Sunteți pe pagina 1din 34

.

DINA FILMA

--..

'

'

GOTII SI GFPIDII
,

,.....

-..

IN DACIA

.
.

..

STUDIO ISTORICO-LINGUISTIC
...
.

DE

B. PETRICEYCU-HASDEti,

Profegor de filologia cornparativii la Facilitate!). do Litere din BucureacY, Director General


al grehivelor StatuluT
.

'

. .
.

..

BUCURESCr

..

NOUA TIPOGRAIIIA A LABORATORILOR ROMANI


,

19. STRADA ACADEMIEL 19.

.
,

1877

www.dacoromanica.ro

..

DINA FILMA
7

GOTTI SI GEPIDIT
IN DACIA

STUDIt ISTORICO-LINGUISTIO

(600TE C-2-4Q:,p,o

DE

p1/400a,\

R01\10-

B. PETRICEICU-HASDEITI,
Profesor de filologia comparativil la Facultatea do Litere din BUCLITCtia, Director General

al Archivelor Statuld

BUCURESCT
NOLTA TIPOGRAFIA A LABORATORILOR ROMANI
19. STRADA ACADEMIET, 19.

1877
www.dacoromanica.ro

OTE
'92\

:::ACADEVE-1*
/40Mi1/4\\\C-

DINA FILMA

GOTII

I GEPIDII IN DACIA
The linguistic facts are so inextricably interwined with
historical facts, so dependent upon and developed out of
them , that the two cannot be separated in consideration
and treatment...
Whitney, Language and the study of language, VI.
Aenssere und innere Geschichte lassen tiefe Spuren in der

Sprache zurfick; wie die Erforschung dory., kein geringes Licht auf die Geschichte wirft, so erhellt auch diese
in Ailerons ',Wigan Mien die Entwickelung der Sprachen...

Benfey, aeschichte der Sprachwissensehaft, 11.

Reposatul Rosier sustinea ci, strrunutati de catrrt Aurelian peste


DunAre, Rom&nif s'at Intors de acolo In Dacia luf Tratan abia In
secolii XII sat XIII.
Unul din argumehtele sale cele maf ingenise , acela pe care
pl.n4 la dinsul nu atinsese nimenf , este
clack nu m6 inlet

desiivIqita lipsa a vechfu 1 u I element germanic in limba romama.

El 4icea :
.

,(Putinele ciivinte
cute se glsesc in grand roman, nu sint tote alt ce-va
decn nesce moderne Imprumuturi din dialectele ssesci ale Transilvanid).1
(1) Ellis ler, .Ronainische Studien, Leipzig, 1871, in-8, p. 128,

www.dacoromanica.ro

In adevr, dad, strabunii notri ati locuit mai mult timp cOsta
in csta cu Gotii, un asemenea train impreunA, in curs de vr'o dol
secoli cum ore de n'a lasat urme in limba romana I
Noi am desbatut pe larg acesta cestiune, sint acum patru ani,
in dstoria critica a Romani ion.

Notita de fata re'nprosptza resultatele dobandite acolo ,


completandu-le printr'un fapt forte important , pe care nu l'am
cunoscut inainte i prin care ele capita o noua forth,.

GOTII I GENVII IN DACIA.

Rosier i toti cati ati scris pina acum despre Goti, toti aril exceptiune, straini 0 Romani, amid 0. adversari , vorbesc despre o
dominatiune gotica peste intr 6g a Daci
Acesta este o erre capitala.
.

TOte fantinele istorice, texturi i monumente contimpurane, ne


arata pe Goti e ci n d i lucr -and numal in partea resaritena
(2) Mal de curind, teoria rsleriani a gisit un puternic antagonist in d. Dr. Julius Jung,
eruditul profesor la universitatea din Innsbruck, in cele do lucriri ale sale : Die Anfiinge
der Romiinen, Wien, 1876, in-8, 74 pagine, i : Romer und Romanen in den Donauliindern,
Innsbruck, '1877, pag. XLIV i 316. D. Jung n'a citit a nOstra' Istoriei eritied a Romanilor, pe care o citz numal pe audite. Dupi ce a cunoscut'o frig, ne, adreszi din 4 martiii
1877 o epistoli, din care ne permitem a extrage urmitorul pasagiii : (Dann glaubte ich fir
emeinen Zweck von ihren Arbeiten absehen zu }airmen, da Schuchardt in seiner Recension der
(Istoria critica a Rominilor bemerkt hatte, dass neues Material zur Entscheidung der Streit<Ache mit Rosier nicht erbracht sei, eine selbstindige historische Untersuchung darner keicneswegs ilberflissig wire. So schrieb ich dann zwei Arbeiten, um nachtriglich zu bemerken,
dass mein Raisonnement im Vaterlande der Romanen zum guten Theil lingst iiberholt seL
(Es gilt dies namentlich von den linguistischen Ausfuhrungen der Istoria critica. Gerade die(sen Punkt zum Abschluss zu bringen, fehlten mir die philologischen Kenntnisse. Ich konnte
edie Rominenfrage behandeln nur vom epigraphischen und historischen Standpunct aus. In
cdieser Hinsicht dilrften meine Arbeiten zum Theil erginzen, was die Istoria critica uns biectet. Das Studium der Lat. Epigraphik, wie es Th. Mommsen auf die deutschen Universitaten
everpflanzt hat, der Romanischen Namenforschung nach L. Steubs Methode, der vergleichen-

:den historischen Ethnographie, kann im Verein mit der Linguistik fiber die Anfiinge der
Bomnen allein Licht verbreiten. Dabei ist dies Studium von allgemeinem Interesse : die
eganze Auffassung der Wesenheit ROmischer Colonisation hingt davon ab. Von diesem Gecsichtspunct aus babe ich die Origines lhres Volkes betrachtet. Ob ich noch einmal darauf
ezuriickkommen werde, weiss ich nicht; obwol Ihre Schriften mannigfache Anregung dam
cgeben wiirden. Mit Interesse aber werde ich fortan den Gang dieser Studien in Rominien
(selbst verfolgen...,

www.dacoromanica.ro

a Romaniei actuale, incepnd dela Nistru cam pina pe la Buzet,


nicairi insa, in ma numita Oltenia, ba nici macar in vecinatatea
acestei regiuni.
Itinerarul succesivei migratiuni a Gotilor plcri, dela nord in
directiunea litoralului Marii-negre , arclandu-se el acolo, in secolul II dupa Crist, in spatiul dintre Don i Nistru, adeca la hotarul

de tot oriental al Dacia


Stabiliti aci, urmzn, din parte-le un ir de incercari de a etchbate pe malul drept al Dunarii, unde erat atrai de fama avutiel
provincielor grece.
Acest punct obiectiv fiind hotarit, calea cea mai scurta de a'l ajunge erat naturalmente gurele Dunarii , de unde Gotil mergeat
drept in Bulgaria i mai departe , multumindu-se cu posesiunea
transitrirt a actualei Besarabie i lasand sn, mai kick mult timp
pina s incepa a se gandi la Moldova, care nu se afla in drumul
ce 'i. alesesera el pentru a atinge mai curind tinta.
- In adevr,, ori-cand e in joc G-otia proprit 1is, unde reedea
forta ofensivA, i defensiva, a elementulut gotic in Dacia, o gasim

intre Prut i Nistru,


La anul 251 expeditiunea Gotilor contra Romanilor se dirige
asupra Filipopolii, de unde retragendu-se i cn,utAnd a se intrce
a-casa, urmariti fiind de armata imprixatului Decit , el apnea
spre ormul Abrit linga Varna actualA,3 adeca in cea mai drpta,

lini spre Besarabia.


intre anii 268-270

Scitii, Erulii, Pencil i


dice Zosim
Gotii pun 32;0,000 Omeni pe 6,000 vase i atack ormul Tomi in

Dobrogia. De unde plecase Ore acea formidabila flota 1 (De

ling& Niktru).4
titre anii 367-369 imparatul Valinte , voind s isbOsen, pe
Goti in propria lor trrt, face un pod pe Dunare. In ce loc anumel
Linga ormul Noviodun sat Novietun, care, dupa unanima marturi a lui Ptolemen, a Tablei Peutingeriane, a Itinerarului lui
(3) Katanesieh, Orbis antiquus ex Tabula Peutingeri, Budge, 1824, in-4, t. 1, p 362.
Zosim., I, 23.
Iornand., XVIII.
(4) Zosim., I, 42.

Aurel. Viet" XXIX.


.

www.dacoromanica.ro

Antonin, a Notitel (Dignitatum,, a lilt Procopiii, a Codicelut Teodosian etc., se afla ling actuala Isakce, adec in f a ta Besa-

rabie
Ast-fel pina la anul 370 dominatiunea gotica peste Dacia , in
intelesul cel adeverat al cuvintulut, se concentra exclusivamente

nitre Prut si Nistru.


Tocmat atunci navillesc teribilit Hunt.
Peste ramura cea mal occidental a Gotilor domnta Atanarik.
El trimite o parte din Oste pentru a recunsce positiunea Hu-

nilor, r singur se acla intr'o vale linga Nistr u.


