La inceput doar un spectacol

u~or, de divertisment, de
muzica ~i dans, muzicalul a
devenit, cu timpu~ din ce in ce
mai sofisticat. in anii 1970 au
aparut noi teme, compozitori
novatori ~i decoruri ingenioase, care au adus muzicalulla
egalitate cu opera ~i baletuL
M

uzicalul ~ fost creat de artistul britanic

George Edwards, In anti 1890. Unul
din succesele sale -A
Gaiety Girl
(1893) -era o "comedie muzicala:"; $i aceasta:
notiune a fost folosita: pana: In anti 1950, pentru a desernna acest gen de spectacole.
Comedia muzicala: sugereaza: un gen de
spectacol mai u$or de divertisment, fa:ra:prea
multe pretentii. Tema era mai putin importanta:, In comparatie cu "numerele" -melodti
atra:ga:toare, interpretate de arti$ti renumiti care Intrerupeau spectacolul $i rupeau $irul
actiunti. Povestirile ftind sentimentale $i u$or
previzibile, Intreruperile dese nu deranjau.
Publicul venea mai degraba: pentru a asculta
cantecele $i pentru a-i vedea pe arti$ti jucand
$i pentru a participa la spectacolul generos $i
plin de stra:lucire pe care-l oferea corpul de
balet.
De la Londra
la Broadway
;Edwards a dat reprezentatti $i peste Atlantic, la !!
New York, unde s-au bucurat de mare succes. a
Americanti au Inceput sa:-$i monteze propriile l
lor muzicaluri $i Broadway-ul din New York, ~
ala:turi de West End-ul din Londra, au devenit ~
-$i au ra:mas -marile centre care lansau noile ~
spectacole de divertisment. La Inceput bri- .!1
tanicti au dominat aceasta: lume, un moment ;E
de varf fiind succesul spectacolului Chu Chin
Chow. Acest spectacol inspirat din seria bas~
melor arabe -de fapt, Ali Baba $i cei patruzeci
de hoti -a fost pus In scena: la His Majesty's
Theatre din Londra In:. 1916 $i a delectat un
public domic de a uita ororile primului ra:zboi
mondial $i urma:rilelui. Chu Chin Chow a avut
2238 de reprezentatti, un record ce nu a putut
fi dobocit pana: In anti 1950.
Comedia
muzicala
americana
Anii 1920 au lansat mareaepoca: a comediei
muzicale americane, cu toate ca: prestigiul
Londrei a ra:mas neschimbat, fa:cand ca multe
din cele mai celebre spectacole americane sa:
aiba: premierele In West End $i nu pe
Broadway. Cateva din succesele americane de
dupa: ra:zboi au avut calitatea dramatica: $i muzicala: pentru a supravietui testului timpului $i
multe dintre ele sunt readuse pe scena: chiar $i
In zilele noastre. De exemplu, The Student
Prince al lui Sigmund Romberg $i The Des!"11

