Compoziia plastic

Principii compoziionale

Compoziia plastic este organizarea

spaiului plastic cu ajutorul elementelor de
limbaj plastic pe baza unor scheme
(principii) compoziionale.

PAGINAIA este primul pas ce trebuie facut ntr-o compozitie

plastica indiferent de subiect.
A pune n pagina nseamna a organiza echilibrat i armonios
elementele ce urmeaza a fi desenate i pictate.
Dac avem de desenat o natur static:
Prima micare este sa aezam foaia sau pnza , orizontal sau
vertical, n functie de dimensiunea dominant obiectelor ce compun
natura static.
Apoi e necesar s stabilim la ochi mrimea obiectelor relativ
formatului i s marcm cu semne arbitrare extremele de susjos,stnga-dreapta.
Urmeaz trasarea axelor (orizontale si verticale) ale
pnzei(hrtiei) sau a obiectelor. Aceasta ne va ajuta s dispunem
obiectele pe suport echilibrat, astfel nct compozitia sa nu cada n
stnga sau n dreapta.

Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care
contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin
complementaritate ;
echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse :
dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret;
general-particular; intre valori, intre culori , volume-forme;
Echilibru orizontal

Echilibru vertical

Echilibru radial

Simetria - este structura compozitionala formata din doua

parti , care suprapuse , imaginar sau real , corespund ;
este o repetitie inversata in functie de o dreapta numita axa de
simetrie , o forma perfecta de echilibrare a partilor ;

Asimetria - este structura opusa simetriei ; pentru a obtine

echilibru in acest caz se cere un discernamant compozitional
deosebit; ea se obtine prin folosirea unor cresteri si descresteri
ale cantitatilor sau calitatilor ;

Disimetria - este o simetrie in care sunt inversate culorile sau

valorile

Proporionarea nseamn potrivirea

dimensiunilor obiectelor n raport cu suprafaa suportului pe
care le desenam, dar si la mrimile proprii ale obiectelor.

Proporii incorecte

Divizarea egal creaz monotonie

Divizarea prea inegal creaz o

lips de armonie

Proporii corecte

seciunea de aur

O proportie deosebita este

, care este raportul constant dintre elementele unui ir
de cel putin trei elemente , n care unul se raporteza la
cel precedent , intocmai cum se raporteaza cel urmator
la elementul reper ; raportul se poate aplica la lungimi,
suprafete, volume, culori, valori, goluri .

Armonia - consta in proporia buna

creata intre elementele componente ;

ARMONIE

Lips de armonie

Proporionarea corecta a obiectelor nu este dificila,

daca nvatam sa masuram. Masurarea se face cu coada
pensulei cu care pictam sau un creion. Aceasta va fi
tinuta n pozitie verticala , cu bratul perfect ntins la
nivelul ochilor, si avnd, pentru mai mare precizie, un
ochi nchis.
Masurarea consta n corelarea dimensiunilor extreme(de
gabarit) ale unui obiect sau a unui grup de obiecte.Se
potrivete
cea mai mic,ctre cea mai mare,
de exemplu: de cte ori intr latimea mai mic n
naltimea mai mare.
Orice obiect concret (insufletit sau neinsufletit) are forma,
proporie i o anumita ordine, iar dac este bine proporionat are i
o armonie, adic aspect plcut . Pentru ca un obiect s fie bine
proporionat trebuie asigurate raporturi armonioase ntre pr ile
obiectului unele fat de altele, precum i ntre acele parti i ntreg;

Constructia

presupune:

Trasarea axei principale (de simetrie) a

obiectului.
Proporionarea nlimii si laimii maxime
ncadrarea ntr-o form
geometrizat,general.
Msurarea laimilor minime i medii.
Desenarea elipselor (unde este cazul)
Accentuarea

Structura compoziional
reprezinta schema compozitionala de
ansamblu dupa care sunt dispuse
elementele .

Schemele compozitionale sunt de mai

multe feluri :
n triunghi
b) n cerc
c) n patrat
d) trapezoidala
e) pe registre orizontale /
verticale
f) pe diagonal
g) in spirala >etc,
a)

a) in triunghi > triunghiul cu varful in sus

exprima masivitate ,
> triunghiul cu varful in jos
exprima lipsa de stabilitate sau echilibru
instabil ;

b) n cerc - >cercul este perfectiunea ,

centrarea atentiei fiind dirijata spre
interiorul imaginii si se potriveste unor
compozitii cu subiecte din domeniul
mesajelor simbolice ;

c) In patrat > patratul exprima siguran

sau echilibru calculat ,
>

d) trapezoidala - trapezul inspira ceva

solid , consistent ;

e) pe registre orizontale / verticale orizontala exprima stabilitate, echilibru si se

potriveste pentru subiecte statice; / verticala
semnifica inaltarea, ascensiunea ;

f) pe

diagonala - diagonala exprima spatialitate

si dinamism si se potriveste unor subiecte
care exprima miscarea ;

COMPOZIIE DINAMIC
Schema compoziional pe diagonal introduce dinamism compoziiei.

g) n spirala > spirala exprim dinamismul

maxim, i este specifica unor subiecte
dinamice ;

Iluzia optic

dinamic

static

Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intrun intreg coerent ;

o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate
nimic din intreg , fara a afecta compozitia

Expresivitatea - este acea

proprietate care o face
capabila sa atraga interesul,
sa comunice emotii puternice,
sa patrunda in sufletul
privitorului ;