Gonit de aci

dice contimpuranul Ammian Marcellin

Atanarik se incrca a radica un zid, prin care sa unesca malul Prutulut cu. Dunarea si din dosul caruta s pita resiste Hunilor : ta
superciliis Gerasi fluminis adusque Danubium) 6
Acest pasagiti remasese pina acum
Vote
ret inteles.
S'a crellut generalmente c Atanarik va fi ciMit un mur dela
malul occidental al Prutulut spre Dunare pina unde-va linga Galati. 7

In acest cas regele Gotilor ar fi comis un act de flagranta absurditate, act Hunit veniat dela resarit , nu dela apus, bleat et
(5) Schaffarik, Ueber die Abkunft der Slawen nach Surowiecki, Ofen, 1828, in-8, p. 116
117 : Ptolemaeus ist der erste Schriftsteller, der uns den Namen der Stadt Noviddovvov,
Noviodunum, aufbewahrt hat. Nach seiner genanen Bestimmung lag der Ort gerade an der
Stelle, wo sich der Isterstrom zu theilen anfingt. Die Tabula Peutingeriana entfernt den Ort
(26 rm. oder 5112 geogr. MI. von Arubium und 41 rm. oder 81/5 geogr. Ml. von Salsovia. Das

(Itinerarium Antonini fart es ebenfalls auf derselben Strasse an, and gibt als die niichsten
tOerter Diniguttia am Einflusse des Prut mit 20 rm. oder 4 geogr. MI. und Aegissus mit 24
cam. oder 4116 geogr. Ml. an. Die Notitia Dignitatum Imp. verlegt hieher die Legio 1 Jovia.
tNach Amm. Marcellinus schlug der General des K. Valens bei demselben eine Schiffbriicke
.auf seinem Zuge gegen die gothischen Greuthungi: Per Novidunnm, navibus ad transmittenolum amnem connexis, perrupto barbarico continuatis itineribus longius agentes Greuthumegos aggressus est. XXVII 5,. etc.
(6) Amin. Mare., XXXI, 3.
(7) Zeus, Die .Deutschen und die Nachbarstdmme, Mnchen, 1837, in-8, p. 411.
Gab.
hard!, Allgemeine Tireltgcschichte, t. 4, Brim, 1788, in-16, p. 257.
etc.
Cea mai curisi este combinatiunea lui Mannert, Res Trajani ad Danubium, Norimbergae, 1793,
in-8, p. 18 , unde printr'o trasuri de condeiti mutI murul lui Atanarik in Temeeiana. Acstl
Wire ail repetat'o apt:A altii, intre earl vedem cu mirara i pe Goose, Studien zur Geografie
und Geschichte des trajanischen Daciens, Hermannstadt, 1874, in-8, p. 30. Ca nume, Ge.
rasus al luI Ammian Marcellin nu este qi nu pike fi alt ce-va Seat Hierasus al lui PtolemeiVadeci Pratul.

www.dacoromanica.ro

n'ar fi avut cleat sk treat Prutul pe la spatele Jul Atanarik ,


prinpndu'l apol in cursa pe care f-o va fi intins cu naivitate elinsuI,

E mai probabil c zidul in cestiune Tina malul oriental al Pru-

tului cu Dunarea, baricadand ast-fel contra Hunilor anume


rei

t,
giunea Ismailulut.8 Af,t
7.1r-A.*
Constrinf din not a fugi, tior cauth scVarea irt muntir Cauca :
cad Caucala.ndensem locum.
Aci not if vedem deja departe de Prut.
A
Dar nu maf era acolo trk got i,c , de Ork-ce Atanarik
dice tot Ammian Marcellin
trebufa s'o apuce cu forta, gonind
pe Sarmatil ce o stkpkniat : (Sarmatis inde extrusis}.
Acesta ne aduce a-minte c 1 Constantin cel Mare, cu o jumatate-secol mat 'nainte, batuse pe Gotf nu pe propriul lor pknal.nt,
ci drail in terile Sarmatilor : c Victi Gothi ab exercitu Romano
e.0

.D41Lf eN

%.
.

in terris Sarmatarum.0
Fundarea casteluluf Dafne la gura Argeului, atribuita expresamente mareluf Constantin de cktra. Procopit i a cOmb positiune
topografica
de vreme ce se afia fatk, 'n fatk cu ormul Transmarisca de dincolo de Dunkre
este de o precisiune aa icnd

geometria , multumita, Tablet Peutingeriane i Itinerarulul lut


Antonin , probezk ca acele eterl ale Sarmatilor cuprindeat jumatatea cea reskritnk a Muntenief.1
Acesta justifia , pink la un punct, opiniunea d-luf Odobescu ,
cum-ck <Caucalanda. al lilt Ammian Marcellin trebul ckutat in re-

(8) 0 anti explicatiune, destul de plausibilit, este aceia pe care o d'd, Am. Tlilerry, Histoire d'Attila, Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 18 : o...Le Pruth, qui se jette dans le Danube, et qui
..longe a son cours suprieur les derniers escarpements des monts Carpathes, semblait offrir
dune ligne de defense plus sure : Athanaric y transporta son armee. Profitant des lecons des
Romains, il fit garnir de palissades et d'un rev8tement de gazon la rive droite de la rivire
gdepuis son confluent jusqu'aux defiles de la montagne....

(9) Idatius, Chron., ann. 332.Cf. Orosins, VII, 28.Paul. Dine., XI.
(10) Aci e local de a corege o grav er6re a hi Zoos, p. 434, camel tot pe aci va fi trecut si
impAratul Valinte in prima'l expeditiune contra botilor, pbvestitit in Amm. Mare., XXVII,
5 : (pope Daphnem nomine munimentum est castra metatns, ponteque contabulato supra na4vium foros flumen transgressus est.. Cetgtuia Dafne din acest pasagiii, undo se oprise armata
inainte de a I fdeut podul, este in modul cel mai limpede ae4ata.' pe termul sudic al Du'Aril, pe cind dchpsing al lui Procopig, De aedif., IV, 7, se afia pe termul nordic, Inca e
peste putinfi a vede in ambele una i acefail localitate.
1

www.dacoromanica.ro

s<4

r-

giunea Basin lul, uncle In adev6r vr'o doi niunti pOrta pina asta-ch
numele de Coca, contras din Cauca, 0 unde descoperirea tesau-

rului gotic dela PetrOsa explica forte bine faptul petrecerii pe


acolo a fugarului Atanarik.11
Acest fapt devine chiar necontestabil

dacii ne vom mai aduce aminte, pe linga cele-l'alte, c santul Saba Gotul , mar,

tirisat la anul 372 din ordinea luf Atanarik, fusese innecat, dupa

marturia unei fantintimpurane, anume in riul Buztrt : gtracxerunt Sabam ad fluvium, qui vocatur 111u s a eu s , ut ibi eum
suffocarent., 12

Ce result& ore din tote acestea 1

Numai in Moldova, r mai ales in Besarabia, Gotil sint la sine


a-cask facOnd din cand in cand cate o aparitiune pina la campia
ostica a Munteniel, dar tOte opintirile invasionare cele mai crancene reservand specialmente provincielor romane de peste Du'Are, unde '1 adenienia aurul bizantin.13
4icend acsta, nof intelegem atat pe Tervingi i pe Greutungi, adeca pe GeV In acceptiunea cea mai stens& a cuvintului,
precum i pe aa numitif Taifali, ae4ati de Ammian Marcellin
Intre Prut i Dunare,14. cart insa nici o data nu se dail in fantine
istorice ca Goti, ci tot-d'a-una numai ca aliaI ai diferitelor popOre
gotice,15 r judecand dupti, obiceiele lor,16 n'at fost
pOte
nici macar de vita germ anica.
Navala hunica a pus capt dominatiunii Gotilor chiar in Moldova, steamutandu-i mai en totil In Bulgaria, uncle ei s'an ae4at
.

(") Odobescu, Notice sur les antiquits de la .Roumanie, Paris, 1868, in-8, p. 50.
(") Acta S. Sabae Gotthi, cap. 5, in Raynart, Acta primorum martyrum, Parisiis, 1689,
in-4.
(") Amm. Marc., XXXI, 16 : cConstantinopolim, copiarum cumulis inhiantes amplissimis.*

Eunaplus, VI.
(") Amm. Mare. XXXI, 3.
Interne alt pasagiu, forte obscur, XVII, 13, Ammian Marcoffin mentioned nesce Taifall nu departe de Tisa. In genere, Taifalii se par a Ei format mici
cete, carl vagabundad dupa,' pain in asociatiune cu alte nmuri mai puternice.
(") Mamertinus, Genethliacus Maxim. Aug. c. 17 : pars alia Gothorum, adjuncta manu
Jornand., c. 16 : Ostrogotha... adhibitis sibi Thaifcdis...)
4Thaifalorum ..
A mm.
Marc. XXXI, 9: Gothi... Taifalos nuper in societatem adhibitos..., etc.
(16) Amin. Marc. XVII, 13 : thane Taifalorum gentem turpem ac obscoenae vitae flagi*tile ita accepimus mersam, ut apud eos nefandi concubitus foedere copulentur maribus pu-

iberes etc.*

www.dacoromanica.ro

la pelele Balcanului

lice Iornande

Ica i cand ar fi fost

pamintul lor de nascere.


Sub marele Teodosit se Metre& a se mai stracura intr'acolo un
rest gotic de pe malul nordic al Istrulul, i'l vedem pogorindu-se

tot din Besarabia, cad trectrea se opera anume la gurele


fluviuluf :
Corporibus premitur Peuce per quinque recurrens
Ostia barbaricos via egerit unda cruores...."

Daca, ar fi s credem pe un scriitor german din secolul IX, in


timpul set o colonia gotica mai locula Inca in Dobrogia.18
Afar& de eel trecuti in Bulgaria, mai erat alti Gotf, cart remasesera, dincolo de Nistru, unde
se iliceposteritatea lor, peste
o miO de ani, in secolul XVI, mai vorbia un dialect gotic forte
corupt.18
* * *

Ap dark, Gotii locuind departe de Olt, daca vom admite ca,


RomAnii ocupat tot atund Oltenia , result ct intalnirea intre
limbile gotica i romana nu putea fi, in casul cel mai bun, decat
numai dirt departata i trecetere, cad la mijloc intre ei se aflat
Sarmatii; un asemenea contact, negreit, ar fi fost in stare sa lase
0 el o suvenire Ore-care, fie cat de slaba, in gralul nostru; acesta
lima este un simplu ar fi putub>, o pura posibilitate, un ce e v ent ua 1, din nerealisarea drub, nu este Inca iertat nimenni de
a trage asupra inceputurilor romane vre-o conclusiune decisiva
pentru sat contra.
Faptul positiv este, ea nici e unul, cercetand cu o perfecta ne-

pOrtenire, nu gasesc la noi nemic gotic in limba, cad din tete


(") Claudian., de IV Cons. Honor., 623 sq. -- Zosim., IV, 35,
(18) Walafridus Strabo. De rebus eccles. 7, In Biblioth. Patrum t. 15, p. 184, citat In

Amon, 3acuethe Summoner o noyompoBa Clamant, Konya, 1873, in-8,


p. 142 : Gothi... in Graecorum provinciis commorantes, nostrum, i. e. theodiscum sermonem,
(habuerunt... Et Helium fratrum relatione diclicimus spud quasdam Scytharum gentes, maxi.zme Tomitanos, eadem locutione divina hactenus recitari officio,.
Despre Walafridus cf.

Wattenbach, Deutschlands Geschichtsquellen, Berlin, 1852, in-8, p. 142-4, 147-9.


(18) Hassmann, Gothica minora, in Haupt, Zeitschr. f. deutsches Alterthum, t. 1,
Cf. Hiechovius, DescriPtio Sarmatiarum, Cracoviae, 1521, in-4, cap. XI,
p. 2 i. urm.
ap. Mizler, Ristoriarum Poloniae collectio magma, Varsoviae, 1761, in-f., t. 1, p. 192.

www.dacoromanica.ro

10

pretinsele gotisme romane i romanisme gotice, pe cate f-at In-

chipuit a le hltrevecle o skirt din istoricii nostri, uncle nu sint


gotice la Romani, altele nu sint romane la Gott, unele 1 altele
in modul cum s'ati explicat
pecatuesc contra sciintei linguistice.

