pI'

Illj,11I1

1"'1111111111

1,111 11)11li'~IL

111,111)

1111'11/

II lIJl1I1'1

1'1111111111'1

(11111111111

lLJ)rOap' 1,01, JllLillHl1I Moldll\'

, 1 11,11 IH'll'lll'll,t,11/11,01
Ilpllrl H 0uudUJI' ('LUll era. Bilexul "de Iba.lle~Li" ~I . J " "III,I'~d 1I10ldO\
III'H(j" ~') ; silexul
"oltenesc" (de culoare neagra, translueid) a fOH(;illt,n hill II
(,11,1" 1fl:1,i. ales, in OlteDia ~i, mai putin, in sudul Munteniei in paralcl 'II Hile III
"hak,anic".
Locul zacamintelor nu se eunoa~te, dar bulga.ri d(' :111'11.1' 1
dll Hilox se gasesc, in cantitate mare, in prundi~urile din vestul Oll,olll.'1r,
~ill,tml,l "Mna!ean"
(de euloare eafenie, opac, eu linioare ~i pete nCg'm).\
1'01'11,
II tilizat pc tot intinsul Banatului
~i in S - V Tral1silvaniei. Z~L(':,n
1111
L(llo so gasesc in mun~ii Poiana Ruscai6
Alte tipuri de silex, cu l'aspindire tel'itol'iala. mai restI'insa, sint siIII III
III "losa~el",
folosit numai in Cri~ana, ~i silexul "de Oa~", utHizat in .M~I,I:I
111111'
~ ~i silexul cenu~iu din S-E TransilvanieF.
Pentru a se cunoa~te aria de raspindire a fiecarui tip de silex, anI ('Ill'
1,,,,1, toate descoperirile (respectiv toate a~ezarile din fieeare cultura, in e:ll"
H~t ga it un tip sau altul de silex) ce mi.-au fost accesibile. Din analiza hilI'
(,i101' rezultate, am ajuns la concluzia ca in neoliticul iiimpuriu, oamenii 111/'0
IILI 'uno~teau prea bine locul zaca.mintelor de silex, de aceea duceau 0 O~M'('
(',arclipsa. de materie prima. ~i erau nevoiti sa. foloseasca ~i sa "ineerce" R: (~
\Ii1ocuiasca, pc cit era, posibil, eu alte roci. Urma~ii 101'au descoperit zi'k:1
mintele ~i Ie-au cxploatatintens.
o alta concluzie este ca pina la sfiqitnl epocii neolitice purtatorii fil'
('.~'l'ei culturi, au intrebuintat
de prcferinFL un anumit tip de silex, pc 1I11gll
ldl,ele secundare, pc 8carilJred Lls;1"deo:-;ebitode la zona la zona. De exewpili.
:~I'(~alul'silexului "balcani c" coreRpunde cu ari a de l'a.spindire a cultuI'ii UII
Ille1nita ~i cu aceoa a cultul'ii Sa.lcuta, silexul "de Prut" cucel al eulLlIl'il
'()11'uteni, ia.r cel "bana.tea,n" ell aria, euUurii Vinea.
Din analiza ha.rtilol' de ra,spindiro a tipurilor de silex, mai rezull 1
(olluinta unoI' eomunita.ti de a, ocupa zonele zacamintelor de silex din tillil
Llll'ileveeine. Astfel, in primele dOU~L
faze ale culturii Boian (cind aria I'
('II pl'inuea numai 1VIuntenia), nurnarul pieselor de silex era l'edu, . !n fH,;I,:t,
Vidra, cind aceste eomunita.ti au ocupat tinuturile dinlire Dunare :;iiBalcall
~I' ob 'el'va. hrusc in a~ezarile fazei, de la nord de J)ulla.ro, 0 cre:;;tere accoll
LU<:l,fii:i.
~Lnumarului pieselor de silex: (de la citeva zeei, in pl'imele faze, liII
'('Itova mii;' in cele urmatoare).
Unde ~i cine realiza, uneltele ue silex ~ Din datele cunoscute rezull.l'
,<'it, in tot cunml epocii neolitice, uneltele se fi:'Lceauin tiecare a~ezare, d.
diMe mernbrii comunitatii. Dl.Ipa toate probabiiita.t,ile aceasta, mundi, (\I'll/
, "rectuatit de barbati. Spre :-;fir~itulepoeii, in Rudu11a.rii, in a~e7,arile eu1t.u
rHor Gumelnita ~i SaIcuta, sint ~Ltestate topoal'e mari de silex ~i virfuri dl
~agoata, lucrate prin metodo mai complicate. Consideri:'Lmea astfel de pi('HI'
IIUl)llte~.LU
fi realizate de oricino, ci de persoane eu expel'ienta indelung~Lt.:1
bune cunoscatoare ale cara.cteristicilor silexului i a metodelor de prelll
emre, respect;iv de persoane "specializatc".
Piesele amintite, spre doo/oll'
hi!' de uneltele obi~nuite, nu erau lucrate in fieca.re sta~iune, ci in "ateliel'II"
1I,1'l~Lc
nlllnai intr-un numar i'eduR de a~ezi:'Lri.In "ateliere" se produ(\(II'.I1
piON{' 111<M'i,
pentru loeuitorii din a~ezare ~i pentl'u eei din stat~iunilc dill
II ,~IIf\ 11\10111,I' ell

PI\

j'

Oamcuii din cpoca neolitica au pa,strat de la predecesorii 101'CD no~

I,in~e despre tliferite materii prime din care, in continuare, i~i faceau 1I n(\1
l,ele necesare activitatii 101'zilnice. Pe linga acestea s-au adaugat, cn ti In
pul, citeva elemente noi, inventate de ei ~i anume.: .uneltele de pi~~ra ~I(:,
rllita si mai tirziu folo~irea metalului. Uneltele utlhzate de oameml epo'll
l'ra;u f~cute uin silex, gresie silicifiata., obsidialla, piatra ~lefuita, as ~i corn,
Silex. 1VIa.joritate~,uneltelor taioase, intrebuintate de oamenii epocij,
~Lllfost lucrate din ::;ilcx. Sublinicm ca.oamenii neolitici, de~i au preluat rn todele de p~'elucrarc dc la, iIJa,inta~i, Ie-au perfect,ionat in timp, ajungind s~.
realizeze, 'in a.numitc zone, prill persoane specia,liza,te, piese mari compHc~1te, (hntr"lUt silex de calit~1te,
Analiza <:Lma,mmFt~L
i1 tipuriloI' de silex utilizate in cursul epocii, a
uus la conc1uzia ca., pilla. acum, pc teritoriul RomaDiei sint atestate 14 tipuri de silex, PU sLructmi ~i eulori (lcose?~tel. Si~t tipuri de silex fol?sit
mai intens pc ~pat,ii foartc '7aste Bi1Unumal m cuprmsul unoI' zone restnnse.
Pe linga. cle, mai a.lcs ill neoliticul timpuriu, s-a.u utilizat ~i alte roci: silex
de ca,litate i nfe.l'io<1rit,pietre de cuartit.
S-au identific:'\,t loeurile ulllle se ana za.eamintele de silex, dar nu a,
fost inc:!, descopel'it~Lnici 0 "mina. " ue extragere a silexului. :In alte parti
ale Emopd, se tie (:lL sn e,Xt;ru,gel1
prin putm'i sapate pina la nivelul stratului continind bulg(~rii de sile~', apoi Befaceau ni~e laten3~le. Silexul.e~t~'as
era preluerat in preajm~l, zac[tmintelor, pentru uzul membnlor comumtatllor
respective sau era "tmn:-;foJ:ma,ii
~n nuclee ~i 1!nelte fi?-ite, .'tr~nsrnise altor
comunita.ti vecine sa,n mal. depl1l'tate. ~neol'l, ~at~l'la. J2nma, sub for;ma
de bulgari 8au de piCROpl'eluemte pal'tJaI, era raspmdlta pc calea schlmburilor la. zeci de km de loeul za.ea.miniielor. Ulleltele neeesare se faeeau in
fiecare l1~ezare, dup~Lcum 0 uovedese piesele neterminate i a~chiile de prelucrare, ee Ie ga8im 1nLoate sta\iiuDile.
.
.
!u funetie de numarul deoscbit de mare ~e J?iese pr~v~~te ~lIl.multe
zed de a~eza.l'i, s-a ajuns la pl'ccizarea ca pc tentorml H,om~mC1pn~clp~lele
iiipuri de silex utilizate anrost : silexul "balcanic" (de eUlOarea mlerm, en
pete albicioasc, opac). Se ga,se~te in za,ci.1minte, in numeroase locuri ~in
Dobrogea ~i nordul Hulgariei, Ul1eltele din a,stfel de. si~ex a~ fost foloSlt~
de purtatorii cultmilor din Dobrogea, sudul Moldovel ~l, m~l ales, de .cel
din Muntenia si Oltenia2 s'ilexul "de PnJ,t" (de culo~re neagnl" "1'~\.IIHluCld).
ABtfel de zaca.rnil1te sint'in N -E Moldovei (la f,jtefane~ti ~i ill ",lit 10'uri,

" lelclll, Folia Faeultatis

III ie/Pili , p, 109-115.
M \"'zl
Sllfltl1,
lIola
1.

Eu"r.n COfl1~n, AAC, XVI, 1976, p, 239-248.

2 Idem, )',',,,'1'. IV. 1117li, 11. 5-18.

Scicntiarum

I\p"",,", IX, H171, p. Ifi

II

111('111,

\ '''/,1,'11/)/'11,

1I01t'l 111'.

I ~I :.

NatUl'aliul11,

II{,

Brno,

1976, p. 109-115.

''''I%jlll,''L, Pilla, in IJl'ezent, dispunem de date despl'e dOlla, ,,'I,I.'III'I'V", 'U1l111,

III ('i1,1'(' N~L
Hi.ceau topoare de silex, la Cascioarele8 (in aria cultmii GU)lio!,
,i1(,}I,) ~i a,lLul pentru vil'fmi de sageata la Orlea9 (in aria cultmii Salcuta).
tn cursul epoeii neolitice se constata ~i deosebil'i in privinta dimensiIllili uncltelor de silex. Mai multe culturi (Starcevo-Cri~, Ciume~ti, a CeraIlli(\ii liniare, Dude~ti) sint caracterizate prin unelte de dimensiuni lllici (mj('I'OJiLe).Ele oglindesc 0 traditie mai veche. Atare unelte se mai pastreaza
1/11tilllP in neoliticul mijlociu, cind incep sa fie folosite piese de 3 -4 ori
111~Li
marl. La silqitul epocii, desigur in legrLtura cu specializarea amintitil.,
H ;\,u.utilizat
unolte d eosebit de m~Lrj, cum sint lamele de silex de peste 30'
('rn lungime.
Gama uneltelOl' de silex din epoca neolitica a fost bogata10 :
1. Unea,lta principahl, era lama, eu marginilo ascutite.
La inceputul
(\pocii ele erau de tlimeDsiuni mici, ia,r 1:-0sfiqitul ei, ole erau, de obioei, de
10-15 cm lungime.
2. Ri'izu'itoem!lf ocupa locul secund, C<1 numar de piese. Erau lucrate'
JlC ca,petc do a'f?eJliiIn.ari sau pe vir1'uri de lame. Pa,rtca, activa este arcuita,
~i retu~atrL eu gdja. Sel'vr,ou. la l'azuitul pieilor de animale.
3. SefJ'I1wntele de 7(1/me enoll pl'eg-i1tite a,Dume pentru a servi ca "din(,i~ori" (:I'jX~Ltiin mme de corn) pcnLl'u i'Pcel'i. Au pc arnbele fete cite 0
portiUlw lustrll,11,a, n:-t, oglinda,
4, ln neoliti<\ul timpurin ~i 131 inccputul eelui mijloeiu se intilnesc piese
in fOl'Jl),I, de tmpez, foloNH,e,probabil, ca vlrfUl'i de pi:'Lgcaia.
[). Purtatorji
cu lturii J)[L(lc~ti, ill :-l,cel'::t~iperioniJi1, au intrebuintat
piese f;QJ, ppd'uncul, tot pcnLru virfuri de s:1g-e:'\,ta.
..
0, 8!"rfdell'le Slldi unC'lLc mai 1':-\,1'0,
In pc1'ioaclcle ITla,itiTzii ale epoeii.
7. f)i'iltitl"7e I;lnt de diJerite felmi ~i prcuominrL in s1l(llil tarii, mai ales,
III a,sez;J,l'ile cultUJ'i i. OUInelnHa.
, 8. Vir/v,rill! 17rsayenla, hiung'hjul::tl'f~, mici, sint (locumentate numai
in ase~tLl'ilo eultlllii Cucuteni .
!), TTior/,'1'('1'-j ell' siJ.!/('(I,la sa'u dr 81,ditli" i1'iUJlghiula,l'e (de 6-7 em \nalti:rne)
:,;egaNcNc 1Il1111:-1,i
III a8nZ~,1'i1
e CU}(;llrilOl:GUlHclni1~, i'i Sa,1cuta.
, 10. J.Jo'fJ{)(J,rell~de'silex', (Ie John ,I,1il'n,p('zoidaia, j?1'elungd, de obicei, de
cea 20 (\1lI.lungit ne, RillL:LLeskote,de ClNelll.t'Jl('U"
in a,riilo Gumelnita ~i Salcuta.

