ANGHETUIA vAnrnEAF{u

UHilW$il$fiffiHA
% fl'T-tm;;1;*"**"-*

Bumffiil[Affiffii;
VOLUMUL

PRACTICA
EORIE SI
)

EDrruRA uNIVEnsrrApI DIN BUCURE$Tr

r-:---=

Soliei Si familtei pentru suportul

acordate pe tot
parcursul elabordrii aces tei lucrdri

Si ingdduinla

Mulfumesc tuturor colegilor

pi

studenfilor

mei pentru

rdbdarea qi

disponibilitatea de a accepta dialogul, verificarea qi comentarea textului gi a

diagramelor.

in mod special mulgumesc Acad. Prof. Dr. Nicolae Botnariuc, la a cdruiqcoald

qi sub indrumarea cdruia am invdfat tbinele "Ecologiei Sistemice", pentru toate
comentariile qi sugestiile pe care mi le-a adresat in perioada elabordrii lucrdrii.

Mullumiri deosebite adresez colegelor Mihaela Oprina-Pavelescu, Carmen

Postolache, Mihaela Ion gi lui Florin Bodescu pentru sprijinul logistic acordat.

ANGTTELUTA

vAnrxrANU

DE,ZVOLTAREA DURABILA
TEORIE $I PRACTICA
VOLUMUL

EDrruRA uNrvrRsrrAln DrN BUCURE$Tr

:!

Aceastd lucrare a fost publicatd cu sprijinul European Training

Foundation, in cadrul Proiectului Tempus MJEP-09536I95.

1.

CO
1.1
1a

I?

Editura Universit[fii din Bucureqti

$os. Panduri 90-92, Bucureqti 76235;Tel:410 2384
@

1.4

i --'

i.6

1."

Coperta: Marina Nicolaev

},.

STT

oP(
2.1

2.2

ISBN: 973 - 575 -256

2.3

t
t

'

Dezr.oltarea durabill: teorie gi practici (Vol.

1.-1C-roman

CUPRINS

I,

-*":i
,:i- i

--]'r"

; I

la

tr-\l!^,
l1l--r-)l
.tiL
r.i_l:,
l:
-t t:r

*ld !-i,:';:l:;,1 :. ,;,]

\.,'' -'.it l;i ii;.':l:L .i ;' ,'

CONCEPTE $I INTERPRETARI TEORETICE CHEIE

.-.1
DEZVOLTAREA ECOLOGIEI
. -] ECOLOGIA SISTEMICA
|.2.1 Abordarea sistemici a mediului fizic, chimic qi biologic ....
I.2.l.I Atmosfera
1.2.1.2 Litosfera
1.2.L3 Hidrosfera
1.2.1.4 Sistemul climatic
1.2.L5 Distribufia spafialS a "mediului fizic, chimic gi biologic"
1.2.1.6 Organizwea ierarhic[ a "mediului"
. .J SISTEMELE ECOLOGICE
I .3.1 Identificarea sistemelor ecologice
1.3.2 Semnificalia gi tendinfele aplicflrii modelSrii matematice in ecologia sistemicd

.3.3

Obiectivele actuale qi de perspectivb in aplicarea anahzet sistemice

_ STRUCTURI DISIPATIVE

1.-I SISTEMELE ECOLOGICE

1.4.1 Structura biocenozelor ....

1.4.2 Fluxul de energie

.6.2

20
2A

20
25
27
27
30
JZ
40

4l
46
52
55
55

i01
101

113

STRUCTURA $I DINAMICA SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE: LIMITE $I

OPORTUNTTATI

S9CrO-ECONSMICE

12

90
94
97

biologice

].I POZITIA, STRUCTURA $I SENSUL GENERAL AL DINAMICN

11

87

Nelinearitatea sistemelor ecologice . . . . ..

sau cregterea sistemelor ecologice ... .
1.6.4 Evolulia sistemelor ecologice
1.6.5 Elemente utile pentru managementul relaiiilor SSE <+ CN
1." CAPITALUL NATURAL SI BIODIVERSITATEE iN SENS LARG
1.7 ,l
Capitalul natural: clarificare conceptuali
1.7
Diversitatea sistemelor ecologice gi

L6.3 Succesiunea

.2

58
66
84
84

:,J RECICLAREA MATERIEI PRIME iN STSTEN/IELE ECOLOGICE

].6 SISTEMELE ECOLOGICE _ SISTEME DINAMICE, NELINEARE
1.6.1 Echilibru qi stabilitate: modalitdti de interpretare ..
|

i)

r2r

SISTEMELOR

1.2 DINAMICA SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE: FACTORI ENDOGENI $I

EXOGENI
].3 DETERIORAREA CAPITALULUI NATURAL .
2.3.1 Politici qi strategii de dezvoltare a sistemelor socio-economice
2.3.2 O noud tendintd imprimatd dinamicii sistemelor socio-economice
2.3.3 Deteriorarea Capitalului Natural - proces real ..
2.3.3.1 Deteriorarea CN prin dezvoltarea spaliald a SSE""
2.3.3.2 Absorbtia resurselor regenerabile gi neregenerabile: supraexploatarea . ....

123

r35
t47
147

150
151

r51

r52

2.3.3.3 Eliminarea gi depozitarea produpilor secundari qi ai "metabolismului"

ssF.'"

166

JVP

2.4 CATJZELE, FORMELE

ECOLOGICE,,

DE MANIFESTARE $I

DIMENSIUMLE "CRIZEI
178

2.4.1 Conqtientizarea procesului de globalizate gi cronicizare a crrzei

2.4.2 Clarificdri teoretice qi dezvoltiri procedurale gi institulionale post-Rio
2.4.3 Coordonate cheie ale modelului de dezvoltare durabill
2-4.3.1 Care suntcoordonatelecheie ?
1.'.'.'.
2.4.3.2 Elemente caracteristice generale ale tranzilrei SSE* .i ... .. .'

.....

:......

t78
184
189
191

199

ECONOMICA sau TRANZITIA StSfniVfUlUl SOCIO:'.ECONOMIC DIN ROMANIA CATRE MODELTJL DE DEZVOLTARE

3.: TRAN

ZITIi-

:,,DURABILA ?.
3. 1 TMNZTTTAECONOMICA ..
: 3.2 TRANZTTTA "TOTALA" A SSF NATIONAL

208

209

C*rm

2r3

jlms

230

a{i@[
xnug"Ie

grBLrocRArrn

w0

232

proftil

$l

$&

5,g[
pre d

(dimr

Fdm
r@U!
[Ir@

sdilm
{d@m
rilumro
iilmr@

frW
$ilm{mrri

w@m

fl-

,i

ud

roL8
:li:

fr

,;;r
,&

/--

Dezvoltarea durabilS: teorie 9i practici

rJol. I) - Introducere

r66
178

178

DEZVOLTAREA DURABILA: TEORIE SI PRACTICA

184

189

VOLUMUL I .BAZELE TEORETICE

ALE DEZVOL:IANTT DURABILE

191

r99

.
208
209

2t3
230
232

INTRODUCERE

Conferinla ONU asupra relaliei dintre "mediu qi dezvoltare", eare a avut loc la Rio de
ianeiro -'Brazllla in perioada 3 - 14 iunie 1992, a fost cel mai amplu gi semnificativ
eveniment dintr'-o serie de evenimente cu tematicd'simiiard organizate in releaua ONU
ncepind cu anut 1972. Conferinla aatras pe continentul Americii de Sud peste 25.000 de
erperfi in problcrnele protecfiei qi legfslatiei mediului, ale dezvoltdrii socio-economice,
ruliticieni gi reprezentan[i ai organizaflilor neguvernamentale din toate t6rile lumii precum
s- sefi dc state gi de guveme din peste 140 de JIri,
Sc-mnificafia rnondialS deosebitd a acestui eveniment consti in faptul cd acesta a constituit,
q: de o parte, momentul cuhninant al unui proces amplu gi dificil d,e dezbateri, interpretdri gi
:xplicarc a interdependentei dinhe dezvoltarea sistemuiui socio-economic global gi
ii:namica stucturii, a modului de funcJionare gi a calitdlii componentelor "mediului" la scar[
:ianetarS, prBcres care s*a derulat pe o perioadS de peste doi ani gi care a integrat experienla
-riumulatl intr-qn interval de circa dou[ decenii,(dup[ Conferin]a ONU - Stockholm 1972),
-er pe de altd pa.r'te, momentul de iniliere a procesului global gi pe tennen lung de tranzilre a

sisternului socio-economic de pe actuala h-aiectorie ca-re se plaseazd deja in zona crtticd a

;,-rmcniului de stabilitate, respectiv,la limitele capacitdlii de suport ale ecosferei pe o noul
:aiectolie care si se integreze annonios in limitele capacitilii de supod ale acesteia pi care
l:e ca atractor un model de dezvoltare socio-economicd durabilI.

,rielegerea corecti a progesului gi conjugarea efortului tuturor statelor lumii pentru

schimbarea rnodelului de,de7voltare socio.econornicd, atflt timp cdt nu este prea tdrziu,
riesupune insd asigurarea ugr,ritoarelor

:"

condifii:

i ,,

diferentierea unui nou model conceptual de perceptie gi interpretare a mediului, a pozitiei

"omului in natur-d", a relaliilor dintre'lom $i mediu" gi respectiv a interdependentei dintre
''medi11 qi dezvoltare";

--. constituirea.unui ansamblu de metode de analizd gi integrare multidisciplinarb astfel

incAt elernpnts,.Sle cunoagterii din orioe domeniu ale qtiintelor naturii, socio-umane,
economice qi tehnice si poatd fi accesate gi integrate in "sistemele informalionale",,
ansamblu

firi

de care nu se,poate asigura managementul tranzitiei;

Dezvoltarea durabili: teolie 5i practicd (Vol. I) - Introducere

iii. dezvoltarea. adaptarea gi aplicarea mijloacelor, instrumentelor qi metodelor juridice,

econolxice gi sociale precum gi a resurselor umane $i institufiilor care trebuie se
garanteze elaborarea soluliiior viabile pi managementul aplicdrii lor;

iv. dezvoltarea mijloacelor ingineregti qi a tehnologiilor prin care activit5jile economice qi

sociale si se poatd executa cu randament crescut qi in limitelc capacitdtrli de suport a
"mediului".
Asigurarea condiliilor de mai sus presupune insd existenla gi valorificarea maximd a
expertizei profesionalc" a resurselor financiare precum qi accesul liber la informafie qi
rnrjloacele telrnologice, pre-conditii, care in micd mdsurS, au fost satisfbcute pAnb in prezent.
In acelaqi timp, creqterea exponentialS a numdrului problemelor urgente generate de
fenomenele de suprapopulare, sdr6cie, subdezvoltare qi de conflictele annate, intArzie sau
htntteazd procesul de tlanzilie la fazele sale incipiente. Limitele incd foarte severe in ceea ce
privegte coerenia gi consistenta factoriior cheie de care depinde fundamentarea, proiectarea,
declanqarea gi managementul tranziliei ca proces complex gi de lungd, duratd,, asociate cu
constringerile care decurg din necesitatea de a concentra voinfa politicd, resursele naturale
gi financiare pentru solu{ionarea problemelor cu orizont de agteptare foarte redus (in mod
flecvent de oldinul sdptdmAnilor qi lunilor) pot explica de ce, la cinci ani de la Conferinla
ONU/Rio 7992. rezuitatele concrete in pregdtirea ;i declanqarea trarrzifiei globale a
sisterrulur socio-cconomic cltre modelul de dezvoltare durabild, sunt extrem de modcstc.
Cred ci este de la sine inlcles faptul cd, tranzi\ia global[ este qi va fi determinatS qi sus]inutd
de citre declangarca procesului qi de ritmul acestuia la nivel nalional qi regional.

in acest context. foarte mu11i politicieni qi oameni de decizie, reprezentanli ai mass-rnedia,

membli ai corpului profesoral din sistemul de educalie qi formare a resursei umane gi de
educalie a populaliei ;i chiar mulfi oameni de qtiinj5 au mari dificultdti in a percepe $i
interpreta corect csenla perioadei de crizb in dezvoltarea sistemului socio-economic qi
sernniflcalia dezvoltdrii durabile ca unic[ soluiie de ieqire dtn crrzd,. in aceste conditii sunt
foarte fiecvente erolile de interpretare, discufiile sterile gi cazurile in care dezvoltarea
durabill, ca proces foarte complex gi de lungd durat6, este redusd la un simplu principiu sau
este cu vehernenfi respinsd.

Ca participant la unele dintre fazele pregltitoare qi la lucr6rile efective ale Conferinfei

ONU/Rio 1992, precum gi la multe dintre acfiunile care au urmat acestui eveniment, am avut
posibilitatea sd m5. conving cd, in esentd, dificultSlile majore in proiectarea gi declan$area cu
suoces a tranzitrei socio-economice cdtre un model de dezvoltare durabiii sunt determinate
pe de o parte de intlrzierile care se manifesti in procesul de pregdtire a condi{iilor
mentionate anterior la i - iv gi de capacitatea fbarte limitatd a celor "chema1i" sd dezvolte
politicile. strategiile gi planurile de management ale tranzitiei, de a sustine pregltirea gi
consolidarea condiliilor (modei conceptual, metode qi instrumente de accesare qi integrare a
cunoaqterii, regulile, metodologia gi mijioacele economice, juridice qi tehnice de elaborare gi
aplicarc a soiuJiilor viabile pe termen lung), de fapt de a construi interfala gi suportul
rnetodologic, tel"rnic qi institulional pentru tranzi\ia socio-economicd la un model de
dezvoltare durabila" iar pc de altd parte de a utiliza corespunzdtor qi eficient at6t suportul
8

Dezvoltarea durabild: teorie

;i praclicd (Vol. I) - Introducere

r-lretic c0t Ei cel pr-actic. Am considerat cd este timpul ca, impieund cu un gt-"p d.
""p*f,
'." 1a LJniversitatea din Bucuregti, Poiitehnica qi Acadenia de Studii Economicedin
3-:curegti 9i de \a Universit5lile Complutense Madrid/Spania, Universitatea Liberd
3iirxelles/Belgia pi Universitatea Friedrich-Schiller JenalGermania, sd elabordm o lucrare cu
--rlla "Dezvoltarea durabili: teorie gi practicS", subtitlu "Ecologie sistemici aplicatd" qi
::ezentatd in doud volume:

..

Bazele teoretice alc dezvoltirii durabile

Tehnologii, mecanisme gi instrumente pentru dezvoltarea durabili,

- care s[

integr:dm expertiza profesional6 gi experien]a manageriald proprie precum gi

:zrtltatele anaTizelor clitice qi ale sintezelor efectuate asupra construcfiiior teoretice qi
^:actice pr:ivind dezvoltarea durabil5, existente la ora aetuaiS.
Lncrarea- se adreseaza
,-"rdenfiior gi ?n mod special celor care urme az6,Programul European de Studii Academice

:-

"Ecotehnie", experfilor in elaborarea politicilor, strategiilor qi programeior de

r:nagement penttu dezvoltarea socio-economicS, politicienilor, factorilor de decizie,
-'"JLelor didactice pi nu in ultimul rAnd celor care activeazd.in mipcdrile pentru promovar-oa
-'.nzi1ici socio-econorlice la modelul de dezvoltare durabi16.

' - prirnlri volutlr se incearc6 abordarea cclor mai dificile aspecte ale proccsului de prcg6tire
' perfbcfionare a condifiilor i qi ii. in acesf sens, promovdmmodelgl conceptuat derivit din
'-'licarea bazei teoretice a'oecoiogiei sistemice", model care ne permitc sI percepem qi sd
--lerptetdm corcct "mediul inconjurdtor" , sI interpretirn ner,'oile qi aspirafiile "omului" de
--" pozilia sisternului socio-economic pe care l-a creat ca parte integrantb a mediului gi pe
: rt'e-l gestioneaz5-

si

anairzdm Ia scard istoricd dinarnica relafiilor:clintre sistemul socio'-{-rnomic qi componentele in regim nafural ale mediului, si identificirn cauzele reaic a1e
:r'ocesului de "deteriorare a mediului", sX infelegem corect fundamentele "crizei
ecologice"
'- si conturdm coordonatele modelului de dezvoltare durabilS gi structura sistemului siport
: ;-ntru tranagementui tranzitiei.