MUZICALUL

Cu unele exceptii in anii 1920 ~i 1930,

adevarata schimbare in spectacolele de muzical a survenit in anii 1940, $i s-a datorat in
primuT rand lui Richard Rodgers $i Oscar
Hammerstein II, noul partener al lui Rodgers,
dupa moartea lui Hart. Cu toate ca nu era un
textier la fel de sWlucit ca Hart, Hammerstein
era mai abil in construirea naratiunilor, dupa
cum demonstrase $i mult mai devreme in
libretul pentru Showboat (1927) allui Jerome
Kern. Noul partenerlat a dus la aparltia spectacolelor Oklahoma! (1943), Carousel (1945)
$i South Pacific (1949), toate avand un imens
succes. Ele au fost adevarate piese de muzical, cu actiuni bine puse la punct, care
retineau atentia auditorlului. Povestirea era
punctata de melodii, care erau foarte potrivite
cu situatiile in care se aflau personajele.
Montajele acestor marl succese erau complet amerlcane insa ele au reprezentat o
indepartare temporarn de sofisticarea ora$u- ~
lui: Oklahoma! $i Carousel aveau actiunile
plasate undeva in trecut, la tarn $i intr-un sat
O Omul de teatru englez George Edwardes
a fost primul care a creat, in 1890, genul pe
care l-a numit "comedie muzicaI3".
Spectacolele safe vesele, rupte de realitate,
au devenit repede populare pe ambele maluri
ale Atlanticului.
Song (1926) au o muzica melodioasa ~i o actiune interesanta. Romberg ~i principalul lui
rival, Rudolf Friml (Rose Marie, 1924; Regele
Vagabond, 1925) erau imigranti ~i muzicalurile
lor erau influentate de stilul operetei europene.
Nota autentic americana a fost adusa de noua
generatie de compozitori, printre care Jerome
Kern, George Gershwin, Cole Porter, Irving
Berlin ~i Richard Rodgers. Ritmullor era influentat de jazz, ragtime ~i alte stiluri de muzica
originare din America, iar textul reda limbajul
american, proaspat, savuros ~i cu atitudinile de
"de strada". Printre cei mai buni textieri din
SUA erau Cole Porter, scriitorul englez P. G .
Wodehouse (astazi mult mai cunoscut pentru
cartile sale jeeves") ~i, mai presus de toti,
partenerul lui Richard Rodgers, Lorenz Hart.
Multe din melodiile comediilor muzicale din
,acea perioada au devenit, cu timpul, melodii
clasice populare, printre care Smoke gets in
your eyes, Lets do it, Night and day, Anything
goes ~i The Lady is a tramp.
Toata

lumeacanta
~i
danseaza
Un alt punct forte al muzicalului american a
fost calitatea dan~ului. Simplu la lnceput, dansuI a devenit tot mai sofisticat ~1a Inceput sa 011
reprezinte a adevarata atractie, prin el Insu~i.
In anii 1920, trupa fratilor Fred ~i Adele
Astaire a popularizat stepul, atat In salile din
America cat ~i In Marea Britanie, cu mult timp
pesc~rescdin New England, iar South Pacific
Inainte ca Fred Astaire sa formeze celebrul
era o poveste din cel de-al doilea razboi moncuplu cu Ginger Rogers.
dial, petrecu~ pe o insul~ polinezian~. Cu
Stilul modern al muzicalului american contoate acestea,exista o denaturare de ah gen
trasta cu abordarea mult mai subtila a comediiin modul de tratare al spectacolului, care
lor engleze~ti; chiar ~i muzicalurile montate In
includea eleinente fantastice dar ~i macabre,
West End, scrise de ultra-sofisticatul Noel
chiar momente de tragedie; un exemplu releCoward, aveau, spre deosebire de piesele lui
vant in acest sens constituindu-l Carousel-ul,
de teatru, o tenta sentimentala, cu o intriga mai
in care personajul principal este ucis in timp
degraba amuzanta decat incitanta.
ce incerca s~ jefuiasc~~i c~ruia, mai apoi, i se
Dar spectacolele americane erau slabe din
acord~ ~ansade a mai indeplini un ultim act
punct de vedere al libretului -intriga
~i diade bun~tate pe p~mant, el reu~ind prin aceslogurile erau de obicei superficiale.
ta s~-~irascumpere viata.
266

O Chu Chin Chow a

fost un mare succes.
Spectacolul a avut
2238 de reprezenta1ii, dupa premiera
de la His Majesty's
Theatre din Londra,
in 1916. Spectacolul
s-a v rut o raza de
lumina pentru o
na1iune care se afla
in plin razboi.

O Stralucirea
corpului de balet
Gaiety Girls, a lui
George Edwardes, a
creat adevarate
celebrita,i. Fetele
aveau atat de mult
~arm, incat cateva
dintre ele au ajuns
chiar sa se casatoreasca cu aristocra,i
~i cu milionari.