Gl'l~si(\siliemata. 111llJlCle zone, unde ljpse~te silexul de calitate, oarneniillin cpooa neoliLictL ,-LU1'os1inevoi1,.i stL-::;iJacrL UIJCltelc din gr'Csies'ili
mJiata. AceaRt:1 clivca,z~ ea, ~i silc:xul, da,r marginHe lmeltclor nu sint tot
:iJLitde ti:'Lio::l,Re,
]~()e", NCgase~te in Zi\'(;~L:r:rrinte
Joa,rte bogate, de-a lungul
Carpatilor, din ZOJ1:\. J'lului J3uzau, ~j pin~ dcpmte in nord, pc versantul
do est al ()arpal,ilor r~,tLNa,riteni.Uneholc de gl'esic siliciJiati1 erau raspindite
'in a~ezi1l'He din jumtLt<l,tc8Jde vest r;;iin p:'\,rtea de sud 8, J\'Joldovei, in cea
In:-oimare p8,rte a 'rru,nsilva,niei din N-E ~i plna in centrul Muntenieill.
Din astfcl (Ie g-resie s-au gcut, mai cu scam8" lame ~i ra,zuitoare.
Obsidiana : 0 alt!\, ]'oca folol;iti1, pe scara, destul de mare, a fost obs'idjrr.na12 Pe te1'itoriul Hommiei, roea so gi'i.sc~te in Muntii Apuseni, ca :;;iin
Silvia Marincscu-Bilcu,
AR, XVII, 1965, 1, p, 48-53,
C,S. Nicol:'iescu"Plop~or,
SCIV, XI, 1960, p, 367-371,
10 1\1, 1',1I1,lt's('II. /\/JI){II/ia
unellelol'
'Ii arme/of'
(/r /lit//I'(l l'Io/,IIf/l
""~'''fl/llf''
f'" /1'1'1/1If'iu/
/lrlll/fluid,
IIIII"I"I'MII, 107f1; 1':IIIo(I'nC0111~fl, In "Conl'l"'('III'(' HIli' "'/1 IIId'l d ,1,,_ d,' III jllt'I ". I "lllit''',
IC ",dwlV. 107'\, I' IIIII
I 1I
" \111 oI'fl/"
11111,1,I", l,r'sl7,
I" Id'"1 ,\\1,
11111111, 1,1070'1',1;-lIi
8

lllllll(,ii dill 11(II'dlll~lll1. cei, vlllo~-Ltlicidin estul ~Cl'aIiNilv<Lui.ci,

d:-,l,", 111 g'll/lClI'llt1
,,\1111,
bu.lg-tLl'i,I'OI:LLi
Y mid, in pozitie
seclmdara, deei de caUtate inl'ol'ioltJI':,!,1
:',
I'JrLei1lJlintebogate se aflau,.in apropiere, in Ungaria, in zona Tokay. Ma,jo
l'it,aLea,pieselor de obsidiana, descoperite in a~ezarile neolitiee, dc l:-LIloi
Nin Ldin astfel de l'OCa,care are culoare fummie ~i este a,proapetranspar(\lIl,ll,.
II partite de N-V aletarii,
s-au descoperit adevarate depozite de Iludo(\
(/(' obsidiana, dovada ca materia prima era rapindita sub 'formrL de jluel(l\l
1;\lapoi era prelucrata in diferitea~ezarl.
AnalizfL tipologica a ullelt~l()r, (\It,
:;;ja harFlol' de rasplndire a pieselor de obsidiana, permite sa forrnulaHl dLova, cOlleluzii.Obsidiana
a fost folosita din epoca paleolitica r,imezoliLidl,
Iii .~ -V taril. :tn neolitieul timpuriu,eomunit~Ltile
cUlturiiCiume~tl
~A,l1
lntrebuinl,at mai mult unelte de obsidiana decit de silex14. In arealul aminLi.tsint 8ute ~i chi:u' mii de piose de obsidianrL, datiud din aceea~i perioad:1,.
Citev~t piese de obsidian~L, sub fOltna de la.nlC, fine, microlite, slnt atesta1,ll
ill. a~ez5,rile (le tip Starcevo-Cri~
~i ale cultmii Commieii liniaa'c din Mold()v~-L.
Alte eiteva piese similare s-au gas it ~i in a~ezrLri (Un ueoliticul mijlo<;liu dill
l\1:ul1tenia, Oltenia ~i Banat. SemnaU\,m ci1 In a~ezarea de la :Liubcova S-3,U
llescoperit piese luerate din doui1 tipmi de obsidiana. Una ol'iginari'i. din ZOl1<L
'Cokay ~i alta, de culoarea albieioasa, provine, proba.lJil, din tinuturile sudicc.
Din obsidiana, in regiunile din N - V, so f,lceau lame, dzuitoare
~l
alte tipuri de unelte obi~nuite, ht,!' in tinu1jUl'ile extracarpaticc
slnt atestate numai lame mie!'olite15.
.
Piatra ~leruWi. Una, din iuvenViile de scal1lu, ale oamenilor, inea dill
zorile neoliticului, a fost re:1,liz:'l,rcal1ueltelor de pia,tra ~lej'uita16. Ele s-au
'Iucrat, de regula, din roei dm'e, dar I)\idin l'oei 1'c1ativ moi (tuf vuleanie),
ce se sparg u~or. Explieatia inea, nu a fost da,t:),. Unit eercettLto1'i eonsidera
ca roca "proaspata"
em deNtul de rezistenta,.
Evolutia uneltelor la earo ne referim N-f.l,desl'a,~Tm::t,t
pc <lollrLeai, in
p<tl'te pa,ralele in functie de forma ulleltelor ele pot Ji nepel'forate 1)ipedomte. Primele au aparut ima de la, inceputnl ncohtieului timpurill. Catl'e
Nfiqitul perioadei siut atest<Lte inN~ ~i eitevf.l, piese, ce tipologic hl,e parte
din seria celor neperfon1te, cl:'tl' earc, })l'in perf'ol'are ~i int1'odllCel'Ca unei
('ozi, au fost utilizate mai uf?ol'. ()urind dUprLaeee-n,I;\i-al~facut 3ipal'i(iia topoa)'elc perforate, ee s-au mentinut 'in uz [nai rnnltc milenii. Ambele ca,tegorii
(lo unelte s-au folosit, IU p::traJel, pina in bl'01IZul mijlociu, cbld a incetat
IlLilizarea celor neperforate.
1. Pe tel'itoriul Tra.nsilvaniei s-~tu dCi-ieoperit, in citeva puncte, unelLo masive de piatra, neperfomte, in forma de v~Lli\,tue (nncle lnngi plna la,
:\0 em). :tn seetiune ele au form.:\' l'Otuudi1, cu tU,i~ul <:tl'cuit ~i rnuehia sub(,i:l,L<1
~i <:1Jrcuita.Cele cu t:\i1)ul ~JVincl seeFunea longitudinali1 asimetricrt,
:-Iun/eau drept tesle, iar cele eu seetiunea simetricrL e::t topoM'e.
'
2.. Au urmat, in timp, cele in formrL de cala,pod (tot tosle), uncle des(,1'1 I (Ie 1l1<1Jsive,
speoifice, ma,i ales, culturii Stal'cevo-Cri~, de pe tot intinsul
; I,J '(':-\,1
II lui17. 'Cesle, de acest tip, s-au intrehuintat,
in paralel eu a,lte u~elto
VI'OIl1C
Jl1delungata, pina aproape de sfiqitu1 neoli1iieului mijlociu (in eadl'III. C'liltlll'ilor: Ceramiciiliniare"
]3oian, Precucl1teni ~i Tisa). In eulturilo
OI'l'<loIlliciiJini::l,re~i Tisa uueltele au fonne RpecHiee. Analiza traseologic:"i.

'" InfOl'lllnlie (]r In pror.

Il 1\1, I%II"'SI'I', i)"cia,
,r, VI'I,I NII/if'II,
11111"
'11',
III 1':'1/01"11 I;Pll11i", SCIV,
II

Id"III,

~III/NIII,

Engen Stoicovici,
caruia Ii I11UItitnnim
NS, VIT, 11')6:3,p, 467-475,
'12,
:.!:I, lon.~, II, ~I"
'~1I1

11, 111711.
", '!IIII

'"''

~ipe

aceasta

calc,

pI'nni/l observapia ca, in unele cazlU'i, uneltele folosite ca. L('Hlt\,atunci

('IIIe1
Ii Be strica tai~ul, erau retu~ate'putin
~i refolosite ca siipiil'ig'i.
:~.In spre sfir~itul neolitic.ului timpuriu ~i-au fa cut aparitia unelt.ele
jilnt(!, l.Itilizate ca topoare, aflate in uz pina in bronzul mijlociu. EIe au avut
tlimtlHf;inni diferite de la 10-25 em lungime ~i 5 -10 cm latime. Au predo-,
Itlill<.t cele trapezoidale (cunoscute aproape in toate culturHe neolitice)"
lIl:ti rare au fost cele dreptunghiulare
(mai ales, in ,cultura Cucuteni). To-,
poa,rcle au partea dinspre tai~ eu sectiune simetrica.
4. In tot CUI'suI epocii, mai eu seama in a doua parte, s-~u folosit,
dalf,'ile, mai mici sau mai mari, trapezoidale
sau -dreptunghiulare.
5. Este posibil ca in perioada de la sfir~itul epocii, sa fi fost utilizate'
~i '1IUt'h/,rUe, de forma aproximativ
cilindrica, prelunga, cu ambele extremiLi''q,i areuite san aproape c1repte, prevazute la mijloc de jur-imprejur,
eu 0
I;l; rl(;uire ce servea la, leg-area piesei de coac1a.F'unctia
lor nn este ]Jl'ea clara.
OCl't este ca so ga~esc, m~~iaIel', in nonlul Olteniei ~i in Transilvania.
Esteproba,bil S{Lfi fORt intrcbuintate
la extragerea sarii.
Piesele mai miei, din cate.g-oria color neperforate, erau infipte in eapatul unoI' mauijoanc de corn do corb, previ1zute Cll gaud pentru fixarea,
r,ozii. Cele ma,ri emu legate, direct de C08,<1a,in mai rnulte iTIodllri.
Primelc un dt,e perforate 8int <loeu:cnenta,te de la Miqitul neoliticnlui.
Limpuriu E;>iiLlLJORt utilizate pin~L la Rfir~itul epocii. De obicei, ele sint
111forma de p:Ln:l.,lUTlgt~pina. hL 20 en, ?i latrt pina la 10 cm. In majoritatea,
NLzurilor, :LUIIimensiuni mai 1lI lci. BIn a,u <loua,fete netede, pal'alele ~i doua,
I;~t,uri al'<:1lite xprc ta.i~. Jv.ruehin,101'cR1Je(lreapta. sau ~Lrcuita.. Orificiul are:
pina.la 2 ('Ill di:Lllldru ~i fLfORt rtLellt, 0 ;Lnllmita perioada., cn un felde "sfrelid" de 1'iH,L1':1,
(',11 a.jllLol'ul JliRipnlui
~i npci, iar mai tirzin, printr-un
Hi~LcmillgCIJiOR('llLnb rotit (Ie UlI.;1.l'<'.,
c1:l.rE;>i
in acext caz perfora.rea se fa('(';L tot Cll lIixip ~i :1,ptL,
E~te 0 })l'l'f'ol'8orc"eilind)'ica.". Dc la 0 astfel de perfoI':Ll'eTamill<% JlIieznl eilindl'ie, cc xe g-~tRl':;;tc,
a(leNc~L,in e.uprinsul a~ezarilor18.
I Ileltele (It' pi:IoLl'tL
pel'tol'a,tc n;lIa;vut fune1,ii difel'itc : topor Rimplu, topoal'e,
d uble, foal'L(~ 1':1,1' dc' In:I,ciLlci, to pO;LI'Cd I'luptil. :;;ide cioc:1ne-duble19 ARtfel
de uneltn ,Rc', plrLc~IoLl
n';"lizH, in fj<'(';Ll'(,
;L~CZ:lol'C,
r(\f(ri]1clu,nc,mai alpK, la cele'
perfora.te. In R<,hilllh. () p;.Ll'te dill LI1wltde pbte, neperfomte,
de tuf vul-'
en,nie, RO1':1,('<':1.11,
(Ill p:l, p:I.)'(;1'(%11o:Lf\tri'L,
in ZOtlGl. zi:i.citmintelor, de unde eran
I'il.f\pindite Pt~ ('<1.[(\,10 N("himhllJ'iloI', 1:~ di~jj8,n(c', apn'cia!Jile. In general, sop();Lteafil'lll~Ld, uHt'ltde de pi;LtJ'tLE;>1C'fui1):1.
<I,U jllcat llli )'01 de Nemna in tot
l'IIl'RU]elloeii IH'lllititl'. Unele din
Jiim[ foloxite ]1roba,bil ~i ca anne.
I,

de

Os. III eL!r,.;t1l('pocii Heolitic:e,in1rclJLlintarea

ORului ~1j'()Kt generalizaL;I..M:1,jol'il,:LLe,L
ohieetdo)' lll(',1'<\ Le cli.u oN J:w IJ,wte din eategoria unelte101'. Sint :Lxtfd :
- ace JrLCl.l1.e
din a.~C'hii Hubtiri de O~, ~lefuite, Unde Kint perforate
Ill,I'a.patnl opuK\'irfului aRcu(.it. Bf\te clm' ea ele au ~ervit la, cusut.
- foa,rte !Du1to pieRe de OR, lUC'l'ate din a,~chii de as ma.re sau qin
OIl.HO
rnici, emu tra.11Rfonnato prin :;;lefnil'c in im.pungiituare, utilizate pentrn
'I ,lll'irea pieilol' (pentru
opinci, cojoaee etc.) In aeela.~i scop emu acute
!;Ii I'olosite une1te mai mari, simihLre, numite suvaoe. Ele au fost int.l'C'hliintate
plll~~de curind, in aeeIa~i seop, iu pa.r(Jile de nord ale l\loldovC'i. l IIii (~tll'eLII,Loriconsidera ca, piesele masive, mai lungi de os, a,RelJ(,iLI'1:11111 ('H,p:I,t.
lid I NI~r'vit (hevt pumnale.

f(

II I"'t , ~I'J' II de uncUc de Of:> cstc l'epl'O~ 'IIt,Il,1,1jJJin datli ~l tI "'1'

IIWI':Ltc{lin a'l:wltli lrl:ltSive, avind un capat transformat
in tai~ la,1, dl'4 pI.
Hi a,scuti1i.
,
~ din os se mai faceau ~i spat1tle, apoi placute, lucrate din brw: ,(,i ell
ON,mai subtiri f;a,u mai groase, intrebuintate,
probabil, lie. ornament,Il,I"'II.
V:L.elor de lut ~i in alte scopuri casnice.
Corn. Datoritil., calitatilor sale, mai ales, din eauza rezistentci
N:l,II'
hLlovituri, eorJ,lul, ca materie prima pentru l'ealizarea uneltelor, a fost Jolo
Hit pe seara relativ larga de catre oamenii din epoca neolitica. Dintre felml
t 'le coa,rne, oamenii nedlitici au preferat pe acelea de cerb. Majoritatcal 101'
:.Ll fost de fapt "lepadate"
anual ~i adunate de oameni, din padure. M;itI
r:'IJr, cornul de cerb prelucrat provine de la animale vinate. Pentru :1, 1'1
t l'ansformata in uncalta, Re alegea portiunea necesara ~i eornul era C1'(I/O
La,t(eu 0 lama <Ie silex) de jur imprejur, pina putea fi rupt ~i a'poi prelucl'al,.
Din eorne se mecan urmatoarele
ca,tegorii de unelte :
- Celemaiimportante~imaiutile.maialef;.
in perioada timpul'i .
erau sapiiligile, lucrate dintr-o portiune groa,sa ~i arcuita de corn de eel'll
lunga de peste 20 em. Extremitatea
mai Rubtire a cornului era ascutita prill
tl'-O taietura oblica, jar in partea mai groaRa se facea orifieiul rotund Ra,1l
dreptunghiular
pentru fi xarea eozii.
- Merita. toata fLtentia"rariwle"
pentl'u seoeri, faeute din eorn Ii.
viJJ.;:1.
sau de cerb. Partea mai groasa servea drept miner, iar pe partea COli
cava a cornului, se scobea un jgheab ingust, in care se fixau segmente (fl'
lame de silex20 Astfel de ,'eceri au fost facute Kifolosite din neoliticul tint)1LlI'iU:;;ipina la, sfir~itul epocil.
'
- Tot din portiuni g'roaRo de corn de cerb se faceau m(t,n,,~oanele ell'.
(, ,a,15 em Inngime. Pe l::tmijlocullungimii
a,u ol'iiiciul de fixare a cozii, i:\.1'
ill vid 3,U 0 scobitnr~L regnlata" fi'Lcuta in rnaduva eornnlui, Kpre a servi
hI, fixarea 1JllOr piese <'topiatra. (lura, ~lefuitil. (topoa,re, teRle).
- Uncle piesc, Rcmto, fi1cuto din corn de eCl'b, pastrind "floarea."
cornuilli, au fost ntiliz::ttc dl'ept o1:ooanfi,
- Mat rar, din coarne de cm'b, de vit~, R8,Ude c~Lpl'ior,se mcoau daZ,ti.
do cca 10 em Inngime. Astfel de unelte ~-au :I'olosit, rnai ales, in neoliticul
Illijloeiu ~i tirziu.
- Cornul de ('crb a mai fost intrebuinl,at ~i la realizarea unoI' piese'
i 1\ termedia,re (cu un ca,pat bont ~i cela.lalt g-roR), care lovite, eu un fel (I<
docall, serveau la. dcspril1Clerea a,~chiiIOl' ~i htmelor de Kilex, din nuclc .,
- Tot datol'iUL rcziKtcntei cornului do cerb, din placute (gToase ell'
('C'i~ 1 em), pregatite
anurne, Ref:lcc~1ne1,t:l'I:ge de t'iv'ig (0 capeana de vinatoaJ'('),
- Pentru pescuttul pei3tilor n1.al'i ,-au intrebuintat
haTpoane, factlL.
din placa groasu" prelung-iI. (de maximum 25 em lungime), de corn de cerll
(illat rar, de os), avind 0 forma Rpecifica, eu capat de fixare pe tija, corpul
prevazut eu barbeluri (colti), de obieei, aRimetrice pe eele doua margilli
~i viriul ascntit. Astiel de harpoane se intilncsc, mai des, in a~ezarile nco
lit/ice tirzii din CimphL Dunarii, in :Banat ~i, ra,l', in Moldova.
- Din eo:r;:nde cerb se realizau ~i spa,tulele, avind 0 portiune ca 0 ]0
p:"q,ica.plata, cu marginile arcnite ~i cu un miner (de cea 1 cm grosimc')
Nlml'l" ('.11 Ko(',(,iunerotunda, Acestea au servit la razuirea fainii de pe ri~ni (,I',
cIi II l:ll,l't'o('Il,lIZ;" :'IJlleRea,datorita. frecarii, lopatica a devenit asimetl'iI'~"
HPll,ld,I<\11I dl\loH'l'iH(f\c ga.sesc, destul de dOR,in a~ezarile de tip Starccv()-(lri~.

