..

"i6
.I<

O Annibale Carraci a fost influen~at de

temele clasice ale rena~teri tarzii dar inten~ia
lui era sa amuze ~i sa placa. ca in aceasta
scena luminoasa. plina de culoare intitulata
Tr;umfu' 'u; Bachus ~; Ar;adne;.

Plinii de culoare ~i de dramatism, arta barocii a fost creatii

mai ales pentru a servi religiei
Ea trebuia sii fnciinte ~i sii
cople~eascii dar mai presus de
orice sii implice spectatorul fn
miracole, extaze ~i momente
ale triumfului cre~tiniitiitii

O Convert;rea ,u; Pavel a lui Caravaggio

demonstreaza interesul pictorului in utilizarea
contrastului dintre lumini ~i umbre
(..chiaroscuro") pentru efectul lor dramatic.
Imbracarea personajelor cu haine contemporane ~i folosirea ,aranilor drept modele pentru personaje sfinte a ~ocat multa lume.

An secolul al XVII-lea, Italia a rnmaso tarn.de

I prima: importanta ca centru al ideilor ~i
practici)or
artistice ~i .Roma, In mod
deosebit, a atras pictorii ~i sculptorii din
lntreaga Europ~. Curentele artistice care au
luat na~tere 1n Italia au continuat s~ aib~
r~sunet international. Dup~ rena~terea tarzie,
In secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, un
curent artificial. Acest curent a tinut relativ
putin ~i barocul dinamic care i-a succedat a
durat de-a lungul secolului XVII ~i chiar XVIII,
rnsl?andindu-se In lntreaga Europ~ catolic~ ~i
chiar peste ocean, In America .Latin~..
,
Reforma
~i reinnoire
Arta baroc~, cu toate c~ nu a fost exclusiv religioas~, a reflectat spiritul contra-reformei, din
sanul bisericii catolice, care a relnsufletit propria con~tiint~, 1n lupta lmpotriva protestantismului.
Arti~tii baroci s-au relntors la modelele
Rena~terii tarzii, cu temele ~i emotiile ei cla.sice, directe. Arta baroc~ a dus lns~ clasicismul Cu o treapt~ mai departe. Daca elementul

clasic din arta renascentist:ltindea s;l fie echilibrat ~i rece, mentinand o distant;l emotional;llntre art:l ~i spectator, barocul era im~rios
~j nelini~tit, avand tendinte spre contemplare
~i implicare a privitorului. in pictura lui
Annibale Carraci (1560-1609)se simte un clasicism relnviat. Frescele lui, c~re au decorat
Galeria Famese din Roma, l~i datorau sursele
de inspiratie frescelor Capelei Sixtine, reallzate de Michelangelo, cu toate c;l sunt
peparte de a crea o atrnosfern sobrn.

Barocul a fost un curent de un dramatism

intens atingand deseori efecte stralucitoare,
prin combinarea picturii, sculpturii, arhitecturii ~i muzicii Intr-un singur spectacol. Acest
gen de "teatru"este prezent In marea Biserica
Sfantul Petru din Roma ~i nu esteo Intamplare
faptul ca epoca baroca a dat na~tereunui nou
tip de spectacol, opera.
in arhitectura, barocul a inclus toate elementele clasicismului, cum ar fi coloanele,
frontoanele triunghiulare ~t arcurile dar s-a
distins de clasicism printr-o trasatur;1:
aparte ~i
anume dramatismul ~i m~carea create prin
curbe dominante ~i prin influentarea reciproca a maselor ~i spatiilor.
O for'ta majora
Caravaggio (1573-1610), primul mare pictor
baroc italian, a fost unpersonaj neobi~nuit de
turbulent, Intr-o disput:l permanent:l cu politia. El a lucrat la Roma pftnaln anul1606 cand
~i-a Injunghiat adversarul dintr-o partida de
tenis ~i a fost obligat sa fuga din ora~.
Ajungand in Malta, el a fost admis In Ordinul
Sf. loan dar s-a dezonorat din nou, impli""

ART A BAROcA

care se dovedeau a fi doar picturi realizate pe

un perete compact.Aceastametod:l se nume~te
trompe l'oeil ("pacale~teochiul" 1n franceza).
Cele mai spectaculoaseexemple ale barocului
sunt picturile realizate pe tavan create cu arata
m:liestrie1ncatesteaproape imposibil sa remarci locul1n care se tennirul peretii; camerapare
a fi deschisa spre cer ~i creaturi inaripate se
1nalt:lsau coboarn, de obicei acompaniind un
monarh glorificat sau vreo personalitatenobila
sau religioasa. Cerul albastru luminos ~i creaturile care par sa pluteascagenereazaoptimism
~i vitalitate, de fapt "mesajul" barocului.