Reposatul Ion Maiorescu credea ck a dat peste patru romdnisme in textul gotic al lilt Ulfila :
1. Numele Romanilor : Rumoneis, Rumonim, corespunOnd formel romane poporane Rumdn;

2. Hausjan, dela romanul auzire;


3. Aljar, romanesee aiure, mai corect allure, francesesce al1-eurs, latinesce aliorsum;
4. Mais, dela romanul mai din magis. 20
De'ntait punem la o parte pe aljar, care nu este un romanism, ci
o proprietate comuna mai tuturor popOrelor neo-latine, dupa cum
narturesce insui Maiorescu, dei uitase a mai cita, pe lingk forinele romank i francesa, pe vechiul spaniol alub re, proventalul ailhors i portugesul alhur.
Reman dark cele-l'alte trei.
Hausjan provine dintr'o radical& kus, eaci in limba gotic h represinta tot-d'a-una pe un primitiv k, Or au este o acrescere din u,
incat corespundintele lul hausjan in cele-l'alte limbe ario-europee
e numal (lora elenicul xouc in 'axourrck," de unde insa pina la romanul auclire 'e cam departe.
Goticul mais, maists, maiza, e pur i simplu germanul modern
mehr, meist, lark nici o legatura cu romanul mai.
Mai avem dark un singur-singurel Rumonim sat Rumoneis, care

nici acesta nu se pretinde a fi roman ca intrgk vorbk, ci unicamente prin sonurile u in Joe de o i o in loc de ci din cele Opte
sail opt litere.
Ar fi comic ca tOte elementele romane in limba gotica srt se
reduca in urma urmelor la nisce 2/8 dintr'un cuvint!
:
.

(') Art. Romanian in Rotteek mid Welcker, Staats-Lexicon, ed 2, p. 158, citat in 11i:igler, Rom. Stud., 140, unde auroral confundii pe Maiorescu-tata.' cu fiu-seil d. T. Maiorescu.

(") Delbriick, in Kuhn, Zeitschrift fur vergleichcnde Sprachforschung, t. XVI,p. 271.


Cf, Schleicher, Compendium der vergleichenden Grammatik, ed. 3, 196.

www.dacoromanica.ro

11

Dar 0 ad romanismul e fictiv.


Crenga 1inguisticA neo-latinA cea ma germanisatA foneticesce,
este aa numitul dialect reto-roman din Elvetia,22 care 'V dk el-insusi numele de rumonsch.23
Dull in Alpi rumonsch e un efect al germanismului intre Latini,

cum ore la Dun Are aceiasi forma rumoneis ar pute srt fie viceVersa un efect al latinismului intre Germanil
Srt observam
in parentesi
cA 'n raportul ati striae din
1720 despre Oltenia, pAstrat In Archivul- secret din Viena, distric-

tul oltn Romanari, al cArui nume nu se pronuntA Ruman-, ci


Roman-, ne apare germanis at sub forma de Rumonatzi, intocmal ca in Ulfila Rumon- din Roman-.24
Fi-va dre i aci un rumAnis ?
Srt Warn dar in pace 0 pe Rumoneis sa Rumonim.

S'a spus c ar fi goticA vorba odor, dela aud contras in od, tesaur, avutik posesitme.
.

In realitate, cuvintul este de o provenintA slavick relativamente modernA.

Serbesce odora are trel acceptiuni :


1. Hanle;
2. Arme;
-

3. Prd4.25

Radicala este verbul curat slavic paws, a despula.


Odorul semnificA tot, ce se pte rApi in resbel dela un inamic,
spolia opima la vechil Romani.
S'a mai sustinut cA romanul pat ar veni din goticul badi.
Nu s'a observat insI ct patul face parte dintr'o fmilift intrgA
de termeni romani. on cart trebui studiat intr'o strinsil legAturA,
i anume :

1. Pat, lectus;
(") Cariscb, Formenlehre der rhaetoromanischen Sprache, Chur, 1852, in-8, p. 107,
115 etc.

(") Cariseb, Wrterbuch der rhaetoromanischen Sprache. Chur, 1898, in-16, p. 137.
(") Documentele lui E. Hurmuzache, in curs de publicatiune, t. 2, p. 323.
(") Itaradziez, Lexicon Serbicum, Vindobonae, 1852, in43, p. 447. Cf. Miklosich, Die
slavischen Edemente im Rumunischen, Wien, 1861, in-4, p. 33.

www.dacoromanica.ro

12

2. P t lii, cubile, stratum, pre carele se aleda stupi, legumele


<sat pemele rna, gascele cand clocesc etc. 26
3. P atur a, folium, volumen, feia, indoitura, legatura;
4. P a tur, complicO, string la un loc.
Prin urmare, ideia fundamentala a patului consistand in stratificatiune, adeca in suprapunerea unuf lucru peste un alt lucru,
este din punct in punct, in fond ca i '11 forma, albanesul pat, stagift, Stockwerk, dupa traducerea luf Hahn.27
Goticul badi, din contra, exprima, in mal tete formatiunile colaterale iderivate, notiunea pronuntata de ce-va plan, adica nestratificat, nesuprapus, cate o data chiar excavat,28 ceea-ce '1 departeza de ideea patului roman, pe care o exprima atat de bine,
din tote punctelo de vedere, numal albanesul pat.
Ca i odor sail pat, tot atat de nefericite sint cele doa gotisme
romane, pe earl le-a propus mal an-tert d. A. Xenopol, intr'un ar.

ticolnu pre convingtorcontra teoriel luf Rosier.


ll-sa dice :
... Urnig de cuvinte gotice tot s'atl Odra in limba romn5, dei intr'un nugm'er forte mic; ast-fel putem enumera cu sigur ant ti cuvintul cocostare, care
grin fmala sa stare este gotic, derivat din stork, 6r inceputul este latin, luat dela
ciconia; de asemenea cuvintul hcdtet, un apelativ pentru cant i care se deers/ dela
goticul haitan, a chiAma, 2 9

Cocostare, adeca cocor-steirc , numele moldovenesc al berzel,

sat transilvanesce curat steircbarza," unguresce eszterag, albanesce steirkiok, se chiama bulgaresce ;,treic, serbesce ,5tr1c, rusesce

cTepxs, in limba paleo-slavica rrpm, litvanesce starkus," i prin


.
.
(") Lex. Bud., p. 490.
(27) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, Lex. p. 94. In limba 1itvang, patul se
chiamg patalas, cela-ce, prin sots i prin accent, concrdl perfectamente cu remind pdturd,
ambele indicind tin prototip comun pdtara, care cat s fi fost forma dacicg a cuvintului.
Cf. Schleicher, Litauisches Lesebuch und Glossar, Prag 1857, in-8, p. 301.
Indianul
modern patthdro spat) este o formatiune priding specificg din sanskritul prastelra cpat,,
Virg nici o legatura, prin urmare, cu omofonele enropee, in earl prast=pat este e imposibilitate foneticg. Cf. Beames, A comparative grammar of modern aryan languages, London,

1872, in-8, t. 1, p. 148.


(28) Diefenbach, Woerterbuch der gothischen Sprache, Frankfurt, 1851, in-8, t. 1, p. 254.
.
(29) Xenopol In Convorbiri literare, 1875, p. 173. .
,

(") Lexie. Bud., p. 666.


.
(") Hiklosich, Die slavischen Elem. im Rumun., p. 47.-111atzenaner,

vanskych recech, Brunn, 1870, in-8, p. 314.

www.dacoromanica.ro

slum ye slo-

18

trinare nu este nici o nevoia de Germani, r cu atat mai mutt de


Gets, n dialectul carora nu se scie cum se numia barza.
Haite , care insemnza tune meute), adeca une troupe de
chiens dresses pour la chasse), Cr figurat cfiinta netrebnica);32
vorbh, pe care o at i BulgariI,33 s'a nascut din exclamatiunea de
micare hai ; francesul meute, sinonimul haitei nstre, provine de
asemenea din notiunea micariI : signifiant chose mue (mota)) ;34

tot din exclamatiunea de micare hai Serbil at format dicerea


haika cviinatOre ) .35

Scormonind pretutindeni i sgandarind tote cOrdele i corditele


limber romane, nof nu gasim nici o umbra de necontestabil gotism
macar in doa optimi ale unel singure vorbe.

Prin urmarear dice Rosier, dupa cum a i spusin timpul


dominatiunil Gotilor Romanii nu se aflat in Dacia.
Aci ne despartim de reposatul istoric dela Gratz, cad se desparte i el de prescriptiunile criticismUlui, care cerea imperiosa,
mente s proceda In urmatorul Mod :
.' 1. SA, preciseze pe o mapa, tinndu-se strict de fantine sincro-

nice, intregul spatit teritorial pe care In realitate Pat ocupat la


noi Gotil;

2. Sa probeze ca, afara din acel spatit teritorial, nu exista in


Dacia nici un locor, undo s fi putut trai Romanii departe de
Goti i sustraI influintel acestora, precum este 7-- dupa noi -7- anume Oltenia;
3. Daca demonstrk c un asemenea locor,, suficiinte pentru a

adaposti o nationalitate nascndit, nu se afla nicairi, atunci, dar


numal atund putea conchide c imparatul Aurelian nu lasase
puit de Roman in Dacia, de vreme ce nu se gasesce nici un vestigift gotic in limba romana.
Eta ce trebula s. fi facut Rosier.
(") Lexie. Bud. p. 252.
(") NIHMA11110131411.) filicltrApCKI1 [upon Acini, Zagreb, 1861, in-8, p. 534.
(84) Littre, Diet. t. 3, p. 551.Cf. Scheler, Diction. d'etymologie frangaise, Paris, 1873,
in-8, p. 301.