Comedia muzicala, care implica o povestire frivola cu un sfar~it fericit previzibil, nu

parea a mai coincide cu intriga plina de Intelesuri a spectacolelor realizate de cuplul
Rodgers ~i Hammerstein, fiind necesara
aparitia unui nou termen, cel de "muzical" In aparenta o alegere ciudata, constand dintrun simplu adjectiv, In absenta substantivului.
Cu toate acestea,acest termen avea avantajul
de a fi un cuvant cu foarte multe Intelesuri,
care putea pune 1n legatura foarte multe stiluri, atat teatrale, cat ~i muzicale.
Acest gen de spectacolea devenit o domi-

~
~
i
011
~
"C
1;
.~

O Oscar Hammerstein II ~i Richard

Rodgers. Cei doi au creat succesele South
Pacific, Oklahoma! ~i Carousel, schimband
aspectul teatrului muzical
a! ani lor 1940.
nanta a muzicalurilor americane. Kiss Me Kate
(1948) al lui Cole Porter prezenta o "arianta
amuzanta a celebrelor "pove$ti de culise"
(necazurile $i tribulattile actorilor, In timpul
unui spectacol) prin Intrepatrunderea actiunilor $i a relatiilor dintre actori $i actrite, cu
evenimentele
piesei
In care jucau
imbtanzirea scorpiei, de Shakespeare. O alta
comedie a fost Guys and Do/L5 (1950), de
Frank Loesser, care a pus In scena gangsteri,
cartofori $i papu$ile (prietenele) lo.r, dar a
oferit victoria finala Armatei Salvarii. Rodgers
$i Hammerstein au mai Inregistrat un succes
cu The King and I (1951), o povestire din anti
1860 despre regele din Siam $i o guvernanta
englezoaica.
jnainte
de
decesul
lui
Hammerstein, cei doi au mai Inregistrat un triurnf final cu spectacolul Sunetu/ muzicii
(1959), inspirat din viata trupei Familia de
c.ntareti austrieci Trapp.
Cel mai celebru muzical al anilor 1950 a
fost My Fair Lady (1956), compus de Frederic
Loewe $i Alan Jay Lerner. Inspirat din celebra
piesa pygma/ion, scrisa de Bernard Shaw,

reda povestea transfonnarii unei flornrese de

rnahala intr-a adevarata doarnna. Eroul e profesorul fetei, un expert in fonetica Climbajul
urnan) de varsta mijlocie; rolul a fost creat de
Rex Harrison care, in lipsa unei voci de
cantaret acceptabile, a adoptat un stil cantatvorbit, foarte ritrnat. Acesta,alaturi de calitatea
deosebita a textului, a demonstrat,inca o data,
cat de flexibil devenise muzicalul.
Cu un stil diferit, WestSide Story (1957) a
infati~t auditoriului muzica compozitorului
clasic Leonard Bemstein ~i se inspira din piesa
Romeo$i]ulieta de Shakespeare:Spectacolula
actualizat tragedia elizabetana, plasand actiunea intr-un New York modem, familiile rivale
ale lui Shakespearefiind transforrnatein doua
bande de stradarivale. Cu dansul sau imaginativ, al drui coregraf era Jerome Robbins, West
Side Story a subliniat, Inca o data, importanta
crescandaa coregrafiei intr-un muzical.
In anti 1960 s-au produs Camelot, Hello
Dolly, Fiddler on the Roof ~i multe alte succese
americane. O data cu Hair(1967) a aparut un
nou gen de ml,lzicaluri ~i anume "muzicalul
american tribal de dragoste ~i rock" ce reflecO Yul Brynner ~i Gertrude
Lawrence, in The
King and /(1951).
Ca multe alte spectacole
de succes, The King and I a fost preluat de
Hollywood,
realizandu-se
un film cu o reu~ita
la fel de mare.