111\
'"

111"111

'II

IIl/d'I/'

iiI. 1\ ,'\;1,

I' '

1117",2,1"

'n I,

:If,7

pi' 1,111

(,;'\.rii.

1I1LIIIHIli

~"II
1+ I'

"",III

'1111/'"

Nlllril'!

II/ (;'II'/ml'

/I"

/11/111111,

1', 7" pi

III,

VIII

dll 1111,I'ill, III I III', dllli:l, IIl'LI'7,il'l',Rl' I'<WI':I"('11111111

I "I' .111,.
dl'('III'liI, Ildt' I
d,IOR('!>iGlIl\ 1"'II!1IW~.II LlII(lIe(',uIGul'i, j)~LI'a.ld(~II11,1
11 (RI.('('.II
1 dl' 1i11'11
\ il,
adil,lIg'<I'('llIlI :0;0 rrLl:e,LUvaRde d.e uz eOll1un) 0 a,lJllmiti:'Le<lIlLit:I,I('<i(1 Iii
1'\;1,11 coneI'e~iUlli ealcaroase,
pisa,te marunt.

JI. In a doua parte a neolitieului mijloeiu (in unele ZOlIC)lIIIIL III

d( vl'eme) ~i pina la sfiI'~itulepoeii, s-a l'emmtat la, folosirea plcvPi ('II,II
g'l'CS8Jut~i pasta s-a amesteeat eu cioburi pif:;ate. Metoda s-a gellt'I'II,II\\
ell timpul, pe a,pl'oape tot tCl'itoriul FLl'ii.

Olal'iLul. Hi utl'e 1im1te eleHleIltele unei eulturi neolitice, cea niai re

pn\Zentl1tivit este cem'mic(~. :Pl'in j'or111ele sale, ua,r mai cu sean1a, priu
unele elell1ente de decorJ co 11U:-;eil1tilnese decit pe v,1sele anumitor cultmi' ea eon('em speci~Llistulul posibilitati!e
cele mai valoroase. De altj'elJ
in princi p:Ll, pe temeiul ceramicii (prin eal'tografiere~u tuturor
a~ezarilor
eu acela,~i fel de vR,se) :-;edolimitea,z:l aria de raspindjre a comunitatilor
unci culturi, dezvoltarea lor in timp, ca ~i dinamica (in spatiu) a aeelor'
colectivit~,(~i (pentru u evolu(ilc l]ol'mala). Atunci in:,;a cind, intr-o anumit~Lregiull.p, COTlst::\,tj,l,tn
('{Ls-a p1'odus modificarea brusc:l a ceramiciiJ ea
~i a, eelol'la,l1.e clemente ile eultur:l, j'a,ptul oglinde~te evenimente istoriee,
aviud (In'.pt comccin(ii:'L clislocarea sau distrugerea, vechii populaW
din
zona. n.speetiiva ~i. illloClliI'p,L ei eu 0 a,lta venita din afara. Tot pc baza
cCI'<1,micii,:-;e }ll'eei:r,cI-Lzi:'L
~i contactele pa~niee dintre locuitorii dintr-un
t,illl1t~Jcu vecilrii lor :t]Ji1rtiinlnd altor culturi.
]<'ol'lnele dcg'<I,llte ~i, mai ales, gl'ija oglinditi1 in deeorul realizat
cou"titlliei Ildieii CrLoW,l'i,l.l'I'H,lucrati1) in special) de femei. Faptul
este
conl'il'l}\(I,t prin l'\,lmliy,a,HnpreIltclor digitale pastl'ate pe 0 sCI'ie de vase.
111:O;(;lldiel'c,t()l~,l'i('i KC a,u in vcdere: A. Oompozitia pastei; B. Modul
de IlloueIH.n\; C. D'ul'lnele; .D. J)ccorul ~i E. Modul de ardol'(~.
.Ai('i II U cstc C~LZlllSi:'Lp,l'ezenti:i,n1 mni:i.nunt,it elemcnliele 8pccifice
ccr;(,miejj tuLul'll1' ell.ltul'ilol' neolitict, de pe ter'itorilll t<1,riiJci vom expune
nUHla,i UJldcLraRi:'LLlll'i,d.e (~antCter llmi general. Aceasta" eu a it mai mult
eu Clt ill CeLd.l'ltlJ'iec.1rei culturi se conBta,ta, modiheari tl'eptate (ma,i lncete
sau nmi l'cpezi), <'Ieb fazi:'LIn fu,za, fLelementelor ol.1riei.
.A.. <.hmenii epocii neoliliice inca ue Ia ineepntul utili zat'i i ceramieii
s-a,u conl'l'unLil,t eu () Kede (Ie cliJiculta1ii te1111iee, ueoareee vasele din
lut ple:,;neau la, Ui>Cf1l'e,.IJUpi:'Lun anumit l'asthuPJ s-a g:l:o;it rezolvarea
problemei prin a,mesteCtLrCfupastei ceramice cn un degresant.
Pe tcritoriul nostt'll, in' ''l.Cpa,sti1,privinta se pot defini doua perioa,cle principale:
I. III cunml neolitieuilli timpuriu ~i pin.1 spre mijloeul perlmLdei urm:ltoare, pa,r-;ta, ceramiei'L r-:ea,me:,;teca, in general, eu pleava de cereale.
Oantitatea de plc,uvi'i, era mai ma,re in eazul reeipientelor 111a,imari, d.ar
j'oarte mica aliunci cind se pregateau vase din pasta fin:l, de dirnon,'iuni
]'eduse. V8JRelemijlocii ~i 1113:t'i, din pasta a,mestecata cu pleavi1, 1111plllld~/U
fi ol'namentate
tlireet, deoarece unealta eu care se facea, de(',()1'1I1HlI ag';l,I,H,
de firele de pleava din pasta ~i s-ar fi produs adinciLIIl'i 11I'I'PlllilIILl\III
p(\m(,ii v'LRelol'.Pontru a, se evita dificulta,teaJ In (il'Oag';l,KIIpl'II,I'1i
(II.
I ~'I' Oil,
l'i, :1,va,s('lol', (',(I 1II'IIIiidiii, I'i 1)I'lln,JYIl'n't"a,L(',
K() :W0l'lIl'(':},I'll 111111111 111,(,11'.

B. Toata olrLl'ia neolitici:'L a fo:o;j;moclelata ell rnina. Mai intii K(\ iii
gatea cantitatea de pasta necei-\ara. III mLzul vaselor mai mari, inW HI' 1
cea un bot de lut de mrLrimea fundului
viitorului vas. Apoi, P(II'ROI
'are luera' , preo'atea
fl:o;iide
lut (mai <,!2'l'oase i>au mai subtiri
in hllll'(,i( (
0
','
,
mal'imea reeipientului,
late de ma,xinmJn 10 em in cazul vaseloJ' 1111
o margine a n~iei era subtiata, ~i lipita de extremita,tea ingro~ata ;1., I'll
dului vasului, apoi, trepta,t, uin nULi multe fi~ii "supmpuse",
lipik Il II
,'e realizau pal'tile componente (corp, umel'i ~i git) ale va,sului. 11'<1,(:1
I'
rea, acestei metode este doveclit.1 prin constata,rea, c.1 vasele l1('olII I'
in multe cazuri, s-au spa,lt, inca din ,reehime, de-a lungnlliniilor
U(' ('(I
tact dintre fi~ii. I.;a n,lte ca,t<.'gorii de yaw :,;pal'gcrea eSle nel'egulati:'L,
. In eadrul <lifel'iteloI' eultmi, in j'unctie de obieeiurile RpeeHiI'o, \ I
selor li sefacef1u uncle cOlll.pletaJ'i. AsMel, fie ei:'L:,;elngl'o~a, fundul ('111I1
un strat de lut, fie CrLla, ullde forrne, <lin ca,tegoria ea,;.;troanclor, li S(l H(11
ga, cite un picior masiv. Alteori, pentru a asigum spl'ijinirea ferma II I'
pacelor, pe va,scle COl'csptlDzi1toa,]'c" se ::\,plica anume 0 n~ie de 1111,
care se realiza un I)ra,g in jUl'ul gitului. In pel'ioa,clele llJai til'zii, Wi II II
verse metode, se j'i1eeau torti(icle (de exemplu fixate prin "cep").
Vasele miei ::;imijlocii fHuUma,i motlebt dupi1 0 ~ulta metoda, adllill
din "suluri" cilindriee d.e luti, c~trc i'\O"incoU\'ecau", la,lllrLl'imea neC('KII
apoiJ prin apasa,re, se ajungef.Ltot lanH j'el de fi~ii, bine lipite unele de a,ll(II
.
In aria unoI' culturi, V,t,KCl(mici ~i mijlorii, din l>fLsta,!'ina, cu 11\'
Vii subtirii, f,LUa,<lese~Lfumlul pU(iin albieuti Kpl'e interior. BxplicatiaJ (Ii'
ca incepind di.n a,Coeru
perion,eli1, ~ustfel ue vaKe se f,keau pe un SUpOI'1.I
lemn, de Int aI'S BeUlpe 0 pi::\,tra cu p::\,I'tea,de ,"URl>omb::\,ti:'L,
pc care fil' 1'1
(ri1minind nemi~c:1t) botul de luti ce :,;erVCftla modehtrc::\, p:lrtii inf'l'illill
a vasului. Avantajul metodei consta, in areca d1 y::\SUlllU lllai trebuiaJ III
cat, oi se "rotca", trcpta,t suportul fLmint,it poatc fi eon:o;iuerat ca, rilll
"stramo~ul"
rotiii Ola,l'lilui. In contillUal'C'." din f1~ii wbtiI'i, se inal1"l, \ I
suI in intregime.
I

. C. Hepertoriul
formC\IOl' ue vase difed'L, in gencI'al, de la 0 ('lilLIlI
la aUa. Mai a,les in per'ioada, (Ie f;fil'~it a epocii exifita, in ma,i rnulte cilil III
fonne prefemte. In m1zul leg,1,turilor g'enetice intre doua culturi, Ii,
lUla la alta s-au transmi:,; anumite forme de ViLSC~i dll ornamente.
In'tinuturile
noastre,toa,ti1
cemmiea neolitic8, a fost cu '1'111
<1rept, spre deosebire de regiunile veeine :o;preeRt, undo, in unele pCl'ioli1i
predominau vasele eu j'undul a,scutit sau. arcuit.
In cl-uelrul fiecarei culturi au cxistat citeva, categorii ceram i('('. I
'l'ormc i)i Ol'tl<l,tnente specifice, care s-au tl'a,nsnlis, ili. parte, de hL r:w,,1
r:l,7,~/.Rn (',IHIKCIl,I.i1"
,10 regula, :ineursul evolu1iiei normale a unei eulL,,,' 1'
1)( Iing':I, 1'111'111111'
\'(l('lIi, 'l.ll a,pal'ut unele noi. Ou timpul, cele ve(,Ili di. 1'1
~i 1-1(\
!l1I'''1 " 1\ \ 1"'1111'
('(1(' IIOj, r (' maRUI'a,diversifjc?i,l'ii flIYlC1iiOWLlI'
~i :1 III

dll'll':I,I'ilor treptate
din modul de trai ~i alimentatic.
Sc cuvine f5ubliniat
prl" .Iin categoriile
ceramice
mentionate,
unele pasLrm1za, vreme indelun~Il'I,~" formele ~i ornamentele
(uneori
ele ramin
a})t'o.x:imativ acelea~i in
1'111'1'111
cvolutiei mai multor faze ale unei culturi),
a,~tclc se dovedese mai
H41111'il>ilela evolutic
~i se ll10difica eontinuu,
adici1 uncle forme ramin la
1'4'\,II(I~'decorul sufera mici schimbari
(citeodata
este vorba, numai de schim1'111'(%Illetodei de executie a motivelor,
ele l'aminind,
in principiu,
similare).
tn neoliticul
timpul'iu
~i in diven;e culturi
din neoliticul
mijlociu,
,I' IIJ!,IIIICSCvase eu picior, in pedoada
mai veche, picioa,rele erau rotunde
~II"I III patru lobi, goale pe dinauntru
Rau masive 1. 1Vbi tirziu, picioarele
111,1'('101'
crau svelte. 0 serie de vase de la f'fiqitul
cpocii. din Moldova,
'\'I'IIII1'\ilvania, Cri~ana ~i Hanat,
au avut picim1re inalte,
goale pe dinaIlld I'll :-;;i prevazute
cu orificii, Jnai aleH, rotlmde 2. Ija sfiri3itul ncoliticuIIIl I,illlpurin, in sudul tarii eHte documentata
in cultura
Dude~ti 3, apoi
1111111
1:1,H[iqitul
,
culturii
Boian ~i in aria Vinca, categoria
ceramici1 repre'1,1'1i1,1\,1,i"t,
prin V~Lse mici ~i mijlocii,
<Ie CUlO:1,l'eneagra
sau cel1U~ie, orna"11,"1a,(,(' en grupuri
de canelul'i,
eu impnl,l:1,ta, lnstl'llita.
Aeeaf't:':t eate:111'11'PHle de origine sudica 9i ::;-a raspindit,
trepta,t,in
tinuturile
noastre,
III' 1II1 front lal'g, din rL'mci~L Hpre Muntenia
~i Oltenia,
din Macedonia
HIII'I' Ihllflat.
n. 1)(\('LH'Lllvaselor neolitiec se executa, de obicei, inainte de ardere
1!1:111'11'/'dUJ1a :1,nlere, mai ales, de catre femei.
Mud ul de ornamentare
~i motivele
decora,tive
se deosebesc
de la
o ('IJlLIII':~1<1~lta, (eu excepti,," cazurilor
de leg3.turi genetice,
de exemplu,
1IIIdl'l,;d,i-l~oi~~n, Vinca-TuJ'(la~
~i altelc).
tll pl'I'im~da de inceput a epocii, in tirnpul culturii StaI'cevo-Cri~ 1,
III 1'11I1('(,iede eategoriile
cer:1,miee, decol'ul era, format din adincituri
Cll un11'lilll,"Ill :,;pi("" ~au "in fa,gure", barbotina,
briurile
in relief, '])l'oerninen(1<11'dl\ difnl'itc forme, decorul incizat
(de exemplu in re~ea) ~i de::;tul de
1'111'1'('\ pieL~~Liml,inte de :11'doro.
(lll (,(m(ie er~ f;-a prouuk 0 <hveTsificare
~1 culturilor,
unele elemente
111'111I111(IIiLIIoI<',
ma,i cu seallli"~ cele ale categol'iei
vaHelOI' de uz eomun, s-au
1111 11(,11111(,
\'1'l'lno ilHlelungata,
se poate
::;pune pin~L h1 sfir~itul
epoch.
NI' l'I<I'\II'illl la, h;I,l'botin~~ organizata,
bl'iurile in relief eU alveolc ~i la proe"11111'"(,1'.
1111,1-;!'II':-;;i(,lil
llcolitienlui.
timpuriu,
au patI'UllH, III Moldova, eomuni11'1,(111
('IIII.III'ii
()el'~Llllicii linia,re 5, eu forme ceramice
~i ('u deem deosebite
1
tip 1'1,1(11'1"'<;ifiv(\ (,inuLurilor
noa,Rtre. Aveau bolul'i ('I'lIl1~ii, ('11lleeor spiI,tllt, d 11\Illli i i Il('.iz~),(,elutn'Tupte,
din loc in ]oc cu capl'l,(' 4k ,.notc mU7-ica,le".
('I'I'iI'\llil'rI, dill IIcoliti('lJI mijlociu
din S-E
OIl,I'lliei (cultiLlI':1, VadasLIII) II, dill 1\I111i1I'lli;~~i S-B 'rmnf5ilv:1,niei (culturn
HIIi:lIl) 7 ~i dill Moldova

