
- Asa ?... Da de unde esti d-ta ?
Vreo

- De unde sunt, de unde nu

- Daca nu
de uncle

icrele sunt

vonite de
Ungureanul st un
la ginduri
Peste vreun sfert de ceas,
timp ce icrele se
pe
capete,
care uitandu-se
jupineasa, o babuta
toate
zice
a mare ?
- Srut
maiculita ;
e
dumneaei, striga negustorul la un
- Ia
ce

Mat.
- Icre moi
- Este.

dati ocaua ?
Ocaua ?... Cate poftesti

Vreo

- postesc...
! unde
Pentru
- Care boeri ?
- Nu spul.
-Dar baba, n'am icre.
-- Da pentru d-ta ?

fereasca

nu

discret,

la o parte pe

de

ungureauul, face un semn

:

sunt dela conul

; da
nu care cumva
spul ti-am spus, ca
spus nu care cumva
?... Dela conul Iancu ?... Atunci
conul
lancu
pentru dumnealui le
de lei chilo.
de mine ! unde s'a
pomenit ? Mi-a spus s
dac'o fi la o
la 28
place ; daca nu, voia la dv.,
la mine ;
vrea sa cumpere,
pofteasca
ne
voim noi.
de nesuccesul
sale
A plecat
foarte

www.dacoromanica.ro

- 140 in
un
anliazi,
diplomatice.-Inainte
zice :
pirpiri, desi afara era destul de
Mete, o
in degetele degerate,
ce bea drojdia
face
pardon prin inghesuiala
Aci se opre-ste
dea un
ajunge pana la taraba
la
momentul
negustorul scoate
tircol eu
de
putinica a doua de
bravo ! zice tinrul ; ti-a venit icre proaspete ?...
Cum

- Da de ce
cumpr.
gustnd
chilo ?

virful cutituluf o
din
pe sus
jos pe
:
d-ta, zice... astea
sunt de cosac.
pasa d-tale,
s
?...

si msurnd
- Nu face

- Da

- mult ?

parale ?
el

--

de-asta nu pot da

paralicul...

Tinrul,

chile.

?... striga
de
fason de
chile de icre moi !...
din
Apol intorcndu-se catre
:

Baete !

domnul,

suprat :

Dar

- Mersi, domnule,

tare, m mir

a esit

e frig.

trebue : dar

d-ta
baut

drojdia
usa.

se
E aproape de amiazi,
o
in fata
Feciorul sare repede de pe capra
in

vie un
!
ese repede
se intoarce :
cucoana de icre
- Cucoana
conul
?... Spune
c nu prea sunt
proaspete... nu face pentru dumnealor- Dar, daca pofteste,

guste.

pe o

trimete

- Zice

de vita.
sunt bune.

din putinica noua o

se

www.dacoromanica.ro

- 141 - M mir.

la mine
fie icre bune.
acestea, bacanul ese de
la
multe reverente, se adreseazd foarte
- &rut mna, madame X...,
De ce nu pof?

nu

alte mezeluri... avem

.-v cunoaste.
proaspete, ne-a venit o
vie...
foarte volubil,
lista prospaturilor sosite
de dim

dar nu poate resista

Cucoana st un mitmt la

mult ;

foarte

din
inspectie

Dupa o
o lunga
limp
aspira
eu nesatift caracteristica
de
grase
pofticioase, o atmosfera de
era dor de
vreme, cucoana,
de
emanatiunl, se porneste pe
negustorul
chile de icre
camembert, un
somon, una langusta vie, opt

stridiL un ananas, un flacon curaoo triple-sec...