(") Haragl, Lexie. p. 801. Cf. Bogii, Collectio consuetudinum juris apud Slavos
meridionales, Zagreb, 1874, in-8, p. 499 : 4Taj se lov zove hakanje iii hajka, jer jedni idu
gu goru, te vi6u : ha! ha! i tijem Ogle zvjerad

www.dacoromanica.ro

Ti

14

re in limba roman& nu exi'Mai repetam dark gotisme


sta... nu, afara de until singur-singurel, care i acela-7o vom probk
nu ne-a venit dela Gotii proprit q.iv, ci dela Gepicli.
Dar eine Ore s fi fost Gepidii?
*

'Pe cand Gotii proprit if ocupat numai regiunea de peste Nistru, se afla alaturi cu dini1 un alt nm germanic, sat mai corect, o adage, separata din tulpina gotica.
Erat aa numitil Gepip.
Positiunea lor geografick in acea epoca, resulta fOrte limpede
din naratiunea lu Iornande.
El dice ea el locuisera de'nttit pe o insula a Vislei; ca, de acolo

s'at intins peste o tOrt mai man6A, fara a se departa totui de


resedinta primitiva, cad n'at Incetat de a aye vecini o ramurt a
Burgundilor, pe care si Ptoleme o pune lIng Visla,36 i In fine, ea
acestit noun patria a Gepidilor era numal munti i numal padurt,
dupt propria expresiune a unui tege al lor, care dupii Iornan-

de : cinclusum se montium quaeritans asperitate , silvarumoe


densitate constrictum. 87
Ca aceste indicatiuni in mama i cu o mapa de'naintea ochilor, e
peste putinta a nu reminisce Galitia la pOlele crescetulul resariten al Carpatilor.
Fiind-c& Gepili vorbiat goticesce, precum ni-o spune nu numal
Iornande, dar i Procopit, ar fi lasat i el In limba roman& nesce
adevarate gotisMe, dm& vre-o data noT am fi avut a faCe cu dinii; trebul, prin urmare, a studia si sfera dominatiunii lor in Dacia, dupa .cum facuram mai sus pentru Goti.
Din Galitia Gepiclit a trecut in Ungaria, Intocmai ca mai tar4iti MaghiariI.38

Textul lui Iornande este aci de o confusiune sptimintatOre, pe


care pOte cine-va s'o descurce numal dOra aducAndu-i aminte cA

entusiastul istoric al Gotilor traia pe la anul 550 si c& .tot pe a(") Geogr., III, 5.

(") Iornand., VIII.


(") tndlicher, Monum. Arpadiana, 11.

www.dacoromanica.ro

16

tuna sexiest Bizantinii Procopit, Agathias i Menandru, prin con-

texturile carora sintem datori a'l controla.


Iornande repeta mereil c Gepip stapanese Dacia intrga , pe
care raI intrga
dupa el
o stapanisera ma 'nainte Gotil.39
Cand ajunge insa a delimita topograficesce hotarele acestel do-

minatiuni a Gepipor, 4ice ca, el edeat linga fluviele Cri i


Mure, intre cart la mijloc mai bag& doa riurl cn nisce numi enigmatice : Gepidae sed.ent juxta fiumina kiarisia, Miliare, et
Gilfil, et Grissia qui amnes supradictos excedit..)41
.Acsta'l cintrga Dacia)7
'apoi toemai in asta regiune nici ca a lost vre-o data nu nu.

mai o dominatiune, dar nici macar .o invasiune gotica, despre care

si ne fi remas o silaba in fantinele anticitatii!


Intr'un alt pasagit Iornande trage hotarele teritoriulul gepidie
en totul alt-fel, i annme :
.
Prin tern Gepipor curg Hurl marl i renumite, clad despre nord i apus o
Aseala, Tisianus, despre sud marea Dunare, despre .r6sarit o etyma fluviul Taycsis, ale canal unde luti i spuminde se raped furise In Dunked)"

Tisianus fiind Tisa ; Tavsis , pe tabla Peutingeriana Tivisco,


in Prise Tcpicac, in Ptolemeil Tiptaxoq, neputend a fi alt-eeva decat
Temeul; Gepidia este dara pamintul dintre Tisa i Teme.
Cam Ore acum s impacam pe Iornande cu Iornande I

Procopit, Agathias 1 Menandru ne spun intr'un glas ca Gepi4iI stapanIail ormul Simla en regiunea invecinata, i nu ca o spun
printr'o nada afirmatiune de felul acelei a lul Iornande, clan Inregistreza un ir de evenimente petrecnte intre Gepi4i i Longobar4l,
intre Gepi4I i Greet, intre Gepi4i i Fraud etc., tote in actuala
Serbia.42

tin alt scriitor sincronic, EnnOdit, confirm& i el martilria ce-

lor trel Bizantini, punend In Gepidia apa Ulca, pe care o re-

'

(") De reb. Get., XII.


(") lb., XXII.

Cf. ibid. L.

(41) Th., V.

(") Stritter, Gaepedica, passim.

www.dacoromanica.ro

id

ennoscuse Katancsich" i 'Int pare bine c i Rosier o recumisee


a fi actuala Vuka,44 un ri drag din regiunea Sirmiulut.
Cum sa explicam ore cele doa asertiunt contradictre ale lut
Iornande fata cu necontroversabila unanimitate a lut Procopit,
Agathias, Menandru i, Ennodit 7
;
f

Istoricul got, dei traia pe la 550, totql scriea departe in Italia, copiand pe Cassiodor sat compiland de prin Ablavius i altt
scriitort perdutt, fart sa observe vre-o data ca fantinele sale nu

sint tote din aceiall epock

Extrema negliginta a lut Iornande este cela-ce l'a deochiat demult In ochit criticilor.45
Totul se limpepsce, daca vom restabili urmatrea ordine_cronologica in migratiunile Gepiilor :
Primul stabiliment, linga Visla;
Al douilea, In Galitia;
Al treilea, linga Cri i Mure;
Ultimul, intre Tisa i Teme, r peste Dunare linga
Niel intr'una din aceste patru statiunt succesive, cart tote sint

forte adeverate, cad pentru a ajunge din Galitia in Serbia calea


cea natural& ducea la Cri i la Tisa; nici intr'una din aceste
patru statiunt succesive Gepislif n'an stapanit Dacia Traiana, din
totalitatea &aril able, atinsesera o ccista a Transilvaniet.
Cum dart Iornande, de0 descrie pe larg el-Insut hotarele gepidice in primele patru migratiunt, totuI nu se satura de a celebrk
dominatiunea Gotilor i Gepii1or peste ctotius Daciae fines) 7

Aci hail el nu comae alt pacat cleat de a nu fi inteles fantinele de cart se servise.
i eta cum.

Bizantinul Procopit este autoritatea autoritatilor In cela-ce


privesce ambit taint al Dunaril.
(") Tab. Peuting., I, 801.
-- Cf. Fertig, Ennodius und seine Zeit, Passau, 1855, in-4.
(45) Nerds% Notice sun. Jornandes, in Jornandes , ed. Nisard, Paris, 1849, in-8, p. 412 :
(On dirait qu'il s'est fait un jeu barbare de jeter ces faits ple-mge, d'en rompre l'enchalneement, d'en brouiller la chronologie".Cf. despre Iornande : Frendensprung, De Jornande
sive Iordane, Monaci, 1837, in-4.Sybel,.De fontibuslibri Jordanis, Berolini, 1838, in-8.
Stahlberg, Jornandes, Muhlheim, 1853, in-4.
Wattenbaeb, op. cit., 47
52.
(44) Born. Stud., 74.

www.dacoromanica.ro

r
17

Ca secretar al luf Belisariti, el luase parte la tote straducitele


expeditiunT ale marelul capitan i cunoscea de aprOpe tot felul de
nOmurT germanice : Gotf, Gepidf, Vandalf, Longobardf etc.46
Negreit c neminf pe acest tarim nu ne va putO conduce mat
cu certitudine.
ET bine, Procopit dice intr'un loc :
Gepilif, carl stpiniat urbea Sirmit i ttDacia, dui% ce imparatul
<Justinian smulsese acea regiune de sub dominatiunea Goplor....),

Cu cate-va rindurf maT jos :


Imparatul a dat Erulilor alte cate-va locuri din Dacia In giurul Sing id unului, undo el locuesc i untold

47

Intr'un alt pasagit :


Mai 'nainte, pe *VD acia era tributar Gotilor, Gepiclii nu se
(=keel din fstele lor bocuinte de dincolo de Istr u, ccT gab, se temeati
de Goy, Meat nu cuteqat a trece fluvial."

Pentru scriitorul bizantin dincolo de Istrtu este naturalmente


termul nordic.
Prin urmare, pe termul sudic al DunArif se MIMI Gotii, carom,

le era tributar& Dacia de a colo i de grza carora tremurati


aseclafi atund lingd Tisa.

Apof 6/.41 :
<an Dacia i in Panonia sint oraple Singidun i Sirmiii pe malul Istrulul.D 4

Mal Inca :
Hotarele Daniel, unde se afld urbea Sirmiil..

50

In fine :
(") .De bello Pers., I,

1.

Cf. Photins, Myriobibl., cap. LXIII. Stadia etc.

Cf:

Teuffel, Procopius, in Schmidt, Zeitschr. f. Geschichtswiss., t. 8, 1847, p. e8, i Agathias


von Myrine, in Schneidewin, Philologus, 1846, p. 495. Dahn, Prokopius von Caesarea,.
Berlin, 1865, in-8.
Eckardt, Procop und Agathias als Quellen f. d. Gothenkrieg, Konigsberg, 1864, in-4.
(47) De bello Goth., III, 33 : Tinacctes rOlav o Ziegtov xa 4axia o T01.7 br niatfror
cbrcidag xatalectiOrtes Pdzov. 'Eire (TA Toixecfra (Moth* czerc'g loydroveavis c'TeLlato .114T49.ovg etc. sal cata lame Aaxias zwela Mmes. IlaeoltreTentano loser ccATZ tram) Zyyledv,s,

(") Ibid., III, 34.


(49) lb., I, 15.

(") Hist. arcana, 18

www.dacoromanica.ro

18

f:

cerepipst/pIneseSingidunuliSirmiulcu regiunea 1nvecinatl... 5


Daca aceste se citatiunl nu sint de ajuns, Procopit n1-ar mai
procura altele vr'o doa-trel mr mai putin decisive.

Sirmiul, adica Mitrovitz de asta-41; Singidunul sat actualul


Bielgrad; mai pe scurt Serbia, nici decum Romania danubiana,
60, dara Mai Dacia, pe care o ocupasera de'ntait Gotif dupa trecerea lor peste Dunare, precum nt-o spune i insult Iornande,52
r retragendu-se acestia, ati cuprins'o Gepii1, pogoriti acolo din
laturea vest-carpatina, unde locuisera mai 'nainte.
Confusiunea nominala intre Dacia cis-danubiana, pe de o parte,
i pe de alta Intre cele doa Dacie trans-danubiane, ale carora ho-

tare at fost tot-d'a-una forte ret definite, dar pe unde in realitate


ati stapinit cat-va timp ndmul goto-gepidic In urma invasiunil
Hunilor, a facut pe compilatori de felul 1111 lornande a plasmui
o fantastica dominatiune a Gotilor i Gepiclilor peste ttei Dacia

d'a-stanga Dunaril.
Un alt vechit scriitor tot atat de putin scrupulos, tnecriticul
i istoricesce nepasatorul E atropin.) , dupa cum 11 califica Eichhorn,"

baga i el In Dacia Traiana nu numal pe Terving1 i Taifall, dar


Inca i pe Victofal1,54 pe carl adevaratele fantine nu'i arata
nicairl decal spre apus de Terries" i despre earl nu ni se va
cita un singur fapt pe teritoriul danubian al Romaniei.
Istoricil modern!, fara a'i da ostenla de a scapera lumina din
confruntarea isvOrelor, s'ati multumit a tot repeti fabula, pina
ce, sub eleganta pna a luf ROsler, ea a luat nisce proportiunt
iperbolice pina i 'n cronologia : (Bis zum sechsten Jahrhundert
cist Dacien .der Wohnsitz germanischer Stamme).56

(51) De bello Vandal., I 2.