(eultura
Precucuteni)
8 este
caraeterizata
prin vase eu decor excizaL 1':''\'
trasat,
aleatuit,
adesea, din spirale (in Oltenia) ; din meandre,
triunghilll'
("dinti de lup") ~i "tabla
de i?ah" (in Muntenia
~i Moldova).
Benzile H('.O
bite sau trasate
erau inerustate
,eu materie
alba. Pe aproape
tot inti IIHlIl
Dobrogei,
in aceea~i perioada,
au vietuit comunitaWe
Hamangia
9. V<l,HI,lu
lor erau elegante,
in :l'orma de pahare
sau de castroane
(eu sau f:lll'!'
picior),
Ol'namentate
prin tehnica
impunsaturHor
suecesive,
prin fn,li'lll,
excizie i?i prin incrustare
eu alb. Mai rare
sint vasele eu decor eallt,llI,l,.
In partite de vest ale Olteniei ~i in Banat,
s-a mentinut
cultura
Villi;}!, III,
avind v~tsele cu decor eanelat
sau in benzi ineizate.
0 situa1iie SilUi 1:1.1'11,
se constata
~i in S- V Transilvaniei,
in aria Turda~ 11. Pe meleag1ll' I14
din :,udul Cri~anei este atestat
deeoI'ul de aspect textil (cultura
Tii:\~\')"
iar in )mrtea de nord a CI'ii?anei, in N -V Transilvaniei
~i par1iial in Mil,
la.mm'e~, :,;-a ment~inut ill uz (din perioa,da precedenta)
deeorul pieL~lt till
eulo:},l'e brun~~ si eel format
din linH ineizate
olldulate13
In em'sut' neoliticului
tlrziu,
se eonstata
0 continuitate
culL 1l1'f1,III,
~i re:;pectiiv etnica, pe aproape
tot teritoriulr,i1rii.
Cultmile
Salcuta, ,III H,
Gumelniti:1, 15 sint earactel'izate
prin yaRe ornamelltate
cu motive
pieL:I,I,(\
eu grafit. Mai rar, la inceputul
evolutiei
lor, s-a folosit pietura
"crlHli1,' ,
(aplicatil, cl,llpa ardel'e, cu culoare
alba ~i ro~ie). In Moldova ~i in TraJIi'l11
vania, ill ~1l'iile culLurilor Cucuteni 16 ~i Petre~ti 17, ceramica 8, fost eu Q('('OI'
pictat,
deosebit
de frumos. La ineeput
cu alb, negru i?i rOi?u, iar la sl'1l'H,il,
eu brun R~1Uneagru.
In Cri~anfl" Maramure~
~i a:poi in l'ransilvani<\,
H,
Hanat s-au r~~spindit comunitatile
de tip l{om.illne~ti-Tiszapolgar
18 aVIlid
vase eu picior ina1t, prevazute
cu proem.inente
ascu~ite s~m cu decol' dill
bem:i incizate.
Le-fm unm1Jt, in acele:1,~i regilmi,
comuniLatile
culLllI'll
Gol'ne~ti -Bodrogkeresztur
19.
Il~L sfir~itul
epoeii,
in S-E tr~l'ii sint documentate
eomunitit(,i1(\
culturil
Oemavoda
I 20, cu ceralllica
total deosebiti(L, modelata
din pa,Ht.i11
amestecatr~
cn valve de scoiei s~m coehitii de melci pisate, ornamellL:l,L.
eu siruri (Ie a.dincituri
sa,u cu snuru L.
, Pl'in urrnare,
in elll'sul epoeii neolitiee
se l)ot deoRebi, la culiu!'i h\
locale, trei pcrioade
principale
:

, III' l'~I'lIlplll III \':11(':1 1.II)1IdHi

(1011 Ncslol' ~icoJnl).,sel\', 11, I\I~'\, 1, p. :ili. fig. (l).
III1'1'\1111'1",:
11('II'I'~II,
(:111"'\
I'lli.IlOl11nlll'~[
i-TisznpoJg:'II.
1':IIf{l'1I
<:OIlI~II.
I'/', ~(j. 1\171,2. p. J% 24\).
I ~I, l'I'iI"'/lI'II.I)III,J)flVIlII,
/\('1111\1'('1111,,11:'1',,,1:1,
IX. ImIX, I ,( 1', Ii:l rill: 1':"1(1\11
(:OIl1~fl,
"~I', 1,lllIlli,:,!,p.17:1
JIlO;\,lt-lo,'I'\I)(I,II'\'"\,,.S\;I\'.);I\', 11111'1.,
',p,:,!111 'HIIl,N, Vil'SSII,
'~IN, III, 1111\1\,
p. \I ~7; \:1/. 1,111111'0,1('1,
1\'11111111'111
111///(111/11/1,
Ii I, 1\\1,
n lOllN('~I01',He 1\" II, 11It11.
:.!,p. 17 ~I\; 1':IIf\I'1i
t:1""~Il,:,1II'. I\. 1111111,
" P ., 17 ~11:.l,
/I " \:""[111
(,1\1'11,I)111,1/',III I\', 10:1:1,1'. 1117 'J~h: I' 111'1III, \ 1III'Illllilil11/'1'lfflloit'11
II
11/11'/111'/
I' :11 11\,~I NI"II. IIIliI111'11'11,
11, 11171,I' r, :1"
11:1,
1\
(,I,I'IIIII'HI"10
1/1",111,
11.1\1'1/1,II '~I\I :111;1,10" r~I\'iloIII
,1\, III I' I 1(1
I) 1111
till, II~I 1\, II, I\11'1,Ii 'II
IiIII,~I 1',,11\'"'II 1II'IilIIII'I\'I "Iii, '111111,
\ [II II! I II Iii",
III,
II ,11\11
I Irl
I 111\111
I "111"" ~II I' \, 111111
I ,I, I' .1111 ,\IIj II II, 1\III I II/II/III/II
111111'11111111111
/'/111/111""1"/111,1/11111111/11/1/1
1/1'lilll
I,

8 Radu Vulpe, ESA, XI, 1937, p. 134-146;

p. 53-69; AJexandrina Alexandrescll, Dacia, NS,
CuI/UTa PrecucuLeni pe LeriLoriul Romaniei.
9 D. Berciu, Cl1/lura Ifamangia.

Hortensia Dutllitrescu, SCIV, VIII, lur, I,

V, 1961, p. 21-37; Silvia Marinescll-lllll'lI,

Eugen, Com~a,Dacia, NS, XIII, 1969, p. 11-44; Gh. Lazal'Ovici, op. cil., p. 7() j'lli
Hoska Marton, PMJH, 3-4 (25--26), Deva, 1928, p. 18-25.
12 Mircca Husu, Ban::rtica, I, 1971, p. 77-82.
1:1 Eugcn Com~a, AAC. XIII, 1973, p. 39-49.
14 D. Bet'Ciu, ConLrilmtii
... , p. 193-350.
15 Vl. Dumitrescu, Dacia, II, 1925, p. 29-102;
Ion Nestor, PZ, XIX, 1928, p. 1111 III
D. Berelu, BMJV, II, 1937, p. 31-105; iVI.Petrestu-Dimbovita, Balcania, VIII, 194fi, II, 1\1
215; D. Berciu, Conlribl1!ii ... , p. 415-478; VI. Dumitrescll, SCIV, 17, 19G6,p. 51-nil; l'IIUiII
Com~a, Balcanica, VII, 1976, p. 15-43.
lG Hubert Schmidt, Cucl1teni, 1932; VI. Dllmitrescu, Dacia, IX-X,
1945, p. II 11,1,
Hadll Vlllpe, SCIV, VII, 1956, 1-2, p. 53-93; VI. Dumitl'eSCLl,SCIV. XIV, 1963, I, p. Iii /,j
~I II p., 285-:305; M. Petrescu-Dtmbovita, RSPFirenze, XX, 1965, 1, p. 157-181; VI. 1)111111
.11'~rll,A ria CIII/llr;; CII.clllclli.
1111111
1'11111,
SIlidi.iIll' ZVI'"Ii.17, J f)(Hl,p. :'\25- 344.
IIIIk 111111111
1'111\'1'.
SC: 1\'. I. I!.l50,2, p. 220- ~24 ; l'\. Ylas,a, AMN, V. 1969, p. ').7. ,1[,
'" N \ III'NII,~:I:IV. Ir" 1111\.1,
:\, 1'. :1:)I-:W7.
'" ,'klill 111111
~1"1'llll~it 1111
1','11'1'itlllllllll, 1)1I('ill,NS, ~ II, IWill,P. 117- 77.
10

11

1. 1n neoliticul
tjmpuriu
CC18mica aVf'3, dccoru1
iIIciiat. In unele zo-ne ~i' decal' pictat
bogat (Citccn. 2\
Uura Ba,ciului 23, L(124).
2. in lleoliticul
mijlociu,
a fmt 8peciJ;ie deCOlul
incrustat
eu alb.
3. in neolitieul
tirziu
prcdomilla,
cuHmile
avind
'L1grafit :-;a,u eu cu]ori (a]b, IO~U, 1l1'glU fau blun).

din adincituli
~:i
OciJa Sibiului ~~7
.
.
eX('lzat ~l trasat,
cm amica

pictata

E. AnlerNL vaselo1' se facca, in mod di1'erit, in fUllct,je de categoria eenlJmica. :Metoda, rna,i sjmp]a a f08t pu:;:a in pI3ctica,
in cunml De~Jiticuh~
Ljmpuriu
si mijlociu,
cu p1'ilejul al delii va,:e]or de uz comUD, elm pasta
grosolaDa,.' Dacit avem in vedere
ca,racteristiei]e
~i aspectul
]01' cal e dovcdeste 0 a,rdel'o la,o tern peratma
joasa, de numa,i citeva sute de. g1a.de,
vom'; fi i])d1'optitt,it,i Sf:'Li'iustincm
ca ole au 1'ost an::e po vetr,e obl~nU1te.
No realiza 0 a)'(tere in('ga.la, ])(']'e1oii vMe]OI' dobincleitu cu]ou ('u JiUam;e
IliJerite.
Nlajo1'itaten
vai'ielor din ccle].alte eategOl'ii ~u fost arso in cup~oar~
de oH'(,rio do divcri'o tipTlri, dcowblte
do la, 0 zona ]a aHa" de ]a, pel'loalla,
la perio3i)u, (~i TIlICOl'i ('hiar in ('ad1ul aeelcl'a~i <:ul~u~j),
, ~ ,
. Dill a,wlJliz~lJ tipologid
a euptoarelOl'
de 01an e, c~m~)f'yute pl~a Ip
prezent,
r(,ZTlH~L cu, in 11l'0]i1",icul de pe t('1'it01iul ROrnHJ1Wl S-flU fO]OSlt
Lrei tipul'i de elrptoan'
:
1. CU]ltoa,n' ;::ilnpl(': cu 0 siIlguru, in~a'JlcrC, co sel'Ve~~e, in a~e]a~i
Limp, drn:p{, caHwril, de Joe (Joe,11'ie) ~i de a,n1(:re a, vasc]o1'. Sn.lt gropl r~iunde (de obj('ci) :-;fLlIovak. 1n f'cct.nme :}1:~Joana de ~runc]:l1 de COD, eU
malu!'i llOll~ii,0. GUl'f\. (:uptol'u]ui,
~ervind ~I drept gm fI, de Joc, era la,rga,
:-;i se an~\) h pf),l'LCfLf;11]l('.rimll'i1. Vatm clrptoarcloJ:
se 1'ca,]jza dintr-un
s~rat
~Ic lipitunl.. MaJIIl'i1e g'l'opilol' :sint tot o ca:UIlfI, a~'~e ]fL ro.~~, ~ 1?~ 0 grosnll.e
care djJ'el'u, ill fIUW\,i(, de durf\,ti1 ~i de mtelli'iIiatef), utIllZ:1l'H CllptOlUlUJ.
in groap~L i'ieill1.lodUN%1l fLLit va;::ek, cit ::;i?11Lterialtll1.c:mJIOS (po~te numai ja,rul), da{,miUi, I'nptllhli (.;1.Yf\i'elu, in inllpul a~'de)']], YCD,ea,U 111 cont,LCt (li)'('(' L (' II rO('H] ('111m\.]'('fI, ]or l1U l':-;t(' llJi dOl 111,)" pI ezell Lmd, adesea7
"
.
'l" )Jere 1'1
.
pete de ('oHlo'Ln'. 1n ;::pi'i,I'lllla,
Y'.If'elllJ', ~e vcde cu~ ..;',,11I1CZ11.
i~ or lll~~
prLstreazil" JH' () :1Tiumili1, g'l'o:-;ime, ('uloa1'c inC'llJf'D. <la,tonia, unCl ~~'d~n
illeomp]el ('. Nub]ini('lll ('iI, 111f\,:-;Ucl de ('ll]Jl\'f\lO, mderca
nu putea fJ 1'eghLt~lJ.Va,Reh' ('nHl :C;Upll:-;l'
1Il1('i md('lj H'<.lucMoalc, de aecrfL capMau culoarea ceDURie :-;;111ncn.gl'ii,.
.
St~'(Iierl',l, ,LlIl~LmlirtiL{La eyolutjei
cnptom'elor
(le1>cl'ise 25, ne duee
_ in Rta(l iul ,1(~tiual a.l CCl'cet{Lrilol' - b conduzia
ca, a,stfel de cuptoare
au
j'ost intJ'(:hlliu\,<1.t/(\ il\ lwolitieul
mijloeiu
~i tirzill, 1~ul1lai in sudul ~arii, ~i
<LIIume: :I,) in f; ..-B Olteniei
(in ;)~eZa,rl:':Lde In, Va.da,stra, bza Vadastra
H, S-;),U dei'i('()ll(,l'it c-itJpva, euvtoarp) .26; b) in M.un~('nia (in .a~e~a,rea de la.
()('l'nica, :-;-,Ul g:l.i'iit 11on{Leuptoa.re
dlJ~~a'~~I' Bolmtmeanu),
l~l" m a~~z~:'~a
"llInelnit('f1,ll:\ (taz"L Sultana,)
de Ia Val'a~tJ, un CUptOI> c) ~n Dobl?e-"e;.)"
Ill, 'l'ec!lirg]lio],
:-\-fL dp;::eopcrit
un cuptor 27, putm ,ueoseblt,
apar\imlnd

"' 1\1. Nica,

"2
2~
2.1]
:'ij

1'(1

Dacia, N.S., XXL1977,

p.13-5:~.
d(' la JuliU
Pall], ciiJuiG
li 1l1llq,1I111illl ~i II(' 111"'11,11
,\'I:'S':1.I'Z,/17,1!l72.2.p.17'I-l!)7.
11-:\'11111 :;:1111 1'111, 1)II('iil, J '.S., \'1, Hlii2, P.:)
r,l.
I lIll"i1
1:0111 II, ,I~I\,
1111.11171;,'11:1111'/, "'II,', P :11,:1
'Iii I
("',"'II"
Iii I' 1",1 II
1111""1111,',
\',
I \ifIll, I' ,"
1\11
Inl'ol'ma\ir.