\r-t ascundcm dorinfa qi intenlia de a incita la un nou mod de analiz1,a "reformei

qi tranziliei
din Rom0nia", de a provoca dezbateri profunde asupra
:'r'oblenrclor gi obiectivelor reale a1e tranzi\iei la nivel naJional gi regionai gi nu in
ultimul
rnd sper:anla cd' s-ar putea declanqa un proces de clarificu.. gi
a confuziei gi
"li*irrur"cheie - politic,
:iletantisrnului atAt de rdspdndite in momentul actuai ?n toate scctoarele

:.>temului socio-economic

:-recutiV, educalie
"tlanzi1ia".

gi formarea resursei umane

- in care se proiecteazd qi promtveazi

rr mod expres volx pl'ovoca, od de cdte ori vom considera cd anahzz problernelor o va
'lnpune' afirmAnd cb politica este arta de a conduce dinamica sistemelor socio-economice
:ralionalc, rcgionalc ai a celui global prin politici gi strategii viabile, iar guvernarea
este arta
Je a proiecta qi aplica programe manageriale prin care obiectivele actului de conducere
sunt
atinsc, ideea c[ ambele solicitd din partea actorilor implicafi sau care se implicd un

Dezvoltarea durabiid: teorie qi practici CVql,,D - Introducere

pffisionalism desiv0r$it.$i dc6aib pentru cI orice

eroare in actul potiti. qi a" g"v""n*"

dupi
propag6
pi
sine
cest{ri
care se
se amplificd in timp qi spafiu.
4tr:age
'i

Subiiniqa,ci in, acest volum nu-mi propun sd" analizez in detaliubaza teoreticb a Ecologiei
S.ister4js,eo, istoria dezvoltlrii sale ca gtiin1d, a. sistemelor mari sau nivelul qi calitatea
cunogtinfelor privind modul de structurare qi funcfionare a sistemelor ecologice care. se
autointretin gi care produc resursele gi serviciile de care a depins qi va depinde sistemul
socio-econornic ( SSE).

Un volum de Ecologie Sistemicd carc va aborda aceastd problematicd este de asemenea in

curs. de pregdtire. Acesta dezvoltf qi adapteazd volqmul de "Ecologie gen9ra15" publicat ?n
anul 1982 (Nicolae Bofirariuc gi Angheluld Vidineanu), in conformitate cu particularitilllle

Dezvoltarca durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

1. CO^\CE?TE $r INTERPRETAru TEORETICE CHEIE,

derivate din buzu teoreticd a Ecologiei Sistemice, pentru fandamentareu
unui nou mod de abordure a dezvoltdrii socio-economice
((mediul
tnconjurdtor"
Si a relaliei scesteis cu
Pentru a ne apropia c6t mai mult posibil de scopul pe care-l urmdrim in acest capitol al
Irrcrllii, am optat pentru o cale mai pufin obignuiti de anahzd. seleclie gi interpretare a unui
r

olum imens de cunogtinfe, concepte gi modalitdti de infelegere gi interpretare

complexit[fii structurale qi functionale

"vie]ii"

qi "mediului inconjurdtor".

\nr

incercat gi sper cd am reuqit cel pulin pafiial, sb nu cedez atracqiei rnultitudinii de

aspecte particulare sau de interpret6ri divergente, sectoriale care au insotit procesul de
dezvoltare a ecologiei ca qtiintd, in mod special in ultimele patru decenii. in acest sens am
incercat sd aplic cu coRsecventb principiile conceptiei sistemice gi ale organizirii ierarhice
in tentativa de a sintetiza achiziliile valoroase in plan teoretic, care au insolit procesul foarte
conrplex dar, relativ de scurt[ durat5, de formare gi dezvoltare a unei baze teoretice unice qi
coererrte a ccologici.

in esenld am optat penh-u un set restrAns de afirmafii,

fiecare din eie sintetizAnd gi

exprim6nd intr-o formd foarte concisd un amplu bagaj de concepte, cunoqtinle gi date
ernpirice ;;i carg sunt prezentate intr-o succesiune logicd ce ar putea da posibilitatea
cititorului sb le perceapd ca fiind coordonate ale unui model conceptual operafional, gi
eficient de aboldale a "mediului inconjurbtor" gi a dimensiunii sale umane.
Am considerat de asemenea ci este'absolut necesar ca fiecare alirmafie sd fie insolitl de un
text care s[ cuprindb produsul intermediar al procesului de,analizd gi sintezd qi care si
argumenteze suficient afirmafia respectivd, permitrdnd utilizatorului s[-gi clarifice, si
proiecteze gi sd dezvolte propria interfat[ pentru accssarea gi prelucrarea informaliilor qi
dateior necesare elaborlrii soiutiilor viabile pe termen lung. Se prepune astfgl nu,nunai un
nou mod de abordare qi interpretare a mediului inconjurdtor, a dimpnqlUnii umane gi 'a
rela{iei "omului cu nafura", ci se asigurd concomitent, pe de o parto, conditiile s{rficiente de
ordin profesional/gtiin{ific pentru identificarea corectd a suportului qtiin}ifrc, teoretic qi
practic, iar pe de alti parte se deschide qi se jaloneazl, calea de acces la acest suport.
l1
t_1

Dezvoltarea durabild: leorie qi practici (Vol. I) - Capitolul I

1.1. ECOLOGIA este Stiinla a cdrei bazd teoreticd s-a conturat Si dezvoltat progresiv,
tncepdnd cu a doua jumdtate a secolului XIX, prin acumuldri teoretice Si metodologice
proprii, acumuldri care au constitu[t de fapt suportul cadru pentru integrarea, adaptarea
Si dezvoltarea un.or concepte, cunoStinle Si metode elaborate Si aplicate intlial intr-o
gamd .fbrtrte largd de discipline aparlindnd gtiinlelor naturii, rnatematice, sociale Si
econontice (Fig. l) La inceputul anilor 80, ecologia depdsise deja statutul de simpld
disciplind de "grenild", revendicatd tn grade diferite de cdtre specialistii dintr-un
donteniu sau aLtul al Stiinlelor naturii.

Dificultdtrile care sunt intdmpinate fn prezent, atunci cdnd se aplicd, conceptele Si

cunoStinlele din domeniul ecologiei precum Si interpretdrile limitate Si divergente
intdlnite in mod frecvent in lucrdrile Stiinyifice Si activita,tea practicd din ultimele
decenii, oLL ca ntotivalie principald.faptul cd marea majoritate a celor care au utilizat Si
LLtilizeazd produsul Stiinlific, teoretic Si metodologic al acestei Stiinle adoptd elementele
teoretice Si practice specifice uneia sau alteia dintre fozele premergdtoare definitivdrii
bazei teoretice a ecologiei.

Cu o intdrziere de aproximativ un deceniu de lafinelefazei (1960/85) care a consfinlit

incheierea unui proces foarte dinamic de formare a bazei teoretice a unei noi Stiin{e, a
inceput sd se recutroascd (e drept cu timiditate Si stdngdcie fncd) de cdtre tot mai multri
e4ter{i direct implicali tn cercetdrile de ecologie teoreticd Si aplicatd Si in mod special
de cdtre cei implicali in analize critice Si sinteze de amploare, cd aceasta existd Si cd
denumirea sa genericd trebuie sd marclteze caracterul sdu integrator, propundnd tn
acest sen:s terntenul cle Ecologie Sistemicd.
1.1.1. Formarea qi dezvoltareabazei teoretice a Ecologiei Sistemice

Necesitatea, impusi de practica societdfii umane, de a aborda gi clarifica unele aspecte ale
reiafiilor dintre "orn qi componentele mediului inconjur[tor" pe de o parte gi dintre
organismele animale qi vegetale precum gi dintre acestea gi mediul abiotic pe de ait6 parte, sa resimlit cu intensitate diferitd in toate etapele dezvolt[rii societdlii umane. PAnd in prima
jurnbtate a secolului XIX, toate formulbrile care vizau unele aspecte ale relatiei omului cu
mcdiul natural au avut un puternic caracter empiric. Nu exista obazd de cunogtinle distinctd
care sd orienteze qi sd fundamenteze un mod de diferentiere gi abordare coerentd a
multiplelor ploblerne pe care dezvoltarea societltii umane le implica

societ6tii industriale au multiplicat gi accentuat

preocupirile care-qi propuneau si clarifice aspectele relaliei om e naturd sau cele care
yrzaumodul de organizare gi "funcfionare a nafurii". in acest condifii, incd din secolul XVIII se
remarc6 o serie de contributii consistente care prefigureazi sfera de cuprindere a unui nou
domeniu al gtiinfelor naturii. Astfel, Anton van Leeuwenhock, bine cunoscut pentru lucririle
sale de microscopie gi recunoscut ca iniliatorul acestui nou mod de investigare, a formulat
probleme care se adresau modului de reglare a populatiilor gi aitittatstudiulrelafiilor

Ritmul qi formele de dezvoitare

l2

Dezr,-,i::'.:ca ;ru'abilh: tcolie gi placticb (V:1. I)-Capitolul

r(
I

=
v

ia

a
a

x
rl

FI

d
()
a

.='l:

:t(

;c (

-=
"
c.E\;i8.9::

Erl

/.

'- c)c
,:c
\= E
a ::.s
2
-4
=.2'!
F-?
Z'7 L
t =
.-si
r=

5=IE
.Ydi
u,.
=
t
=,Y
E
:5
J:
F
.5!j5
o o
':::.-

.{
\g*
j.e
2AA;OR-

l,

rc T?

q
Y

.i.E |f.?s
5 a i:

i: t

.!1t

.)..'- X.?Er
= .,:-=-;=.,
I | trf
ilt'
i./ Ilof
AE&=?'tt';
tl

.:

.: -= : .3, -:! Y
o 4
F 2
E=
=
\=
C4 J Uq

i 'c
:.9
==
:t" \
?-:

i-

q)

.l.r- -l
t

!*..-i

o
i

.l

ln
ix I
'tt
I\1

;6

tt

o
ba

G'':=
13.l

'!"78

,_J:

N,

g-

O
tJ4.

?N

=e;

a.2
i.=
)6: -.=c o
=;i c.2
*a
- :;
F : :

sr: ?" \Ei

?"

i.

=i+'P".
;=
):- = 'r= < 3'-=
<E:=

l,

Eli 'fl
ll t

;r1= ga'i
i'j " 6^t+=
c-C
.P=t- s

zEi
,-;7- iiz:

ts{l

trll
&l {t

,I

,E^

#-qE=
Fn

?y

6
lr

iaV.i

tue

F=

Y'J
,Z:

.9

:rPot.
O:
,:o
-i
9.-

'-9 F =T-1
ir'

a 4:"'F
^'Q a
=,J=q

tl
o

5-

&
d
rU
lr

.=F

ntrp

oE

'= o q! !
i
:J:
O .YH
o , E!

=:

d!

tu

=HO
oQ!

+ =.=

.2
=Y
N i9;

,!0

rn

i
errtuolsls leolo3g erPllo'\zeo

co

erlturtsrls iatSolocg
ecrlarosl iazeq eeltulo d

9l

:1

iE
>c
NI

,al

.cc

ET

t/t

'

t---

l3

I)ezvoliarea durabilS: teorie gi practic[ (Vol. I) - Capitolul I

troflce, iar botanistul Richard Bradley a abordat qi a adus primele contributii ia elucidarea
Llnui proces foarte complex cum este cel al productivitSlii biologice (Egerton 1969, Odum
1983). In aceeaqi perioadd, Linn6, pe l6ngd consistentele sale contribulii in domeniul
botanicii gi sisteilaticii, a elaborat iucrarea "Economia naturii", lucrare care a fost reevaluati
qi considelati recent ca cea mai importanti qi clari schitrare a noii qtiinfe ce unna sd se
diferenlieze in secoiul XIX (Worster 1985, Hayward 1995). in anul 1859, Charles Darwin
publica lucrarea "Oliginea speciilor" in care a prezentat prima teorie coerentd privind
evoiulia speciiior. Darwin a considerat "lupta pentru existentd" pe care o inlelegea ca
"totalitatea relafiiiol infiaspecifice gi interspecifice, directe gi indirecte", ca fiind forla
motrice a evoluliei speciilor (Botnariuc, Vldineanu 1982; Botnariuc 1967,1989).

La inceputul celei de a doua jumitdti a secolului XIX, existau toate premiseie

pentru
delimitarea unui nou domeniu de preocupdri gtiinJifice de naturb teoreticd gi practicd in
cadrul qtiinleior naturii, a cdrui evolufie, pe durata a errca 100 de ani, avea s[ conducd la
difcren{ierea unei noi gtiinfe. Naturalistul Ernest Haeckel, unul din marii evolu}ionigti ai
secolului XiX, care a suslinut qi dezvoltat concepteie cheie ale teoriei darwiniste - lupta
pentrtr cxistent[ Ei adaptarca, este cel care, in anul 1868, delimiteazi gi defineqte
problematica specificd a acestui nou domeniu, pentru care foloseqte termenul - ecologie (de
la grecesctrl oilcos - casd, economie). Sfera de preocupdri pentru acest nou domeniu aI
gtiinfelor natulii era defrniti de cdtre Haeckel astfel: "totahtatea relaliilor indivizilor
biologici/organismelor cu lumea extern5, in general cu condiliile de existenfi de naturd
olganic[ ;i anorganicS; ceea ce am definit ca economie a naturii, relaliile mutuale ale tuturor
olganismclol care trdiesc intr-un spatiu comun, adaptdrile lor 1a mediul inconjuritor,
transforrniuile pc care le produc carezultat al luptei pentru existenld".

Prinra etapd din dezvoltarea ecologiei ca gtiinti (1868 - 1900) s-a catactertzatdin punct de
vedele conceptual prin faptul c[ relatiile studiate erau reduse la relafiile indivizilor bioiogici
cu mediul 1ol de via{d iar abordarea se realiza aproape in exclusivitate dupS metoda analitici
gi descriptivd (Botnariuc, Vddineanu, 1982; Dajoz, 197 1).

Acest mod de abordare a determinat acumularea unui bogat material faptic, a c[rui
interpretare se realiza insd cu dificultate qi f.ard a condnce la rezolvarea corespunziltoare a
unor probleme teoretice gi practice tot mai complexe.
Se simlea astf'el nevoia unor elemente noi care si completeze modelul conceptual it baza
cdruia se diferenliau gi se abordau problemele ecologice. Un prim elernent, cu implicalii
profunde, l-a reprezentat admiterea fapfului cd este necesar sd se ia in considerare specia ca

unitate organizatorici gi desigur relatiile sale cu mediul abiotic, precum gi relatiile

intraspecifice.

Cercetdriie diferenliate pi desfigurate dupd acest model conceptual completat, au condus la

aparilia unui domeniu distinct al ecologiei, cel rcprezentat de "autecologie" (Schroter,
1896). De fapt, in ultima parte a secolului XIX qi inceputul secolului XX, cercetarea
ecologici a fost reprezentatd aproape exclusiv prin cercetiri autecologice, desfiqurate, in
special. asupra speciilor de insecte ddundtoare culturilor agricole gi p6durilor.

I4

--l

Dezvoltalea durabili: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul I

ln aceastd perioadi sunt sfudiate efectele

directe ale factorilor climatici (t"*p.tatur6,

umiditate) asupra dezvoltdrii, fertilitdlii gi supraviefuirii indivizilor aparfinAnd diferitelor
specii qi in rnod implicit a dinamicii efectivelor acestora. Aceste cercetiri au condus ulterior
la folmularea teoriei reglajului efectivelor popula{iilor naturale prin intennediul factorilor
clirnatici (Bodenheitnet, 1928;Uvarov, 1931) qi la formularea ideii cb factorii climatici qi-ar
exercita acfiunea asupra proceselor care condilioneazd" intrdrile gi ieqirile de indivizi din
populafie, indiferent de efectivul acesteia (Teoria factorilor independenli de densitate Smith. 1935).

Se reahzeazd, de asemenea, descrierea intr-o formd unitard gi concisd a dinamicii

populafiilor naturale, utilizandu-se expresii matematice de tipul ecualiei exponentiale gi a
ecualiei logistice (Pearl and Read, 1920).

Aceste cercetS.ri, efectuate asupra structurii qi dinamicii populatiilor naturale, au adus

suficiente argumente pentru a se susline ideea conform cireia populafia este subunitatea
centrald a speciei asupra cdreia ac[ioneazd" selectia natural5 gi care reprezinti purtitorul
material al cvolufiei (Fisher, 1930; Dubinin, l93I; Wright, 1931; Haldane, 1932;
Dobzhanskri, 1937:^ Smalgausen, 1946; Simpson, 1953; Zavadski, 1961; Mayr, 1963;
Botnariuc, 196l). in acelaqi timp, rezultatele acestor cercetdri au evidenfiat faptul ci
dinanrica structurii populatiilor gi in special a efectivului 1or, este determinatd, atdt de factorii
abiotici cAt Ei de rela{iile lor cu alte populafii animale gi vegetale.
S-a irlpus astfei, incd de la inceputul secolului nostru, necesitatea cercetirii structurii gi
ciinarnicii asociafiilor de organisme apartindnd diferitelor specii. La inceput s-a pus accentul
pc studiul separat al asocialiilor vegetale qi respectiv al asociaJiilor animale, pentru ca,
trcptat, sd se inleleag[ necesitatea cercetdrii unitare a comunit[tilor formate din popuiafii
vcgetalc yi aninralc itrterconectate.