(52) De reb. Get., LV, descrierea cuprinderii de &Aril regele gotic Teodoric a Singidunulii,
pe care esuae subdidit ditioni.1
.
(") Geschichte der Litteratur, Gottingen. 1805, in-8, p. 387 : gin einem zwar leichten, aber
cunkritischen und historisch nachldssigen Vortrag.,
.

(") Epit . VIII, 2.


(5) Amin. Mare.. XVII, 12; Capitolin., M. Anton., XVI.
(") Rom. Stud., 62.

www.dacoromanica.ro

LIOrco

.19

(6\c3

II

ACADEM1Ei

VINA FILM A.

4?,c)A4A0-

Din istoria Gepi4ilor ne preocupa, de asta data urmatrele do


puncturi :
1. El vorbiat un dialect gotic, fiind ex Gothorum prosapia)
dupa, Iornande, sat rratxac 60141 dupa Procopiii;

2. Ei at locuit forte indelungat intr'o parte a Banatului, find


astfel , mai mult sail mai putin , vecini cu Romamil de pe la Severin.
Pe la anul 600 generalul bizantin Prise mai da inert ling& Tisa

peste urme de Gepi41, earl ins& nu mai sint atuncl o nationalitate compacta., ci nesce pbrede rem,ite.57

Acsta este ultima mentiune despre diniI, cel putin ultima


mentiune sigura."
E remarcabil
in parentes5,
e precum Gotil proprit iI
ne-at lasat un pretios monument archeologic cu o inscriptiune
Tunica in tesaurul de aur descoperit la Petrsa in regiunea Bu,

zaului," tot ala in Banat, ins& numai acolo, ni se pare a fi remas


dela Gepi4i fali un pretios monument archeologic scris cu rune,
anume tesaurul de aur desmormintat pe la finea secolului trecut
in comitatul de Torontal."
(57) Theophylact. ap. Stritter, Gepaedica p. 387.
(58) Grimm, Gesch. d. deutschen Spr., p. 464; Zeuss, op. cit. p. 441 si altii, mai citza pe
Anonymus Salisburgensis dela 863, care clice c pe timpul sell, sled . pe la finea secolului IX,
de Gepidis quidams mai locuiail inch' in Panonia. Acstl' Ott asertiune este Inert tot Eat de
putin convinetre, ca i acea a mitropolitului Eustatifi de Tesalonica, in oratiunea funebrg
asupra lui Manuil Comnen, uncle clice c acest impirat, care a domnit intre anil 1143-80,
ar fi avut a face cu cPeonii, Gepiclif i Scitils; pasagiu despre care Tafel, Komnenen und
.Normannen, Ulm, 1852, in-8, p. 24, nota 31, nescind cum al intelgi, observg : Unter den
4Pfioniern sind far dieses Zeitalter die magyarischen Ungarn, unter den Gepiden et Wa die
4Bosniaken, unter den Scythen die Petscheneger, Russen und andere transdanubische Nordclinder zu verstehena. Este positiv, in ori-ce cas, cit la intrarea Ungurilor in Panonia, r en
atAt mai mult in secolul XII, nu mai era nictiiri vr'o urma; de adeviirati Gepi41.
(59) Ve4.1 A. Odobescu in Columna lui Tralan, 1877, p. 108-134.
(80) Cf. Dietrich, Buneninschriften auf den wiener Goldgeflissen des banater Fundes, in
Pfeiffer, Germania, 1865, t. IX, p. 177-209. Pe pag. 202 : (Fest steht aus der Sprache

der Inschriften ein zum Ereis der Gothen gehriger Stamm, und aus den Runen, dass
4es nicht genau derselbe war, dem wir den Ring:von Bucarest, nrsprunglich von Pietrossa,
cverdanken.s.

www.dacoromanica.ro

20

Ori-cum ar fi, Gepip all locuit intr'o parte occidental a Banatului pina 'n secolul VII:
In acest mod, prin durata multi-secolara a unui contact fie cat
de indirect, Romanii d'a-drpta Oltulu all fost putt in stare si
am pute chiar dice
all trebuit s imprumute dela Gepidi
.

ore-cari gotism e.
o spunem de o cam data a,

Acsta se aplica mai cu deosebire

priori -- catra, acea ramificatiune a elementului roman care, ne


mai incapnd in Oltenia , unde bulele papale din secolul XIII
statistica actual& constata in unire repedea crescere a popo-

ratiunii," se Intinsese deja pe atunci, treptat i pas la pas


in directiunea Temesului.
Cu alte cuvinte, urmele gotice, daca exist& unde-va la Romani,
apol numai Mel, In Banat.

Acolo, In adevar, ne Intimpina un gotism, singurul de asta


data, dar necontestabil.
*

Archeologul banaten Simeon Mangiuca, inteun Audit fOrte re-

marcabil ca adunare de material pentru botanica poporana romwa62, dice Intre altele :
(FrumOse credinte are poporul nostril i despre locuinta Onelor din pra-Romg,
nsc6, la locul cu apele albe, nude se scald, clinele 1 unde cresce i fl6rea cea
misteri6s6, a aril trupinl este invglitg in pang de putt* i care om p6te capita
acea flare, acela este norocos, cci dinsa '1 conduce cu o atragere magid, Writ.
locurile uncle se aflg tesauril ingropati, 1 acolo, punind fl6rea pe *Ant, pe loc
es tesauril pe fata pmintiiluL Sufletul unel muieri care a vatImat IIneIe, purtat
flind de Tine spre chinuire i resplatire, ajungnd cu inele pina la locul cu apele albe i v6gAnd acolo planta, cunoscnd'o a intins mane s I o mpg din pa.

mint, dar observand'o o 4ina, I-a dat cu Weld poste maul de I-a cApt fl6rea
din maul. Dela local cu apele albe din Tora-Romb6sca, pled, clinele in diato(51) 1. Ionescu, Agricultura n Mehedinfi, Bucur. 1868, in 8, p. 200 : Poporatiunea ru-

rail din muntl s'a immultit atilt de mull, incat n'o m OM hrni pim fatal cultivabil de,
care dispune. Necesitatea este acievidinte de a eqi din meal poporatinne, ca dintr'o motel,
troIuri earl s mere i s populeze locurile cele bune din cimpiele tent
Cf. bulele pa: pale din 1236, 1238 gi. 1239, In Theiner, Monumenta Hungarix, Rome, 1859, Int t. 1, p.
150, 165, 171 : multitudo gentium terrae Ceurin..s. excrevit populi multitudo..., populi
multitudo supercreverit...;
(62) Hangiud, De insemncitatea botanicei romdnesci, in Vulcan, Fam ilia, Pesta, 1874,

nr. 43-49.

www.dacoromanica.ro

21

ride kr, tree peste muntii Orovei, peste sthnca cea mare dela Berzasca, trag la
caqiele Saschei i a Ciclovei, de aci fac excursiuni prin Banat, apoi peste muntele
4Senienic de ling Caransebe, i se intOrnh inapol in Tdra-Romhndsch. In calko4riele kr, clinele bucuros petrec pe poienele muntilor de iederl, de foion, de seamenic i de priboiu (geranium macrorhizum, grosswhrzeliger Storchschnabel),
uncle tin ele petrecerile,.osphthrile i jocurile kr, purtand cu sine cete de suflete
phchtOse spre pedepsire. hire gine este una cu nunzele Film a, mai mica, dar

-mat rea, care me tare chinuid sufletul celor morbop (cad sufletele le p6rth
ele cu sine, dr trupul sth ca i amortit a-cash in pat), i cele-ralte gine nu strica
voia ef. Despre acesta gina cet morbof, venindu-p cdnd i cdnd ceva in fire,

4se gice c murmura din buze : Filmo ! dar nu me chinui aa tare, ci 'tr'etei-me

D. Mangfuc& mai adauga, :


aTOte aceste despre cline le-am aup i scris dela muierild sciutdre din Siche-

cvita, mai virtos insh dela Ana Jurescu de nolo...

Acest& naratiune este pentru f101 cu atat mai pretiOsh, , cu cat

se pte garanta perfecta ci autenticitate.


D. Mangiuc& n'a intrevNut de loc marea important& istoric&
i linguistic& a celor povestite d-sale de car& baba Ana dela Si,chevita.

Entusiast pentru elementele latine ale nationalitgif romane,


inamic a tot ce nu e pur roman, forte rett dispus mat cu deosebire
i acesta de-mult pentru orl-ce lucru nemtesc,64 onoTabilul archeolog b&natn f-ar fi impus, de sigur, patriotica datori& de a nu lauda cfrumOsele credinte ale poporului nostru despre locuinta 4inelor), dace, ar fi banuit ch,bu1 de putin c ele

shit tocmal... gotic e!


*

Patologicesce vorbind, 41.na Filma, aa dup& cum o vedem In scenarul din legencla d-lui Mangfuch., unde bolnavul o invoca. (din

c&nd In c&nd venindulf in fire,, nu e alt ce-va dealt febra, al


cant epifenomen ordinar este delirul, irapaTpovsiv al lul Ippo() Vei Columna lui Traian, 1876, p. 360. Satul Sichevita se af15, nu departe de Duni re, spre apus de statiunea Drencova, unde se opresc vapdrele, la o distal* cam egall dela
Ortiova i dela Biserica-albii, (Weisskirchen).
,(64) Cf. Ma ug1 u cif, Tractat de originea numeluiValac, in fia

eUOTECA
www.dacoromanica.ro

* ACADEMIE\

"a.

7.

1866, nr. 88.

22

crat, bl ce a bantuit tot-d'a-una psulDun&rii-dejbs; linCepgna


din epoca kit Ovidit :
Quin etiam sic me dicunt aliena locutum,
Ut foret amentis nomen in ore tuum....