I IIi""

1111.,.111111111

(,1111,11111

,1;\

ill'I"'II,

11i"

III

\'1111'.

III. I'll",

p,

1711,

eulturii
Hamangia;
d) in S-E
Transilvaniei
(la Ariusd
au lost deZVI\
lite mai multe cuptoare
"eucuteniene")
28.
' ,
. Avind iq vedere ca la sud de Dunare,
la Galibovti,
in aria Si1lCll'~:\,
KlTvodol,
s-a gasit un cllptor
similar 29, este de presupus
ca si in al'lll,
Si1leuta din Oltenia a fost folosit acela~i tip de cuptor.
)
. :In cursul neoliticului
mijlociu,
a,stfel de cuptoare
aveau:
cliametl' II I
ma,Xlm de cca 1 m ~i adincimea
de cca O,FiO m. ObservathL l'eflecta obicoilll
d.e a, ante, ill astfel de cuptoare,
un nUm~Ll' mic de vase; de inaltime
mijlo
ele, lucrate,
de l'egula, din pasta fina. :tu schimb,
cuptoare1e
din neolil,j
cuI til'ziu, de fLeel~L~itip, din aria eulturilor
Oueutoni;
Gumell1ita
~i <: I
euta, a,u a,vut pina la 2 In diametru
~i adincimea
de cefL 0,60 ill ceca (HI
f;'i,eea. posibil;'i, arderea, unoI' vase ma,i mari.
'

. II. Un alt tip de euptoal'e de Ola,l' e~te l'eprezen1ia,t prin cele dcsc()
b: ;(,)
CircefL 30, in stl'fLtul eeramicii
policrOln(~, din lleoliticul
l,illl

pen.te

b) T,\rt.'i,ria :J1, cup tor fLtribuit culturii

TlIl'(la~.
Prin urluarc,
ele :-;e gi'\,8Cf;C,pilla aCLLlll, in neoliticul
timpu,.eiu Hi
JI1ijloclJ1, numai
in Oltenia
~i S- V 'rl'fLllsi1vanici .. Cele doua CUptOH,':j\
iweau form,lJ ovalrL, eu di~Lme1irul marc de ecf\, 1 m. Ca,ractel'istica
penLl'lI
ele es.te exis.tentn. ;), doui1 oriheii:
gum cuptor1l1ni,
n,menajn.ta la pal' LOI\,
supcnof),J'u, ~I gum lle foe, 1aterali:L. Aceastr~ d.in Ul'InrL nocesita
0 a dO\lll,
'parte corn pon ent{L a complexului,
0 g'l'oapu, de a,C(t',~ (delimitata
clar 111
ea~ul \l1~ld c~ptOl' lie 1<1Oircea,) .. l"o!osiren, cllpLmnelor' ~e tip II era pu~lll
deosel.)Ita. Pnn gUl'a, cllptJorulm se lntl'O(lLLCC~Lllv;"" ell', lar I'ocu] era f~L Ill,
,~i a]imenta,t
priH gura, d.e Joe.
.
j)1H'l1l;

III. Principalu1
tip de cuptOl', I'ol(}sit de oalllenii
neolitici
aCoHI,
cel llumit cu l'everbenlJtie.
Ast[ol de cLlptoare, in general,
mai ill~ri dedI,
cele descrise, Grau alcatuite
din doui], [);'i,l'\ii: euptJol'ul :;;i gl'Oa,pa de ac 'OH,
'Ouptorul He ,compunea
liia dOll~L ine{Lpcl'i i'inpt'apu:,;e: la ]xlJl'tea inferio:.lJJ'l
(focarja) ~i <leasupra camera de an.lcre :L V,lJ:-;c!OI"Dc regnlu" focarj~L ;LV(III,
liiametrul
putin mai mie decit eC<1laW:\,incapcre.
Cnptoa.rn!e
de ace8t t,i II
~weau, de obieei, forma apr'oajJo rotunda.
Boeal'ia er,L cilindl'ica
(de ex 111
plu, ce~ de!a Gl~walle~tJii Vechi 3~ fLvea 0,60.111 illatt.imo) ~i era impal'\;il,.
In doua,
prmtr-un
mal de lut cru\iat (nruntt premlez;)
ce avea la b,Mt,:
cUeva orWcii (pentl'll
~.lJ se ~\':-;igura ulli[Ol'lniz,l,1'ea
tempo['f\,turii
ael'l1 I\II
(i'lJl<.l). Premiezul
se opl'ea ill drcptul
gLuii lie foe, care I'acea legaturtl. 1\11
g'I'o3,pa de acces. Cole doua indi,peri ale cuptonrlui
crau dc, 'Partite pl'ill
1,1'-1111
grata,r (realizat
dilltr-un
Eel de COI'nete de lut), sprijinit
pc' un pl'llo
(.I'11tat anume, de jur impl'ejurnl
gropii,
iar pe mijloc
pc premiez.
f \I
"gnl,tar"erau
lasate gauri, pcntrll p;'i,trnnderea
de JOR a ""erului illl'itl I
11
111(i~Lmera de ardere. Pentru
a nutea
Bustine
!!.Teutatiea
vasolol',
0'!,:xL:i,I'1I1
t'
"
~
"0
i,1}
:ItV(':lJcca 0,15 m grosime.
Camera de ardel'e
a, vasclol'
f1vea fOl'III:I, dl
1,I'IIIIChi de can (cu malurile
putin boltite),
eu diame1iru] de peste 1,r,III"
K,l Illal\iimea de cca 1 m. :Ea era pl'evazuta
cu (} deschidere
larO'rL
III I
C'II pl.ol'ului)
hL partea superioara,
prin care so iutl'oduceau
vasel~. .\1'1 II
c'll pLO<1,l'l\,mult
evolua,te in raport cu cele clcscrise
fLllteriOl', prOl'.illl., , /I
/'ll\l'ic
d ~wantaje.:In
cazullor,
vasele nu intrau in contact direct ell I'III '!" ,
III nIl :-\0 ob'(iinea 0 temperatura
mult mai l'ielicata (in jur de 1 OOOOU) ~ I
I,',. 1,""~lli.IllIl, "~.,,llIk-Clllj, :', 19R1, p. :\12-:114.
I' N, 1'1'11,,1\.
,\1'11",,1111
IIl-Snfi" , \'1.
I~)(i'l,
1, p. 48'-59,
III \1 1'.1111 IIIII'llI,N,',
.'I,11I7i,p.:'~~ip.:\I.fil{.
1/1/\
:l~ill.:~:l,
rig.
II \ I
I" 1'111"1111111'1'111111
1I""llll'll'l
11I/\plllll!II,
III,
11111,11,
,II
"
'I
11111
I III
I "" ill
( 1\,
II, I 1 ii, I, I' I 'I

Ir./Il.

ceca ce t' m::1Ji important, in intel'iorul lor se putea regln, arderea. Va:-;ele
erau a,l'st' Unif~)l'm (pe toata. suprafa,ta ~i, in gcnel'al, pe toata grosilllca
peretilor 101'). In ::t'itfel de cupto::tre De rc::tliza 0 al'dere oxic1anta, uhtinindu-se va,so de CUlO::tl'Cro~ie.
.
Pin~L in prezent, euptoa,ro de tip III sint atestatc, la noi, in pel'ioada neoliticului tirziu, in aria, Ollcuteni 33, din etapa OucL1teni A 8 (poate'
~i nmi ina,inte) ~i pina Ia sfir~itul etapei Oucutcni B 2. ARtfel de cuptoare f)-au descopel'it la DI'agu~eni 34, GH1vane~tii Vechi 35, Valea IJupului 36, Bode~ti :17, Haugu 38 ~i hL Ariu~d 39. Se cuvine sa reamintlm
ca,
in zona Ariu~d, cuptoarele de tip I sint documentate
de la Rfir~itul
etapei Oucutoni A 2 sau la ineeputnl celei urmi1toarc, ceca ce paro sa
insenme c:'1 tipurile de cuptoarc I ~i III au fost folosite in f\,cela~i timp
in eadrnl ariei Cucuteni san poate nnmai in zona Ariu~d. 0 alti:'L I.'xplicatie ar putoa, Ii aceea, ei1.prinml tip de cuptor a inceput s:'1 fie inlocuit
prin cel de al treilea, (lin etapa Oucuteni A 8.
Avind in V()UOl'evasele caracteristice culturii Petl'e~ti (al',,'e hL ro~u,
en decor pictat intr-o tehnidL Rimilara celei din a,ria Cucuteni) sintem in
masura, sa prosupunem,
de~i lipsose, pina acurn, alte clovezi in a,ceaR'ta.,
privinFL, Ci:'L
~i ill ,:Hi,);Petre~ti au fost folosite, pe SC~LI'{L
largi)" tot cuptoarele de tip III.
DiH pUllet de vc(len~ tipologic, cuptoarele de tip III l'cprcziuLa
evolu1iia, direetit a odor de til) I ~i II. in stadiul actual al ccrceLa.rilor, nu
dispnnem ell', (lovezi :1.tostincl ca. trecerea de la tipul I de cuptO<.'Ll'ela ti,put
III s-a pl'o<1nRpc 1icriljoriul1.ii:'Ll'iinoastre. D~tci:'Lins a. tinern seama de f::t:ptlll ('.~Lin nid un", din eultm'ile veCine arealelor Oucutcni ~i Pe1JrC'7ti, e1,1:
cerarni6.i, ]lietatli" nu ,'-a,u <1cflcoperit cuptoarele do tip III, ne consil1cl'il,m
indrepti"tti1ji R;LRllfi1;iI1l'1ll
c;:\, il,CCRttip de cuptor nn a, fost prelu::tt de ci'i.1Jre
pUl'ta1Jol'ii C'.ulLul'ii OucuLeni do la, ni~Lc intermediari
sudici, oi a j'o;;:;tinven1Jat ill ,tinlltlll'ilp 1I0<-LfiLl'(',
in a,l'i<tOuouteni, in zona de S- V a Moh1ovei,
unde f)inji (lOelItrI ell Ln,1i('cole JIlil,ivcchi cuptoare de tip III.
P:Ll'<tld ('.u l'.volu1,i~1cup1JO<'Ll'elor
;1, progresat
~i tehnica de a,l'd.el'c a,
vaselo['. 0 pL'"di ('ii,indl'luIIg:I,Li"L~i nUl'llCl'OaSeobRerV~);tiiacute pe parcurs,
au peJ'lui:-i Obl'ilol' nC'olitiei :-;li,L~'l'a,e;L
(1(1 la anlcl'ea
la temp,eratu!'::1 relativ
joasa., illeg<1n, b 0 ;,mIme tllli[orm~L (b, temperatura inalt<'1.),rcgh1bmL, oxi-,
dantli ;';:1LL
red U(~i"1to~',l'l'.
l)c:-;copl.'rin"l, CllpLoa,L'dol' (lo tip I, de dimcusiuni mici, refleeta faptul ca. elo ReTveau b a,rderea, unui nUlTIi"tl'miede v::tse, necesare unni numar redus de persoane, ])roba,bil, pentru cite 0 familie. Un indiciu in acest,
sens, il constituie deRCOperil'e::t eelor doui:i, c.uptoare de tip I (la distant a
miea. uYlnl (le al1!ul), in ::I,~eza,reaJ(Ie tip Bolintineanu de la Cernica40 Fara,
lndoi::tl;t (;t ill ,l('('a perioada ferneilo el'an eele care se ocupa,u, mai ou seama, eu Hiot!l'1n,l'I.'f\,~i. Ol'namenta,rca va,selor de lut ~i foarte probabil eu
arderca, 101'. COll:-iider;tm ('a, oli"Ll'itulcontinua sa. faca parte inca din ca,tegoda oc upa'(,j 1101'gospolli:i,re~ti obi~rmite, mai ales, ale femeiior. Sc pare,
"3 Ell g('11 CO)ll~a,
SCIYA, 27. 1976, 1, p, 23- 3:3.
3! InJol'rnalic de In /0. L:is~J6, r,il'lIi" ii )lllll!umim ~i pc accasli\
35 Jun :'\esl(,l' ~i c("Jab., Sel\', ll, 1951, l,P
G:'.
36 :\'1al'in Dinu,
l\laLcriaIe,
IlJ, 1957, p, 164-165,
37 C. 1\lalns:'i, FI'l11l11f,~i('(l,
19411,p, 25- 26, j'ig, 9.

""

C,

311 III'

s. NIr"lrll,,'(',,"l'I"JI~('"
I

Il

11'1,

III I,ll III II I 1,111

111I1f.(mlllol,
I

11111 III

rale.