Astfel, in primele decade ale secolului nostru, apar o serie de lucrdri de referinfi, lucrdri ce
cuactenzeazd" aceast[ noud etapd, de dezvoltare a ecologiei (sinecologia), in care se trateazd"
structura asociafiilor vegetaie, dinamica (succesiunea) acestora, coreiatia dintre succesiune
gi factorii climatici (Cowles, 1899; Warning, 1902; Morozov, L9l2), stadiul final (climax) al
succesiunii asocialiilor vegetale (Clements, 1916), structura qi dinamica asocialiilor animale
(Shelford, 1913; Adams, 1913; Elton, 1927), precum gi structura unitarX a comunitSlilor de
poptrlalii vegetale qi animale (Forbes, 1887; Thienemann,1925). Mai ales pebaza studiilor
limnologice se contureazd" ideea integralitdlii comunit5lilor de populatii vegetale qi animale,
subliniindu-se necesitatea cercetdrii unitare a acestora. Pentru a evidenlia caracterul de
unitate distincti, cu particularitdfi structurale proprii, se accept[ in cazul comunit[1ilor
vegetale qi animale, termenul de biocenozd folosit de c6tre Mobius incb din 1877.
O serie de cercetdri ef'ectuate asupra strucflirii biocenozelor integrate in mediul acvatic sau
terestru au condus la diferenlierea principalclor par-ticularitdti itructurale ale acestora, Ia
identificarea unor rnodalitdti eficiente de apreciere a complexitdtii lor qi de cornparare a
sh-ucturii unei aceleiagi biocenoze pe mdsurd ce parcurge stadiile succesionale sau de
comparare a biocenozelor intre ele (Fisher, Corbet, Williams, 1943; Simpson, 1949; Poole,
t5

Dezvoltarea durabilb: teorie 9i practicd (Vol. I) - Capitolul I

1968; Oltean, 1984) gi la diferenlierea convingedi cA orice biocenozA este

care
geografici
caracterrzeazd" spa[iul in care aceastaiqi desfdqoatd activitatea.

1974;U"yd &

"L
strAns interconec tatd cu ansamblul factorilor frzici, chimici, mecanici,

Ca urnrare, s-a impus necesitatea acceptdrii unui nou concept care sb reflecte in form6 c6.t
mai complet[ ansamblul format de biocenozd qi totalitatea factorilor abiotici, qi in acest sens
5-uu propus gi folosit o gami largd de termeni cum ar fi: ecosistem, biogeocenozL,
nicroiosmos, landscape elementar, microlandscape, ecotop, diatop 9i bioecos.

Dintre toli termenii folosili, cel de ecosistem, introdus de citre Tansley 1935, a fost perceput
de citrc experlii in domeniu ca fiind cel mai adecvat penku a exprima conceptul de unitate
intre biocenozd,, pe 6e o palte qi mediul fizic qi chimic dintr-un spatiu dat, pe de aiti parte
(Odnm, l9g3; Botlariuc, VSdineanu,1982; Golley, 1993). Conceptul de unitate structurald
dintre biocenozd gi componentele fizice gi chimice ale spaJiului ocupat a anticipat 9i
ftindarncntat conceptul de "orgafilzare", care este multmai cuprinzdtor qi care constituie de
fapt "coloana vertebrald" abazei teoretice a ecologiei'
Se acceptd, in general, p6rerea, cdp?ndla sfbrgitul deceniului 4 aI secolului

XX, ecologia

pur.u., perioada descriptivi a dezvolt[rii sale (Botnariuc N., V[dineanu .A.,.1982),

perioada ir. .ur" ,-uu u.u*nlat foarte multe date cu privire la structura 9i dinamica
populafiilor, asociafiilor vegetale

qi respectiv animale, a

biocenozelor integrate in

ecosistenre, qi s-au realizat importante achizilliin ceea ce privcate bazateoreticl' a ecologiei.

Studiitc cfcctuatc in deceniile 3 qi 4 asupra populafiilor naturale qi asupra biocenozelor 9i

ccosistcmclor, au creat premtzatranziliei de la perioada descriptivi la perioada moderni
dar qi
a ccologiei. in acest spiiit, ecosistemul este conceput ca o entitate nu numai structurala
ftrncfionall, dinamici gi productivi, care este capabil[ sd ftxeze, sd.transforye Si ;e
acu'ruleze energia solar6- in legdturile chimice ale substantelor organice sintetizate. In
consecinfd, orico populatie naturald, componenti a unei biocenoze, integrati intr-un
ecosisten va indeplini un un.r*it rol in desfdgurarea fluxului de energie qi ca urmare' studiul
popslafiilor trebriie sd fie integrat in contextul cercetirii ecosistemelor ca unitifi
productive elementare.

prirna parte a pcr.ioadei moderne din dezvoltarea ecologiei este marcati de cercetdrile
efectuate asupra energeticii ecosistemelor (Juday,1940; Lindeman,1942,I94l; Hutchinson
& al. l94l; Odum, 1.g51,1955; Brody, 1945) gi implicit asupra energeticii populatiilor
1:.f8)
naturaie (Slobodkin & Richman, 1956; Richman, 1958; Slobodkin, 1959; Schindler,
Rezultatele acestui gen de cercetiri au evidentiat insd faptul cd nu poate fi gxntic{a
dinamica productiviiatrii primare qi secundare daci lipsesc informafiile cu privire la o altd
funcfie importaltd a ecosistemelor, reprezentat6 de circulatia elementelor minerale 9i in
special a fosforului, azotuiui qi carbonului. Este astfel declanqati cercetarea, c].preced"l.:]"
ecosistemele acvatice, a circulatiei fosforului (Hutchinson, Bown, 1950; Rigler, 1956),
azotului (Caperon gi Judith Meyer, 1972) precum gi rolul populafiilor animale in procesul de
regenerare a reze1ei acestor nutrien{i in apl gi sedimente (Pomeroy, Bush, 1959;
Jolrantres, 1972).

I6

Denoliarea durabilE: teorie

qi practicd

(Vol. I) - Capitolul

Investigaliile care s-au concentrat asupra circuitelor biogeochimice din sistemele ecologice
acvatice sau terestre au atras atentria qi au determinat tranzi\ia de la modul de abordare
aprope exclusiv a struoturii qi funcfiondrii componentelor biologice cdtre un mod de
abordare echilibrat, care integra in aceeaqi mdsurd structura fizicd a unitdfilor hidrogeomorfologice qi procesele sau mecanismele fizico-chimice implicate in funcfionarea Ei
dinarnica acestora (Gates, 1962; Lickens, 1977; Bormann et al. 1967; Golley,7993).
Dezvoltarea teoriei sistemelor (Bertalanfff, 1932, 1973; Needham, 1932, Botnariuc, 7967,
1916), a cibemeticii qi teoriei informaliei (Wiener, 7948, i950; Yockey et a1.,1958; Patten,
1959) au asigurat premisele fundamentbrii teoretice qi practice pentru completarea qi
perfectionarea modului de abordare qi interpretare a lumii biologice qi a mediului fizic qi
chimic cu care interactioneaz\.

Dupd 1960, se dezvoltb suportul teoretic gi faptic care peffnite aprofundarea qi extinderea
conceptului diferenliat in anii '30, concept care reflectd unitatea structurald dintre mediul
abiotic qi asociafiile de plante qi animale astfel inc0t ceea ce era desemnat prin termenii
generici: biota qi mediul inconjurdtor, sd fie perceput din perspectivl, organizatoricd, ca
sisteme dinamice. Din aceastd noud perspectivf,, indivizii biologici, populafiile sau speciile,
biocenozele etc., preourn qi unitdfile structurale care rezultd din interacliunea 1or cu mediul
abiotic, sunt unitdfi integrate sau sisteme care funcfioneazd dupd principii cibernetice, au
caracter inlbrmafional qi sunt autoreglabile (Botnariuc, 1967,1976, 1989; Odum, 1977,
1975,1983, 1993; Van Dyne, 1975; Kent, 1975; Patten, 1975; Vddineanu, 1984). Aceste
aor-rmuliri in plan conceptual s-au dovedit a avea un rol crucial, pe de o parte pentru
desiv0rgirea procesului de formare a bazei teoretice a ecologiei, iar pe de alt[ parte pentru
dezvoltarea rapid[ a metodologiei de investigare qi a cunoagterii capacitdfii productive qi de
suport a diferitelor categorii de ecosisteme precum qi extinderea investigaliilclr la scard
spafial6 (acoperind sisteme de rang superior - complexe de ecosistme, landscape,
biomi/rnacrolandsoape sau ecosfera). Aceste dezvoltiri in plan teoretic s-au produs intr-o
perioadd foarte criticd a procesului de formare a ecologiei ca qtiinfd, perioadb care se
extinde la scar6 de timp in intervalul 1960/1985. Este perioada in care tendinla centrifugd ce
constituise gi pAnS atunci o coordonatd a procesului de formare qi dezvoltare a ecologiei, se
manifesta foarte pregnant in condiliile in care tendinfa unificatoare a conceptului tanslenian
despre unitatea structurald dintre biocenozd Ei mediul abiotic nu mai putea constitui suportul
necesar fie pentru abordarea problemelor fie pentru integrarea rezultatelor ior- Fdrd o bazd
Leoreticd completd qi consolidatd, in perioada menfionatd s-a derulat un proces fbarte
periculos de difereniiere a unui numbr crescAnd de subdiscipline qi discipline: ecofiziologie,
ecotoxicologie, ecologie biochrmic5, ecologie broftzicL, agroecologie, qtiinle ale mediului,
ecologie umand, ecologie urband etc. fiecare dintre ele oper6nd cu multe concepte
contradictorii, fapt care a alimentat gi intrelinut confuzia, a subminat coerenta qi
credibilitatea acestei qtiinle ce se afla deja intr-o fazd foarte avansatd de formare. Lucrurile
ajunseserl atdt de departe in promovarea qi alimentarea confuziei incdt se trecea cu uqurinfd
din extrema in care sfera ecologiei era redusl la preocupdri specifice fazelor de la sfArqitul
secolului XIX qi inceputul secoiului XX ("ecologie biologic6") la extrema in care domeniul
ecologiei era perceput ca ceva foarte difuz in care se putea include aproape orice probiemd
(Di Castri, \987; Botnariuc & Vddineanu,7982; Golley, 1993).
T7

Dez.-t-ltare-a durabil5: teoi'ie qi plactica -('apitolul I

<!4

,,I

<=
(i>
tr<
<Z
>n
Er<o
Eg

s>
.l'1,
A#V;
l^

'J)
()

tr

ul

rrl

<9

t,l

ilr,
NA

(r)"

rrl fTl
-l)

<X
N*1
<zi
nnx

rrl

',\i

o.

').'
tr

i:*

UI

-i

i:..

.a

;i+

'i.
i\,

r-l

af

2
'.

d
)g

Lr

,j:,
o
N

s|
EN

t8

Dezvoltarea durabild: teorie

;i practica 1\zol. I) - Capitolui

in

A$a cum s-a ariltat anterior,

aceea$i perioadd (1960i 1985), tendinfa centripeti,
r-nrificatoare, s-a consolidat treptat, pe m5sura completdrlibazei teoretice cu elemente (Fig.
2) de cunoaqtere, concepte gi rnetode adoptate din/sau care s-au dezvoltat pe principii
preluate

din teoria sistemelor, teoria informatiei, ciberneticii gi teoria matematicd

sistenrelor dinarnice (Patten, 1971,1974; Zeigler,1976,1979; Cole et aI., 1979; Botnariuc

Vddineanu, 1982).

&

Conceptia sistemicb a asigurat ordonarea cunogtintelor gi integrarea tendinlelor centrifuge

din domenir-rl ecoiogiei, a conferit bazei teoretice a acestei gtiinJe forfa qi mijloacele
conceptuale pentru a percepe gi interpreta mediul fizic q;i biologic ca o ierarhie de sisteme
ntaLi, complexe qi a completat metodologia (analiticd gi istorici) aproape exclusiv folositd
pAnd in anii '60, cu metoda analtzei sistemice gi modelirii matematice, care permit in fond
identilicarea sistemelor ecologice ca entitifi reale gi respectiv organizarea programelor de
investigare a acestora qi de descriere a comportamentului 1or. ConsiderSm cd dupd 1985
ecoiogia dispune de o bazd, teoretici solidd qi de o metodologie eficace reprczentatd de

analtza sistemicS, eieinente teoretice gi practice indispensabile pentru o abordare

holisti/integratS, atAt ?n proiectarea activitdfilor de cercetare cAt gi a celor de management a
sistemelor ecologicc naturale gi dominate de specia uman6.

Denuinirea gcnericb de "ecologie sistemicS", definegte cel mai bine faza de rnaturitate

accstei q;tiinfe.

Dupa rnai bine dc nn deceniu de la finalizarea procesului de formare gi rnatufizare a

ccologiei ca qtiinfh a sistemelor ecologice (Ecologie Sistemicd), se remarci un proces foarte
lapid de'aplicare abazet sale teoretice pentru identificarea qi descrierea sistemelor ierarhice
supcrioarc (vezi I-2 B, Fig. 5), inclusiv a sistemelor antropizate, pentru proiectarea gi
dczvoltat'ca sistcrttelor infonna{ionale suport gi pentru organizarea managelncnrului integrat
al accstola

Dezvoltar ea dr,rr:abiil: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitoiul I

1.2. ECOLOGIA SISTEMICA esie Stiinla care asigurd fundamentul teoretic pentru a
percepe ,si interpreta "mediul tnconjurdtor", care include deopotrivd mediul Jizic Si
biologic natural precunx Si mediul transformat Si controlat de cdtre specia umand, ca o
ierarh.ie de unitd{i organizate, dinamice $i cu proprietdli structurale gi funclionale
identi/icabile Si cu antificabile.

Dacd ,ttiinfele mediului, reprezentate de ,fapt de o familie de Stiinle bine conturate in

rytectrul mult mai larg al ,;tiinlelor naturii, fiecare cu propria sa bazd teoreticd,
i.nterpreteazd ntediul inconjurdtor ca un ansamblu de factori: apd, aer, sol Si biota,
promovd.nd in plan conceptual perceperea Si abordarea sectoriald, ecologia sistemicd
argtntenteazd cd ntediul este organizat Si asigurd suportul teoretic Si metodologic pentru
u ltordurea s i st em i cd/h o li s I a n acestuia.

1.2.1. Abordarea sistemici a mediului fizic, chimic Ei biologic.

Snblinicr-n q;i in acest caz cd. rlu ne-am propus si facem o anahz6, de detaliu a volumului
imens de date q;i informalii care s-a acumulat in ultimele 3 - 4 decenii despre componentele
majorc alc nrediului: atrnosfera, hidrosfera, litosfera gi biosfera, pentru c6 acestea au fdcut
deja obiectul unui numdr lnare de lucrdri qtiintifice sau volume de sintezd (Strahler N. A.,

StrahlerH. A.. 1974; SingerF., 1989; Walkerj.C.G., 1977; RobertsN., 1994; AllenL.
t 994; Chiras D. D., l99l; Ramanathan V. et al., 1997).

1,j:,

All

considerat neccsar insd si refinem; Si integrdm gi sd prezentdm un num[r suficient de

particr-rlarit[fi stluctnrale gi procese care sd ne perrnitd si identificlm la scard spatiaii,
distribufia gi llmitclc corrponcntelor mediului fizico-chimic qi biologic, interactiunile dintre
cornponelrte $i treseturile generale ale sistemului climatic, principalele variabile de comandd
de origine cosmicd, geologicd gi antropicl qi nu in ultimul rdnd sd preciz[m in ce spatiu
operSm cu concepfia sistemicd qi respectiv unde se distribuie ierarhia sistemelor ccologice.

compartimentelor gi respectiv a treptelor ierarhice din

colnponcnla ierarhiet organtzatorice pe care o propunem in vederea (Fig. 5) perceperii intr-o
manieri unital[, integrati sau holistd a mediului inconjurdtor, am considerat de asemenea
necesar sI prezentdm intr-o formd succintd rezultatul analizei critice asupra semnificaliei
termenilor cll cale definim treptele ierarhiei pi principalele tipuri de sisteme ecologice:
ecosistem, landscape ;i zona dc tranzifte/ecoton.

Pentru

a facilita identificarea

1.2.1.1. Atmosfbru

Atmosfera se constifuie dintr-un amestec de gaze, vapori de ap6, praf care se distribuie sub
fonna unui inveiiq neomogen in jurul planetei, datoritd atractiei gravitalionale. Acest invelig
are o grosime de circa 10.000 km iar densitatea amestecului scade fbarte repede cu
altitudinea, fapt care determin[ ca 99 % din masa atmosferei sd se distribuie intr-un strat cu
20

Dezvoltarea durabiltr teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul I

grosimea medie de aproximativ 30 km. Aerul in stare purb contine: 78,184oA azot rnolecular
(N2); 20,846 % oxigen molecular (Or); 0,934 o/o argon; 0,033 % dioxid de carbon (COr) qi
0,003 %nun amestec de neon, heliu, kripton, xenon, hidrogen, metan qi oxizi de azot.

in ceea ce priveqte compozilia exclusiv a amestecului de gaze, atmosfera este ornogend intrun strat care imbracl planeta pdnd la altitudinea de 80 - 90 km (Fig. 3). Acest strat cu
cornpozilie unifbrrnd, dar densitate descresc[toare cu altitudinea, constituie homosfera.
Deasupra homosferei pAn[ la altitudinea maxim6 de = 10.000 km se distribuie heterosfera,
un strat cu densitate ce reprezintd, I x 10-e din densitatea atmosferei la nivelul mdrii qi care
se constitttie dintr-o succesiune de subdivizhtni astfel: inveliqul format din azot molecular
1N2) care se extinde pe verticald p0n6 la altitudinea medie de 200 km; oxigenul atomic, care
fonneazd un inveliq cu distribufie p6nd la altitudinea medie de 1.100 km; stratul de heliu pi
cei de hidlogen care se extind pe verticald pAnd la 3.500 km, respectiv 10.000 km (Strahler
et al., 1914).
Pebaza rnodului particuiar de variafie a temperaturii atmosferei in functie de altitudine s-au
diferenfiat patru zone termice distincte (Strahler, 1974), trei la nivelul homosferei qi a patra
in zona inferioari a heterosferei (Fig. 3).

Troposfcra este zona termici care se distribuie in partea inferioard a homosferei p6nd la
altitudinea mcdie de 12,5 km. Subliniem ci grosimea troposferei variazd cu latitudinea,
situ6ndu-se in lirnitele a 8 - 10 km la poii qi pdnd la 17 km la ecuator qi in funcfie de sezon,
in special la latitudini medii qi mari, fiind rninirnd in ianuarie qi rnaximb in iulie.
Caracteristic din punct de vedere termic pentru troposferd este faptul cd temperatura scade
constant cu crc;tcrca altitudinli (6,40 C la fiecare 1.000 m) de la temperatura medie generald
de = 19" C la suprafafa uscatului qi oceanului planetar. Acest gradient termic iqi rnentine
panta pAni la aititudinea medie de 12,5 km sau 8 - 10 km in regiunile polare gi 15 - 17 km in
regiunea ecuatoriala dup[ care panta gradientuiui termic se schimb[ brusc (Fig. 3).
Tropopauza, a cdlei pozilte valazd in funclie de latitudine gi sezon, in domeniul 8 - 17 km,
este repreze;ntatd, de stratul foarte sublire unde are loc modificarea foarte rapidd a pantei
gradientului termic gi constituie de fapt limita superioari a troposferei. Compozi[ia standard
a aerului este cornpletatl la nivelul troposferei cu cantitdli mari de apd in stare de vapori sau
condensath (cea[d., nori) qi de praf. Troposfera este componenta atmosferei care reahzc,azd
schimburi directe gi active cu hidrosfera, litosfera gi biosfera qi este de fapt principalul
suporl al fenomenelor qi proceselor climatice gi unul dintre rozervoareie principale ale

circuitelor biogeochimice regionale qi globale (vezi 1.5.).Modul qi mdsura in care

activitatea umand a rnodificat gi modific[ direct compozitia standard a troposferei qi in mod
indirect clima vor fi tratate succint in capitolul 2.
Stratosfera este a doua zond termicd a homosferei (Fig. 3) a cdrei particularitate o constituie
faptul c[ tcmperatura creqte lent cu altitudinea. Acest gradient termic ascendent, cu o pantd
foarte mic[, se menfine in stratui limitat de altitudinea medie inferioard de I2,5 km (rninimd
- 8 krn; rnaxim[ - 17 km) gi de altitudinea medie superioarl de = 30 km. De la altitudinea

2l

Ilezvoltarea dru'abi15: tcorie gi practicd (Vol. I)-Capitolul

5
at6

9d

8;

E
A

"

R-.:

!E !

H Go I
.9
E"

.{

i! 'f,;l:

vutlsoSl

;;5E

;"------>

m
f;E
:(5

.:E
oH
16

f:;.

.il
:

f; tH E
3 EI

rd.i].

F'

i-

9'6.
.! --

!l

E
H EE
:E ::. :',8
1s +
H N fe
;?;
E
E A?
F E Ei=
8

(s :'':-

-.

zo

MX

h=

9E

'5

E
6.=

"Ee

sl
s

a-F
o

t"
N

6-^
.!:
Ld g-

(!

'u-

=*{*:

'

'v-.

lll

&
lrl

'

l-

';r
'ai
,ul
'Ol

4.._

,u

o
o-

O_

; [ *

E
:

i*iHsE
giE,'nE=

EF:F,8'6

z'-..
CJ

o-

.:9-d--.
O O h 6t1 v

E
E;if;cr
i lEE,r'aF

'C

J-6

n
;
F
!l

tr

.I1,

.(J

! ;t

:
E-sEE
,i1+a?iir
=
e . s'sS!9i

E: iEgEE
r
fl X

1.5

.a.,"

'e FIHEE

: \
i t\

, o o t 6.i
#
< -n'.d

x;EE

[;

E;2E 1i;

5;:"gF,r's
g
: e'; ;'S't
U iF E*!Ft;
;,{* F H-

i
I

., fr EE'si sE
6 .- I B E o e'6

H'[E::'EJJ
E

IEEgSE

I t nif ii+o

i g agElEr

VE3ISOdL:H

vuSJSOli\lOH

22

tn

t\

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul I

medie de ^, 361 km (stratopalza), temperafura evolueazd dupd o curbd care atinge un maxim
(t' 80n C) la altitudinea de = 55 km gi apoi un minim (- - 830 C) la altitudinea de 80 - 90 km
(mezopauza). In acest spafiu altitudinal se distribuie cea de a treia zond termici a
hotnosferei, cunoscuti in literatura de specialitate sub denumirea de mezosferi.

Important de relinut pentru scopul urmdrit in acest paragraf sunt urmdtoarele particularitifi
structur ale q;i funcfionale :

i.

Stratosfera, gi cu atdt mai mult mezosfera,

semnificative de vapori de apd sau praf.

ii.

Pe baza absor-bfiei radiatiilor UV-C din spectrul de radialii electrornagnetice emise de

Soare. se formeazd, in stratosferd gi in zona inferioari a mezosferei ozonul (Or). Acesta
se concentreazd 2 - 8 pprnvr in cea mai mare parte (Strahler, 197'4, Brackemann H. et al.,
1989) in orizontul cuprins intre 18 - 25 km dar se distribuie in concentrafii mult mai mici
(< 2 ppmv) in restul stratosferei qi zona inferioard a mezosferei.

nu confin in structura lor

cantitefi

Mecantsmele chimice de formare gi disociere a rnoleculelor de O, sunt ?ntrefinute

energetic de cdtre radiafiile UV. Pentru spectrul UV sunt larg recunoscute gi folosite
urmitoarele subdimensiuni: UV-A, care acoperi domeniul 320 - 400 nm; UV-B, ce
acoperd domeniul 280 - 320 nm qi UV-C, care acoperd domeniui 200 - 280 nm.

Molcculclc dc O' sunt fotodisociate in atomi de oxigen prin absorbfia UV-C qi in special
ccle cu

X'- 243 nn.

L O:*hv*+O'+O'
Molccula de ozon:se formeazd ca rentltat al unei coliziuni triple dintre un atom de
oxigen, o moleculd de oxigen gi un partener M care conservd energia gi momenful, unde
M poate fi reprezentat de orice altd moleculb de gaz (in general N, gi O2).

2. O'+ O, * M--+ 03 + M
La rdndul lor nrolcculele de O, sunt fotodisociate pebazaabsorbliei radialiilor UV-B
UV-A.

gi

3. O: + hv-+ O, + O'
Se considerd insd cd numai acest proces de fotodisociero a moleculelor de 03 nu ar
explica concentralia de ozon in atmosfer[ qi cu atdt mai mult tendinta de reducere
sernnificativd a acestuia in ultirnele doud decenii. in acest sens, Molina et al. 1974
propune rur model de reactie catalizatd.implicatd in disocierea moleculelor de ozon.
,

'Ipprnv-l0"dinvolum
23

Dezvoltalea durabild: teorie 9i practicl (Vol, I) - Capitolul I

4. X'+ O:+ XO'*

Oz

5. XO' + O'-) X' + 02

unde catalrzatofltl X poate

fi un radical

de hidrogcn,

un radical hidroxil HO', un radical NO',

Cl'

sau

Br'.

Extrern de important este faptul ci radicalul care catalizeazdreac].ia de disociere se reface

dupi reaclia cu O: $i astfel e1 poate distruge mii sau sute de mii de molecule de 03
inaintc de a fi inactivat printr-un alt proces. Aqa se poate explica de ce transportul unor
gaze rare din troposferd, in concentratii de ppbv (10-n dintr-un volum) poate influenfa
foarte sernnificativ concentrafia de 03 care estc de 1.000 ori mai mare.

Snrsa primarb pentru radicalul NO' din stratosferd este protoxidul de azot (N2O)
troposferic care este plodus prin procesul de denitrificare microbiand,, iar radicalii H' $i
HO' au originea in metan (CHo) gi vaporii de apd. Radicalii C1', ClO' qi Br' din
stratosferd au originea in compuqii cu clor qi brom emiqi ia interfata uscatului qi
oceanului planetar cu troposfera prin procese naturale controlate de sistemele biologice
(ex. clonletanul - CHjCI) sau din activitatile umane (cloro-fluoro-carburi - CFCs).

iii. Stratul dc ozon stratosferic care absoarbe radiafiile UV-B in procesul de disociere

nroleculelor de ozon (reacfia 3) indeplineqte un rol cheie pentru protecfia componenteior

biosfelci.

iv. Oricc modificare semnificativl in profilul vertical al stratului de ozon ca urmare a

acceleririi proceselol chimice de disociere a moiecuielor de ozon, detennind creqterea
dcnsit[{ii fluxului de ladialii UV care penetreazd troposfera (inclusiv UV-B) gi care este
interceptat dilect de componentele biosferei qi de suprafala uscatului qi oceanului
planctar. Acest fenomen ar conduce Ia incdlzirea suprafeiei planetei ;i la intensificatea
procesului dc forrnare a ozonului in zorLa' inferioard a troposferei prin procese
fotochirlice, in condi{iile unor concentratii ridicate de compuqi organici volatili gi de
oxizi de azot.
Spre deosebire de ozonui stratosferic, cel care se formeazd in parlea inferioari a
tloposfelei inc[rcatd cu poluanli organici qi oxizi de azot, ca rezultat al proceselor
fotochimice, are un pronuntat efect toxic asupra covorului vegetal qi un pronunlat efect
de ser6, contribuind astfei la incdlzirea climei (Ramanathan et &L, 1985, 1997;
Brackernann et a1.. 1989).

v.

1.4
:T

Dacd ozonul stratosferic indeplinegte un rol de proteclie atdt pentru sistemul climatic cAt
qi pentru sisternele biologice,,ozonul troposferic are efecte toxice asupra componentelor
biosferei q;i inducc, r'espectiv intrefine, aldturi de alfi factori de comand[, modificirile
clirnatice.

Dezvoltarea durabijS: teorie gi practici (Vol.

1.2.1.2.

S co

I) - Capitolul i

ar(u tere strd/Lito sferu

Formeazd inveli;ul extenl al planetei - Terra, cu o glosime foarte micd (16 - 40 km)
colnparativ cu dimensiunile acesteia (r: 6.400 km) gi este constituitd din roci cu densitate gi
greutate mai micd fa[d de densitatea pi greutatea strucfurilor interne. Masa scoarJei terestre
reprezintia numai 0,L4 o/o din masa planetei dar, datoritd faptului cd aceasta rcprezintd" marile
blocuri continentale (uscatul), conJin0nd bazhele oceanului planetar gI constituie sursa
pentru componenta minerald a solului, pentru sedimente qi penhu chimismul apei gi suport,
I espectiv surs[ de nutrienli gi microelemente pentlu covorul vegetal qi indirect pentru
toate colxponentele biosferei, are un rol cheie in sistemul global al "rnediului ftzic
chirnic ai biologic".

a
a
.e

ri
rq

'v
lo

or
)ct
t'7.

cFit
,1or

rile

\4ajolitatea rocilor care intr'6 in structura scoarfei s-au format prin solidificarea magmelor cu
conlinut ridicat in siliciu qi oxigen. Rocile magmatice conlin diferite combinalii a gapte
$upe principale de minerale pe bazd, de siliciu: 1. cuarful (SiOr); 2. silicalii de aluminiu gi
potasiu in proporfii mai mici qi sodiul [(K, Na) AlSi3Os]; 3. siiicatii de aluminiu in
combinafie cu sodiul (NaAlSi3Os) sau calciul (CaAlrSi2Or) sau cu un amestec ?n diferite
proporlii de sodiu qi calciu; 4. grupui micelor, din care cel mai comun este biotiful,
reprezentAnd nn complex de silicafi de aluminiu cu potasiu (K), magneziu (Mg), fier (Fe) qi
ap[: 5. grr,rpul arnfibolifilor. din care oel mai comun este hornblenda, sunt un complex de
:ilicafi de alurninin, calciu (Ca), magneziu (Mg) qi fier (Fe) qi ap6; 6. grupul piroxenilor,
rr-rnt minelale carc au compozr\ia foarte aseminitoare cu amfiboliJii dar care nu au ap[ in
structura lor; 7. olivina, care este un siiicat de magneziu qi fier [(Mg, Fe)rSiOo] (Strahler et
al.. I 974 ).
Sc consider'a cd lnaglna se formeazd in condifii de temperaturl (500 - 1.2000 C) gi presiune
r6 - 12I( bari, adicd de 6.000 - 12.000 ori presiunea atmosfericd la nivelul marii) inalti, la
limita. inferioar[ a scoarlei sau limita superioar[ a mantalei. Extrem de important este faptul
ci nragma conline cantitilli irnportante de substanle volatile care in procesul de ricire qi
cristalizare au fost eliberate gi au constituit sursa de api pentru hidrosferi precum qi sursd
pcntru nnele gazc din componenla atmosferei: dioxidul de carbon, azotul, argonul,
hidr ogenul, clor ul, sulful.

\linctalcle pc baz'a dc siliciu carc intrd in cornponenfa rocilor magmaticc reprezinth sursa
pelttl'Ll cornpozilia ionicd a apelor marine, apelor continentale de suprafald gi apci
interstifialc. prccurn 5i pentru componenta mineral5 a solurilor. Din punct de vcdcrc
geologic, aceleagi minerale au constituit sursa materiald pentru formarea rocilor sedimentare
:i nretanrorficc.
Se considerd pe bund dreptate c[ magmele pebaz6, de silicati gi substan]e volatile au asigurat
ia scarb de timp geologic aproape toate componentele majore ale atmosferei, hidrosferei gi
litosferei. Componentele biosferei, a clror prezen[d sub diferite forme a fost atestatd incd de
acum 3,5 miliarde de ani, au evoluat in contextul transformdrilor din sistemul litosferdhidlosfer'[-atmosferl pe care, la rAndul 1or, intr-o mare mdsurd l-au influenfat gi rnodelat.

25

Dezvoltarea clurabild: teorie qi plactici (Vol. I) - Capitolul I

Datoritd faptului ci oxigenul rnolecular nu a fost identifioat printre gazele emise odati cu
solidificarea magmelor qi a faptului cd acest gaz reprezintd aproape 21 o/o din volumul
aeruiui standard, se considerd cd acesta a fost produs gi a,alimentat atmosfera prin procesui
biologic de fotosintezd. De asemenea, faptul cd, prezenla carbonului in structura atmosferei
qi hidrosferei este cu mult mai micd fa!6 de prezetla sa in componenla gazelor magmatice,
ar indica un proces activ de stocare a acestuia sub formi de compuqi minerali in sedimentele
care s-au acumulat labazabazinelor oceanului planetar pi sub formi organicd (combustibilii
fosili) in scoarj5 terestrd. Un proces activ de retragere din componenfa hidrosferei gi
atmosferei gi de acumulare in depozite sau roci ale scoarfei terestre a fost admis gi in cazul
sulfului. Aceste procese complexe, care s-au desfbqurat la scard de timp geologic, au fost
direct sau indirect susfinute de componentele biosferei.
Este unanim acceptat5 teoria dup5 care structura internd a planetei s-a diferentiat aga cum o
cunoagtem in prezent, intr-un interval de aproximativ un miliard de ani, din momentul in
cale procesul de fonlare ca planetd s-a frnalizat (x 4,5 miliarde de ani in unnl), in urma
unui proces complex care a presupus fenomene repetate de topire interni qi solidificare. Ca
rezultat al acestui proces, structura internd a pimdntului include trei compartimente majore:
1. nucleul format din fier qi nichel (are o razd de 3.475 km, iar stratul extern cu o grosime de
ctrca2.225 krn cstc hr stare lichidFt),2. mantaua, formatd din silicali qi o grosimJmedie de
aproxirnativ 2.895 km; 3. scoarJi terestr[ cu o grosime de 16 - 40 krn (infoma]ii au fost
fumizatc nrai sus).

De aproxirnativ 3,5 miliarde de ani, structura de mai sus a rdmas aproximativ stabild.
Modificarilc semnificative, cum ar fi deplasarea qi schirnbarea configuratiei blocurilor
continentale pi a oceanului planetar, indlfarea blocurilor continentale gi activitatea vulcanici
au avut loc la nivelul scoarfei terestre gi a unui strat extern foarte sublire al mantalei.
Acest rnod de organizarc intern6, cu un grad ridicat de stabilitate, a conferit Terrei o
proprietate d e o impo rtan!6. covdrq itoare pentru componentele biosferei.
I.

Aceastd proprietate 1 care derivi din faptul ci masa topiti a nucleului se rotegte lent fat[ de
tpaqta, constd in faptul ci planeta se comportd ca un magnet qi genereazd un vast cAmp

niagnetic care so rnanifesti cu mult dincolo de limitele atmosfeiei. Liniile de forla all
c..dmpului magnetic capteazd, particulele inclrcate electric (protoni gi electroni) emise gi
transportate de "vdntul solar" pi particulele cosmico csro:constituie rudialia cosmicd (nuclei
de lridrogen, heliu sau protoni proveniti din nucleele unor atomi grei) gi formeazddeparte de
suprafafa terestrd. gi troposferd" o zonl" cu un intens flux de materie qi energie - magnetosfera.
Se fornreazd, astfel un foarle eficient inveliq protector impotriva radiafiei cosmice ionrzante
care iirniteaz[ fluxul de radia]ii cosmice ionizante care intercepteazd suprafa]a planetei la un
nivel de circa4 prad (1 rad: 100 ergi . E-t, adici energia echivalenti cu 100 ergi absorbitd
de un gram dc material expus) qi efectele lor biologice la un nivel de 30 - 73 mrem . an-1.

zo

Dezr,oitarea durabild: t6orie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

1.2.1.3. Hidros.fera

Sernnificatia generalS a terrnenului cuprinde intreaga mase de apd liberd de pe planetd,

indiferent de starea ei de aglegare: vapori, lichidd sau solidS. Din volumul total de ap6 pe
care-l reprezintd hidrosfela (x 1.44. 10e km3),97 o constituie oceanul planetar (* 1.4. 10e
k-'), Z Yo este cuprins in calotele de gheafb aie Antarcticii qi Groelandei gi 1 % se distribuie
in apele continentale de suprafa{d sau subterane. Bazinele oceanelor qi rndrilor sunt
distribuite a$a cum s-a precizat anterior (Fig. 3) la nivelul scoarlei terestre qi reprezintl 71
o/o din suprafafa planetei.
Aceastl considerabili suprafafl de inciden{5 a radia[rei solare qi
i'espectiv de schimb material gi energetic cu foposfera are o selnnificatie deosebiti pentru circuitul
hidrologic, pentru circuitele biogeochimice globale qi respectiv pentru clima globala.

Dezvoltarea zonelor de coastd gi respectiv a interfelei de schimb material gi energetic dintre

uscat qi oceanui planetar, precum gi dezvoltarea considerabilS (x 6 Vo din suprafata planetei)
a platformei continentale (zona de fdrm cu adAncimea pAn[ la 180 m) prezinti o importanfd
deosebitd pentru sistemul climatic gi pentru diversitatea qi productivttateabiologicS.
Peste J3')6 din oceanul planetar are adAncimea cuprinsd intre 3 - 6 krn gi numai aproximativ
(Xt
7
arc adincirnea mai rnare de 6 km (anumite zone din Oceanul Atlantic, Pacific qi Indian)
(Strahier ct al., 1974). Addncimea rnaximi inregistrat[ este de 10,7 km iar adAncimea medie
;lcntru intrcg occanul planetar este de r 4 krn.

1.2. 1.4.'

Sr^r

temul climatic

Dacd rlajoritatea componentelor hidrosferei, atrnosferei gi litosferei sunt r:ezultatul

ploceselor intetne de la nivelul orizonfului extern al mantalei gi respectiv al orizontului
bazal al scoar{ei (vezi 12.L2), toate procesele de schimb de materie gi energie la interfata
dintre fi'oposferir pe de o parle qi hidrosferd, respectiv uscat pe de altd, parte, precum qi
funclionaiitatea sisternelor de transport a maselor de aer gi api in troposferd gi hidrosferd au
ca forfd fluxul de eneigie solard (Strahler et a1., 1974; Chiras, 1991). Cornportamenful
componentelor biosferei (totalitatea sistemelor biologice de nivel individual qi
snpraindividual), ca stlucturi disipative (vezi 1.4), organizate qi cu rol cheie in procesele
care stau la baza producerii resurselor naturale, este strict dependent direct gi indirect de
fluxul de energie solar[. Deqi vom reveni asupra mecanismelor productivitd{ii gi stabilitd}ii
sistemelor ecologice, considerdm cd este necesar ca in acest context sd subliniem cd in
nredie 0,I Lk, din energia solard interceptatd de cdtre suprafata oceanului planetar gi uscatului
este direct utrhzatl de cdtre componentele biosferei gi cd din aceasta o parte a fost stocat[ in
decursul perioadelor geoiogice, in depozitele de cdrbune, petrol, gaze nafrtrale din strucfura
scoarfei telestre. Fa!5 de densitatea fluxului de enorgie solard (2 cal 'cr11-'-min-r) la
limita superioarl a atmosferei sau la altitudine > 150 km (zond in care absorbtia
radialiilor X, y de c[tre moleculele de azot sau atomii de oxigen nu se produce inc[), fluxul
de eriergie calor:ic[ din zona radioactivb (orizontul superior al mantalei qi stratul bazal al.

27

I
Dezvoltarca clurabil[: leorie 5i placlici (Vol' I) - Capitolul

wlcanici

se considerd cd are o densitate qi

fespe;tiv un rol nesemnificativ pentru funcfionarea sistemului climatic'

de circa 6.0000K, emite energie
Gazurincandescent de ia suprafalr soarerui, cu temperatur6
larg de lungimi de undS'
sub forirra radiafiilor electromagnetice cafe acopera un spectru
radiatiilor electromagnetice
Energia radiant6 solarb este transmisi cu precddere sub forma
care cuplinde dou6
distribuite in spectrul de radiafii cuprins intre 8_0 10'000 nm 9i
reprezentat' de
.o*pon-nte invizibile: uV cu l. < 40b nm; IR > 700 nm qi o componenta
400 700 nm' componenta UV a radialiei solare
(lumina) cu l.

c
radiafiiie vizibile
o/o din energia emisr, iar componentele IR qi vizibile transporti
transport6 aproximativ 10
aproximatii +S W fiecare din totalul energiei emise'

situat la o altitudine
Aga cum s-a precizat deja in acest pangraf, in orizontul atmosferic
> 150 km, densitatea fluxului de energie transportatd de cdtre radiatiile electromagnetice
in care emite soarcle este
este de 2 cal. cm-2 . min-1 gi spectrul de radialii electromagnetice
de la aceastb altltudine
complet. Dacd. co'siderdm cd vaioarea fluxului de energie solard
principale care
reprezint[ vaioar.ea maxima (100 %), afunci se poJ identifica fenomenele
energie pe mdsurd
modific[ atat structura spectrului de radialti cAt qi densitatea fluxului de
al heterosferei pi respectiv
ce radia{ia electromagnetica solari penetreazd, orizonful inferior
aproximativ 32 o/o din tadia\ia
stratur.ilc homost'erei (Fig. 3). Se estimeazi ci in medie
gaz, particulele de praf' nori
electromagneticd este reflectati in spaliu de cdtre- moleculel e de
densitatea
gi supraf-aia occanului qi uscatului terestru (albedoul terestru)' Pe misur1 ce
atmosferice de altitudine joas6,
nroleculelo r dc gaze.r.gt" odat6 cu penetrarea orizonturilor
imprigtiate in toate directiile 9i
r.adiafiile di' spectrul vizibil, in special cele albastre, sunt
sub diferite unghiuri cdtre
astfel o parte este r.eflectatd in rpuli.t iar altd, parte este orientatd
suplafala tercstrl (radi a]ia difuza)particulele de praf din troposfera imprdqtie de asemenea o fracfie semnificativi de radiaJii
e de gaze qi particulele de
astf-el incat refle.iur.u difuziin spaliu de citre moleculel
o/o din fluxul total de energie solara incidenti'
'izibile,
praf atingc nivclul mcdiu dc aproximativ 5
radialii solare 9i respectiv de
Se estimeazd, de asemenea, cd in medie 2r% din fluxul cle o/o
este reflectatd de uscatul qi
energie este reflectat in spaliu de cbtre nori gi o proporfie de 6
occanul tercstru.
densitatea
(NI2, 02,

Al doilea fenomen major care modificd componenta spectrului de radialii solare 9i

gaze
fl.xului de energie soiard este fenomenul di absorblie de citre moleculele de

a radialiiior
inclusiv vaporii de ap[), particulele de praf qi nori. Fenomenul de absorblie
heterosferei,
e de gazese manifest[ la nivelul orizontului inferior al
solare de cdtre
radialiiie X
'roleculel
integral
acoio unde practic moleculele de Nz $i atomii de oxigen absorb aproape
ii:p::i"l al stratosferei (vezi f i'1'1), unde cea mai
1'i y, contin,ra tu niveiul mezosfereilt
qi se des[vdrqeqte in
mare parte a radialiilor UV sunt absorbrt" _4,: cdtre strafi-rl de ozon
si absoarbdradia\ra
troposfera, unde moiecuiele de gaze,particultiie de_graf gi norii continub
solari sunt
gi
energia
radialia
etrecfiomagneticd solaia. in medi-e, se estimeaz|'cd18 % din
care este
absor-bite de cdh-e atmosfera. In conse cin!d,, fluxul de radialii eleckomagnetice

co,

28

Dezvoltarea auraUla' teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul I

:terceptat gi absorbit de suprafata terestri este semnificativ modificat din punct de vedere
,,rlitativ (in cea mai mare pafie este reprezentat de radiatiile infrarogii qi vizibile), iar
::nsitatea fluxuh,ri de energie solari este redus[ la jumdtate.

-i:tetrtul atttrosfet'd. hidrosfcrd, biosferd gi uscatul terestru emit in spaliu un flux de energie
-ir densitate echivalentd, dar care din punct de vedere calitativ este reprezentat aproape
-':-.clusiv (cu exceplia ndia\1tlor vizibile reflectate) de radiatiile cu lungime de undd mare
.R). Aqa curn este indicat in Fig. 3, o cantitate medie de circa 8o/o de energie calorici este
:,irisi de cbtre suprafafa terestrb direct in spatiu gi 60 % (din care mai mult de 42'h numai
:e cdtt'e tloposferd) de cltre straturile inferioare ale atmosferei. Dacd la suma totall de 68 o/o
:lergie ernisf, dc cdtre sistemul terestru se adaugd procentul de 32 o/o energie solard
.":tlectati direct in spaliu de c[tre acelaqi sistem, atunci este evident cd sistemul tercstru are
: balanti cnergeticd echilibratd. Energia radiatd de cdtre suprafala terestrd este absorbitd de
,itt'e vaporii de apd.. CO.r, CHa din structura troposferei in benzile 4 - 8 pr gi 12 - 20 yt.. Cea
:rai mare parte din energia caloricd absorbitd este radiatd cdtre suprafata terestrd (x 77 o/o),
: rea ce inscamnd cd ?ntre suprafata terestrd gi troposfer[ se stabileqte o bucl6 a fluxului de
-'nergie calotic5, care este suporfui pentru binecunoscutul fenomen de "efect de seri".
,:'oposfcra primcgte astfel in mod indirect o importantd cantitate dc energie caloric[ prin
.:ptr,rl cd lasS s5. pdtrund[ pind la suprafala terestrd radia]iile scurte din vizibil, dar refinc
,rdiafiilc infiaroq;ii din benzile indicate mai sus care sunt emise de suprafala terestr5. Prin
....'cst rrecanism, troposfera controleaza qi limiteazl, drferenfele termice ciintre zi gi noapte gi
::pcctiv tcmperaturile din timpul iernii la latitudinile medii qi ridicate. Degi elerrentele'
::ezcntate tnai sus despre fluxul de energie radiantd. solar[ au evidenfiat rnodul gi misura in
--rre structura gi compozitia atmosferei controleazd calitatea spectrului de radialii
--iectromagnetice Ei densitatea fluxuiui de energie solari incidentd, pentru a in{elege
:articularitafile sistemului climatic este necesar sd se faci o serie de precizS.ri suplimentare.

In ftccare pnnct dc pe suprafa]a terestrd (uscat sau ocean pianetar) cantitatea de energie
solarl incidenti in cursul a 24 de ore este dependentd de unghiul de incidenfi a
radiafiilor electromagnetice gi de durata timpului de expunore. AtAt unghiul de
incidcnfa a radiafiilor solare cAt qi durata perioadei de expunere depind de latitudinea
locului pe suprafa{a terestr[ gi de pozi\ia Soarelui'pe bolta cereasc[ (pozilie care se
rnodifici sezonal datoritb miqcdrii de revoluJie a planetei).

in funclie de latitudine, balanfa energeticdvariazd.semnificativ astfel inc0t in zonele cu

latitudine ioasd (400N - 3005) balanta energetic6 este pozitivi (densitatea fluxului de
energie incident este mai mare decdt densitatea fluxului de energie'emis6), iar in zonele
situate la latitudine ridicatd (ex. zonele polare gi subpoiare) balanla energeticb este negativi.

Gradientul latitudinal al balantei energetice determind un gradient torrnic qi respectiv un

gradient al presiunii atmosferice. Sunt astfel create conditiile pentru deplasarea maselor
de aer din zonele cu presiune atmosferici ridicati citre zonele cu presiune joasd. O parte
din energia cinetic[ a maselor de aer se transformd la suprafata oceanului in energia
cinetic[ a valurilor qi curen{ilor oceanici li marini.

29

Dez-voltarea durabilii: teorie qi practicd (Vol.

I) - Capitolul I

Av0nd ca fotd motrice fluxul de energie solari qi gradientul latitudinal al baianfei

energetice, s-au diferenfiat doul mari sisteme, str0ns interconectate, de transport de
energie q;i rnasS la scard planetard, unul la nivelul troposferci qi al doilea la nivelul
oceanului planetar. Aceste doud sisteme transportd energia caloricd din zonele cu surplus
de energie radiantd netd cdtre cele cu deficit, qi au un rol cheie in menlinerea echilibrului
balanfei energetice a sistemului global atniosferd - hidrosferd - uscat, pentru circuitul
hidrologic q;i pentru circuitele biogeochimice globale, respectiv pentru clima planetei
rroastre

1.2.1.5. Distribuyia spatriuld a mediuluiJizic, chimic Si biologic/"mediului tnconjurdtor"

Orice tentativd de

a delimita spaliul

concret, care cuprinde structura, fenomenele gi

procesele foarte complexe pe care in mod obignuit le numim generic "mediul inconjuritor",
presupune o importantd dozd de risc.

claborate un numdr imens de lucrdri de specialitate qi sinteze care au abordat

anurnitc aspecte structulale, fenomene fizico-chimice gi, cum s-a atdtat in 1.1., procese'le
biologice din comunitdlile de plante gi animale (biocenoze), dar in foarte pufine cazuri s=a
inccrcat cfectiv o abordare integrati a mediului gi o delimitare spalialS a unit[1ilor
structurale q;i funclionale pe care acest mod de abordare o solicitd in mod obligatoriu.

Au fost

intrucAt unui din obiectivele acestui capitol vizeazd delimitarea in cadrui complexului
atmosferd - hidrosfeld - iitosferb - biosferi a spaliului in care ne propunem sE aplicdm
concepfia sistcmicd pentru a fundarnenta un nou mod de percepere, analizd gi interpretare a
rnediului fizic, chimic gi bioiogic ai intruc6t in paragrafele anterioare am identificat gi retinut
o scric de datc q;i clcrnente aie cunoagterii ce pot fi utilizate ca tetmcni de referiniS obiectivi
;i cn putcrc de rczolulie suficient[, consider ci este momentul pentru a face precrzdrrle
neccsarc qi a fonnula solutia cea mai potrivitd cu scopul urmdrit in acest volum.

& I.2.1.4.) penhu a accepta ca limitd superioard a

invcli;ului in care sunt cuprinse deopotrivi componetele mediului fizic, chimic qi
Sunt argumente serioase (vezi 1.2.1.1.

biologic (inclusiv a rnediului creat sau transformat de specia umand), tropopauza.

Reamintim cb aceastd limiti coincide cu interfala dintre troposferd (confine 99 % din
masa totald a atmosferei qi componenta major[ a sistemului climatic) gi stratosferd gi cd
aititndinea la care aceasta se situeazd variazd, in domeniul 8 - 18 km in functie de
latitudine gi sezon (Fig. 3).

Limita inferioard a inveliqului care include ceea ce considerdm

ci reprezintd rnediul

inconjuritor, o identificdm in structura litosferei la adAncimea de ry 11 L:m

nririi (Fig. 3).

30

Grosirnea acestui ?nvelig variazd. de la valoarea minimd de maximf, de = 29 - 30 krn.

fat[

de nivelul

i9 - 20 km pAnd la vaioarea

lJez" oltarea ar.rrut ita, 1ci',rie

;i

practicb (Vo1.

I)-f aprtc-lul I

dk
x
)s-

)d
F*.

trC,
'5
n

Pb
E.

6.=
u;?

a
o

LL

'6'o

tU

gl

9E

tU

"rl
YI

i5!=$

or
tr);
E,o

Li rls

;t-

U)

--q
c{

a..

roo{l
b5t
5 rfil
boE'=l

c,

, Nol
gclo

899'
ld

.:

frN HlEg
E
E c a irqH

C)

c)
v)

LU

alI
oii
(Ji f=$

';i

'ii Ef
ol
gly:;i

ii $'
o

,t1

jr
,

-_r

-Hl

I I

EEEE

ili

.=

M.

P-s"
-',E

t-

oE
oo,F
T E,'

e u.h =. P0'4.
.9 ,g? ls.gE
s-e ;Hfa
E
F F!! "6Fr
H Ee H:::
5 HH a5.E';5
!w dd )6rl*bbfi

a)

Ii,Etr

a
9 iE
*'A.

ca

o.h

EE
giP8
!6o

Fo o
o
r,}o
bD E:

el

g.,El

* :r

E'E

E.I

' o v

u-l

P*i
'dE"

496
.E
;

kd=1

u-l

*i=

o
E
E

c)

LL

'tr

Fo,
a (,)
;:
.:!
g;tD
Ff;O

(:
4

[rJ

tld

i
rlE
*
:h
E
Q

F
p

.9

'

\O
LL

,,8
5
iio
Ed
1l

# *F E:i.li
2 EE HiEE
's

.n

)6)6

!! X !,!d

tE

E#--f

i Hs l'u*
E HH nsrfl
?? 4qqt
H <Fq
:NOrf

A
,sn

$lt

$
h
3t

Dezvoltalea clurabili: teorie

Ei

practici (Vol' I) - Capitolul

iiriouieincadru1aceStuiinve1i9dela1imitainferioardde11
pani
la altitudinea de aproximativ 9 km care corespunde celor
krn fald de niveiul mirii
se
mai inalte formaliuni *,lntous.. Totugi, cea mai mare parte a componentelor biosferei
concentreazdin ortzontul superior din oceanul planetar cu grosimea medie de = 200 m,
in zonele umede litoraie qi continentale, zonele de coastd gi pAnI 1a altitudinea medie de

r 2.000 m a blocurilor

continentale.

La altitudini mai mari de 18 km, ecosferu (vezi I.2.1.6.) sau inveliqul care reprezintd
mediui este inconiufatd de trei "zone tampon" concentrice:

o
i
t

magnetosfe ra, care limiteazdfoarte sever densitatea fluxului de radiatii cosmice,

stritul baza], al heterosferei qi orizontul superior al mezosferei in care molecuiele
de azat gi aromii de oxigen absorb radiatiile X pi y din spectrul de radiafii
elcctromagneticc solare,
stratul de ozon din structura stratosferei pi orizontul inferior al mezosferei, care

absoarbe radialiile
c

UV din

componenta aceluiaqi spectru

de

radiatli

lectronlagneticc.

Influenla activit6fii geologice care este cantonatd in orizontul superior al mantalei

terestre gi a straiulir bazlal al scoarfei terestre.(formarea magmelor 9i migraJia lor
ascendentd, ra<Jialia termicd c6tre stratul superior al scoarfei etc') asupla
ccost-erei/rnediului este modulati de cdtre zona tampon reprezentatd de straturile de
adAr-rcime ale litosferei.

Modific[rilc din compozitia tloposferei qi hidrosferei, schimbbrile din configuratia

uscatului precurn gi rnodihc[rile profunde (ex. extincfia in masd) in componenta 9i

distribulia .o*pon.ntelor biosferei, ale climei gi ale circuitului hidrologic, au fost induse
qi i*tre{inute la scari de timp geologic de c6tre factori de comandi cosrnici: radia}ia
cosmic6, coliziunea cu meteoriti, radialia electromagneticd solard (Fig. 3) 9i de cdtre
factori de comandd geologici: eruptia vulcanilor, incretirea, ridicarea 9i deplasarea
bl ocurilor continentale.
precddere in uitimele doud secole s-au produs modificdri foarte semnificative in
cornpozilia troposferei qi hidrosferei, in structura gi distribufia covoruiui vegetai, in
structura biosfcrci gi a climei sub actiunea factorilor de comand5 antropici (Fig. 4), care
au actionat din intei-iorul ecosferei, cu frecvenld foarte mare gi cu intensitate cumulathin
continud cregtere pe m[sura dezvolt6rii sistemului socio-economic (SSE)'

C'

1.2.1.6. Organizarea ierurhicd a'omediului"

Dup6 delimitarea spaliului tridimensional in care am argumentat c6 se distribuie majoritatea

covArgitoar-. u .o-ponentelor mediului fizic qi chimic (99 % din componenteie qi,ma1a
atrnosferei; 100 % oceanul planetar; unititile hidrogeomorfologice ale uscatului) qi biologic,
considerdn cd este momentul qi locul de a opta pentru una dintre cele doud modalitSli de
percepere gi interpretare a acestuia:

a^
JL

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd (Vol.

l
i,

i) - Capitolul

Perceperea gi inter:pretarea clasic6, preiuati qi dezvoltati dupb 1972in cadrul PNUE2, ca

un ansamblu de factori de mediu: apd,, aer, sol, biota (flord gi faund), a$ezerile umane.
Aceastd interpretare se bizuie din punct de vedere metodologic pe utilizarea exclusivd a
metodei analitice, din punct de vedere conceptuai pe modelul reduclionist qi din punct de
vedere managerial pe abordarea sectofiald", independentd a fiec5rui "factor de mediu".
Specific acesfui rnod de abordare este faptui cd semnificalia interacfiunilor dintre factorii
de mediu se identificd separat pentru fiecare dintre factorii implicafi. Aga cum am
menfionat anterior, acest mod de interpretare a mediului a determinat tendinJa de
fiagnrentare q;i diferenliere a unui numer crescdnd de discipline "ecologice" sau aSa zise
de "mediu" in perioada 1965 - 1985.

Alinrentarea bazer teoletice a ecologiei cu elementele caracteristice teoriei sistemelor gi

ciberneticii (in anii '60 qi '70) a stimulat gi susfinut dezvoltarea acesteia in sensui
conceptuaLizirii faptului cI mediul este organtzat in sisteme3, cI intre acestea existl
relalii ieralhice specifice. Conceptia organizdrii sistemice a mediului a stimulat la r6ndul
siu dezvoltarea ;;i perfectionarea in plan metodologrc a atalizei sisternice, a modelSrii
rlatematice gi in plan managerial, a aborddrii hcliste/integrate. Acest mod de percepere
;i interpretare a rnediului (Fig. 5) este acceptat, promovat gi dezvoltat in toate capitoleie
Ei paragrafele acestei cdrfi. Facem acest lucru cu convingerea cd aceasta este singuta cale
de a ne apropia, infelege gi fundamenta dezvoltarea sistemului socio-economic ca parte
integrant[ a acestei ierar-hii organrzatorice. Dupd cum se observd, ierarhia sistemelor
ecologice integreazd. ierarhia sistemelor biologice, astfel incAt fiecare sistem ecologic se
constituie dintr-un sistem biologic de nivel suprapopulafional gi ansamblul
colxponentelor abiotice specifice spafiuiui tridimensional pe care acesta-l ocup6.

Populafiilc sau speciile rnonotipice sunt componente ale biocenozelor qi sunt skict
rependente (cu exceplia poate a ceior care apar[in unor specii de rnicroorganisme) de
eristen{a altor popula}ii diferen}iate funcfional. In aceste condi{ii, orice tentativd de a
Jiferenfia sisterne ecologice inferioare ecosistemelor nu ar avea nici un temei qi ne peimite
sd plecizdm cf, ?n structura ierarhiei orgarizatorice a rnediului, ecosistemele sunt unitifile
structurale Ei l'uncfionale elementare.

t ?NUE - Prograr-nul
Natiunilor Unite pentru Mediu
In contextul "teoriei generale a sistemelor", un sistem este def,rnit ca un "ansamblu de elemente gi relaliile directe gi
-;rdirecte dintle ele" (Bertalantfy 1968, 1969; Botnariuc, 1967,1976;). Conceptul are corespondent concret in realitate
.:r. un ecosistem pentru care populaliile din structura biocenozei qi compartimenteie fizice qi chimice din struchrra
:rotopului sunl elementele constitutive; lirnitele ecosistemului; zona de ecoton (vezi explicalia in acest paragrat);
:elafiile intrapopula]ionale, relafiile acestora cu componentele biotopului precum gi relafiile dintre componentele
:iotopului; lunc{ionalea sistemului gi schimburile materiale gi energetice cu alte sisteme sau poate fi o construc}ie
abstlactd (rnatematicd). Sistemul ca unitate orgarizatd se defrnegte deci prin structurd (elemente cornponente gi felafiile
Jtntre ele) ;i f'unctii specilice, dependente strict de o intrare continul de energie calitativ superioard qi materie gi prin
u'Asdtttli slluctulaie 5i lirnclionale proprii, care nu rezultd din insumarea trdsdturilor elementelor componente (inlbrmatii
;ornplete plivind trdsitur-iie generale ale sistemelor ca unitifi organizate recomanddm Botnariuc N., Vf,dineanu A.,
1982;Botnariuc N., 1976, 1992).

33

Den-oltarea clurabilS: teorie gi practic5 (Vol. I)-Capitolul I

T\/

lo

ECOSI.-ER{

4l

.z

I
,1

RToSFERA

ToposFERA

T-

..-::1:try-=r,f];1-.,-

I0

l*_--!

.
'

i'

N4.{CROREGIONAL

DE EIIOSISTEME

IVTACRO.LANDSCAPE'

--f:-ornFlx

.
ic

^10

de2
bioccnoze r-I *BIOI{- _

mafl.uregiorral-

./

-f,

1'

'

t,

.
.

RECIONAL

DE ECO$ISTDME
"LAND satr SEASIAPE'

. Coruplex *.) -Comple.i r

. rcgional de <-; fizico-chilnic

,:'.: l:::

Ssloo km2
l

r'acr-ore-qional

-:--1(
COMPLEX

regrorrzrl

bio.enoze

' I '

Comnlex

fizicc,"chirrric.

: ,.,:

.i

i-/-

, ti
- \

.''i,i,'ecostsinm.

t_
-

It)

lir])

'I
i!

ta

,,.. :

r::,
l

5sl0 km

lerarhia Sisternelu| Biologire

rle Fli..'el Supraindi"itlt'.a1

Merliul fizico-( hirni.

ti

tr;r'Lut'al

ir..eurslbrtrta:

Ierarhia Sistemelor Ecologice

Fig. 5. Organlzarea ierarhici a medlulul ffzic-chlmic-btologie natural 9i transformat

/ antropizat

Nlvelul actual de cunoagtere permite identlflcarea certi a eincl tfepte / nlvele lerarhice de integrare
a sistemelor biolo$ce supralndlviduale {incluzdnd nivelul populaftonal) 9i a patru trepte ierarhiee de
ilrteglare a sistemelor ecologice.
SistJmele biologlce de nlvel supialndividual care au un comPortament antlenttopic sunt ifltegrate in
sistemele ecologtce cirora le conferi deasemenea un pronunfat caracter antientropic.
Sunt lndicate: scara spaltali specifici liecirul nlvel lerarhlc qi scara de timp Ia care opereazi in mod
obtgnult diferitele categorli de sisteme ecologice.
Scata spaflali indicd distribulia in plan orlzontal. Sehema rellecti faptul ci sistemele ecologlce sunt
sisteme mari care opereazi la scard de timp de ordinul anilor (ecosisteme), deceniilor, secoleior 9i
mileniilor.
34

Den,oltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul I

Figura 5 bis

RELATIA DINTRE IERARIIIA TAXONOMICA $I IERARHIA ORGANIZATORICA

A STSTEMELOR BTOLOGICE (A)
INTEGRAREA IERARHIEI TAXONOMICE $I A IERARHIEI ORGANIZATORICE A
SISTEMELOR BIOLOGICE iN IERARIIIA ORGANIZATORICA A SISTEMELOR
ECOLOGTCE (B)
(Modificatd dupd Botnariuc 1987)

SPECIA/POPULATIA
i
i

I
B

BIOCENOZE

ECOSISTEME
lrcoslsrEMn

COMPLEXE DE
BIOCENOZE

COMPLEXE
coMpLExE
.l REGIONALE DE
DE
ECOSISTEME
ECOSTSTEME

Vi

A
R
H

I
I

i
i

COMPLEXE
COMPLEXE
{ACROREGIONALE |
MACROREGIONALE
DE ECOSISTEME
ECOSISTEME J

T
A
X
N.

BIOSFERA

I ncosrnna I

IERARIIIA

IERARIIIA

SISTEMELOR
BIOLOGICE

SISTEMELOR
ECOLOGICE

i
:
:

i
i

Ierarhia taxonomici - un sistem de ordonare gi identificare a diversitifii forrnelor de via![

(specieipopulafie, gen, familie ......... clasi, regn).
Ierarhia organizatorici a viefii - include succesiunea nivelurilor de organizare a viefii (vezi
Botnariuc 1986, 1992\.
Ierarhia organizatorici ecologici - reflecti organizarea spatio-temporali a litosferei,
hidrosferei, troposferei qi biosferei.

35

Dezvoltarea durabil[: teolie 9i practic[ (Vol. I) - Capitolul I

observi ci pentru (Fig. 5) mediul fizic qi chimic am diferenliatla scare spa$iald trei trepte
ierarhic inferioare toposfereia (care in fond include toate componentele mediuiui fizic pi
chimic ce se distribuie in spa{iul tridimensional caracterizat h, 1.2.7.5,) Si care constituie
r-rnita1ile spaJiale/siste.rnele ftzice ce irrtegreazd sistemele biologice de nivel
suprapopulafional. Ca iczultat al relafiilor multiple directe gi indirecte ce se stabilcsc intre
colnponentele biotice gi cele abiotice, renilt[, particularitSlile strucfurale, funclionale gi o
anumitd specificitate a schimburilor materiale qi energ_etice ale sistemelor ecologice de
nivelul ecosistemelor (I), complexelor de ecosistemes regionale 0I), complexelor de
ecosisteme macroregionale (III) gi ecosferei (IVf. Acestea se comportd ca structuri
disipative, cu evolulie in sensul cregterii gradului de organizare (compoftament antienhopic)
ca qi sistemele biologice de nivel suprapopulalional care intrd in componenla 1or, sunt
unitdlile organizate ce constituie suportul "vietii" gi care au o dinamicS in domenii specifice
de stabilitate (vezi 1.6) gi respectiv se caracterizeazd prin capacitate specifici de suport a
plesiunii factorilor de comandd (vezi 1.2.1.5.). De asemenea, ele se caractetrzeazd prin
capacttate specificd de a conc entra qi acumula energia de calitate superioard qi a produce
astfel resulsele "regenerabrIe" Icapacitate productivi (vezi I.6).
Se

Prin modul de functionare, sistemele ecologice (pe care din aceast Ft fazd a analtzet Ie
considerdm unit[lile shucturale qi functionale ale "mediului fizic, chimic qi biologic natural
gi antropizat") au un rol cheie7 in skucturarea qi dinamica sistemului climatic.
Pentru a ltu lto indepdrta de scopul pe care-l urmdrim, subliniem numai, frrd a intra in
detaliile drscufiilor: contradictorii care au dominat perioada 1960/1985 din dezvoltarea bazer
teoretice a ecologiei, cd toate categoriile de sisteme ecologice (Fig. 5) nu sunt numai
construc{ii abstracte ci ele pot fi identificate ca structuri ftzice gi func}ionale ale mediului.

c[ pentru nespecialiqti este foarte dificil, in cele rnai multe cazuri, sd identifice
linitele/granilele leale chiar gi pentru unitdtile structurale gi func{ionale elementare
(ecosistemele) sau complexele de ecosisterne regionale. Pentru specialigtii in ecologie
terestr[ sau acvaticd exist[ la ora actual| metode qi criterii eficiente de delirnitare, toate in
esenf[ bazAndu-se pe discontinuitatea, distribu]ia spaliaf6 discreti a unui parametru

Rccunoaq;tem

geornorfologic, hidrologic sau a covorului vegetal (Fig. 6).

I Toposl'er:a - cornplexul

lbrmat din stratul superior al litosferei, hidrosf-era qi hoposfera. Mediul fizic ai chimic cu
clistr-ibulie i1 spaliul tridimensionat ca in 1.2.1.5. Este sistemul fizic global populat de cXtre componentele biosferei 9i in
care relaliile riciproce directe gi induecte dintre componentele fizice qi chimice pe de o parte gi componentele biosferei

manif'estd.

pe de altd parte se
:.:,.:
Complexe cle ecosisteme - sunt formate din ecosisteme diferite din punct de Vedere tipologic (ecosisteme naturale,
teresh-e gi acvatice, agrosisteme, ecosisteme urbane etc.), aflate in faze succesionale (de dezvoltare) diferite 9i intre care
lluxurile nateriale gi energetice se desftqoard gi sunt guvernate de legit[]i specifice. Termenul este echivalent cu cel de
landscape, a$a cum i1 delineqte Zonnevelci, 1995.
.'
sistemul ecologic global, unitatea structurald gi funclionald formatd din integrarea biosferei (Sistemul

Ecosf'er-a

este

biologic global) 9i topost'elei. Degi conc.qptul de geosferi foiosit de cdtre Zonneveld, 1995, este echivalent ecosferei, noi
il fblosilr pe cel din urmd pentru a refleiiia fid.litut" esenla ecologiei sistemice. Riosfera semnifrC6 in acest context
"n
cxclnsiv sistenrul biologic global.
t Rolul cheie al sistemelor. ecologice in definirea qi controlul sistemului climatic ar reflecta dup[ pdrerea noastrd esenfa

"teoriei CiAIA" (Lovelock.