Acstit explicatiune medical& concrdrt, precum ne vom lucredinta in data, cu Intelesul etimologic al cuvintului filma.

Tremurul este punctul comun, unde febra se efoenesee i se


confund& en diversele fase ale spalmel, astfel ca, luandu-se una
drept alta, In mat multe limbi Insui numele f ebr et deriv& din

notiunea spalmel.
La Francest frayeur i effroi, do& nuante de sparma,, provin
din latinul frigor, de uncle la nof friguri e febrA 3.
La Fontaine and dice :
Un souffle, tine ombre, un rien, tout lui donnait la Pyre

vorbesce despre Cspalmrt).


La Serbi febra se chiamil, rp03tuniet, dela rpdp ctercire, ultimuT
grad de (spaImA).

Ouvintul nostru fried ctemere), la Albanesi fried, este acelag


cu grecul cppirri ctremur), de unde ppoccari coperbc <febrile.

Latinul febris Cfriguri) se afl& In legatur& cu grecul stop<


cm6 tem.) i C u germanul bebe tremur).65
In monumentele paleo-slavice, febra se numesee TIVACAKHLIA TpAr

then, TpAkcisto, bulgrtresee tresopatk sat tresca,66 din aceiaI radi-

cal& ario-europea cu sens de ctremurare), din care Persil at f&cut


tars spalm&, la Osetini tharsin ctemere), In limba zendic& tarsti
<spalmh; etc.67

Boemesce tTas Insemnzit < spalm&), r trasawka debra,.


In limba persian& cspalm&) se dice bim, Milli in genere bimari,
un fel de febr& in speed& bimari siah, literalmente bol&=spat4

in& ngfa).58
(") Littr, Diet. ad. voc.-311111enhoff ap. earth's, Grundzitge d. griech. Etym.', p. 300.
Fick, Die ehemalige Spracheinheit, Gottingen , 1873, in-8 , p. 345, 346.
Boone ister,
Keltische Briefe, Strassburg, 1874, in-8, p. 87.
,
(6) Miklosich, .Lex. palaeosl., p. 1013.
(67) Just!, Handbuch der Zendsprache, Leipzig, 1864, in-8, p. 132-3.
(66) Vallers, Lexic. Persic., t. 1, p. 304.

www.dacoromanica.ro

ir

23

Mai pe scurt, (Ana Filma, care represint& (febra) sub raportul


medical, prin insai ackta ar put sa fie (spaima) in privinta linguistica; adeca, in vre-o limba ore-care vom cerceta mai jos in
care anume
cuvintul filma, mai 'nainte de a trece la tfebra),
putea s fi avut semnificatiunea general& de (sPaima).
Omul primitiv, inzestrat cu ccorpolentissima fantasia) dup&
expresiunea.luf Vico," de obiectivitate tuturor impresiunilor sale,
fie interne sat externe.
Un pasagit din cartea lul Iob clice :
(In &duffle visurior de n6pte, dud somnul cade peste 6meni, temd i
cut remur m'afi intimpinat, i Neu sa se cutremure tote Osele mele,

i un

spirit trecu pe dinaintea mea, i perul mi se sburli pe cap; el


statu, dar nu cunoscul fala sa; un chip era in a in t ea o chil o r
m

In acest pasagit, ca i in legenda banatena a d-lui Mangiuca,


Un bolnav, , delirand in friguri, vede curl chip inaintea ochilor
sei), un chip atat de teribil incat ti se sburlesce p6rul pe cap),
1 care totui nu e in realitate decat... (un spirit).
Este <spaima-febra) personificata.
Asemeni fenomene, fie spalma), fie (febra), fie ambele intrunite, ne apar adesea in mitologia diferitelor popOre, cand ca 4ei,
cand ca 4ine, caci sexul depinde de genul gramatical al cuvinWhit."
La vechil Romani (spaima) era represintata prin tjeii Pallor 1
Favor.
La Elini prin 4eul (116poc, din aceia1 radical& cpef3 g temere,
din care am ve4ut maY sus a deriva latinul febris.
La Slavil din Carniolia, liuele corespunOtre Furielor din mitologia clasica se chiam& pLEu i maw eup,72 cel de 'ntaiii cu-

cel-l'alt dela crop aria).


Veul de destructiune din mitologia indiana , teribilul giva a-

vint dela Apzawfi ,tremur 1,

(69) Vico, Opere, Firenze, 1847, in-16, p. 88.


(70) Iob, IV, 13
17.
(71) Cf. Tylor, Die Anflinge der Cultur, fibers v. Spengel n. Poske, Leipzig, 1873, in-8, t. 2,
p. 406.

(") Marcus a S. Antonio Paduano, 1783, ap. &IMAM, .60.11`ape, Moseva, 1829-38,
in-8, t. I, p. 145

www.dacoromanica.ro

24

Cela din sudrea caruia dupit Mahabharatas'a nascut febr a,73


se chiama ATI (bhima), adeca tspaima).
Acelai nume 11 porta de asemenea in monumente sanscrite mai

mune alte eith4I reuthcise secundare, r sub forma'i cea femeisca ART (bhima,) el se aplica la pita mortii Durga i la o
nimfa din cele ise capsarasas,,74 a carora principala misiune este

de a perde pe muritori" sat de a-i innebuni."


Pentru cspalma) luata in sens exclusiv de febr a, selbatecif
Mantra, cart locuesc in Indo-china pe peninsula malaica, ai un
.4eu special, numit Hantu-bara-sisip.77

La Persi, febra este co 4ina ro*ia cu per de flacari) 78


rege, nu
In literatura sanscrita, febra e cregele blelor,,79
regina, cad sanseritul i (jvark) febra, 'e masculin.
Romanii, la call febra era femeia, aveat pe gina Febris.

0 inscriptiune, gasith in valea Hategului din Transilvania in


kcolul XVI, suna :
FEBRI. DIVAE. FEBRI
SANCTAE. FEBRI. MAGNAE.

CAMILLA. AMA. PRO.


FILIO. MALE. AFFECTO.

p. 80

La Elini divinitatea febrel era 'Macao; sail 'EcpcikriN, acelaT


pdte
pe care Omer 11 numesce (demon de spaima), descriend
cumplitele dureri ale until bolnav :
.

drupe.. Jl oi Wan ctaimov."

(") Ap. Muir, Original sanscrit texts, London, 1863, in-8, t. 4, p. 314.
(") Roth-B6ht11ngk, Sanskrit-Worterbuch, t. 5, p. 294.
(") A. de Gubernatis, Letture sopra la mitoloyia Vedica, Firenze, 1874, in-8, p. 193.
(") G. de Rialle, in Revue de linguistique,t. 9, p. 54.
(") Castelnan, to trjfahy, Revue de philologie et d'ethnographie, t. 2, 1876, p. 139.
(") Atkinson, Customs of the Women of Persia, p. 49, ap. Tylor, op. cit., t. I, p. 292.
(7) Roth-Bhtlingk, t. 3, p. 168.--Cf. Gubernatis, Enciclopedia indiana, Torino, 1867,
in-8, p. 334.
(80) Zama ins, Analecta lapidum in Dada, p. 30;publicat imprennii cu Lashio, Respublica
romana in exteris provinciis, Francofurti, 1598, in-f. Cf. Aekner u. Miller, Die rmischen

Inschriften in Dacien, Wien, 1865 in-8, p. 19.


(8u) Odyss V, 396.Cf. Darembere., Etude d'archologie medicate sur Homere, In Revue
d'archeologie, t. 12, 1865, p. 347 : oZtvyseos dsigne tonjours dans l'Iliade et dans l'Odyssee
(soft quelque chose bu quelque etre dangereux, horrible, odieux, repoussant, soit la crainte, ou
grangoisse, ou l'inconnu qui cause la douleur, par ex. : les furies (IX. 454), etc.*
.

www.dacoromanica.ro

25

In descantecele rusesci , febra este personificata prin do-spre.ecX dine cnepeptenate


i neincinse) 82
(...Druh
4ice Pictet
s'applique dans le Rigveda une
cespece de demon male ou femelle, et signifie malfaisant, nuisible,
de la racine druh, nocere velle, odisse. De la aussi clre)ha, drgha,
<malice , offense , haine, dri3gdhar,, ennemi, offenseur,, druhvan ,
<drain, qui cherche t nuire, malin, etc. Cettepersonnification du
<Dial reparait chez les Iraniens dans la Druj (au nomin. drukhs)
tclu Vendidad (Parg. VIII , passim) , le de mon f era le

<qui se jette sur les ca davres et qu'il faut chasser par


divers precedes. Les inscriptions de Persepolis offrent druga
<.comme le nom d'un esprit malin.... Un correlatif du demon

(indien druh est le lithuanien drugis, fievre et


<surtout frisson febrile. La fievre, en effet, &bait considecree comme produite par un mauvais esprit;et personnifiee comme
ctel.)83
La Boemi, dupa cum am veclut mai sus, fi:asawka este <febra);
41: ei:as <spaima); dar acelai tras ne apare in anticele poesie boeme dela Kraledvor ca (dell al spalmel) :
4.

ze stienov lesniech virazi Triis . . . 84)

Nu vom cauta de a mai immulti analogiele.


Ele sint de ajuns pentru a ne convinge ea, Filma, prin care se
idealiseza febra la Romanii din Banat, pte sa alba sensul etimologic de cspairn`a).

Dad, ins'a filma insemneza in adever spaImA,, acesta cata sa


fie anume in vre-una din acele limbi, cu earl nationalitatea romana va fi avut (ire-and vre-un punct de atingere, er mai cu deosebire Romanii din Banat.
*

Pentru a nu ne abate dela cererile metodel linguistice, s stabilim mai intMu conditiunile fonetice ale cuvintului filma.
.

(82) Caxapon, amnia pycexaro aqua, Petersburg, 1841, in-S, t. I, lib.

2, p. 24.

(") Hetet, .Les origines indo-europennes, Paris, 1863, in-8, t. 2, p. 635-6.