Ritmul - este repetitia elementelor intr-o

anumita modalitate ;(rhytmoscaden,micare regulat,din limba
greac)
Deosebim :
RITM SIMPLU
RIITM ALTERNATIV
RITM COMPUS

Centrul de interes
- reprezinta locul sau zona din compozitie spre care se indreapta pentru prima
data privirea; de regula el se situeaza in jurul centrului geometric al
compozitiei sau chiar in acest centru ; poate fi centru de interes orice semn
plastic, un fragment dintr-un intreg, o portiune a fondului; in cadrul unei
compozitii pot exista unul sau mai multe centre de interes; centrul de interes
poate fi pus in evidenta prin diverse modalitati :
- orientarea elementelor catre el ;
- zona cea mai aglomerata cu
detalii ;
- contrastul cel mai puternic;
- miscarea cea mai accentuata;
- pata cea mai valorata sau cea mai grizata;
- culoarea cea mai pura ;

Contrastul reprezinta opozitia dintre

diversele elemente de limbaj
plastic

Vorbim de contraste atunci cnd putem

constata diferene sensibile comparnd
ceva (culori, forme,tonuri),etc.

Cele 7 contraste
n sine;
cald-rece ;
de cantitate( mare-mic);
clarobscur (nchis-deschis) ;
complementar ;
de calitate;
simultan;

Contrastul culorii n sine

Este cel mai simplu.Pentru a-l
reprezenta folosim culori
pure,luminoase cu intensitate puternic.
Sunt suficiente 3 culori net diferen iate.
Fora de expresie se diminueaz pe
msura ndeprtrii de culorile de baz.
exemplu:culorile secundare
oranj,verde,violet
Atunci cnd separm cu linii albe sau
negre culorile,evideniem caracterul lor
particular.

Contrastul clar-obscur

albul si negrul sunt cele mai puternice

mijloace de expresie pentru clar-obscur.
ntre cele doua extreme se desfasoara
domeniul tonurilor de gri si a tonurilor
colorate. Griul din mijloc este o culoare
silentioasa, prin neutralitatea sa. El se
animeaza doar n apropierea altor culori. El
poate servi de legatura ntre opozitii violente
de culoare. Adaugnd negru sau alb, culoarea
si pierde din intensitate.
Privind cercul cromatic, vom vedea ca
galbenul este culoarea cea mai deschis, iar
violetul cea mai intunecat. Aceasta nseamn
c ntre aceste culori exist contrastul clarobscur la cea mai puternic intensitate.

Contrastul cald-rece

Este cel mai stralucitor contrast.

rosu-oranj ( cea mai cald culoare), si bleu
turcoaz ( cea mai rece). Juxtapunerea
acestor doua culori ne da contrastul caldrece cel mai puternic.
efectul de cald sau rece variaz dac
culorile contrasteaz cu tonuri mai calde
sau mai reci. (Un ton rece va parea mai
rece pe un ton cald decat pe un ton rece, cu
atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald)
Culorile calde par sa avanseze, culorile reci
par a se retrage!

Contrastul complementar

Complementarele sunt intotdeauna

opuse pe cercul culorilor, deci una
poate fi calda si cealalta rece,
rezultand astfel un contrast placut.
Una dintre culori trebuie sa o domine
pe cealalta pentru a avea un rezultat
interesant.

Contrastul simultan

Contrast legat de contrastul complementarelor. Pentru

o anumita culoare ochiul nostru cere in mod simultan
culoarea complementara si o produce el insusi daca
nu ii este data. Deoarece culoarea creata in mod
simultan nu exista in mod real, ci e creata doar de
ochi, ea duce la o senzatie de iritare si vibratie.
Aceasta se poate intampla intre un gri si o culoare
principala, intre doua culori pure si de asemenea intre
griuri. Contrastul simultan se produce si intre doua
culori pure care nu sunt total complementare, fiecare
dintre aceste doua culori, incearca sa o respinga pe
cealalta catre complementara sa.
Pentru a minimiza efectul contrastului simultan, puteti
adauga o mica cantitate dintr-o culoare, n culoarea
adiacenta, anulnd astfel efectul.

Contrastul de calitate

Prin contrastul de calitate se ntelege gradul

de puritate sau de saturare al culorilor. Este
opoziia ntre o culoare saturat i luminoas
i o culoare tern(splcit) fr stralucire.
Culorile pot fi rupte cu ajutorul:

-albului( Galbenul devine rece. Violetul d impresia de

veselie. Albastrul nu se schimba.)

-negrului (Galbenul da un verde bolnavicios. Violetul se
pierde in gol. Carminul d violetul. Albastrul si pierde din
luminozitate. Verdele admite mai multe modulaii dect alte
culori.)
-griului. Culorile amestecate cu gri devin mai mult sau
mai putin neutre.
O culoare pura poate fi rupta cu ajutorul
complementarei sale.

Contrastul de cantitate

Contrastul de cantitate se refera la

raporturile de "marime" intre doua sau mai
multe culori. E vorba deci de contrastul
"mult-putin" sau "mare-mic".
Masele colorate nu se echilibreaza in
proportii echivalente!
Galben/oranj/rosu/violet/albastru/verde.core
spund valorilor 9 / 8 / 6 / 3 / 4 / 6 .
Atunci cand o culoare e dominanta putem
obtine un efect expresiv.
n raporturi armonioase valorile
complementarelor sunt:
-Galben: violet= 9:3
-Oranj: albastru= 8:4
Rosu: verde= 6:6

Test

Descoperii tipurile de scheme compoziionale

in urmtoarele imagini: