.

SI
,

Cea mai timpurie civilizatie

europeanii a luat na~tere in
bazinul oriental al Miirii
Mediterane, pe insula Creta.
Dupii declinul civilizatiei
cretane locul ei in a~est spatiu
a fost preluat de cultura
poporului
micenian "bogat in
aur" ~i primul
vorbitor de
limbii greacii.
I nsula Creta este situat;l In extrernitatea
sudic~ a M~rii Egee 1mpanzit~ <;le insule,
care se Intinde Intre Grecia ~i Turcia de
ast;lzi. Este posibil ca civilizatia cretan~ s~ fi
fost rezultatul unei dezvolt~ri interne, dar este
mult mai probabil ca ea s~ fi fost stimulat;l de
leg~turile comerciale ~i culturale cu Asia-Mic~
(Turcia), ~i 1ntr-o mai mic~ m~surn cu Egiptul.
Creta se putea mandri 1nc~ din jurul anului
1950 I.e.n. cu palate splendide, ora~e mari ~i
prospere, acestea fiind probabil rezultatul atat
al productiei pe scar~ mare a uleiului de m~sline ~i a vinurilor, cat ~i al comertului intens
din bazinul oriental al M~rii Mediterane.
Grecii au p~strat 1n ~colele unruItoare
memoria grandorii cretane; dar istoria acestei
O Camera ~i
salonul reginei in
palatul din Cnossos
in insula Creta.
Fiecare apartament
al suitei regale
dispunea de baie cu
un avansat ~i eficient
sistern de canalizare.
Palatul regal cretan
a fost inima civiliza,iei rninoice,
centrul commercial,
religios

~
:3
~
.E
l
~
]
.2

~i politic.

O Poporul minoic
e5te con5iderat a fi
fO5t blind ~i iubitor
al placerilor vie1ii.
Decorarea
locuintelor
le dadea
O 5ati5.fac1ie
deO5ebita. de5eOri i~i
pictau pere1ii cu
fre5Ce viu colorate.

civilizatii este lnvaluita In legenda. Conform

celei mai cunoscute dintre ele, ora~ul grec
Atena trimitea regelui cretan Minos 1n fiecare
an drept tribut tineri ~i fecioare, ace~tiafiind
sacrificati Minotaurului, monstrul jumatate om
jumatate taur din adancullabirintului. pana la
urma eroul atenian Teseu omoara bestia ~i
reu~e~tesa ~i scape din labirint.
Datorita legendei, adjectivul "rninoic" derivat din numele Minos denume~te lntreaga
civilizatie cretana. Totu~i se pare ca 1n realitate erau sacrificati rnai degraba tauri decat
oameni iar singurii expu~i pericolului erau
acrobatii, antrenati anume sa execute salturi
peste tauri, prinzandu-se de coamele acestora.
Blanzii
minosieni
Fresceleviu colorate pictate pe peretiipalatului ne sugereazaca membri societatii minoice
era:uoptimi~ti, relaxati ~i iubitori ai placerilor
vietii. Se pare ca erau pa~nici ~i se simteau In
siguranta deoarecepalatele ~i ora~elelor erau
nefortificate iar secole de-a randul soldatii nau purtat armuri.
Palatele erau formate dintr-un ~ir de
lncaperi complicat distribuite. Se presupune
ca cel mai mare palat, cel din Cnossos, era
re~edinta regala dar la fel de impresionante
erau ~i palatele din Phaistos, Mania ~i Hagia
Triada. Palatele ~i ora~ele aveau conducte de
apa ~i sisteme de canalizare.
in jurul anului 17501.e.n.1n urrna unei cataStrofe naturale, probabil un cutremur, pala9

CRETA $1 MAREA

EGEE

teleau fost avariate. Dar cultura minoic~ avea

lnc~ resursele necesare pentru a reconstrui
totul ~i mai grandios. Dup~ 1650 i.e.n. lns~,
civilizatia minoic~ fiind trecu~ de culmile dezvol~rii ei, n-a mai putut face fata unei noi catastrofe care s-a produs In jurul anului 1450
i.e.n. Probabil aceasta din urm~ a,fost legat~ de
eruptia vulcanic~ care a nimicit o mare parte a
insulei Thera afla~ la aproximativ 110 km
dep~rtare. Creta ins~~i a fost devasta~ de
giganticul val produs. Efectele acestui cutremur
au fost resimtite probabil in toa~ partea estic~
a M~rii Mediterane ~i se presupune c~ distrugerea insulei Thera a dat na~tere legendei
continentului scufundat in ocean, Atlantida.
in urma acestei catastrofe palatele nu au
mai fost reconstruite timp de cateva generar;ii

iar civiliza1;iaminosiana a disparut. S-aupastrat

numeroase tablite de lut datand din aceasta
perioada. Inscriptiile acestora sant asemanatoare primelor scrieri in limba greaca,sugecind
ca la vremea acbea Creta cazuse sub ocupatia
razboinicilor veniti din peninsula Pelopones
(Greciade astazi) -aheii sau micenienii.
Aheii erau barbari sositi pe teritoriul
Greciei dinspre nord, aproximativ simultan cu
na~tereacivilizatiei cretane. Spre deosebire de
minosieni care erau scunzi ~i nu purtau barba,
aheii erau inalti ~i barbo~i, razboinici iscusiti
utilizand carele de 11!1pta(necunoscute in
Creta). Aheii ~i-au intemeiat ora~e fortificate
fiecare ora~ avand cate o citadela sau o fortareata foarte bine aparata.
Barbarii
boga\i
in aur
Majoritatea acestor ora~e se aflau in
Pelopones, principala peninsula care formeaza sudul Greciei. Cel mai impozant dintre
acestea era Micene, amintit in poezie ~i legende ca fiind capitala marilor regi ahei ~i a
bel~ugului lor in aur. Din aceastacauza, termenul "micenian" este utilizat deobicei atunci
cand ne referim la ahei ~i la modul de viata
faurit de ace~tiain mileniul doi i.e.n.
in jurul anului 1600 i.e.n ora~ele miceniene erau inf1oritoare ~i i~i dezvoltau propria
cultura, puternic influentata la inceput de
Creta minoicl. Micenienii erau raspanditi in
aproape toate insulele marii Egee ~i odata cu
declinul Cretei ~i-au construit o retea profitabila de comert cuprinzand toata zona de est

Ora~ul

fast

Micene

canstruit

amplasament
fiind

pe un
defensiv,

incanjurat

de

ziduri.

O Suveranii erau
inmormanta1i
cu ma~ti
mortua re ca aceasta,
numita "Masca lui
Agamemnon".

Morm.1ntul

O Corpurile
neinsufle~ite
descoperite
in
mormintele
regale
din Micene erau
acoperite cu folie
__de,~,~~~"

!)
~

]
Morminte
miceniene

~
a.

timpurii
',-

~---,,~
',.

Poarta
~:;""

Sc3ri

c3tre
,

N
Poarta de
atac

t
~
r,.;~

0
I',

600

200

picioare

metri
/

10

AI\). <v
,~

~ "''.

00
Coifurile
razboinicilor
micenieni erau
confec,ionate
din
, bronz sau col,i de
;
,

...
mlstre,1

pU~1

0'
.
~ro
u
6-,

laolalta atfel incat

sa apere de
lovituri. Doar regii
~i nobilii purtau

~
~

armuri ce acoperau
tot corpul.

0
O
Qi

"
~

a Marii Mediterane. Pentru o vreme Micene

pare sa fi avut statutul unei mari puteri, capabila sa negocieze pe picior de eg~litate cu
imperiul hitit ~i cu cel egiptean.
Primele semne ale dezordinii ~i declinului
au inceput sa apara in secolul al 13-lea i.e.n.
O cauza 5'"arputea sa fi fost suprasolicitarea
fol1elor proprii in razboiul impotriva Troiei.
Principalele centre miceniene au decazut
definitiv in timpul secolului al12-lea i.e.n.
Printre alte cauze probabile se numara ~i
sosirea unui nou popor vorbitor de limba
greaca, poporul dorian. Cu toate ca aheii ~i
dorienii au convietuit ~i in finalau devenit un
singur popor, tulburarile perioadei de inceput
au determinat migrari semnificative ale
aheilor catre Ionia (coasta de vest a Turciei de
astazi).
Aproximativ prin secolul al 11-lea i.e.n.
arta scrierii s-a pierdut iai operele de arta au
disparut. Grecia devastata de catastrofe a
intrat inperioada neagra a istoriei sale antice.