De mult nu
cuc.oana ! Acum is!
scotea din capete, pe
mai multi
curent
afacerea boycotului, privind-o
coate.
miratie
Cucoana, foarte satisfcuta vrea
plece :
Apropo, coconita,

? Am ceva bun

de tot; un pommery extra, garantat.

nelel

- Cum

privire

pe sub
de noapte, o

pudruite de cit aripele

eftin, de
unde, cuconit.
dv.
cu
la mine undeva, primesc
o para.
trimetl
slide de sampanie...
Bonjour !
cucoana, salutata
la
tot!
ese
la
vem totdauna lucru

zice:

de

madame X... srut

; imposibil
Careta a plecat. Bacanul,
pe

un condeld de peste
:
tre

se

in

sute de lei,-zice,

marfa

- Ulte, d'aia
plac mie liberalii...
incape
e vorba de delicatete, nu se
de

la domnii!... fac

nu ne

www.dacoromanica.ro

ochiul
!
!

un

BOBORUL!
In secolul nostru s'a
si s'a sfirsit un stat foarte
teresant, pe care
este permis
istoric
din vedere.
vorbesc despre Republica de la
un stat care,
a durat
vreo cinsperzece ore, a
marcat desigur o
istoria contemporand.
Nscut din, prin
pentru popor, pe
dou
dimineata
de 8 August 1870,
a fost
grumat in aceea!
pe la ceasurile patru
Nu
face nimica mrirea
statelor nu se
extensiunea

durata

pe care

rolul

mult
universal.

in

putin

pot
Cadrul
e prea
toria
a
republice podgorene. .Voesc
contribuesc si eu la consemnarea materialului necesar
viitor
; si sunt autorizat a o face ;
am fost cettean al
republIce. Am asistat la mrirea
decadenta
nu
ci in calitate
popocalitate de

rul a calcat politia, eu m'am repezit si am desarmat pe un

sub-comisar de servicid,
ea,
avut norocul

sabia din

M'am

mine Prezidentul Republica Eram de 17

;
mea
numi sub-comisar
locul sbitrase privirile Prezidentului
pe care'l desarmasem.
cnd s'a prescris, sper, vina mea contra monarDa, am fost unul dintre
am curajul s'o spun
in Republica
treac

pe

!
era situglorioase, n'am
v
dintre
1000 a!
bravul Stan Popescu,
poseppe Garibaldi, volintir in Italia, volintir inteo
frate pasionat al poporula
jurat
foc bucuros pentru o idee mare.
Cu astfel de
mergi
conspirator!,
De
din ajun, '7 August,
Stan Popescu, asteptind vest! (de
? istoria nu
cari
salonul de la otel Moldo va,
poate
spune) jucaserd,
E un
Ce
la
indiferent de numrul
foarte putin cornplicat;
cite
se
la o
coltul
salon. Se aduce
o
de vin. Incep
bea.
unul
isprvit portia,
sticla
pe jos
zid in
salonului. A doua

paticul

www.dacoromanica.ro

- 143 -gitul celet

stielilor ajunge la zidul din
la chilometru. Cel ce a ajuns
la chilometru a
partida-eeilaltI
sticlele Mute, in proportie
eu
de sticle ce le
la chilometru. Se
jucatoril sunt toti de
se
se joace o contra si adesea partida fie
In seara aceea,
Stan
mare avans partida
Pe la unu
miezul
era
se
o
se aud
rare
Totl
de petrecerea
inocenta, se
incruntati.
sunase. Cauza
a poporului
pe
de onoare.
ceasul actiuniT.
fundul

departe,

pornesc

in

spre obor.

tile; se contopesc toate la

popor,

numerul

La 2 jum. despre

-toate firele rupte

La 4, usile

; eu

pe

vin din toate

inanteaza acest

telegraful e in
republicanilor
ales casa
de pe drumul Rudulul se
pen-

republican!

La 5, batalionul de linie din

de la
Nicolae face
act de supunere in
La 5 jum. politia republicana este organizat ; poporul ca
a
e
cu
confiscate de la
si de la
de
pistoale
bastoane parficulare.
La 6, in piata
de popor-tocmaf pe locul unde
se
statua
(cetatenilor Ploiesteni.
!)-Prezidentul,
pe un scaun de
tocat
citeste
solemn al
Republich
La 7, se
in toate respintiile boloboace, in
tele
eroic de la 48.
La 8, 0
din popor, cu
si un taraf de
la
Aci, pe
se 'ncinge
un zaifet nepomenit in analele celor mai
republice.
Gratarele
in aer
de miros fierbinte
si gras,
niste altare antice pe care se ard ofrande
tutelar. Canalele
deschise nu se
inchid. Boloboacele
golite se rostogolesc hodorogind departe ca niste ruginite institutiuni ce nu
corespund exigentelor moderne,
locul
se 'mpinge
greutate alte boloboace
ca niste reforme
pe cari le
spiritul
interesele vitale ale
ciettil.

www.dacoromanica.ro

144 -Ce

ce

A ! sunt
catusele

ce

momentele
un popor
aruncandu-le departe, tare

uitncl trecutul odios,

dar
Libertate
la Lipnescu 'n
de vreo
ceasuri.
raganul entusiasmulut crestea
o onoare
veni
la paroxism. Prezidentul -el,
! -urmat de un adiutant, veni
visiteze petrecerea
pulara sa
o
poporul lui. Marele
ne zise
cuvinte. Era
de purtarea
st Ploesteni,
cari
ca totdeauna
se sacrifice pentru libertate. A
cciulile 'n
fost un tanatism, o furie ! Oalele toate de
sus
Ura! Vivat Republica !
pe Stan Popescu
Prezidentul a plecat,
ultimele
oale,
poporul martin.. Probabil cheltueala
gusse
populare
fie trecut in viitorul buget al Repu-

pentru

Mi-aduseI aminte
am
cari
m
degrab
sabia mea peste
Rposata
era
bunk dar o femee de moda veche, un spirit
reactionar; era departe de a 'ntelege importanta
a
melor democratice.
tot ce se petrecea
tremura
nu
o scena
de grija mea
la dejun. Mi-a
de ce m'am amestecat
doresc s'o

in mahala, cit vreau

poate, sfarsitul
tata, care era
bolnav ;
mi-a poruncit aspru
reIn zadar am protestat ;
zadar i-am spus,
arma,
am o functiune publica de indeplinit. Mi-a luat
sabia, pe care a aruncat-o, unde ? nu
mi-a incuiat
fac de

tele

scrin.

m'a

astfel captiv,

s'a potolit

bine !
eti
acas de
rusinoasa a
ce se
in
?
la
jum.
in vagoanele de material
in constructie, soferate Bucuresti-Ploestl,
ale
sea grabnic in republica
grozav oaspete. Ce era? Era
oribil
ma! hidos ;
actiunea, Reactiunea cu tot ce are ea
sub comanda maiorulul Gorjan.
un batalion complect de
piciorul pe
sacru,
toarea dupa republican!. Reactiunea

www.dacoromanica.ro

- 145 pe Prezident ;

acesta, printr'o inexplicabild

lesise prin granita de
a Republicel, Bariera Bucovului, pe
reactiunea
pe granita de apus, bariera
In tre! ceasurl de
ma! bine de

patru
a! poporulul.
gemeau de republican!. Cuminte mama.
dar ce pres'o
! Era o femee
!
vedere politicd!
m prindea Reactiunea cu sabia la
de

in

Reactiunea rstabili cu brutalitate statu quo ante.

Pe prezident

prins

tot, pe
gat
rajul
puns

din colo de
rsdritene ale

de

din

de

la vr-o

el, care era pe jos, a vut

aid ? el a
este indiferent,
te
mizerabilif se plimbe
Tot
deviza Reactiunii.

stea.

plimbarn.

asa orI asa,

nici

Dar
posesiune

prefecturil

? ce se fcuse Stan Popescu ? S dusese

de musama in cancelaria
De
zile nu dormise... Partida la chilometru...
alergaturile
poporul... pe urma festivitatea de
la Lipnescu....
entusiasmul...
simtea
era
de
cancelarie.
dulce aromeald, foarte
triumf,
apasa cu
brava cerbice.
Omul
pe biuroul s,
bine capul
drag la viitorul
Rrpublice,
butuc.
Pe
Prezident, a
o
in goana
gsit.
Maiorul Gorjan,

cancelarie. Politaiul
patru
trage o
Stan Popescu

usa de
cu capul pe

sbiri!
Maiorul face
palma pe

- Cine te-a pus pe tine

reactionarul.
:
gros republicanul.
- Boborul !
a auzit de bobor, a tunle-a trebuit
bat;
'nhatat pe Stan
el, drept la hanul
!

s'a
actiunea cea

republica

delicioas pagina a liberalismuluf

www.dacoromanica.ro

--

GARDA CIVICA.
La auzul sgomotelor
arnintesc
pietate
de acum
de
eram
dintre
Independentii. Pe vrem ea ultimel conflagraaprigil aprtorl
orientate, am servit in
in compania
eroice ale
n'am de la.
de
frumoase amintiri !
odinioarA sergent in
d.
CApitanul
birjar,
era un tip de
care fusese apol, pe

samsar de slug% spion de

unei
iresistibile pentru viata politie, se
pe
liberal-national. Era un agent
propagandist rabiat-groaza cArciumarilor
altor case publice,
birjarilor,
flasnetarilor, alunarilor, salipgiilor
a tuturor
picat
in
de artag
tra ciocoilor. Dar, amintiri,
destept vesel.
a venit pentru prima
s m cheme'n
era
cunosteam
mult-cine nu'l cunostea in
la pe d.
?- :
- Frate
te
pe mine
scutesd, sunt slab
in

- se poate,

constitutie.

!.. Nu se poate,

-- Atund scoate

in

d. Gut a plecat

I-am dat-o,

Iancule...

strignd :

Liberalii, d-le
de ciocol !

Peste vreo opt zile, m'a

si

mi-a

Peste vreo
zile alt
; pe
din patru 'n patru zile, regulat. Dar toate
trebue s
Am
s m revoltez.
vine d. cApitanul tun
zice :
carboava,

--

da

servid....
Gut, zic,

avea,

-- Iac'asa.
- te bag la arest.
ca n'am, si

avea servici, nu

nu am de aid

www.dacoromanica.ro

Scurt !

-nu dai

- Nu pot.

Bine...

a
injurnd strajnic
ciocoi.
doua zi,
de dimineata. am auzit goarna, m'am
repede
m'am dus la companie ; am luat o
umblam,
care
din toate incheeturile
incins centuronul cu
peste palton, am plecat prin
Un comisar de
ne-a
in
pe podul Mogosoaii- era parada Bobotezif.

m'a vzut, el

cand a
incapil de a purta o
- Bravos, d-le
nimica!

credea un

car'va-s'zica ?... Da nu

de ciocoi !

Dupa ce a dat
in fata
nit iar la mine, m'a
la o parte
foarfe
nit la ureche
- D-le
nu face pentru d-ta
o

- N'am

sfant, nene

Dar d.
re glasul,
- Cumpanie....

duh-

du-te

de

cocoanele

a ve-

zic

trotoar la spatele

tare,

se'ntepeneste'n
fundul bojocilor

nostru.
acope-

moment, s'aud venind clin susul stradel niste

buiduituri sguduitoare... Ce
? Cine
prinsese un cane
de mahala, legase o tinichea de
aruncase in
dea garda 'n
o veche
a
urbane. Apucat intre
le noua
bravi, cari
la spate
un
de
me ; aiurit de huiduituri, de amenintarile pustilor
loviturile tinichelii, nenorocitul animal fugea
niste
chip infernal,
garda
un haz nespus. A trecut pe dinaintea
o vedenie
se
in departare huidupe la piata
stam postat peste drum
Cretulescu, aproape pa--

eram companie de elita-intre

de cafea turceasca
tonul peste

era cu o

care se

pe podul
Caimata. Acesta

foarte
altul fabricant
pusese

pal-

care se acoperea cnd

lung de cat poalele paltonuluf
o palma din
centuronuluf
www.dacoromanica.ro

- 148 Cafegiul,

in

guturaiu,

curgea nasul enorm

de frig,
ruga din
curat ca toti Armenii,

din
ortul
se
:
la. nas. Dupa aceea,
pusca
foarte
politicos :
pa
Mersm.... Am avut noroc ;
am uitat
mine,
ce m'am sters la
?
De atunci
n'am mal
cafea
caimac.
In
se'ntorc
la Palat, trasurile
'ciale... Strigam
ura ! cnd
pe dinaintea
de suita.
cu
scoase. se

pe sub cozrocul chiverilor, la compania noastra, mal ales la

'mine
la
mel, cu
zimbet asa de
am
aplecat
'n
din ceasul acela, mi-am promis
fac toate
pentru a
pe viitor de o
pesituatie.

ne-am
Am alergat la d.
dupa
: doua ruble pe
lase 'n pace. i-am dat una
inainte
apol
una la fie-care cinsprezece zile. Am servit
.astfel regulat
spre deplina multurnire a comandantulul
la desfiintarea garde.
o dovada ca am lost un
d.
a venit
la mine foarte bine dispus
mi-a
:
- D-le
ne imparte
noua, la
garda national, dicordtil pentru apararea Independentir;
te pui pe lista.
unde vra
d.
i-am
n'am pretentie : am luptat
de dragul
Dar
d.

poate :

- Nu
- Ce

Liberalii, d-le Iancule

de ciocoi ! Da nu se
bocciil
mitocanil
! nu face !
te tree pe
trece,
cine
cit
acu sunt cam

la

coste ? un moft... Facem noi peutru d-ta.

mi-a cerut o
de poi, pe
i-am dat
pe
ne-am ajuns cu o
jude
m'a
la portofel.
matate. M'a
Peste
cate4a zile dupa
m'am
perceptor, era foare vesel ! L-am
cu d.
Intrebat in gluma.'
decoratia
?
ce se mal aude
- Nene
Care dicoratie
Pe

www.dacoromanica.ro

- - Aia...
- Dracu
rnenduire,

cuma un

minte ?.... o rubl

stie, d-le Ian cule, ce-a
dela
le-am
de atunci listele ; dar acolo e apredarea
Ci-ca s'a
!

edenie...

-- Se prea poate, nene

arme nu se

vreme de

- Poate la alte

se fi facut vr'un abuz

la not.
vine
crez.... EI !
nu face
:
Liberalit, d-le
de
Astfel, din pricina unel
a comanduiret am
mas nedecorat,
ce am
tat
Asta nu e drept
mi-am zis. Sunt sigur
Sarchiz cafegiul i-a dat. M'am dus
:
era tot cu
cunoscut
cu guturaamesteca martinica cu rio ca
moca.
Din vorM 'n
zic
puteam mat bine sentimentul de invidie :
- Dumitale cum ti-a
decoratie, frate Sarchiz,
mie
!

- am aut
ne-a adus dicoratie, am platit.
- Asa... ? zic
-- Nu, nene Sarchiz,
am

Cind ne-a aduce dicoratie, platim...:

domerit.

o cafe

?...

fac o gingirlie....
; nu
metahirisesc

cafea cu cairnac.

Carageale.

www.dacoromanica.ro

Minunile
De cit

Gheorghe.

merge cu femeile la drum, mal bine o rata pe

cu trel

ruta

de vin vechi.
pe sub
oprind
cail la crisma din marginea satulul, ce-i zicea la Poeana

Zicea

de pe malul Bistrita

la Stejaru doar nu era

pe care
o luase
ba
se teme noaptea
drum, ba
ostenita, ba una, ba
lar
Ionita ce
ce s rasgindi,
vede treaba
baba
.acasa
placinte,
peste noapte la
dupa ce
iepusoarele, le dete cite un
-cosolina, apol scoase din desagl de ale mincarel, intinse un
dar

cumatra
tot

pe
Ia-n poftirn

zise :

colea ca la masa cea mare,

de bucate ! tot fasole mestecate, bob, linte,
talgere. Apol
un kilometru de vin,
:zere,
bine, mai porunci un kilometru,
zicea el
ce
din
e fudulie, buturica e de sama
dupa ce prinse bine la chef,
in dusca sa facu
o
de
mal
puse de-I
pe
avind asternut
Maria,
ce
acoperemint vzduhul.
parnintul,
uitete ce

pe rind stelele
pe fundul
al ceriulul,
vale Bistrita clocotea
piscurile
sa
suna pe un virf de
printre ascutitul stincelor, talanca de la
munte,
tacere. De la
lumea
prstiase ;
Ionit dormea dus.
numai, nu putea dormi, desi
ea cu ochil
trecea pe dinainte toate
cite le
dar
la larmarocul de la Peatra : panorama
casele, gradinele, tirgurile
mindretile, care le
prin stecla, chipurile
de
avidoma numal s
un
mare
dupa gitul
chip de orn, oglingioara pe
care o
la noroc, caterincl care
de-ti
www.dacoromanica.ro

151 care o

bol, in sfirsit

Toate aceste

de

ochilor si o
de mlezul noptel.

inaintea

la cintarea cucosilor

geana de ziva,
arata, steaa ciobanului
rindunica ciripeste pe stresina
un
usor adie din
de
incetul cu
piscurile
cu
de
prin
frunzisul umed de
jos
tufarisul des,
de
ripesc, sus pe crengi
ciocirlia
Codril
din somn s-aa trezit cu
frunzelor
cu ropotul izvoarelor
pus la
Racoreala
grija drumulul
din somn
pe
care repede
picioare
un
La

cind

ne-a furat

-E

potrivesc
la cap de
bine
fi cautat
de
toate duzile coprinsera
din cap o
in

acu;

; nu era

muiere,

de iepusoare.
care

atund pe

imprejur.

de

- Ptiu ola,

rog, prinde orbu

poftim

de cap
Si asa

prin

zburlit

apoi esind pe

pe

spre primarie.
ce te

zise un

dintr-un

duc la primarie.

de nevoie mosule.
toti

si

de

ca
fete ce

de

in spinare.
noapte
vite de

spre

- Ea mi-a furat

Respunse un
hot

acu

. .

a ride

ho-

potriveste hincul vostru

mM

scirba

fie,

fluturind

vorbia

- Buna

ochil

inaintea

poftim

glas

zise

. . .

Zise

ceti in

bine

duce la popa Gbeorghe, ca doar

ti-a
ramasag
paguba ; doar
www.dacoromanica.ro

- a
si Timofti din gura Bistricioaref
omul
gasit
vitele repede
degraba.
Zise un
si girbov, care
in
de
cautind a da
el un sfat
bun
este
la bolnav si
nu-i
care
vre-o

spuie

nu-1

ca de

La primarie

mele.

Gheorghe
spre
un

in

spuse
la par ciorichif, pintanoage
coada . . . .
somnoros,

trezi,

mos
semnele
picioare,

vorbit de

ti-am dres-o,

ce are de-a face

reac sau

si mos
nu isprvi
tind capul pe spate si de acolo jos, adormi .dus,
fusese trezit.

-Saracele iepusoarele

rog,

Si mos
toarse spre
o

zabetuluf.

nu le ma!
si pace
de nu videa inaintea ochilor
cu gindul fel
chip, ce

paguba.
bade

esi in cale cu cofele

care

nu-i de mine, unde

te iepusoarele,

hop

mearga bine zise

are

asa o fi, dar unde4 bine,

Ionita care,

mi-a furat
sa

- La preut, la preut zise baba

inveseli

cofele

cind

zise el

lucru si acesta, am
spre biserica.

in

parte.

duc la popa

einstite
zise mos
popa
arata in pragul usei.
parintele Gheorghe,
alta parte, stergindu-si nasul
basmaua
cea rosie
facindu-se ca si
niel
fi vzut pe mos
cind
bade,

- Apol cinstite
am venit sa
o
pentru osteneala
Voastre va vom multumi.
Spune ce
zise
cam pe nas,
scufia
halatul la piept
noapte, mi-a furat niste vite
Am patit o pozna,
ne
o cintare in sfinta
v-am ruga
- De la
din.capul
asta
www.dacoromanica.ro

- 153 s

- Taman de acolo,
- Apol bine

pe nas

tabac.
. . .

poate face, dar

in

pArintele

. . .

- Al naibel lucru,

toate

cain scump.

ciuzile

- Batir niel nu a mal stat de

scArpinindu-se in cap.
Ce gindi, ce
ceas
intoarse indrapt.

dar peste un sfert de

Pdrintele in

patrahirul in

cinta in
jos,

in

mos
la
asculta Sfinta RugAciune.

- Tu Doamne

al

tu care al &cut lumea din nide

de moarte, tu care ne dal
de
toate zilele, care ne
pacatele, care ne
ne
viata
de apol,
acest
ca a tot smeritul rob
al
indrepte pasil spre
paguba
al vinturilor

al

cruel marl

provlaslavenia.

nu-I
lacrimile din
de
frumoas era rugAciunea, atit de puternice cuvintele
uitase acum vitele,
Doamne glasul
multimea

tale.

indurArilor

pArintele
pe nas, rar
uitindu-se din
cind
coada ochiulul pe de-asupra ochelarilor la

cind

care acum
de
PArintele

glas

plecase fruntea la

apropie

bisericA.
de

zise

- Mosule al auzit ?
- Ce aud cinstite parinte,

un fel de
din depArtare,
s-ar prinde
de sus, care prea bunul
de minunl prin sfintul Duh,
vestit cum s-ar prinde locul; ian
bine, ce
acu!
parintele se uita in sus
gura
www.dacoromanica.ro

154 era Were, un soarer rodea

In

mos

Nu

i se suise in

ales

pdrintele care
privea
in
Bre da
mai
nu
tuitorulul
dai
de unt-de-lemn la
40 de
;
la
la
parintele
de spete
pe
s invirtea lumea
dinsul.
mos

in
si
se uita

tu glasul
si

vitele,

care

desmeti putin, dar tot era

Mare este puterea lui Dumneze,

la

de rusine.
sine,

ne putindu-se
desde Sfinta
cit
tot se uita in urm,
si
urechile lui
cuvintele in
un glas stins din departare care
vinea pe sus,
spusese
tot
oprea
cruce

cruce

ml

al prins

de coadd, de acu

te sgirie.
prpdite,
oca de
de
bumasca la
;
trebui s
baba
mea
doamne bine,
toate aceste din pricina
! Ma
intoarce
nu are
bine
ei.
vorbind singur,
fluturind din
capul plecat, cu glasul
cindu-sl cruce, ajunse din
in
si din
la poeana
rail
La picioarele de dinainte
o
de
taman
aceia din care
printele
de
Din jur
jur brazil
incunjurau poeana; sus
se deschidea o luministe de se vedea cerul albastru. Soarele
de o
peste munti in departare, talanca de la
satulul rsuna voios
vale.

Grigore

www.dacoromanica.ro

C
Repaosul
nationale, calendarul jude
catorese, calendarul scoalelor, anotimpurile
.
Statelor
Europa
Tarifa scrisorilor, imprimatelor, probelor de mrfurl mandatelor postale
telegrafice
Noul tarif pentru
pe
ferate romine

Calendarul ortodox si
Fragmente (din poema Iwan) poesie de

Masca,
Edgard
ImpresiunI din tara motilor, de
poesie de St. O.

Baioneta

6
7

9
10
17

Roman

Mihail Koglniceanu, de
Demetrescu
Plimbarea, de Schiller (versiune
de Maria
de Amontillado,
Poe

de L L.

59
68
84
89
95
101

Karkaleki

C. A. Rosetti
Istoria se repet
Resplata
patriotice
Sah si
Politica
delicatete
!

Boborul
Garda

Minunile parintelul Gheorghe, de Gr. Alexandrescu

M. S. Regele Carol
M. S. Regina Elisabeta

www.dacoromanica.ro

116
117
119
123
128
131
135
137
142
146
150

30
31

png.

Mitropolia Moldovel

Universitatea
Institutul Ar atomic
Liceul intern at
Scoala normal Vasile Lupu
Veniarnin Costachi

Scoala de arte
Teatrul National
Palatul administrativ
Gheorghe Asachi
Biserica
Otel Trajan
Cazarma Copou

37
41

45
47

49
51

53
57

www.dacoromanica.ro

DACIA
OGRAFIE EDITOARE
GOLIA
Atelierul este asortat
tuiaz ori-ce
pi in

cu caracterele cele
atingtoare de

prompt

avantajoase.

cele

JURNALE COTIDIANE

HEBDOMADARE

ori-ce format

Compturi

de

DE

MANIFESTE, PLACARZI SI AFISE

souche
BILETE DE

DE NUNTA

REVISTE LITERARE

FUNERARE

STIINTIFICE
comerciale

FELICITR

www.dacoromanica.ro