ta noua atitudine

anticonventionala

a acelei

perioade.
Spre deosebire de acestea, muzicalurile britanice au avut un impact mult mai mic ~i West
End-ul a fost dorninat, vreme de mai multe
decenii, de spectacolele de import din SUA.
Printre putinele exceptii au fost Oltver!(l960),
allui Lionel Bart ~i Half a Sxpence (1963), al
lui David Henker, ambele adaptari pline de
viata din literatura clasica ( Oltver Twist, al lui
Dickens ~i Ktpps, allui H. G. Wells).
For1a
schimbarii
Stilul muzicalurilor s-a schirnbat radical din anii
1970 cand, din motive 1n special economice,
spectacolele s-au imputinat
devenind, 1n
schimb, mai generoase ~i mai pline de
strnlucire. Un artist care a ajutat Ia schirnbarea
muzicalurilor
a fost compozitorul
britanic
Andrew Uoyd Webber, ale carui succese
precedente fusesern realizate impreuna cu textierul Tim Rice. Ei ~i-au ca~tigat reputatia cu
opera-rock Jesus Chrlst Superstar, prezentata
1ntai pe disc ~i doar mai tarziu (octombrie
1971) reprezentata publicului. (Din acest motiv, Godspell, compusa de Stephen Schwartz,
aparut cu doar cateva luni 1nainte, a fost primul
muzical av1ndu-1ca personaj principal pe Isus.)
La fel, Evtta (1978) a 1nceput ca un proiect
pentru o inregistrare, inainte de a fi montat pe
scena. Povestirea se bazeaza pe cariera Evei
267

MUZICALUL

Peron, deveni~ o putere In Argentina, ca sotie

a dictatorului ~rii, Juan Peron. Faptul ca: un
muzical se ocupa de asemenea personaje a demonstrat cat de departe ajunsese acest gen,
care Incepuse cu melodii ~i dansuri u~oare.

O Anun'at ca un
"muzical american
tribal de dragoste ~i
rock", spectacolul
Hair a reflectat ideile

Un succes al colabornrii dintre Andrew

Uoyd Webber ~i Tim Rice a fostJoseph and the

anticonven,ionale
('flower-power')
ale

Amazing Technicolour Dreamcoat. Utilizftnd o

gama: varia~ de stiluri muzicale, de la rock la
calypso, spectacolul era o relatare a povestirii
biblice a lui losif, vftndut ca sclav de proprii lui
frati, dar care, dupa: ce a ca~tigat favorurile
Faraonului, a devenit conducltorul Egiptului.
Joseph a fost prima Incercare a lui Uoyd
Webber ~i Rice, compusa: In doar trei sa:p~mani, pentru un spectacol $Colar,lnl968. De~i
spectacolul dura doar 15 minute, muzicalul a
starnit atat de mult interes Incat a fost extins,

acelei perioade.

produs In West End, reprelucrat ~i reprezentat

cu mult succes pe Broadway. De atunci, spectacolul a fast reluat In Marea Britanie, cu staruri
ca Jason Donovan sau Philip Schofleld.

O Cats. crea'ia cu
cel mai mare nu mar
de reprezenta,ii a
lui Andrew Lloyd
Webber. Acest
spectacol plin de
stralucire este
inspirat din
poemele despre
pisici, scrise de
T. S. Eliot.

~
~
~
~
I;
~
i

I:

268

Spargerea
monopolului
Monopolul anglo-american al muzicalurilor
de mare amploare a fost, in sfar~it,spart cu o
productie parizian~, Les Miserables (1980),
prezenta~ pentrU prima oarn la Londra In
1985. Un spectacol impresionant, inspirat de
o lucrare clasic~ francez~, a fost urmat, in
1989, de Miss Satgon, cu referire la rnzboiul
din Vietnam ~i realizat de acela~i cuplu:
Claude-Michel Schonberg (muzica) ~i Alain
, Boublil (text). Reluand tema unei celebre
\ opere (Madame Buttetjly, de Puccini), Miss
~ Satgon a confirmat lnc~ o da~ scopurile ~i
1 ambitiile artistice ale muzicalului modem.