O 0 fresca pe
tavan pictata de
Pietro da Cortona in
Palatul Pit ti din
Floren1a ~i care este
ti pica tehnicii
baroce.

OPe
tavanul
Cazinoului
Ludovisi
din Roma, Guercina
a utilizat ~i el tehnica crearii iluziilor
optice. Arhitectura
pictata lasa impresia
ca incaperea este
deschisa spre cer.

cftndu-se Intr-a alt~ b~taie. A fast arestat dar a

reu~it s~ evadeze ~i a fast Urn1~rit prin Sicilia
~i Italia de agentii Ordinului. El era Inc~ un
evaclat cand a decedat din cauza unei febre la
varsta de 37 ani.

Stilul direct,
pamantean
Este destul de surprinzator ca un asemenea
om a pictat lucrari de o mare intensitate dramatica, accentuand momentul crucial alluarii
unei decizii 1n, de exemplu, Cbemarea Sf
Matei ~i Convertirea lui Pavel. Mai neobi~nuit
este stilul direct, pamantean.
Caravaggio a abandonat elementele simbolice care se gasescin mod obi~nuit in pictura religioasa, alegand, in locul acestora,
decoruri obi~nuite pentru episoadele extraordinare pe care le imortaliza. El a renuntat ~i la
pictarea unor personaje idealizate, atat de caracteristice traditiilor clasicismului ~i rena~terii
tarzii. Zvonurile, conform carora pict9rul
folosea ca modele tarani ~i prostituate, au
reprezentat un motiv al proastei lui reputatii.
Astfel, Matei, culegatorul de texte biblice, este
portretizat in Cbemarea Sf Matei ca un conteniporan al lui Caravaggio,luand in con"siderare exact confuzia creata in momentul in
care personajul este chemat sa devina discipolul lui Iisus. jn Convertirea o martoaga
obi~nuit:l ~i un barbat istovit. a~teaptain timp
ce o izbucnire divina de lumina coboara
asupra persecutorului Saul ~i-l preschimba in
Apostolul Pavel.
jn cautarea originalitatii, Caravaggioa pictat direct dupa model, uimindu-i pe contemporanii obi~nuiti ca pictorii sa-~i faca desene
preparatorii foarte elaborate. Cea mai ciudata
')()

Geniile
barocului
Cel mai mare geniu al barocului a fost
Gianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscut
mai ales ca sculptor, el fiind 1nsa~i arhitect,
pictor ~i poet. Legenda spune ca a co~pus o
opern pentru care a scris textul, a compus
muzica, a proiectat decorurile ~i chiar a produs recuzita scenica. S-a rulscut la Napoli dar,
inca din vremea copilariei sale, tatal, de
meserie sculptor, s-a mutat la Roma unde
adolescentul Bernini ~i-a gasit patronul1n persoana cardinalului Scipione Borghese ~i a
devenit faimos. Papa Urban VIII a devenit
urmatorul patron al artistului, pe vremea cand
acesta avea doar 26 de ani, ~i 1n 1629 a fost
numit arhitectul Bisericii Sf. Petru, cea rnai
mare biserica din lumea cre~tirul care s-a