36

19'7

9, 1986, May,

197

4).

I)ezr-oltarea durabild: tecrlie

;i

plactrcar

t\'t1. I)-( apitolul I

'H -! 3H

i: Ecl:f,Eatg
:i r;i:t .*;E i
:t5fgFHi

!lE.i:i$[E$F
EE*;Xrj;.i{
rri

ii ii!lFaliE

.:"

iJ

:t

t*.! 1-

\^t i.

J l.
j a':f
L
I .'l,'-r'',.
I
/

-,-.i1.
'""'' .-1.-----,-,-!!+-

!L

a-

/:i
orl
O-: 0

i$lEI+Bi$ri'
sH

:!t:l'

;; IE i Ei
ag

At;3

r;igitiIia

gE $;E;$

Is:i;

lqE;t:;tifriE

!{ *issaEEiit

itsliliEiiEiE
:u

in
-:

) fll

Eg3fi:;iiiissE

G
L

IE
de

o
*(I)-

o-o

6E
o^

b_:

Lu1

IOl

illliillllgii

ola

.$

\7

Dezvoltarea clurabii6: lcorie qi praclic[ (Vol' I) - Capitolul I

cu observaliile directs din teren constituie la ora

Aerofotogramele sau t-l"d"t*lt,
"r*iate
de pozi\ia
actuaid llelodologia eficientd pentru deiimitarea sistemelor ecologice, indiferent
lor pe scara ierarhicd.

vedere al
Credern ins6 c6 in acest context este extrem de important, din punctul de
ecosistem sau
managemenflrlui capitaiului natural, sd subliniem cA de obicei granitele unui
de amplitudini
.o-pl* de ecosisteme nu se rezumd la o tinie de demarcatie ci La zonesau
de ttanzi[ie
granifd
variabile marcate de discontinuitili concrete spafiale. Zotele de
dintre sistemele ecologice au fost mult discutate qi analizate in ultimele trei decenii in
special sub denumilea genericd de zone de ecoton'
jonctiune a
Conceptul a fost utrlizat de cdtre Clements (1905) pentru a desemna zona de
doui cornunitdfi, zondincare procesele de schimb sau competitia dinhe asociatiile adiacente
pot fi relativ uqor evidenliate (r. ,.*utrd limbajul specific fazelor formative ale ecologiei

Fic.

I ).

intr-una dintre cele mai dinamice gi intense faze de formare a bazei teoretice a ecologiei,
doud sau mai
Odurn (1971) caracterizeazd zonele de ecoton astfel: "o zon| de ttanzilie dintre
de
multe biocenoze (deci nu numai asocialiile vegetale ca in cazul caracteizdtii date
cu amplitudine
Clements). O zold de joncliune care poate evidentia un gradient linear dar
mult mar i'gustd decni rpuiiit. tridimensionale in care se distribuie biocenozele adiacente.
in
Zona de tr,o1zilielgranifl- conline in mod obiqnuit mai multe specii care-gi au originea
nivelul
biocenozele ?nveci-inate dar gi specii caracteristice numai zonei de tranzi[ie. La
in faptul
zonelor de tranzilte se rnanifestd in general "efectul de granif6" care in lond constd
pe
biocenozele
in
decdt
cd num[rul de specii ;i de multe ori densititile lor sunt mai mari
care 1e delirniteazl".

Mult rnai recent (i9g7) a avut loc intdlnirea de lucru a experfilor din grupurile MAB -

caractertzdrile folosite in literatura de

procum 9i pentru
specialitate qi diferit. progru*e de management pentru zonele de ecoton
qi rolul
identificarea criteriilor de clasificare gi a-problemeior prioritare cu privire la locul
a1', 1987)'
acestora in procesele ecoiogice locaie, regionaie 9i globale (Naiman et

UNESCOs

si

SCOpEe pentru

a analiza qi clarifica

Cu aceastd ocazie s-a propus urmdtoarea catacteizare a zonelor de ecoton'. "Zote

de

unice,
tranzi\ie intre sisteme ecologice adiacente, care au o serie de particularitaii distincte,
ce se manifestd ia scar[ tJmporala gi spa]ial6 qi la nivelul c[rora au loc, cu o anumitd
intensitate, interac{iunile dintre ele".
teore ticd a ecologiei sistemice gi respectiv a interpretdrii mediului
organtzdrri ierarhice (Fig. 5), termenul de sistem ecologic desemneazd orice

in conformitate cu baza

dup6 principiile
nnitate ecoiogicd a ierarhiei argatizatorice de la ecosistem
ecosfera.
NMAB- Plogramul LNESCO, "omul qi biosfera".
, SCOPTj - Comitetul qtiinlific pentru problemele mediului'

38

-+ complexe de ecosisteme ->

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicd (Voi. I) - Capitolul I

-.. consecinfd, zonele de ecoton reprozintd de fapt zonele de granifd dintre ecosisteme ca
:-itAli structurale qi funcfionale elementare qi dintre diferite categorii dg,cqmplexe de
:;.rsistetne. Zonele de ecoton se caracterizeazd, prin parametri fizico-chimici gi biologici
- i:e au domenii distincte de fluctuafie gi prin densitSfi ale fluxurilor de energie gi masd care
:-'ieuri scirimburile dintre sistemele ecologice adiacente, mult diferite de cele din interiorul
:, csl.ola ("boundary conditions").
ultimul deceniu, majoritatea specialiqtilor in ecologie sistemici au acceptat fapful ci nu se
: -.ate apbca efectiv un mod de abordare sistemicd atdt in dezvoltarea, qi aplicarea
;:.rgramelor de cercetare cdt gi in managernentul sistemelor ecologice, dac6 nu se identificl
:- cuantific5., respectiv nu se iau in considerare in aceeaqi misurd structurile gi fenomenele
:: graniti (Decarnps et aI., 1989, L994, 1996; Naiman et a1., 1990; Mitsch et aI., 1994;
?::erjolrn et a1., 1984; Pinay, 1988, 7990; Gold et aL, 1997; Merot et al., 1997; Haycock et
-., . 1993, 1997: Maltby et aI., 1996; Maltby E., 1988; Vidineanu et a1., 1996, 1997, 1995;
-ristofor et al., 1997; Iordache et al., 1997; Postolache Carmen et a1., 1997; SArbu Anca,
-q6, r 991).
--,

.:irmafia de rlai sus poate fi sustinutd de urmitoarele elemente de ordin teoretic

Ai

practic:

datoritd particularitafilor structurale gi functionale, zonele de ecoton par si indeplineascd

tun rol cheie in intreg procesul de intelegere qi cunoagtere a comportamentului/dinamicii
sistemeiol ecologice, a capacrtdtii lor productive gi de suport [se are in vedere abunden{a
gi diversitatea resurselor biologice; existenfa unor mecanisme eficiente de control a
fluxurilor de energie gi masd (in special nutrienti gi particule minerale qi organice);
divcrsitatca biologicd mai mare (Patten et a1., 1985)];
zonele de ecoton, ca stLucfuri suport a unor procese de interfa![ foarte active, par sd fie
rnult mai sensibile fatd de actiunea directd a factorilor de comandi antropici sau mediatd
de modificiri locale, regionale gi globale in sistemul climatic (in acest caz se are in
vedere cu precldere faptul cd zonele de ecoton pot constitui habitatele multor specii
vulncrabile; spaliu pentru migrafie longitudinal[; spa]iu pentru microevolutie);
datoritd cel putin unei pirJi dintre particularitifile structurale gi functionale de mai sus,
zonele de ecoton ar trebui s[ constituie elemente cheie in orice strategie gi program de
management a sistemelor ecologice naturale gi a celor anfioprzate precum qi obiective
(situsuri) in sistemul de supraveghere a modific5rilor in sistemul climatic.

-\stfel, dacd se probeazd ci zonele de ecoton dinhe ecosistemele unui complex regional in
care se practici agricultura intensivb rcahzeazd. un controi eficient al migratiei nutrienlilor
razot qi fosfor) gi altol compuqi chimici sau a particulelor minerale (rezultat al eroziunii
solurilor) in apele de suprafatd sau constituie habitatele unor "duqmanr" lprdddtori eficienti ai
principaliior "ddun[tori" ai plantelor cultivate, atunci conservarea, amenajarea qi dezvoltarea
acestora vor reprezenta un instrument indispensabil in orice strategie de control a polu6rii
difuze qi respectiv de contr-ol integrat a dinamicii populaliilor (in speciai insecte) dbunitoare
culturilor agricole. Sirnilar, daci zonele de ecoton constituie habitatele majore ale multor
specii vulnelabile de plante gi animale, atunci managementul lor
subordonat
"it.
obiectivului major de conservare a diversitdlii biologice gi respectiv a resurselor genetice.
39

l)ezvollat'ea cluralril[: teorie qi practicd

(Vol I) - Capitolul I

1.3. SISTEMELE ECOLOGICE, indiferent de pozilia

lor in cttdrul ierarhiei

Pentru dezvoltarea cunoa$terii

orgat,rizatorice (Fig. 5), sunt sisteme mari ;i complexe.
a dinamicii lor Si
modului lor de stt Jcturlare Si funclionare, a sistemului de supraveghere
trebuie sd se
pentru proiectarea, dezvoltarea Si aplicarea programelor de management'
'
gi a an aliz ei s i s t emi ce S i mo del ar e a m at em ati c d'
fo I o s e i s c d m et o d o I o
elementare (ecosistemele) acoperd in spatiul
- ' 102 km (Fig. 5) qi cd in spaliul
biciirnensional suprafele variind in mod obiqnuit intle 0,1 5
diferite, intre care existi
gi
reai tridimensional includ componente ftzice, chimice biologice
c6 fiecare dintre
relalii directe qi indirecte de schimb material, energetic qi informalional 9i
u."rt.u este delimitat de alte ecosisteme prin zone de granitdlecoton'

Am ardtat anterior cd sistemele ecologice

ierarhicd gi numai la
Dac6 ne i-estrangem pentru moment fie qi numai ra aceastil treaptb
pentru a accepta afirmatia cd
descrierea sumar-6 de rnai sus, avem totugi suficiente elemente
sistemeie ecologice sunt sisterne mari qi complexe'

qi inlelegere
Dar pentru a face un pas decisiv inainte, strict necesar, de apropiere
qi
dezvoltare
investigare
sisteinelor ecoiogice, pu, .., rol cheie atdJ. in activitalile de

a
a

de management ale acegtola'

cunoagterii cat giin ccle de proiectare qi aplicare a planurilor
..iclentifi careau..rio, rirt"*. mari qi complexe". Aceasti cerin{a derivd
trebuie si se asigure
sau
din recunoagtelea dificultdfilor enonne pentru marea majoritate arealexperlilor
al fiecarui tip
utilizatorilor/managerilor de a identifica qi opera asupra corespondentului
incd
Aceast[ restricfie explic[ de ce pdnd in prezent au existat 9i existi
de sistem
pot
asocia
"cologrcl
cate nu
specialiqti gi r-rtilizatori ai conceptelor din bu"u teoreticd a ecoiogiei,
realtzeazd' acest lucru
aceste concepte unui .or*rporrdent tn realitate sau chiar dacl
simplificare
identificarea este fie extrem de sumard (scari spatiald necorespunzdtoare 9i
excesiv[), fie total neconcordantd cu sistemele reale.

(vezi Fig'
una dintre coordonatele majore ale procesului de dezvoltare a ecologiei sistemice
a
1) o rcplezintl dezvoltarea 9i perfeclionarea metodologiei specifice de identificare
qi
complexelor
sistemelor ecologice (cel pulin in aceastd etapdcu precidere a ecosistemelor
lor (wiegert, 1975,1?!!t
de ecosisteme/landscape) qi de modelare matematiie a dinamicii
et a1', 1983;
zeigler, 1979, Botnarjuc & v5dineanu, 1982; Vddineanu, 1987; Louenroth
Salthe, 1985; PahlWest, 1985; Van Voris et a1., 1980; Williamson,I99};Ulanowicz, 1986;
Wostl, 1994,1995).

in identificarea sistemelor ecologice 9i modelarea matematic' a acestora

pentro
(eficienia aplicirii anahzei sistemice in ecologie) constifrrie conditiile cheie

Performanla

socio-economic'
lnanagelllentul rntegrat al capitalului natural (vezi cap. 2) 9i al sistemului

qi
Fdr[ atingerea performanlelor de mai sus, managementul integrat 9i durabil respectiv
dezvoltarea durabilS a SES rbmdn doar deziderate'

40

Dezvoltarea durabilS: tcorie qi practicS. (Vol. I) - Capitolul

1.3.1. Identificarea sistemelor ecologice - este un proces in trepte, care:

I.

este iniliat printr-un program extensiv (la scard spafial5) gi intensiv de mSsurdtori
(aer-ofotogratlre, teledetecfie), observatii directe, preleviri de probe Si analizd, de imagini
gi probe pentru delimitarea spaliall a sistemului; identificarea componetelor biologice,
ftzice gi chirnice; evaluarea ponderii de reprezentare a componentelor biologice gi
identificarea relatiilor directe si indirecte dintre ele.

II. identificarca ciilor de transfer uni

sau bidirectional de masi, energie gi informafie

precum qi a mecanismelor de controi a densitdtii fluxurilor ("boundary conditions") la
nivelul zonelor de ecoton.

III. evaluarea organizdrli spaJio-temporale interne

a biocenozei sau ansarnbiului

de

biocerroze.

IV. identificarea potenfialilor factori dc comand[ clirnatici, hidrologici gi antropici.

Dirpa parcurgerca prirnei kepte a procesului complex de identificare a sisternului

ecologic X (unde X:ecosistem, complex de scosisteme regional sau complex de
ccosisteme macroregional) rczultd, delimitarea spafiald a unitdtii sau unitdfilor
hidrogeornorfologice (Fig. 6), caracterizarca structurii fizico-chimice, a gradului s5u de
lreterogenitate gi este posibild identifiearea rezervoarelor principale (masa apei gi
sedimente pcntru ecosisteme acvatice sau apa interstifiald qi hurnusul din sol pentru
ecosistemele terestre lacare se adaugd straturile inferioare ale troposferei pentru ambele
categorii) care conlin sub formi disponibild producdtorilor primari elementele minerale,
precllln Ei mccanisrnele fizico-chimice cuplate (adsorblie, absorblie, hidrolizd, potenlial
i

redox, schirnb ionic, floculare, precipitare, sedimentare, turbulenfd, curgere, curenfi) care
constituic la rAndul lor suportul pentrul fluxurile pe orizontalS gi verticald in interiorul
LtnitSlii hidro geomorfologice.

Datele primare oblinute infaza de investigare intensivi gi extensivd a sistemului X, pot

asigura de asemenea atdt identificarea distributiei spafiale a zoner sau zonelor de ecoton
c6t qi a componentelor structurale cheie, a fluxurilor de masd qi energie care le
traverseazd precurn gi a mecanismelor frzice, chimice qi biologice care ar controla
densitatea fluxurilor de schimb energetic Ai materiai sau prin care zona sau zonele de
ecoton ar tarnpona presiunea altor factori de comand[ climatici, hidrologici, antropici.

o Identificarea gi

caracterizarea spatio-temporald a unitbtii sau unit6li1or

lridrogeornorfologice, respectiv a zonei sau zonelor de ecoton sunt trepte obiigatorii ale
procesului de identificate a oricirui sistem ecologic dar departe de a fi qi suficiente.