Cf. ibid. p. 53.
(") Hanka, Rukopis Kralodvorsky, Praha, 1843, p. 81.

www.dacoromanica.ro

26

In limba romknk silabafi- este tot-d'a-una originalk, adeck nu


provine nict o data din fa-, fe-, fu , sat din vre-o altk combinatiune eilabict.
Ca exemple avem : fig (fio), fiiu (filius), fiiastru (filiaster), ficat (ficatum), fig (figo), fir (filum),
(turc. flick), fistic (turc.
fistiq), fitil (turc. fitil), Asec (turc.
filet' (cp6XXa) etc.
Din maghiarul kep Romknif ati fkcut chip , dar pe maghiarul
fel nu rat schimbat in fil, ci Pat lksat fel.
tne o data dark, ort-unde se afik la nof silaba fi-, .aceia1 silaba
r nu alta orfli-care, trebui s fi fost in limba de uncle
s'a luat cuvintul.
Prototipul cel immediat al filmei romkne nu pte fi falma,felma, fulma, flama etc., ci neaprat filma.
Constatarea acestuf punct fonetic ne inlesnesce calea, initturtnd ori-ce etimologik nernetodick.
Sk ne intrebkm dark : de unde Ore sk fi luat Bknittenif pe llna

(Filma,?
*

Citind legenda; pe care ne-o dt d. Mangiuc'k, ne-a isbit din ca-

pul loculut caracterul vechiu germanic al totalitktif :


l;Anele calatoresc prin tera;
Ele pinta sufietele 6menilor mortl;
Filma e cea mai mica din dine;
,

Ea este tot-o-datk cea mai rea;


Ins& cele-l'alte dine se tem de dinsa.

In mitologia scan dinavk, asemeni dine se numiati norne.


In saga lut Nornagestr, Kris& dupa, celebrul scandinavist Rafn
in secolii XI sat X11,85 tret norne, calatorind prin Ora (thar fOru
(") Rafn, Antiquits russes, Copenhague,1850, in-4, t. I, p. 211 : (l'auteur ne commit
(lien de Thiodrek de Bern, c'est-i-dire de la partie allemande des traditions , et quant aux
(cithtions des chants de l'Edda, elles semblent etre faites d'apres la mmoire, et non d'apres
edes manuscrits. Ces circonstances nous portent a en faire remonter la composition a une poque tres-recule,,peut-tre au XIe on au X Ile sicle. Ce qui parle encore en faveur de cette
(conjecture, c'est qua dans les Iles de Froe ii existe sur le hros de la saga des chants qui ne
ese rattachent a aucun manuscrit, mais seulement a une tradition orale rpandue depuis un

(temps tres-ancien. Ii rsulte done de ces considerations que la saga de Nornagest doit
(tre regard& comme un petit extrait des traditions de Volsungar.*

www.dacoromanica.ro

27

th& um landit vOlvur), nemeresc la un copil in lgan ; pe card


cele dok, mai marl il bine-cuvintz& cu darnicirt, se seen, cea mai
mica (hin yngsta nornin) 1 '1 blastema...86

Jacob Grimm reproduce urmatrea narratiune, nu mai putin


caracteristia, dintr'un poet german de pe la 1200 :
<Trel surorl dine calatoriall prin Ora (ziehen durchs Land) penctru a auto, de nevoile emenilor. Cele de'ntait do& , pre-bune 1
cnesocotite, vola cu grab& s& sbre In ajutorul altora.. Cea de a
treia ins& la care ele se supuneali (als hOhere.Macht verehren) ,
numind'o Minn& a lor,, nu'i lasa sa faca binele (werden aber
von der dritten zuriickgehalten).) 87

In (Istoria Dallied, a lul Saxo Grammatieus, rI un scriitor


scandinav din secolul XII, se descrit de asemenea trel dine, dela
earl depind sortile omenesci i dintre cart cele de 'ntkitt do& sint
bune, r cea mai mica rea : ctertia vero protervioris ingenii invidentiorisque studii femina) .88
In fine, in vechia mitologiA nordic& dinele norne ne apar i ca
valkyrie,89 adec& calegtore), avnd misiunea de a lua i a purta
sufletele celor mortf.
Mal repet&m darn, nemic nu parte fi mal vechiu germ ani c,
ca cele cinci trasure din legenda d-lui Mangluca :
pinele calatoresc prin Ora;
Ele porta sufletele emenilor mortt;
Filma e cea mai mica din dine;
Ea este tot-o-datA cea mai rea;
Insk cele-l'alte dine se tern de dinsa...
.

Un asemenea complex de elemente constitutive nu ne intimpin&


(") Pasagiul intreg ve4.1 in Dietrich, Altnordisches Lesebuch, Leipzig, 1864, in-8, p. 320.
(") NIgelins Wirekere, ap. Grimm, Deutsche Mythologie, Gottingen, 1854, in-8, p. 381.

(") Saxo Gramm., Hist. Dan. p. 102, pasagiu asupra clods, Grimm, D. Myth. p. 387,
&semi : (die dritte Nymphe ist wiederum die bosgesinnte, das Geschenk der beiden ersten
verringernde.),
(") Legis, Alkuna, Leipzig, 1831, in-8, p. 160 : Denn wir finden in der nordischen Mythe,
tund.mehr noch in der Sage, Wesen vor, die wir weder den Nornen, noch anch den Walky-

crien mit Gewissheit beizhlen kronen; wenn wir gleich Mien. dass sie einer von diesen
cbeiden Cathegorien der Geisterlehre nothwendig angehoren. Vorzuglich sind die Nornen

..als To desgott in e n mit den Walkyrien verwandt*.

www.dacoromanica.ro

28

nicairf afurf , nici chiar in miturile slavice, atat de inrudite altminterea cu cele germanice.9
Este remarcabil ca la Slavi , atunci cand Vinele lor se apropia
in unele puncturf de norne, totuf vedem e i acolo tocmal cele

mai marl sint mai grabnice a face nil, r cea mai mica le mai
retine, adeca un fenomen diametralmente opus acelula din mitologia scandinava.91

0 exceptiune pina la un punct formeza Croatii.


La dinif aa numitele dine rodienite sail sudienice se asmna
re-cum cu nornele scandinave.

Profesorul Valjavec a eerie in asta privinta o monografia intr6gii, forte interesanta, in care constata ca i la Groati cea mai
mica din Vine este generalmente mai rea.92

Dar acsta apropiare e fOrte partiala, nu totala ca asemnarea


ce se observa intre Vinele germane dela nord i cele banatene ale
d-lui Mangiuca.
Croatil nu confunda nici o data pe enorna), adeca Tina prevestitOre a sortilor, cu valkyria), aceia care prta sufietele Omenilor morti.
Apoi Vinele lor nu calatoresc intr'un mod sistematic.
.
In fine, %suit d. Valjavec convine ca, Cel-l'alti Slavi ne avnd
nemic analog, s'ar /Jute banui c Croatil vor fi imprumutat conceptiunea lor despre Vine anume dela Germani."
Ori-cum ar fi, iniprumutata ori indigena, dela acsta, conceptiune pin la acea a nornelor distanta tot Inca e mare.
Grimm avusese dara i nu incetza de a aye dreptate, cand a
(00) Ve(li 110Te611)11 0 Aoat 11 op/gum cs new cymecnava, In Apollo
0T11.) Moscva, 1865-7, in-4, p. 153-196.
(") Ibid. p. 192. Cf. Grohmann, Sagen aus Bohmen, Prag, 1863, in-8, p. 4 : cDa sprach
c die eine : Nun welcben Todes soll er sterben? Durch das Beil ? Nein, sagte die andere, er
'soil erschossen werden. Thut das nicht, sagte die dritte. Ihr seht ja, sie haben uns bewir(thet,lasst ihn eines sanfteres Todes sterben... Cf. MHAAAHNOBUIN op. cit. p. 16-19,
balada bulgarit, unde cea mai mare ding vrea s om6re pe copil in data, cea a doua Ii acOrdg.
Opte ani, cea mai mid
ping la vrista de casItoril; i ICHMIceeldff, BOArapeRifi AO

Bispbal in ZypHan Milli. Ila130411. 1[1130CBIMellifil t. 52, 1846, p. 211.


(99) Valjavec, 0 rodjenicach iii sudjenicach, in revista ml Real i Jagic', Knjizernik,
Zagreb, in-8, t. 2, 1865, p. 53.
(") lb. p. 57 : To bi moglo koga navesti na misao, da su pojani o rodjenicach iii sudjeniteach Slovenci i Hrvati primili od Niemaca.
Cf. qafarjk, Motorman starozitnosti, Praha, 1837, in-8, p. 548 : cwe starych zakonech srbskych neywjce gothickych slow se wyskyti..

www.dacoromanica.ro

29

cnotiunea 4ine1or ursitre nu_s'a desvoltat la Slavh ;94 ar fi


trebuit numal, pentru a fi corect, s'a mai adauga : tclinelor celor
ursitre in sensul vechit germanic al cuvintulub>.
Nici Slavil , nici cei-l'alti vecini al RomAni1or,95 niment afath
de vechif Germani, nu ne infa,tith intrunite cele chid puncturl
esentiale din naratiunea d-lui Mangiuca :
9Ine1e calatoresc prin Ora;
Ele prta sufletele menilor morti;
Filma e cea mai mica din cline;
4j.is

Ea este tot-o-data cea mai rea;


Inst.

Tine se tern de dinsa...


* * *

Dup5, ce am constatat tiparul vechfu ger manic al intregel legende despre 4ina Filma, acuma solutiunea ni se presinta
dela sine.
In limba gotick pe care o vorbiaii nu numal Gotil proprit 44t,
dar i GepiiI eel de ling& Tisa, filma Insemnz5, sp a Im rL.

Textul ml Ulfila ne dA aest cuvint de patru ori, de doa ca


nume i de doa. ca verb, In c`ge-patru casurile preces de prepositiunea us (din), care bast, 'este aci cu totul indiferinte, ca i 'n goticul us-agiths spAimintat, din agis cspaima,, sat ca i prepositiunea analog& ex in al nostru s-paimei din ex-pavimen.
Ca nume , goticul film-, de genul feminin , se traduce tot-d'auna prin cspaima,1,.
Iata, texturile :
I. Marc XVI, 8 :
Ulfila : dizuh than sat ijos reiro jah us-filmei...
Vulgata : invasit autem eas tremor et pavor...
:Romanesce : ere' cuprinse de cutremur i de spamei...

II. Luca V, 26 :
Ulfila : jah us-filmei dissat allans...
Vulgata : et stupor prehendit omnes...
Romlnesce : i spema a cuprins pc tog...
(94) Grimm, .D. Myth. p. 407 : cDie Slawen entwickeln keine Vorstellung von den Schick4salsgottinnens.
(95) Despre dinele la truguri, cf. Ipolyi, Magyar mythologia, Pest, 1854, in-8, cap. IV :
QTandrek,.

www.dacoromanica.ro

30

Ca verb, goticul film- se traduce prin cuimirea., adecii situatin-

nea in care omul li perde cumpatul :


M. Marc I, 22 :
Ulfila : jah us-filmans vaurthun...
Vulgata : et attonitt fuerunt...
Rordnesce : 1 s'at samit...

IV. Luca IX, 43 :


Ulfila : us-filmans than vaurthun allai...
Vulgata : attoniti autem facti sunt (manes...
Romlnesce : i se 'landau tog....