~i 1\1, l'('Il'f'sl'll-Dim!l,,\'il~,
'lall'I'ir'I(', Y, I \I !>ll , P. I>~l.
('1111 \',1111/1, p, :11:1, !'if.(, I~,
I.
1 17rl, P, 'J:I
"4
I I' H, I",

ca 111 tinu1iurile din suclnl Romaniei (in Oltenia, Muntenia ~j Dobrog II,)
aeeasta. acti vitatc s-a mentillut, in rorme traditionale,
pina, la, s:tlrsitlll
epocii neolitice, f~tl'a a so constata acolo, in domeniullwegatirii
ceralili(,j
~i al clwtoa,relor de 01::1,1',
ll:lOdifica,ri calitative deosebite.
Dimpotriva
in :iUoldova, ca, ~i in tinuturile vecine din aria CucutOJJi
Tripolie, cu incetul, situnt,i.a R-a sehimbat foarte multo De la obiceiul dll
a face cuptoa1'e de tip III, izoh);te, in care se producea ceramica de cali
tate, necesara tuturor membrilor comunitatii,
oamenii eulturii a.u ajUlIH
sa org::tnizeze, treptat, aclevara;te centre de productie ceramica 4\ forma,
te din grupuri de cuptoare dispuse in ~ir, situate in afara a~ezi:'Ll'ilor,:P 1
locuri ,u~~e ~e gaseau lutul necesar nlOdelal'ii vaselor, 0 smsa de apa ~l
combustlblL In acestc centre se producea ceramic a fina, cu 1'01'me ~i Qt'namente Rpecifice. Bxistenta lor ~i elementele specifice au (lll~ la citev<l,
cODcluzii irnportante:
prin organiza,l'ea centrelor, s-a ajlw:o; cu timpul h
o anmnit?i. ::;pecia]jzare, ia,r oIa.l'itul a inceput Ra se desprillCU de activit~,
til0 gospodare~ti ~i ::;3, devina un ad.eva.ra1. me~tc~ug' 42. De a::;emenea, folosi
rea intonsiv:\
ft cupto::trelor complicate, de tip III, a f,\cut neeesal'"
cunoa~terea unci seril <1eclemente tehnice cu privire la malliel':)' ue a n'
gla, arderea vaselor pictate (a~a Jel ea si1. se pastreze ne~~ltel'ate culorill
decornlui). Din acel moment, Pl'o<111ot,ia01i:'Ll'ieia, treeut, aproape in illtregime, din miinile remeilor in aeelea il.le ba.rbatilor. In sfiI'~it, folosiJ'o,1,
cnptoarelor mari, de tip III, a pel'miR produeel'ea vaselor in serie, in calltitate m::tI'e. AsL'l'el (1(' centre a,u ajuns :-;a asigure veseIa l1Cee;.;a,l:itnu nll
mai a, comunita1iilol' respective, ei ~i pentru Rchimb, asig:urindu-s\\ v~~se"Chl
lux", pentiru diferite. coleetivit:1.1ij vecillO. in functie de l'ol'lnelc ~i de d corul vaselor produse do un centru sau de altul, constat{tl1l arheologie
cxistenta mai rnultor ::trii de ri"L;.;pindireca,ra.cLerizate prin ccra.mica pictata care, dUpi:'Lpa.l'ere.a noastra., cel putin in unele cazuri, nu apartine unOl'
eta,pe succesive, ci in parte contemporane
intre ele.
'
TOl'snl. A fost 0 ocupatie obi~nuita. a, [e111('ilor. In toate euHuriln
se gasesc dovezi privind aceaR(;a indeletnici.re ca,r;nicu,. Din fiecaro asezal'/I
s-an seos la iveala, dif.erite fURaiolo de lut, in forma de disc, cn di::trne1Jrlll
de 5 -8 cm, cu ori:fieiu pc mi:jloc. Urmcle unoI' tesatmi,. dovedesc ei,
firele ~toaI'so erau de grosimi d.if'erite.
In a~ezarile din ncoliticul tirnpuriu se intilnesc, adeRea" un fel flll
fusaiole mari, cruciforme, considerate en, ar fi servit la sueitori 43.

Tesutul. 0 alta ocupa'(iie practicata" probabil, numai de femei, 01',1,

f1,ceea a tesntului,
pentru faeerea, "pinzelor" ~i "stofelor" pentl'u imbl'i'h
(;il,rninte, dar ~i pentru alte eventuale scopuri gospodal'ei?ti.
~!,esaturile erau lucrat<>, in principal, pe 1m I'azboi de 1~esut vertie,L1.
P(1 1.omoiul analogiilor etnografice ~i a unoI' reprezenti'i.ri pi'cta,te pe V,U,H
~""Liee, se poate' reeonsti1Jui razboiul de te:mt vertical, intrebuintat
de oaIII\\nii
neolitici. El era alcatuit din dona furci la,teetle, care Rustineau 1111
("j Ijll(lru,
rill pre a gros, facut din trunchi de copac. Pe accasta. 'bara. od:t.()lIL:1,Ii'L
fie legau firele, atirnate Yertical. La cn,patul lor inferior avo;),I I
h'gH,I,(\g'I'f'lI1i'l1i de lut aI'S (in forma de pari:'Lsau rotunde si "roase fie ;\,1'(\
(,II (:ll.o till orHiciu).
+,esutul se facea eu 0 suveica de os sa~ de I~Jlln. ;-I(

'I', (;,
11".,~Il, ,',I, 1071,
'I" III 1/"111, fI, ' 'II
'J;I:I,
III' NII"\
(:111111, "'"

III

:I,

p, 220- ~):I:I.

I, I III,

fI

II',

11101"

rolose~"nEirc de Hna, ~i probabil

de cinepa.. La,timea tesaturii
era, de 0 bi<:oi, de cca 0,60 m ~i, in genera,l, nn depa,~ea 1 m.
IJa Radovauu
s-a facut 0 descoperire
care permite
sa formularn C011dllzia ca, in perioada
dat~L, tesa.turile
nu se faceau de fiecare f~milie,
?i
lntr-un
singllr loc (intr-o locuin\,;\ obi~nuita) pentru
tol'i memon
colectlvitatii.
, Urmele uno!' portiuni
de\~esrLtUl'~L sau pa,strat intJip7Lrite pe f:uud ut
(liverselor va,se (Ie lut. Pe ~Lmprcl1tele respective
se poate vf\dea oa uucle
\iesaturi er:,\,U lucrate
grosola,n, din tire groase (simib~e
~dor din eare
se
laee pinza, de ::lac), ~i ~1Veau d.estlll de mul~e nodun.
,In u,)e;mrea ~e 131
G-umelnita s-a, <lescoperit intr-llll
yaR Ule ttp (}llmelnr\,:L) un depolltt
de
1>odoahc ' (Le a,J',tmi:'L .en I'uses(\rr. in veliljc intr-o b Llc<"t;:'"rLf'I:ef>ittLll'i:'L, din
are, da,torit:L impl'C/2:nr.l'ii eLl pati1U:L anLmei, s-a pr.stmt
0 bltcati:'" de pinII}Lde coa 10 em lllngill1c.
Da,ca tincm
:-W,LIfi:)'de repreze11t"Lre,L po unele figurine
'f:emininc
a
imbraci:'Llfiinl;oi so poatJo :"f:irm:L, in Iuucl;ie de ornamentcle
zgil'iat c l}~
vopsite pc aeelc riese, eit f;CsrLtnr.ile onLU de .multe OL'i dccoL'n.te ell benzl
1n formi:'L d.c Kpi.t'a,[r~~mu ,1ltiO lllotlYO geometrlCo,
coLorato.
.
Repn\7,oniJr.l,I'oa po 0 rigru'inu, d.e la Ipote~.tii (L'edinrl un bl,rbat) a. nn:ll
briu :1,eu1;d.intr-o tcsi'LLul':1 d(~ CC::L15 em Li1tuue, en (local' nl ".le,,,tint t dll1
ciiJeva bOll7,i 'ImnLlole, 10ngitiwUn,11e, ne bco SrL presupnnom
e:l" PI) 11.nga
r'1zboiul (lcL(\:-:ul~ O:Llllenii din CpOll,1 neolitJicCL nui l'ol()~,nll ~i 0 ,tlt:~L met~cla de t,cS:IL, e;L 11.11(U;-;po7,il,iv ,'irnpln, ol'izontal,
in \Tcdl.\I'oa TCrLliZ;\,rii
nnor \ies~,ljnl'i 1:1 n~ii nil pl'l'''' l",to.
Prohwwl'oa
IUl\lalc1ur.
Po pbll
ulli VOI';';,Ll, orLmenilol'
din () poca
neolitid'~lo
I'uvinu ULl merit deo~ebit 1.11d()~eopel'irca
~i [l)lo~il'mL, i<1l' :.1])oi
in oxplo.),taro:t
Z;vLe}Llllilll,olol':;;ijH'(\[ncn1nJa
metalelol'.
Pl'imuL mck" 1 cunORCut do o;.ll1onii lwolitiei,
d.o Pl\ jjol'itot'inl l:t.om),niei, ,L I'o~t am /JUt ~4.
UOl'cnL:,\,l'iln al'lwolog'if',o, ol'oetlU"tie in (lif:el'it,o :1~LJz:Lt'iS(;;"l'ecvoOn~,
din r['r",nsilv:Lllia, ",II. (InK :;;i In, uOscopol'iroa
cif,orva obi octo mici de aram{~45. ()n to:l.I',o e~L :Ltl'ibuil'ua LUlOI'pio;-;c estc oontcKti;Lt(1) tiotu~i, KG pare
oi1 i11c:\, 11(\ ;\,tll.llCi, (lin nooliliiclll Iiimpuriu, oamenii lle 1<"noi venisera
in
contJa,etJ ell e6Illunil;;VL\iiC:),I'O I'olo,,:call po SC;-L!'arodu:li:L ~lI'MnL.
.
La ilWcPlltLl.l lluoLiticnllti
ll1ijlociu, in necropol<u de hu Oermc a 46,
din hz,. Holillti nc,Lllll (,.L CllLtllrii Boi,Ln), dar ~i in alto ci~,ev<1 co m pI cx~,
s-au deseopcl'i L tnici ~il'iL.'.!;lU'i(Le Il'l~Lt'!~ele,con..,idorn.te en. fnnd de a:ra m~.
Dupi:'L pr.rut'(% l~o;LsteiL)III rea,l~tato..:, o,;to vOl'b~ .L~Om~L('~ele luc~~te ~tn ~:nereu (lo ,'\,\'a,Ill,L, pl'ellICJ:;,,,t pl'Ul ~u,~ore :;\l ~lcf:nlte. I~ Mr~lltieUla, dtn. f aza
Viclra, ,-;c CIllIO,'C (LOLl;Luc,;eoplj('u'l
CCLI'Odovoclesc tolo'\lrea
aramel.
N~
l'eferiull:t
eoln el.tov,~ Il1;Lege!ll ([in tiabliL de a1'("111,1,gi1site la ,itul u ~lUL
schelet de copil in euprimul
(j,~ell,vLl'iiJ.(, la Glin?< 47 :;;i unv a::~ ml? subtlJ~e,
gi1,sit illlir-ull tnol.'lnint, (tin ,~(~l\(~~~~i
\';l,;t,:~., L~ In'Lrgmea n.~ez;a,r'll BOLan A. In
snhi.mb, (h.LaI'll;), :tlLol' eitOI.'V'I, obioete de a,t'LL'nv~uln ",eeasti:'L ai?~~Lr e. nu
cste sig'lU'~.'18.F\Lptiul
elL, in perlo:Ld:" COl'e,p ~l?H ')0 1re cultLlrll.
130Jl.n 1

an,lma, :Cufost utilizatJi1 foa,l'te llUt,il1 ('sto 00111ir1118otde eon stature,"\' ca 1/1
complexul
de 1a sfir~itul
cuIturij
"mintit(',
de la Radovallu,
din cadl'ld
caruia in decms de 24 ani s-au sap80t 3 ll~ezari in intregime,
fH" g~~i'\it.
o singuri1 sirnmlit{L dJ' arama.
Pe Iieritorinl
Dohl.'Ogei, in aria Hamangia,
sint semnalate
citt V:I,
de::lcoperiri 1ll~Lrunte: 0 mi1rgica, de aram.i1 131 Oernavoda 49, urma cocloli I
pe un obiect de os gasit
la Oea.murlia,
de Jos 50 ~i doui1 bratari
(tlll:ll
de f'irma ~i alta din tabltL) de aramil" ana,te, impl'euna
eu margele
<In
araml1, linga Agigea 51.
Un indioiu in privinta
folosil'ii r('duse a ara.mei 11 eonstituie
cleRco
pmil'ea unui Ringur fl'agmc;nt
dintr-o margici'i de arama, in Rtratul Vada,K
tra II 52.
031 i3i in cultUl'ile
diJi Dobrogra,
Muntenia,
~i 01tonia, ~i in Banat, 11l
aria Vill(;[~, Be consideri:'L ca arama a fast intrebuin\,atit
inci1. de la incepl'.
tul cuUurii. Dintl'e
piese Rint men1~ionate:
0 veriga din sirma, subtire g;I'
siti:'L in stra.tJ Vin ea, B 2, 131 Liubcova, 5:1. Din asozul'ile de la VerbiCioara
"I
~i de la Gorllca,
er('(lcm din faze mai tinii,
sillli amintitc
dte 0 unrlil,:,
din sirma groasa, de aralllu, ;5.
'Purtatorii
culturii
Preeueul('ni!
sigul' din fa,za Preeucl1teni
III! ::I,ll
uliilizali! pc sear5, destul de larga,! obi('ctele de aran.d.i,.ln a~ezaJe(.l, de 131 Jz.
voal'e s-a descoperit
un ha.gment
de lama, lngusia,! un h'a.gment
de pa,/I
danliiv ~i un ac indoit56 . im' in eca ue la 'l'raian - "Dealll1
FintlniIOl''',
o podoaba
mica,! un fragment
illforl1l de tabla ~i tl'ei Rule! ell ambele
apete ascu1;ite. in a~ezarea de la, rJ'iJ'Jle~tj57 s-a, deseoperit
un chlig
de 1m
(U1;a, Ull altul deteriOl'at!
cJteTu, buci:i.1ii de 811ma, fragmente
de ace ~i ()
veriga de sirma de an'lma58.
In S - E Fi,I'ii! mml.urul
obiectelOl'
de aJ:una a (']Ckel1t inca ui}1
J)1'imele faze ale cultmii
Gurnelrlita59.
Dill timpnl
evolu1,iei acestei
clllturi se cunosc, pinu, aCUlYl, 22 deRcoperiri
1n com:pJexe d'iferlte60. ~inind
seama do numarul
::upreda,bil al piCf:olol' estc preferabil
sa ne rcfmim dO::l,!'
]a, diversele
categorii
de picse.
Unelliele sint reprezenta,te
prin 1mpungatoare)
cu sect,iunea, rotun<lit,
mai tirziu
va, Ii pat,rata!
Ull('1I: a,v1ll(1 mlJ1CJ'c Jacnt e din os de pasa,J'("
lVten1;ionam cele eiteva, daltjte,
gasHe in eai11ul unui "atJelier"
de prclllCl'are a podoabelor
din valve de :-:eoici, de la I-ljr~oYa61. Din aceaslia p .
]joada sint ~i clrligelc
de undilia!
din Rirmfi, groa,sa.
cu llJechiu~e
rea,1i
zat-t prin indoil'ea, capatului
de f;US. 1,3, sfiqitul
culturij
s-au folosit p
H :1,1'u, redusa
clifel'ite tipuri de uueliJe ma.siyc62. 0 serie de l)jese s-au fit,-

'W

~i Seb. Morinlz, Mnteri[lk,

111, )9:)7,)l, D7.
Cullum Hamanf/'ia, T, BI1('I'IJ'l'~1I, '10(W, p. D\).
1-1. Slobo7iaJlll, Matcl'la)e, V, 19!'iO,)l. 74'1 ~i 7~17, fir.'. 2.
Corne]iu N. J\lalecscu,
AIU dl'J VI C()ligl'eS~;",)I,
I~"nw,
l';lIgcn COI11~a, DDcia, NS, Xlll, 19fi9, p. 24.
:U. Bcr('il"
Contribujii .. :,p. :30.
(;11. I.azal'ovici,
Nl'olilicul Baullfullli.p.1i7.

D. Bereiu

no H. Bcrciu,

n,
fo"

"~
"'I
for.

o~

',II

Hadll

Vlllpc,
J:f1oarp,
Dllmitn's<:u

BueuJ'e~ti,

1065;p.

1\):\'7, p. 111.