tehnica a pictorului a fost insa folosirea

clarobscurului (chiaroscuro), a contrastului
dintre lumini ~i umbre. Prin alegerea personajelor plasate in conuri de lumina, in contrast
cu planul indepartat intunecat, Caravaggio a
creat capodopere de o forta dramatica nernaiintalnita pana la acea data.
Chiar ~i in decursul vietii lui tumultuoase,
"caravaggismul" s-a raspandit in lume. Destul
de ciudat, el nu a reu~it sa prinda radacini in
Italia, cu toate ca unul dintre succesorii italieni ai lui Caravaggio a fost Artemisia
Gentileschi (1593-1652), prima femeie artist
cunoscuta. Printre francezii ~i spaniolii caravaggi~ti au existat insa cateva personalitati
remarcabile. Marele pictor Rembrandt a fost ~i
el, la randul lui, influentat de compatriotii
care adoptasera stilul maestrului italian.
Cel rnai talentat contemporan italian al lui
Caravaggioa fost Guido Reni (1575-1642)ins~
cel mai mare pictor baroc a fost un flamand,
pe nume Peter Paul Rubens (1577-1641)care,
oricum, ~i-a petrecut o mare parte a vietii,
studiind in Italia.
O iluzie
In generatia care a unnat, Guercino (15911666)~i Pietro da Cortona (1596-1669)au excelat intr-o tehnica caracteristica sti1ului baroc:
creareade iluzii, adica pictau astfel incat spec- ~
tatorul avea impresia ca asistala un eveniment .x
real. Aceasta tehnica nu era doar o problema
de reprezentare fotografica ci ~i eliminarea
cadrului, ceea ce li1saimpresia de real. Cel mai
simplu mod de a crea o iluzie era ceea ce
aparent parea a fi o u~a sau o fereasW, prin
care se puteau observa diferite priveli~ti dar

Baldachinul

din

Biserica

Sf. Petru

din

Roma. Acest baldachin ceremonial permanent, situ at deasupra inaltului altar a! bisericii, a fost proiectat de Bernini ca un simbo!
a! puterii reinnoite a bisericii catolice.

~
8
"
Q.
~

00
Domul ~i
fa~ada Bisericii San
Ivo della Sapienza
din Roma,
proiectata
de
Borromini
( I 5991667), un exponent
a! barocului ~i un
rival allui Bernini.

in:lltat incet de-a lungul secolului. Dup:l

aceasta el nu. a mai prlvit inapoi; a lucrat
aproape in exclusivitate in Roma ~i multe dintre marlle monumente ~i simbolurl ale ora~ului i se datoreaz:l partial sau chiar in totalitate.
Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz in
pur stil baroc. Textura pielii personajelor sale
~i a draperlilor sunt extraordinar de vii, deseorl draperlile p:lrand a adia in b:ltaia brlzei.
Spre deosebire de sculptorli care i-au precedat; operele maturlt:ltii au fost create cu int.entia v:ldit:l de a fi prlvite dintr-un singur unghi
(nu de jur-imprejur), fund plasate, de obicei,
intr-un aranjament arhitectural din care ies la
iveal:l c:ltre spectator. Dup:l cum se obi~nuia
des in acea perload:l, artistul vroia s:l-~i implice prlvitorul in mod direct, emotional, ceea ce
era imposibil de realizat dac:l il l:lsa s:l se
plimbe nestingherlt in jurul operelor sale.
Dintre lucrnrlle de marl proportii ale lui
.Bernini din interlorul Biserlcii Sf: Petru cea
mai impresionant:l pies:l este Baldachinul, un
baldachin imens (29 m in:lltime) poleit cu

O Virtuozitatea
lui Bernini ca sculptor ~i
abilitatea
lui de ada via\3 marmurei
poate
vizualizat3

in Apollo

~i Daphne

(1633-1635).

ti

bronz inaltat deasupra locului unde se presupU(le ca ar fi ingropati Sf. Petru ~i Sf. Pavel.
Coloanele sale rasucite simbolizeza continuitatea cre~tinismului, sugerand intoarcerea in
timp, via Constantinopole pana la anticul
Templu allui Solomon din Ierusalim; ele sunt
insa caracteristice barocului care se juca cu
conceptele clasice, severe ale coloanelor, de
dragul noutatii ~i al efectelor spectaculoase.
Sculpturile ~i suprastructura de deasupra baldachinului, ~i insu~i baldachinul cu ciucurii
din bronz sunt realizate in a~a fel incat totul
sa para abundent -11 definesc drept cel mai
extraordinar monument al barocului.
Exista putine priveli~ti care se ridica la nivelul de grandoare pura al celor doua colonade construite de Bemini pe laturile pietii
ovale din fata Bisericii Sf. Petru din Roma.
insu~i Bemini declara ca cele doua colonade
erau ca bratele mateme ale bisericii "care.i
imbrati~eaza pe catolici pentru a le intari
57