LObe98, Gaugengigl", Diefenbach98 i a1i confundA pe goticul


ulfilian : film- cspaimA) cu germanulnu goticul film cpele),

explicAnd spaima prin IrMicarea pelei} sat prin ceire din


pele>.

Precum romanul speriare (= ital. spaurare) nu se inrudesce


catui de putin cu romanul per (=pilus), dei sper-i per se asmOna in aparinta, tot ala germanul film- (pele) este absolutamente alt ce-va decAt goticul film- tspaina).
Film- cpele), dupa, legea corespundintei fonetice, nu difera decat numai dew& prin sufix de grecul ntXXce i de latinul pellis, pretutindeni cu acelai inteles concret de <Tele); ct despre film(spaim'a, profesorul Fick dela Gottingen este cel de'ntaii . care a
isbutit s limpegsa originea acestei vorbe.
Ca temA verbal& , goticul us-film-an cuimire> corespunde yechfului scandinav fdlm-a covadre, sat tremurare
i grecului
(sgnduirex,; ca tema nominala, goticul us-film-ein- c spatmA} ne conduce
pte
la grecul iraXp.oc tba,tai a. de inima4
nEXcp.-Ece)

sat <agitatiune); ca punct de plecare comun pentru acsta. Intrgil familia de cuvinte, este radicala pal , conservata in latinul
(96) Gabelentz u. Lobe, Ulfilas, Lipsiae, 1843, in-4, t. 2, p. 205 : eus-filma, eigentlich mit
gerhhter (Giinse-) Haut; erschrocken, entsetzt.,
(97) Ganieugigl, Ulfilas, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. LIII us-fil
erschrocken, entsetzt,
eig. aus der Haut fahrend.,

(") Diefenbach, Vergl. Worterb., I, 34.


(99) In Dietrich, Altnord. Lesebuch, p. 438, fidract se traduce prin cumhertasten wie ein
Blinder, zittern, zagen.,

www.dacoromanica.ro

31

pel-lo draping) i 'n grecul miX-Xo) scutur); in fine, ea sens funmai bine 4 brila .100
damental, o micare violent& sat

Se scie ca. tulpina germanica primordiala se despartia din capul locului in trel ramure : cea gotica, cea'scandivav i cea teutonick. 1

Tote popOrele germanice, en earl Romanii, direct sat indirect,


mult sat putin, ati avut a face incOce dela secolul VII pima assta-41, apartin fart exceptiune ramurel teutonice.
In acsta ramura teutonica, care se desbina in sute de dialecte
i sub-dialecte, cuvintul film- cspaimaz, fie ca verb, fie ca nume,
nu se gasesce nicairf.

altar in ramura scandinava, mai apropiata de cea gotica i


dela care avem pretiOse monumente literare incepend din secolul
VIII, acesta vorba nu se afia cu vocala i, ci numal cu d in fdlma
tremurare), sat cel mult cu e, daca vom admite ca facend parte
din aceiai familia pe islandesul felmr (spainfa).162

Prin urmare, Romanii Banateni at putut imprumuta pe 4ina

Filma exclusivamente din limba gotica , nu insa. dela Gotii


proprit

cu earl n'at fost nici o data in contact, ci dela acei


Gepi4ide linga Tisa, cu carl s'at invecinat, la marginea occiden4if,

tal& a Temeianei, in curs de vr'o cati-va secoli.


Deja la Gepi4i, pOte i la Gotil Proprit q.ii, vorba film-, afar&
de sensul set ulfilian de cspaimaz, cat& s fi insemnat o 4ina,

o cnornaz sat cvalkyri&), cad Romanii din Banat imprumutara


dela dinOi nu un cuvint comun, ci anume personificatiunea cea mitica, ba inca, in legatura cu o legend& intrega de un caracter vechiu
germanic fOrte pronuntat : iuele calatoresc, purtand sufietele
Omenilor morti, Or cea mai rea din ele, dei e mai mica, totui
poruncesce 4inelor celor bune).
'100') Fick in Kuhn, Zeitschr., XIX, p. 262-3; Vergleich. Worterb. 2, p. 373; Die ehemalige
Einheit, p. 234, 339.
e")1Sch1eicher, Die deutsche Sprache, Stuttgart, 1860, in-8, p. 94.
101I Cf. Dietrich in Differ, Zeitschr. f. die Wissenschaft d. Sprache, t. 3,p. 58, uncle corn.
Pentru famipera islandesul felmr cu grecul 7C caXotica, dar i cu finesul pallet otemerei.
lia turaning a acestni din urmi, veIl Boller, Vergleichende Analyse d. magyarischen -Perbums, in Sitzungsberichte d. wiener Akademie, Phil.-hist. Cl., t. 19, p. 277.

www.dacoromanica.ro

32

Negresit insa crL 'n fragmentul biblic al lui Ulfila, de vreme ce

este biblic, nici se pte astepta cine-va de a intalni o acceptiune pagan& a vorbei film-.
In acest mod , cercetarea nstra umple o lacuna, In mitologia.
gotica.
Dar acest resultat, destul de interesant, e de tot secundar -rata;
cu importantiskma conclusiune pe care o dobandim in privinta
originilor romane.
*

Daca argumentatiunea de mai sus e corecta, apoi urmeza c :


in epoca ederii Gepililor ling Tisa, adeca in aint e des ec o -

lul VII, Romdnii locuiau deja in Temeviana.


Acsta lush, nu este tot.

Daca in Temeiana ar fi fost cuibul de unde s'at Imprastiat


Romanii in cele-l'alte directiuni sub-carpatine, atunci ar fi dus
cu dinsii de aeolo i pe Ina (Filma), a aril memoria ar pastra-o,
pretutindeni, sat macar pe id pe colea afara din Banat, dupa cum
a conservat pe strigoiu, pe tricoliciu sat pricoliciu, pe stafia sat
stahia, pe dragaica, pe papaluga sat paparuda etc.
Am cercat mult, dar ne-a fost peste putinta de a descoperi peFilma unde-va in Muntenia, in Moldova 6 'n Ardl.
Este o i'mprietate exceptionala a Banatului.
.

Asa dart nu Romanii cei-ral til. at esi't re-And din Temeiana, respandindu-se apoi pe sub plele mai spre resarit ale Carpatilor c' IlOmanii din Temeiana a venit eT dintr'o regiune mai
ged.31-AtiWatf,- dinteo

tra pe unde nu exista 'Tina Filma i care


vecina immediata a Banatuluinu pte fi decat Oltenia.
Conchidem :

In ap numita epoca gotica, Oltenia era locuita de elementul roman.


t
v_107-0
<6

,1/4ACADEMIEi*
_?on4A\\I-

www.dacoromanica.ro

Ic

OPERELE
D-LIJI

33- P 1-1TRIC=CT.T-1-13=
4 1. TiOta, i scrierile lifi Luca Strad; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
V 2. Filosofia portretului lui Tepe; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
.4 3. Analise literare externe.: Wolf, Raicevich, Eutropius, Palauzow,
etc.; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
44. Micuta; o nuvela satirica; Bucuresci, 1864, in 16. Epuis.
Nv5. Ion voila eel cumplit; on un portret i 10 gravure; Bucuresci, 1865.
in 8, pagine 246.
Putine exemplare mai sint de vinqare la autor.
'

Pretul 6 fraud.
V6. Schylock, Gobseck,i Noise; studiO literar; Bucuresci, 1866, in 8.
sa

7. Talmud; studit filosofic; Bucuresci, 1866, in,8.

8. Industria nationa14 flip en principiul concurentel; studit politicoeconomic; Bucuresci, 1866, in 8.


t/9. Razvan-voda, drama istorica in 5 acte in versuri; Bucuresci, 1869, in 8
Editiunea III.
.

V10. Istoria tolerantei religiOse in Romania : protestanti, catelief, mahometani, lipovenT i judani; editiunea.2, Bucuresci, 1865, in 8.
3 franci.
Pretul 2 fraud; pe hartia velina
11: Satirul, cliar umoristic; Bucuresci, 1866, in-fol. Epuis.

12. Archiva istorica a Romania; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomur


De vinclare la Socek.
marl.
V13. PoesiT, Bucuresci, 1873, in 8.

Deposit la Archiva Statului.

04. Istoria criticit a Ronranilor; tomul 1-ti, a 2-a editiune. Tomul II sub
pressa. In-4 mare in 2 colone fail Buie. Pretul tomulul I-224 fraud.
Deposit la autor.

1 15. Principle de Illologia comparativA. Curs tinut la, Facultatea de litere


din Bucuresci. At eit amyl patru lectiuni, pag. 10,8.
Pe chartia velina 6 fraud.
La autor.

4 fraud.

-4 16. Fragmente pentru istoria limbet romane. Elemente Dacice I.


GliTuj.
.

4(17.

plare.

Bucuresci, 1876, in-8, pe hrti velina, tiparit in 100 exem3 fraud.

Fragmente pentru istoria limbeT romne. Elemente Dade() II.


Bucuresci, 1876, in-8, pe hartia velina, tiparit in 100 exemGhTob.
plare.
3 fraud.

V18. Baudouin de Courtenay i dialectul slavo-turanic din Italia.


Cum s'a4 Introdus slavismele In limba romina? Notita linguistica.
xemplare.

Bucuresci, 1876, in-8, pe hada velina, tiparit in 100 e-

-- 2 fraud.
www.dacoromanica.ro

COLUMMA LUI TRAIAN


PRET UL ABONAMENTULUT:

Pentru Romania : 20 lei noT. Pentru strilin6tate : 30 -lei nol s6a 15 fiorinI.

Abonamentul se face numai le an.


.

La redactiunea RevistO se.pte Otsi o colectiune completrt pe anil 1870-74

coprincland scrieri originale de D MI V. Alexandri, A. Odobeku, A. PapadopolCalimah, Dr. Davila, Dr. Z. Petrescu, Dr. V. Vldescu, Gr. G. Tocilescu, V. Mauiti,

C. Esarcu, G. Misail etc.


Colectiunea pc fie-care an 30 lel noi.

Itedactiunea i Administratiunea se alit in Bucuresei,


Strada Romanit No. 17.

A eit de sub presa opera d-lui B. P. Tindal :

''1

sth

STORIA C IT CA
A

i\OMANILOR
Toni 1, editiunea II, reve'clutei ;si, forte adausci.

Patru-deci dole de tipar in 4 mare cu Cicero filrA linie.


PRETIUL 24 LEI NOT

Deposit la autor, Strada Roman No. 17.


www.dacoromanica.ro