~i c.olab., SelV, IV, )9[\~~,1-:2, p. 59: Hortcnsia

I 1)11111111'(',"'11,
1IIall'rialc, VI, 1959, p, 161 ~i p. 168, fig. 5/9-U,
/ SIJvin
(arillseliDllelL,
op. ('iI., p. 51.
UII I,; III-( 'n CU1l1~a, Stlldia
Praeh istorica,
1- 2, 1978, Sofia, p. 109-120.
T,' IIMI"lIsia

I, 1954, p. 49- 54 : AI. V ulpc. SelV. 2", ) 07:l. ~, p. :.! 17:,1:Ifi: Eugen COI1I~a. in JHeT;1Or;am
C. DaicoIJic;u, Cluj-Napoca,
) 974, p. 7;,- ~:l;
I. \ Illpl', ill
I ~ Cllngri" lll, '\'1 '. Clllloqllt'
. 'XIII,
iCl. 197G, p. 1:14- 175.
"" N, \'111 "II, \ I ' I ,1111\7,
p. ,107.
,,0 el'
(:111,1111 llillill
11111'11'"
II, \ I I III!!, II. :2:1- 21.
"111111111111(10
oi, II 11'1111
1111111111111
1111.1'11'11111
1111111\111111111 ,IPI'III'I'IIl!
"1111.
44

0,

Ion Neslol', Stud ii si rdcr3le,

1,1111

'

'

II,

260.

liJirJ/'Il1.
'II. IO()1),,11111 (:,,11'1'1111,
K~ \1 Vll1ill',
S<:I\',

~If

AO

120.

III

l)l(c'i:l,

111,111 II,

I II,

""

....

I\)OII,~,

Dllmill'CSCII

vn,

19G:), p. r,lO.-,,0.
p. ,1,,7
'1/1:1,
1111'111 1111'

1'/,

,,,,,11,,/1,""

11",,,,/1/;,''',

II,

(lrlpa modelul topoarelor plate de piatra ~lefuita. ;Sint documentate val'li~lltele Gumelnita ~i 00teana63. Astfel de topoare se faureau in ti)iIlJl'C (lc piatra
sau de lut prin turnare. Doua tipare s-au gasit la Oas( o:),l.'ele64Tot
.
in perioada ultimei faze a culturii au inceput sa fie facute
/, II1.(irebuintate topoare-ciocan de arama, cn orificiu pentru fixal'ea cov,i i. '1'ipul Vidra este specific culturii Gumelnita65. In aria ei au ajuns,
IH c::Irleaschimburilor dinspl'e Transilvania,
topoare de tipurile: Oodor
l:Ii Jl'estur66. Semnalam si lama de "brici" de la Oascioarele67.

Dintre podoabele 'de arama amintim, mai ales, acele de par, cu

( OI'PsiIUplu sau torsionat, prevazute la cap cu 0 placa (le forma rombica
HI~llLl'iunghiul::lrra~i altele cu doua volute opuse68. Mai rare "int aceJe pre11I1I,gi, cu bucia mica la cap ~iinelele de bucla, din sirma subtire6!J.
PurtatOl'ii cuitarii SaLcuta au utilizat diverse obiecte de arama
1)1 I\tru unelte
~i podoabe70. In majoritatea a~ezarilor s-au gasit impnn"I,l.oare. I.Ja incepnt ole avean secFune patrata, iar mai tirziu rotunda
HII,IIcombinata
(rotunda
~i patrata).
Este mentionat
un ac ne'I ,Ill'it ~i cirligele
de undita. Urmeaza daltitele ~i 0 lama de "brici". Oa1,(I~oriauneltelor masive de arama, speciEice fazelor tirzii ale culturii,
(IHLcdestnl 11ebogata, fiind reprezentata prin dalti, topoare plate (vari1I,I1La,
S:11cuta) ~i prin topoare cn bratele in cruce. Toa,te sint de tip Jaszl{~<1any ~i core-;pund variantelor Tirna,vita, Oqova, Petre~ti ~i Bradu71.
Hllbliniem ci1,:~l'ia lol' principal::\' de raspindire este in tinntnrile intra(\II,I'D::IrLice,
Unde piese s-an gasit in condiW stratigraEice clare, altele
pt'O\rin din del:\coperiri intimpl{~toare. Dintre l)odoa,be sint lllen1iionate:
1111 I1,C cu doua volute opuse ~i un inel de bucla72.
Datele despre obiectele de arama din arealul Petre~ti sint putine.
HIl1t semnalate numai un virf. de topor de tip Plocnik (~), 0 margiea
1:11
l~ce73.
,
Pe baza cercetarilor facute de AI. Vulpe, se poate preciza ca pe
I,(ll'il.oriul Transilv~1Jniei, Banatului ~i Ori~anei in perioada de la sfiqiI,ll1epocii neoUtice sint numeroase descoperiri de unelte masive de arama.
!\ 'Mel sint 1iopoarele plate, topoarele ciocan, topoarele cu bra1iele in cruce.
I"incftl'e categorie Eiind reprezentata prin mai multe tipuri. ~i variante74.
() varte dintre ele apartin culturilor de la sfiqitul epocH, altele clateaza
dill perioada de tranzitie. Numarul lor mare ~i concentrarea unora in
;t,olle l'estrinse din Transilvania sint dovezi clare ca ele au Eost lucrate
7 i\ ]'ogiunile respective.
Purtatol'ii culturii Oucuteni ~tUfolosit dei5tul de intens arama, inca
dill I'a,zn,CLlCuteni A (din ~wcasta faza se cnnosc 24 de descoperiri) 75.
HlnL mentionate unelte ~i podoabe. Uneltele sint reprezentate
prin
III.

'i~ ,\1. Yllipe,

SCI\', :24, 197,1,:!, p. 221-222.
'" Idem, .nie .A xle und Beile in Rlunani en, p. 57, nr. 2fl9, 2130 ~i pI. 33/259II,;
Iclcm, SeIV, 24, 1 \)73, 2, p. 223- 225.
(lI'
/llidem, p. 225- 226.
li7
Ibidem, p. 228.
'i8 (;11. ~lcJan, Daci::l, II, 192:"), p.196, fig. 49/13.
"I' I)e (',. 11 Hir~O\"H (Doil1H Galbcnu, OfJ. cil., p. 5013, fig. 4).
71/ 1,"g,,1 COJllP, Dacia, K.S., XXV, 1981, p. ,j,\[- 342 (eu lJibliogrnfia
7, AI. V,'lpc,
Die .4xle und BeiLe in Rumiinien.
7" "~lIgl'll C(Jm~a, op. cil., p. 3:\7.
711 1111111 1':11'1,
Cullum Pcl"e,~/i, p. 4-5.

7 I
7ft

J. \'

1':llHI\j1

111 PI',

011. eil.

Clllll~lI,

I'Z,

rl', IUHfl, II, I'

j)1

260.

Ina;

VccllC).

impungatoare
(cu sectiune patrata sau rotunda) ' clrlio.'e
de unell't'"
Jalll',
." . 1
b
'cu, .c,
e '? .rICl ~l ame ~e "cu~it". Pe teritOliul Molelovei ~i ill S-E 'Tmmdl
Va~Iel s-a~ .descoperIt 0 sene de topoal e-ciocan de tipmile Plolnik, Vidra Hi
Drag:U~?l1l76;top,oal'e ,cu b~,~t,ele i~ CIuce de tip A1'iu~el77( in 8udul Moi
dOVCl~l ~. ---:E lranSllval1ICl), ap01 rare tOlJOa,leplate. 030a1'me sint e1llnalate dlfente pumnale.
,v 'a Pod~?,?e~e}int variate. S-au gasitinele delbucla (si:1Jp~esan eu 2 spi1' )
mal':,el~ (clllU~lllce scu~de,. tUb~lare), ace de podoa,ba (sImple, eu capl"
bucla. sau c~mc), but.om, diSCur~ omamentale, bratari (din siI'l1la sub1,il'l
sau dm. ba!'a, cu mal 11?-ultesp11'e), pandantive, pandantive.figurine78
.
l?m faza Ouc~t~m ~ - B Sillt numai 10 descopm'irj79. S-au III il
jmu~ lU uz acele~~l tlP~l'l vde ynelte. L?, cat.egOI:ia topoa,relo1' cu bratelo
III CIuce se ada;uga, pe hnga plesele v:1I'JUntel ArlUsd altele din varialltn
BI'aclu80
1 sm't ~lm
r
'.
' , acelOl' de podoab. ,
v
.: I)odoab
v vc. e.~
sena
me 1el'01' de bUCl{L,
margele, b~'atal'l (ellll bam subtil'e).
. Dm faza Oucuteni B se cunORCnumai 8 deseopm'iri81. Din ea,LI'gOI':a top~arelor cu bra-tele in cruce srut repJ'ezentate cele de tip ,hL;izlaeUIl
(pl'ln van ant 11, .Pe~re:;;ti), apoi cele de tip 'l'il'gu Ocna (doeumentate ;;1
sndul .Mold()"~el ~l Sv- E Transilvauiei).
Sint :;;i tOl)O<:1Jl'e
plate (val.'i.
anta 8?ncuteru). NumaruI pumnaleloI' (en trei tipmi de forme) este lfJH,i
mare.
~?es~ea au fost principaleJe tipmi de obiecte de arama folosite u
oa~enll. dlvn epoca, :neolitidi. Se pune intrebarea de un de provenea nmtel'lavprJIn~ mtrebumtata.
Pe tel'itorjul tarii noastl'e, zacaminte de ara11l"
se gasesc lU !lOI'dul Dobrogei, ht Baia de Arama (N - V Olteniei) Sll~ul B~:r:at~lu!, i~ MUIl~iiApuseni, in Mal'amuI'e~, la Balan (S - E Trail.
SllVvaIlICl~l) m. N - V Moldovei. In aceste zone inca nu s-uu facut ce]'c~t~I'l .arheologlC.e ~manuntite pentru a se ~ti cind a inceput exploatal'(':t,
Z~Canll11t~~oramm~lt~ .. Oe:'t ~ste ca 0 mare parte din .obiectele de cuprll,
d~n ?l:ltl~llie Gumeln~~.a.~l S<1lcuy~, au fost Iucrate dm arama proveui/:'lJ
dm. TIaCla. Avce~~s.t,a
tnnd dovedlta nu numa,i prin tipUl'ile de piese oi
mal. cu sea!na.? dm analizele metaJografice 83. Pentru a f\ublinia schim'
bUl'lle c,ontl?Ul dintre comunitatile elin suelul Tmnsilvaniei cu cele dill
~~u:?-te~la ~~ O~tenia, l~l~n~io~am :-nai. multe topoare de tip transilv~\rII
gaslte m dlfel'lte locahtatl dm Olmpla B,om~1,na84.
'
. "OUI~ erau realizat~. o?iec~ele de. Cl!PI:Uelescoperite in a~ezarile ncol i
tlce! I,a mceputul epOCH~l chlar mal tlrzlU a fost utilizata arama nativ:'l"
A;e~sta .se putea. prelucra pri~ ciocanire. Astfel se faceau impunaatoarC'lI'
U!tltlle ~l ~lte 01~)lectesimple .. In perioada mai tirzie, topoarele ~asivo H/
f.wreall prIll to:~llTeametalulUl ~i turnarea lui in tipare de lut sau de piaL)':I,
(rn~~oval:e" bryalve). Este cea. mai practica metoda" cu ace]a~i tip:""
,J)lltlllclu-se leal!7,a numeroase plese de aceh),~i Eel.
. 0 ultima metoda, cea mai complicata, folosit.5, si in lleoliticul no:-d,1'I1
(,7"1.1 u, ::IrfosL cea numit.a "a cerii pierdute".
Se face'a UIl model do Cl ",1':1,
db'

311obiectului (131marime naturaH1.) ce urma sa fie turnat, iar dupa aceea

lUodelul se acoperea cu un strat de lut fin. Tiparul astfel obVi~u~ se usca.
Cind se executa obiectu1, prin turnarea arornei ceara era toplta ~l se sc:w-'gea, locul ei fiin,?- p~eluat, P1:1a la ce1~ mai mi?i deta~ii, de ara~~ top~~a.
Rste adev~rat ca pnn ,weasta metoda se pot face obwcte deoseblt de fmmoase <lar ea prezintr1 un dezavantaj mare, c~ci tiparul se folose~te 0 sincrura data. Dupa turnal'e trebui? sa f~e spart spre a, se s~oate ,:produsul fiIl;iY
Am amintit ca 0 parte dm obwctele de cupru dm arule Gllme1m~a
f:\i Salcuta apartin unoI' tipUl'i rf1spindit.e, mai ales, la .~lld.c~e D-:mar:- f!in~
l'calizate diu arama ol'iginal'~ <lin TraCla. Nll l)Oate f1 mCl 0 mdoIa,h ca
multe din obiecte1e (I'asite in NIuntenia au fost lucrate undeva in a~ezarile
comunitatilor inrUlli~e de 1a :md de fluviu. In prezent, dispuncm de uncle
<late care' permit sa sust;incm ca ,!i in a~ezari1e neolitice .di~
tarii se
'Eaureau anumite categorii de obiecte de cupru. Am ammtlt, l:nal sus, ,?-e
cele dou~ tip are 'penLI'U turnarea topoarelor plate, ..d~scopcl'lte l~ Casci.oarele 85. Se cuvin a f:i ~1mintite ~i uncle observatn facute de Du1U V.
l1,osetti ill <1:,;ezarcade 1<.1Vidra, unde af:irma ca a gasit cIliaI' un tipar
mic de \ut, pcutl'U tUTnal'e~1unni obiect prin n'letoda "cerii pierdute"
~i
In plus, citeva "pie~tul'i"
de ~11'ama86..,
.
Descoperirec1 unci serii de topoare eu brave Ie ,,~n cr.u?e", nllmlt~
de tip Tirgu, Ocna, in S-VM:oldovei
~i in S-~. Tra?s~~va:llel, ne fac~ sa
presupllnem ca ole se :Eaureau in a~ozarile uveohtwe tl~'zn dm aeea Ilona. 87.
De asemonea, tl'ebuie R~1 admitem ca 0 bu~a ,-parte ~m topoarele maSlve
din nordul rrnmsilvanioi, rasplndite pe tentorn restl'l11Se, au fost lucrate
111 diferite a~e7,~ri apa,rr,inind culturilor. docmnentat~
a.e?lo.
.
La intreb~1reu, cine Eaurea, in regiumle noastre, Clt ~l m cele vecme,
obiectele de cupru :';0 poate raspllnde. Unel.e p~es(~ I~'larunte ~i s~m~~e,
cum erau sulelo ::;id~ltile, :pu(-,eau fi f~1cute prm ClOcanu~, aproape m fIecare a~ezare, de persm1ne fara 0 pregatire a~ume ..I~ sehlmb., .-:meltele ma:..ive care necosita cuno~tinye complicate ill pnvmva topn:l1 metalulm,
realizikii tiparclor ~i ~1poi a turnarii ~i finisarii pieselor :pu~eau fi confecti.onate mUll<:1,ide 'lile~teri spech1lizayi, in "ateliere" amepa)ate a~um~, in
'Iinele asezari eventual in cele mai aprol)iato de zacaminte. In "atehere
se
fr1ureau' uneltele necesu,re atit rnembrilor colectivitatii
respective, cit ~i
pentrl1 cei ai comunitaWor
vecine, inrudite sau chiar pentru altele mai
(l.eparLate.
.
v,"
Credem ca nu poate fi exclusa lpote~a. de Incru ca, l.n}mll;)l~1 neol!'Licului tirziu, din anumite centre (cu 0 actlvltate metalurglCamal
mtensa)
(Un sud, s-au desprins indivizi sau I?-ic~~ru~uri de "prosJ2ectori" care au
}lomit spre nord in c~ll~are de nOI zacar~llnte ?:e arama.
"
....
Descoperirea unm Jrn,gment de placa subyu'e de pl'i~mb, m stIatLl1
Ri1Lcuta,II c, din a~eza1'Ca de pe "Piscul Corni~orului" de la Sa,lcut<:1,'88,
indica
f:l,ptui ca purtato~ii acestei cult~ri incepuse~a. sa .cunoas~a ~~ l?~'?~ll)l~l.
Ji~stc pina :lJCum smgura descopenre cl.e acest fol dm epoca ncoh1 1ca dlll
1,<),f':t,
noastl'a.
v
v
.. .
Un alt metal cunoscut si utilizat (pe scara redusa), de oa,m011l1d 111
(IP lea neolitiea
de la noi,
fost a1trul 89. Pina acmn, pe Intimnil !',; . ii, ;~II