ART A BAROcA

crezurile". Printre alte lucrari celebre ale lui

Bernini mai putem aminti Fantana celor
patru rauri din piata Novena mtruchipand
patru personaje grandioase. Ele reprezentau
ceea ce se credea atunci a fi cele mai mari fluvii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele ~i Rio
Plata), fiecare erau aranjate In jurul unui
obelisc antic, care se malta deasupra lor.
La mceput pietrele sculptate, palmierii ~i
plantele fantanii erau colorate. Pictarea sculpturilor sau utilizarea materialelor colorate a fost
a alta inovatiea Iui Bernini (cu toate ca ea fusese anticipata de catre grecii antici) ~i una care
se mentinea In cadruI baroc, aceea de a atinge
un maxim aI grandorii ~i de a crea efectuI iluziilor. Culori Indraznete ~i efecte de Iurnina sunt
folosite ~i 1n Capela Cornaro, care adaposte~te
Extazul Sf Tereza realizata de Bernini, probabillncununarea carierei sale ca sculptor.
jn Fantana celor patru rauri statuia care
reprezinta NiluI are fata acoperita -se presupunea ca pentru a nu privi fatada Bisericii
Sf. Agnese proiectata de Francesco Borromini
(1599-1667). Povestea nu este adevarata dar
ne dezvaluie cate ceva despre rivalitatea dintre ace~tia. Borromini era, prin na~tere, de o
conditie mult mai umila ~i Iucra ca pietrar
chiar ~i dupa sosirea la Roma, la douazeci de
ani. El a devenit asisteptul ~ef aI Iui Bernini
Inainte de a izbandi pe cont propriu ~i a
deveni cel mai original sculptor aI barocului
italian. Borromini a fost un geniu greu de
stapanit, care ~i-a ~ocat .contemporanii
cu
neortodoxismuI sau, creand cladiri cu linii
ondulate ~i un simt aI spatiului ~i al mi~carii,
asemanand cu ni~te sculpturi uria~e. Printre
capodoperele lui sunt bisericile San Ivo ~i San
Carlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma.
Influen~a
baroca
Barocul a reprezentat un curent catolic ~i aI
sudului cu o influen1;:l pronuntata In Flandra
~i un impact mai mic m restul Europei de
nord. jn Franta flamboiantul barocului nu a
fost utilizat m scopuri religioase ci pentru a
glorifica monarhia absoluta a Regelui Soare,
Ludovic al xrv-Iea. jn orice caz, traditiile clasicismului ~i spiritul restrictiv erau Inca foarte
puternice In Franta ~i nici chiar grand1osuI
palat allui Ludovic de la Versailles nu a fost
construit Intr-un stil pur baroc. Aceasta
trasatura era ~i mai evidenta In Anglia protestanta unde Sir Cristopher Wren ~i succesorii
Iui au Invat~t multe de la modelele lor de pe
continent dar au pastrat o cale de mijloc, o
combinatie mtre baroc ~i clasic.

Interiorul

bisericii

de pelerinaj din
localitatea
Birnau
(1754). Aici grandoarea ~i seriozitatea barocului au
lasat loc unei
dragala~enii
aproape
jucau~e. aerisite,
inceputul
curentului
rococo. Tencuiala de
un alb stralucitor
este decorata
abundent.

Fa1ada

manastirii

benedictine
din
Melk, Austria, realizata de jakob
Prandtauer .
Construita
intre
1 702-14, turlele ei
elaborate sunt caracteristice dramatismului curentului
arhitectural
baroc.

O Fantana Trevi din

Roma, proiectata
de
Nicola Salvi ~i construita intre anii
1732-1762.
Aceasta
lucrare reprezinta
o
continuare
a tradi1iei
baroce prin fanteziile
sculpturale
elaborate
care reprezinta
zei
amesteca1i cu nimfe
~i cai. totul plasat
intr-un decor arhitectural minunat.

58

Arta ~i omul

20 -RUBENS

Arta ~i omul

Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul al

XVIII-lea in mod deosebit in Germania ~i in
Austria. Manastiri ~i biserici superbe au fost
construite de ]~cob Prandtauer (1660-1726),
].B. Fischer yon Erlach (1656-1723),]ohann
Balthasar Neumann (1687-1753) ~i altii.
lnterioarele sunt decorate cu tencuieli albe,
stralucitoare, culori pastelate ~i care dau
impresia generala de aerat ~i de delicatete
care creaZa o mare diferenta fata de barocul
italian. Atmosfera acestor locuri este de fapt,
mai apropiata de stilul contemporan rococo,
din Franta, care era identificat cu grandoarea
~i ambitiile unei epoci trecute.

22 -EPOCA

REGELUI

SOARE, LUDOVIC

AL XIV-LEA