S-~?

f?st deseopel'ite obieete de aur, ill geneml mici, in 9 complexe (a~('z: I'
l necropole),
I'aspimlite, in ehip inegal, insumind 19 piebe ~i un Jill
gOll, plus peste~10
margele. :In total, 010 cintaresc eca 1 kgr9tJ. Anali~,11
datelor de e~r~ chspunem pennite preciza,l'ea : cel mai vechi obi ect de ;\ III'
cunose~t, . pm<:1 aC~l:n pe terltoriul
Romaniei,
este 0 sirmuli1'a de a III'
do.l<:1sfIr~ltul neohtlCului mijloeiu, din faza Vidra a culturii B~ian. AC('Hi
OblCC: a fost d~seoJ)el'it vin SUd~l~ta1'ji (intr-o zona fara zacaminte de au)')"I,
de .~cee~. c?nsldermn ca a,p~I'lVla 1m se~ datOl'e,~~e Ullor legaturi eu gT11
puule dlll sud, de unde, ObleeL111g~~t~~f<:1eut, a a)uns in regiunile nO~~I-lI"
pe calea schimburilo1".
.
P~ to1"itoriul Romaniei, aurul a 1'ost utilizat in al'iile cultUl'ilor Boi:loll
(faza :Vldn~),. ~umelJli~a (faza Gumelniva, A2 ~i B1), Cucutelli (in S - III
Tl'~~SllYalllCl, .m ~ona Arill~d, ill faza, eucuteni A, iar ill vestul :M:01do
Vel ~n r~~l1"sulfa.~el Cueuteni A - B) ~i in complexul Roma,lle~ti - GOI'
n~~t~ (Ilszapo~gaI' :- B.odl'ogkCle:,;ztm). Prin ur111are, din pel'ioada de III
shr~Jtulv lleo.htl<,;ul~.t.lYli)lociu !!i contilJUilld pilla b sfir:;:itul epocii, dnd ~l
cOllsta~a 0 ;Ilten:.nfJca,re a folo:,;irii unOl' figurine a'lnllicto, ill doua, Z()IIII
deose~;te : r~~l a,rcalu? eul!;urii Gumelnita (in preajma, Dun{1rii) foiljn :1,J'ill,
CUltUl'lLO~'?lszu,polgar -~ocl.l'ogkelesztu1"
(in N-V tarii92). Obi~ctele dc
aur aI~llntlte ~~teaza
(Lm perioada,
dintre
inceputul
mileninlui
11,1
IV-lea 1. e. n. ~l mceputullnileniului
~11III-lea i.o.n.
'1'oate obieetelc de am, din elloea neoliUctl, de pc teritoriul Romani('1
au fost lUCl'ate din am' mt,tiv, numai pl'in cioc{mire la rece.
'
.
'l'rebu!e bubliniat c~ toate obiectele de .au; cunoscute fac pa,1III
dm ca,tegona ,p~d?al>elor ~i ca, majoritatea
sint legate de cult. Sint dCI
cLlmen~a~e, pll1a m )1rezellt, opt ('a,tegmii de obiecte de auI', in fOl'JlI
d~ Vel'Jgl, "sa~t~leoll~", a,ee, cercei, margele, tuburi ~i pandantive.
In OJ'
?1l1~ Cl'o?-~logl~a, pl'lluele au ~:pa:'ut" in regiunile
din sud, sir111uli1,'h'.
,1,1101v~ngtle. Celelalto catego1'lJ smt dOClllnentate nJai til'ziu cite dOllll,
Hall tret 13;~n loc,. totdeauna in asociel'e cu pa,nc1antivele93.
'
'
:Menta ana1Jzate unele pI'ohleIne rela.ti"ve la pandantive
si maro'o1(1
()cI.el~lt.e piese f!i::'ld eu totul iz01ate, nu se pJ'eteaza la 0 an'aliza ~))o
l'Ig-IC~L
~l clonologlCa.
'
Pandal~tivele94 au fost lUCl'ate din a,ur Hativ care, prin ciodi,nire a f(Jlo~I
".I()(lela1; in forma
de tabl{1 subtire. Din acea:,;ta se decupau form~Ie dll
1'1 I.e. ~ne!e pan~an1iive
,'1Ufat,a cOllvexa ~i lustruita.
Se considera c~ l\II'
1'~'JlI'Ozlllta, de fapt, un personaj femil1in, deosebit de stilizat (in P0ll,!
(,~(I. ~e..nn.~tOle). ~ste evident ca pandantivele
sint legate de cultul' 1'('1'
l"IL.'~(~1.1:n functl~ de :n:oclul~de a~eza~'e a citorva piese deseopel'ii' 111
11l()11~I)~~t~,
se ]Jo:l,te ;:;ustm~ ca pal:da~tlvele erau purtate: ]a git, de caLI'1
II 11\01 ~I let~ .(ca am~lletf\, lllcime l~ ~l]'agU1'(. impreuna eu alte diferi!'(' (,i
pili I d.o Im~lgel,e). r.oat(; pandant'lvelc
(10): de~i apartin unoI' culLJI!'
dt'oH(:I)~(,(~,.
R.lllt,:nl'udtte mtre ele din punct de vedel'(~ tipologic. Rio ,\,11
III,tll'lg'III(' (IJYlIl'lsudice. Sc pot deosebi doua tipul'i zonale de amull\l,(I:
1111111
III KUd. III ~l,ria cll1tul'ii Gump]nit8.; a.ltul in nord, in a.ria cuHll1'i
101' '1'I~im,p()lg{11'
- T~o(lJ'ogkeresztlll95. in Junc(;ie de cronologia re]af,i \': 'I

61<

ilL Vll1pc,

0(1. I'll.,

P. r,7,

III'.

2!i() -260 ~i pI. 33{259-260,

Il1fol'lllll\ill ,I,' III 1)11111

V. 110
M /II. \'01 p", /II' I'll, II 1\1
II

~II

1111

II 11'<1'"

'" 11", I,
II

j, II

II

II,
0 III

Ill' III, I'

1"11/1111'
,/I

I pi

'\I{:.I11l

I,,,,

,"1/1

22:\.
I. P 1\ I

111/1/1'/11,

P. Ifl,

11/',

11'/

I/lit/"III,

P. ''',

11,1/'1:1,

1/,,,1"111

P.

III
,I

I,

111,,1,'111,

III

'"

~'III,

1:1 1'01'1'.

(:"0'

,I,

1'/1111111,

II,

p. 17,

II/I

IV'
II'

11111'1"11'1111

".,,1\,'11,
I

1/ ""

1:1

111111111
",II,
IHI

(,010

I',

'I.

:.-!:1.
r'I'NI'II,

11111
Illdl/lIl,

"I', ,'iI ..

1'171,,,

(\11

J "I"

\1:1

1 I II/I III

I"

II ( I 0'

"

"

"I' "

,P.

1:\

":1

1,1, III

kebnie facuta pl'eCiZal'ea ca pandantivele cele mai vechi apar in preajma

I) unarii, in faza Gumelni~~L.A 2 ~i au fost folosite pina in faza Gumelnil,a B 196. Piesa de la Traian97, din faza Oncuteni .A-B, este contempoI',W~L~i apropiata in timp cn cele de la sflr~itul culturii Tiszapolgar ~i
do hL inceputul culturii Bodrogkeresztur, In Tmnsilvania astfel de pandGlintives-au descoperit Ia Oraclea98, 'l'irgu lVIure~9H
~i Ia lVIoigrad100P
. iesa
de Ia lVIoigrad este cea mai mareQi a fost gasita impreuna cu alte citeva
obiecte de auI', Ea are forma rotunda cu 0 prelungirc in sus, pe mi,1loc
;I,I'(~un orificiu ~i mai SlLSdoua proeminente
redind sinii. Piesa cintare~te
11)0 g.
:M:argele de :mr s-au gasit, in zona gmne1nit,eana (,[Jr1 mai. 3), iar
ll1ajoritatea in zona' 1101'di.ca(num~LiIa Moigl'a,d erau peste 105 margele).
Acestea din Ul'ma sint de doua tipuri : bitronconice ~i in form:'i de buLoia~lOl
. .Amintim ~i piesa de h\J Oradea, pl'elunga ~i cu partea de mi,1loc
bOlubata102. Obiectul in forma de "ancora" lie Ia Gumelni~all)3, pina de
e1lt'lucl, erR! 0 apar1\ie il\()Iat~L,dar in ultimij mIl, piese fiimilare s-au
,\JUat ~i.iu llecl'opola, lie Ia V,trna,104.Daca yincm seftma de importantele
dcscopel'iri din necl'opola gumclnite~ma de 1a Val'lm, care a fORt folosita
1l1cepind diu faZG1,Gnmelnitia A 2 ~i pin~~tJrziu 111faza Gumelnita B 1,
lltclinam SCL
ail.mi.teln ca ~i in ~t~el\!'\,rne,mai ales, in necropolele de aceJa~i tip de la noi sc VOl' gi"'Lsi
destul de multe obiecte de aUT.
Printre pro1>lel11elestudiatc, un loc important il ocupa aceea re1'eritoare la. ol'igille"Lm~\Jtcrieipl'ime folosite de oamenii din epoca neo1itic!'\, din regiUllile noa,'tl'e. tn~inte de a face precizal'ile nccesare, consid.el'~Ll11
utile eiteva lamul'iri. tll vedel'ea cunoa~tel'ii originii aurului (ca
Jmtt.erie prima) utilizat de oamenii din voc11i.me,speeiali~tii din domeniul
metalul'giei ~Lll fa.cut flute de analize. S-a constatat ca un eriteriu de baza
PCl1tl'Uclasil'icarea ~i, respectiv, precizal'ea originii metalului il constiLllic asociel'c~ natuml~L (in n1.inereurile utilizate), in diverse proportii,
:1, ,Lurului en <Ll'gintul, en]Jrul ~i.zincuF'5. De obicei,. procentul
de argint
cflLeval'htbil, in Ii mitele cuprinse intre mi.nimum 2 % ~i cca 30 %. Pl'Ocentul de ammi:'Leste, de regula, mult mai mic, de maximum 2 % ~i, de
obieei, sub 1 %. tn fnnctie de datele obtinute, pe baza uuui mare numar
de rmalize, s-a ajun, la concluzia ca, in regiunile noastre, pina Ia incepuLul celci de a doua epoci a fierului, s-a fo1osit aur nativ106.
tn ultimele decenii, unii speciali~ti s-au preocupat de ]Jrecizarea
':lol'acteristicilol' ~i ariei de raspindire a obiectelor Iuerate din aur origi !UtI'din l'egiunile noastre. Pina acum, clispunem de unele date referi1io:trCla analizele fine acute asupra aurului provenit din zaeamintele
din zona Bmc1. Din datele publicate137, rezulta ca, in ma,1oritatea cazuJ'ilor, aurn1 din Muntii .Apuseni contine intrc 25 % ~i 31 % argint ~i
Idcm, op. cil.~ SCIV, 2:>, un'!, 2, p. lR1-19(J.
97 Hurtcnsia Dlunilrescll,
op. cit., p. 69-- 93.
98 Engen
COJll~J,
op. cit.,p.lo,
nr. 7 (Cll iJi])1iogral"ia mai veellc).
99 Ibidem,p.1G,
nr. 8(Cll bibliogr:ll"ia mai vcehe.).
.100 Ibidem,
p. 17, Ill'. 9 (ell biiJliogral"ia mai veelIC).
101 Ibidem,
p. 17, Hr. 8.
]0' Ibidem,
p. 17, 1ll'. 9/1.
'0' VJ. J)umitrescll,
1)8cia, II, 1925, p. 99, l"ig. 75.
,0'
ha 1\ Ivanov, Sakrovi~Uialo
lla Varllenski;llia
lIal ko lilcIl
J/(,kropol,
10" i\l:cll [al'tJnallll,
Gcrmflnia, 46, lU68, 1, p. 10- 20.

nUllmi in doua cazuri procep.tele coboara. pina 1a 18 '7 0/ si 100/ .AsLI'(,1

d
l' t Ie stravec 11ide aur din Transi1yania
' /0,
~xpIlC~L.ve~~.O?lece
au /0
0 una.1I1:I,
lIla, de~c111sa.llm,n~l seama de datele expuse,' este de presupus (dc(I:Ii
r~ce obJectele neohtwe de am din Tmnsilvania inca llU au fost analiza 1,1
elm ~Lcestpunct de vedere) ca piesele descoperite in Transilvania (din '~,J'ill
.
Igar-Boclrogkeresztur),
'
<
,
It 'I 0.1' 'I Iszapo
CUUrl
ca ~icea din Moldoya, (din fa/;;1
Oucutem .A-B) au fost Iumate din am tnmsilvanean.
A1ta este situatia pieselor din sudul iJarii. Obiecte1e "asite ill al ill,
~umelni~a~ ~linvprea,1rnarnalului de nord a,l Dunarii, inca m~ au fost allil
hzate, dac~1JmS~LJe punem in Iegatura eu cele de la Hotnita10S cu carll ~n
asean:-ana tipo1ogic, putem a.junge 1:1unele conclu~ii. P~HldanbYele dill,
Hotl1l~a au fast cLnalizate ~i s-a eonskLtat ca am'u1 uontine n11mai ca 7
arg~nt . .Avind il.l vedere c1'iteriul tipologic, se poate p~'esupune ca si If'
gurlllele ~umelm te~e de 1a nord de Dunare, C'a ~i cele de 1a H otni ta,\ , 1/1L
lUCl'ate dm aur mal cumt, continind Ull pro cent reclus de argint. D~\,('II,
yom campara cantitatea de argint existentCL in ~1Urulo.in 'l'ransilv311i:1
c~ a,ceea a amylui de Ia Hotnita, ne weotim indrepti"'.titi sa credclIl ('1:,
plesele gumelmtene sint din alt am' deeit eel tmnsilvanean si anume dill
aur o~'ig~nar din regiunile sndiee ale Poninsu1ei Bakanice' (din Tr,wi:I,
san elm ~nsuht r~11asos).Tinem sa rell1~1rdl.rnca despre obiectul de aliI'
deseopel'lt la .Ar1l1~d,se facea, preeizarea ea ar i din aur "rosu"109, COt'll,
-ce, pro,babiI, se poa,te ('xpli.ca pl'in aceea d1 Ia rcalizarea lui' s-a folo~iI,
.un alt fel de aur clec'it eel rlin TJ'.:Lmilva,nia.

s:

II

96

,UII

11.7

Ihidem,
\11 1'0"

~ d II ,JlI,' , "III",.

p, "II,
'"1111
1111111"11111' ,It'

111\,11,1,111'11111'

<II' 1111111\1

~,\'('I

<1011111

ill

So ria,

('(tll','pll,'

107R.

liil

III

1'11'1

I,l~ N 111111 1\11 1'111", i\rl,\'ologin-Sori:J,

1, I I'l'l I. 1
", II : Hili
1'\"1011,'/'///'"'111/'''''
III1/il/Ili1I/II~ ,'/1/1/ """1/1,,11/1/',
I,,,IIII Illl:II,"

I' I I1111 1I/"//I/'il'l/,

c: II.,!, 1\1 I'