Investigarea gi identificarea organizlrii spatio-temporale a sistemului biologic de nivel

suprapopulalional (biocenozi sau ansamblu de biocenoze), care este parle constitutivd a
sistemului ecologic dat gi ciruia ii conferd caracterul de "shrrcturi disipativd" cu

41

Dezvoltar-ea durabild: teorie qi practicd

(Vol' I) - Capitolul

o'suport a vielii", reprezinti duPi

colxportament antientropie, unitate productivd qi de
ecologic.
pdrerea noastr[ cca mai cliticd etapd a procesului de identificare a unui sistem

biocenozelor sau complexelor de

qi extensivd si
biocenoze este extrern de important ca programul de investigare intensivd
pentru a estima
acorde o atenfie deosebitd: *ati*ii probelor (numdrul de unit5ji in prob6)
o/o;
frecvenlei de prelevare a
mirimea popuiafiilor/speciilor componente cu o eroare < 20
ale speciilor
probelor. care de'fapt trebuie s6 reflecte particularitdtile ciclurilor de dezvoitare
birr.or''ponenta biocenozeihiocenozelor gi modalit[tilor (randomizat, stratificat ratdomizat,
pe de o parte
sistematic), respectiv iustrumentelor de prelevare a probelor care si reflecte
heterogenitatea-ulitatii/unitdlilor hidrogeomorfolo gice, iar pe de altd parte comportamentuL
indivizilor gi grupur-iior de indivizi din componenta populaliilor (Botnariuc N., Vddineanu

pentru identificarea organrzdrli spatio-temporale

A.. t982).
analiza probelor pot asigura estirnarea rn[rimii
a acestora, dispersia (imigrafia qi ernigrafia)
populaliiior-/speciilor', distributia spafiala
-de
reprezentare) numerice 9i in greutate (biomasd) a
pr.r.r* gi a abundenlei (ponderii
o/o,

Datele primare rezultate

din

'Iotaiitatea populaliltor/speciilor a cdror sum[ a abundenielor numerice este 2 15

o/o,pot fi considerate populafii/specii dominante (al
respectiv a abundenlelor in greutate > 10
atunci cind este
cfu.or-rol funclional nu poate fi neglijat). Aceleagi date primare, completate
cazrl cu date oblinute iin observalii particulare (ex. spectrul trofic a1 popula{iilor/speciilor
reciclare (t)
dorninante) trebuie sd asigure identifiCarea rela{iilor trofice gi estimarearater de
a biomasei in cazul fiecSrei populatii/specii dominante'
accstora.

Daci se cunosc care sunt componenteie dominante ale biocenozei sau biocenozelor, relatiiie
trofice dintre ele pi ratele specifice de reciclare a biomasei inseamnd cd sunt asigurate
prctnisele pentru:

foarte
agregarea componentelor dominante in module dup6 identitatea sau similarrtatea
strAnsd a constantelor de timp respectiv a niqelor funcfionale,

.
o

indicarea relaliilor de transfer material, energetic 9i informational dintre module,

stabilirea variabilelor de stare (strucfurale qi functionale) pentru caracterizatea fiecdrui

modul al sisternului biologic (Vidineanu A., 7987, 1992, 1994; Botnariuc N' &
Vddineanu A., 1982).

ceea ce privegte metodolggia cea mai potrivitd penhu agregarea populatiilor sau
trofice,
colrortelorto pentru a constitui reJeaua de module interconectate pe baza relaliilor
recomanddm rnetodologia propusi recent de cbtre Claudia Pahl Vostl (1995). Aceastb
metodologie reprezintl dupl pdrerea noastri o completare 9i perfeclionare a metodologiei

in

r,r

cohortd - grupare

nigd lunclional[.

/L/

cle

qi care au aceea$l
inclivizi in structura unei populafii, de regulb avdnd aceeagi sau virste apropiate

Dezrroltarea durabill: teorie gi practica (Vol.

i) - Capitolul

inifial dc citre (Patten, 1971,1979; Halfon 8., 1979;ZiegLer, 1976; Botnariuc N.,
,,:incanu A., 1c)82 Odurn E., 1983) o serie de autori care au promovat in cercetdrile de

-.'-'-1nsd

abordarea sistemicd. Metodologia completatd qi perfecfionatd de cdtre Claudia Pahl

rstl este aplicabili in trei trepte succcsive, dacd evident existi categoriile de date necesare,
.>.1 cLulr s-a ardtat anlerior:

- - - iogie

-.

ciasificarea populafiilor sau cohortelor in funclie de caracterul lor dinamic exprimat de

rata de reciclare a biomasei gi diferenfierea"claselor dinamice"tt (C,),
diferenfierea moduleior dinamicer2 (MD'*.) prin locali zarea in spaJiu qi timp a claselor
(Ci),
diferenfierea modulelor trofico-dinamicel3 (MTDik,J in raport de caracteristicile
funcfionale aie populaliilor qi cohortelor exprimate de niqelera 1or funclionale (C'").

:
-

: - :rrnificalia indici lor:

i - indicd clasa dinamicd (i .. 1, . . ... n)
k - indica intervalul de timp in unitdli t,

r - indicd spatiul in unit[fi st

a - indici ni;;a functionald

,:

program de investigare intenisvd gi extensivd, corect organtzat 1a scari de timp (rninirn

- - 3 ani pentrr-r ecosisteme qi complexe de ecosisterne regionale) q;i spaliu (vezi Fig. 5), va
;.:reur? de asemenea datele primare necesare pentru identificarea factorilor de comandd
:rterni sistemului) climatici, hidrologici, biologici gi antropici.

tip dc activitate din cadrul mult mai larg al activitdtilor de identificarc a sistemelor
,:ologicc cstc dcosebit de criticd datoritd faptului ci orice eroal'e semnificativd in
jentificarca factorilol de comandb cheie pentru sistemul dat induce erori in explicarea
-.ceSt

:inamicii structuralc qi funclionale gi in claborarea solufiilor pentru managementul acestuia.

-

finelc proccsului de identificareaunui sistem ecologic datrczultd un rnodel strucfural gi

.unclional care conserv[ trisdturile structurale gi functionale ale acestuia qi relaJiile sale
:oalio-temporale cu alte sisterne ecologicc. Modelul structural qi funcJional prin care
-Jentificim in fond sistemul ecologic, constituie o replicb simplificata (model homomorf),
,,b!inr,rti prin neglijarca unor colnponente gi agrcgarea altora, a sistemului reai (Fig. 7). De
.iSet11efle?., este extrem de important faptul cd modelul homomorf conservd nu numai
rr

Clas[ clinamic[

cuprinde toate popuialiile sau cohortele de indivizi a c6ror perioadd de ciclare a biomasei

(t)

se

:.iaseazl intr-un clonreniu in care 'c rimdae constant pe scard logaritmic[.

': Modul clinarnic - clesemleazd totalitatea populaliilor gi cohortelor care aparlin aceleagi clasc dinamice (C1) gi care
- 'exista in accla5i intenal cle spatiu;i tirnp.
r Modul troib-dinamic (MTDik,,,) - desemneazd totalitatea popuiafiilor gi cohortelor de indivizi dintr-un modul dinamic
\,1D,*.) care au aceeagi niEd funclionaii (C.,). MDT este echivalentul nivelului trofic. Mai precis intervalul clasei este
:chivaient cu unitatea pe scara logaritmici.
I Ni;a tunclionald (C,,) - incticd pozilia populafiilor gi cohortelor in refeaua de conexir.uri trol-rce, respectiv pozitria in
aceasti fctea ca trzursportor de matclie, energic Ai informa{ie. Producdtorii primari (vezi 1.4.) constituie pozilra de
Lel'erinJir 1a1d cle care sc stabilcsc poziliile cclorlalte niqe f'uncfionale.

A'
TJ

(Vol' Irt'apitoir-Ll
Dezl,oltarea ciulabild: teolie qi practicA

a
(\t

(J
'=o
c <c
oo)

.g 6i:
o)

E o
co c)o OE
o
x c) -o $o

::

Eo
4
----f----.-- _

ul

!t

t 9,'

rl

,i

ul
=1

i',>

1L

---

-; -'[- - -'

j@i

ax
j'.

u,F

,ld

\tf\
/'

.; t5;

i6
+

ri-

9 -t-_ j
rr
i ',': )t>\1.
W

l:

.t

r,F

rili
,_,1

.--..*.Srn (vJ--

.8

.,1

Ftr
UA
;v
t9

:.iE

,.-*j

,1 :- }

,,-N

o.
-ttf

,..

\t

E'EE
eE .!!1
.::

.5
t.F
I d^.'r
G.r

h Q
,,x9P

k tr
!r)6 d
k
=1

E og

o.ettr

(6

'6.

X
;

6'

F
k

il|.

.-

.ql
E

6E.i
E
'6[*s..
E
8:i"b
r
-aFhll
'f[ -E'E # n;6
f;u'E'F'E
.EEEh; *? !E
ii'itrvg!'eoq
i'E*x&
sH 'Ht
r.oH6'I
N

6-REu
sii :E
0osdI r

i;
i!,,.i,3-Ei

iB$igE!

Hg

EllsEE
F eE rr
ieE.i'"o
;o*Eb o6d

,9.-'F9..b'.8 -'''E
EE
Ef;'6iX'fr5 e i,
EPE?.FEI:J+UK
F8
:E
tr ii
iff*,X'3E;
Eg.I E
H

E'"?.^I='3'4

Depunen .

umede si uscate

:HslEEgl;i

'* FE .1n F 3" -*'.4

iioeESgtti,.E

fi,EFfi HgEr:g'E

;EbX'EgEE!

i@
@i lv.
Dr;:
tt"

-{i
-YA
(ni

ESii'tl'.EExE
!
r

F.:ETIg+
#H, -e"G. I

i5UEi;rla I

',

Fi
AD

AA

++

A
T

->'

Dczvoltarea durabild: tcorie qi practicl (Vol. I) - Capitolul I

:"-..rlictrlaritifilc specifice complexitSlii organizatorice a sistemului ci qi dimensiunile spatio:rrrporalc aie acesfuia. Acesta integreazd deopotrivd componentele majore din structura
.-rit5liilnnitdfilor iridrogeomorfologice respectiv a biocenozeilbiocenozelor, schimburile
.-.irteriale, energetice ;i infonnalionale intemc Ai conexiuniie directe gi indirecte dinh'e acestea.
I.lodelrrlui structural ;;i funclional prin care se identificd sistemul ecologic dat i se asociazd
-,'asemenea:

setul de variabile/factori de comandd (climatici, hidrologici, biologici, antropici) care

ac[ioneazd din exterior qi care moduleazi in spaliu qi timp structura qi funcfionarea
acestuia,

conditiile. respectiv variabilele (de naturd shucturali sau funcfionald) de la nivelul

zonelor de ccotonlgrani[d care moduleazd, densitatea fluxurilor materiale, energetice gi
informafionale cu alte sisterne ecologice,

seful de parametri structurali gi functionali, respectiv seturile corespunzdtoar:e de

variabile de stare prin care se poate evalua organrzarea spafio-temporali interni.

:- cazul complcxelor de ecosistemc macroregionale succesiunea pagilor pentru identificarea

trebuie si permiti in ordine ierarhicl inversi: diferenfierea categoriilor dc complexe
. --sionale de ecosisteme/ecoregiunilc; a categoriilor de ecosistetne; a modelelor homomorfe
-:.;cifice llecirei categorii de ecosisteme gi a seturilor de factori de cornand6, condifii de
:.'rni1d Ei variabile cle stare interne.

jcntificarea rnodeluiui homornorf qi a seturilor de factori de comand6, condilii de granifd gi

.--riamctri rcspectiv variabile de stare intern[, precum qi a dimensiunilor spa{io-temporale in
,,rle dinarlica acestora respectiv a sistemului real se circumscrie, constifuie fundamentul
::ntLu:

"
r
r

proiectarea activitdlilor de cercetare qi dezvoltare a cunoagterii privind capacrtatea

pr"oductiv[ q;i de suport a sistemelor ecologice, indiferent de treapta ierarhicd cdrora
apar{in.
proiectarea. dezyoltarea gi optimizarea sistemelor de monitoring integrat - local, regional
;i globai,
proiectarea Ei aplicarea planurilor de management integrat gi durabil a sistemelor
ecologicc.

)cci

identificarea sistcmelor ecologice ca unitdli structurale qi funclionale reale prin

.lrcrrnediul modelelor homomorfe care conservi organizarea spatio-temporal[ gi
'-.articularitifile structurale qi func{ionale ale acestora, constituie o activitate complementard
.r obligatorie. plemergdtoare proiectdrii qi deruldrii activitdlilor de cercetare propriu-zise, de
-rclrizi{ionare a datelor cn conlinut informational maxim qi de proiectare qi dezvoltare a
. i s tc mclor p entru managementul informafiilor.

45

I
Dezvoltalea ciur-abild: teorie qi practic[ (Vol' I) - Capitolul

iii matematice in ecologica

sistemici

prezentam reztitatereunei sumare anartze critice, fdcut[ de

modelarii matematice a
pozigiasp-eciaristului convins de faptul cd teoria gi metodorogia
qi obligatorie
ecologice, ca sisteme ,o*ir.r. qi dinamice, este complementard
sistemelor
'e
respectiv este componenta a anarizei
fa1[ de rnetodologia identificdrii acestora (vezi 1.3.1.),
a programelor de cercetare qi
sistemice aplicatltin ecologi e, far|de care proiectarea corecta
cunoagterii qi achizilionarea de
a sistemelor de ,upruu"ghJrelmonitoring pentru dezvoltarea
sistemelor ecologice pe de o parte 9i
date privind dinamica in plan structural-gi func1ional'a
"produsului qtiinlific" 9i a
proiectarea qi dczvoltarea sistemelor (Fig. 9) pentru: transferul

in acest paragraf ne propunem

sd

qi
sfera in ,ur.1, dezvolt| qi se aplicd politicile, strategiile
natural pe de alt6 parte, este
planuriie de management integratldurabil a SSE qi a capitalului

,,datelor achtzilionale"

in

irnposibilS.

direclii in care modelarea matematicd a fost aplicat5 in

Analiza evidenliaz6 principalele
-fazele
perioadei formative abazer teoretice a ecologiei sistemice
ecologie q;i corelafia ior. .u
in ecologie 9i
(vezi L 1, Fig. 1); performantele qi limitele model[rii matematice'aplicate
in perioada carc a inceput dupd
tendinfa, respectiv semnificalia/rorur moderdrii matematice
abazeiteoretice a ecologiei sistemice'
1985 pentp-r dezvoltarea metodologiei de aplicare

in care am efecfuat
Am considerat totugi necesar si subliniez cdteva dintre coordonatele
a perioadei formative abazet
accasti anarrzd,coordonate specifice urtimei faze e96al19g5)
cu maximd intensitate cele doud tendinle
teor etice a ecologiei, in care s-au confruntat
in^plan teoretic Ei in care s-a
majore, centrifirgi Ei centripet[, de clarificare 9i completare
qi

in acest sens am reiterat

apelat extensiv qi iirtensiv la utirizarea modelSrii matematice.
frSmdntate dar, in aceiaqi timp,
nuanfat clteva particuiaritati cheie ale acelei faze foarte
foarte productivi in plan conceptual 9i metodologic'
1.3.2.1.

Co

ordonatele analizei critice

care
persistenla in caclrul sfer-ei de activitate a acestei gtiinle a unor subdoqenii distincte
cum
a$a
completd qi coerentd
au segrcgat dintr-o qtiinji unitar6, deqi fird obazl,teoreticd
qase: ecofiziologia, ecologia populafiilor,
era consider.atd ecolo gialainceputul deceniului
biogeografie' ecologie
biofizica ecologicd, iiochimie ecologica, genetica ecologic[,
ecosistenricd ctc.

a impus moduri diferite de abordare'

Dezvoltarea pe direcfii distincte a fiecarui subdomeniu,
la o stare conflictuala
introducerea de concepte noi qi au condus in mod inevitabil
de abordare' care nu sunt de
generatd de contiadiclia aparenie dirrt . concepte 9i moduri
reduclionism - holism;
fapt decit f-aiete aie acelqaqi realitdli (ex. stohastic - determinist;
nelinearitate - linearitate etc') (Di Castri F'' 1988)'

O9.slru9turi,-de sisteme ecologice care integreazd

propuse diferite ierarhii ale
ierarhia organizatoric[ a sistemelor biologice. Deqi sunt
(Woodmansee G' R', Lauenroth
sistemelor biologice gi respectiv ale sistemelor ecologice

o. Psrceperea mediului ca,o,ierarhre

+o

Dezvoltarea durabiid: teorie gi practici (Vol. I)

Capitolul

I{. N., 1983; O'Neill gi col., 1986; Salth6, 1985; Di Castri, 1987), noi am acceptat qi
dezvoltat ieralhia btcatenard, (Fig. 5) propuse $i analtzatd, de cdtre noi cu alte ocazli
(V[dineanu, 1987) qi care integreazd intr-o mare mdsuri puncteie de vedere
a doi mari
specialiqti in ecologie gi evolufionism: Botnariuc N. (1977, 1979,1982)
si Di Castri F.
( 1986. 1987).
Sisternele ielarhiei ecologice sunt interpretate ca sisteme mad, complexe, iar
complexitatea acestora (ca expresie a organizdrii) este intim corelat6 cu capacitatea
lor
de a evidenfia un spectru larg de conexiuni intime spa{io-temporale, directe qi indirecte.
Acestea sunt intetpretate de asemene,a, ca gi sistemele ierarhiei biologice pe care ie
rntegreazd, ca structuri disipative (Prigogine I., 196l; Nicolis G., prigogine I., 1977;
Odum, i983), structuri care intrelin qi dezvoltd un flux continuu de eneigie gi care-qi
dezvoltd organizarea intemE, misurabilS prin exergie sau entropie negativd (Jorgensen
S., Meijer H." 1983).
I
l
i
d

TI

'i
-a
^i
5l
n

Y)

lre

lm
or,

Ltj.lizatea conccptelor gi mctodelor tennodinamicii qi statisticlifizicepe de o parte gi ale

ieoriei matematice a sistemelor dinamice pe de aLtd parte. pentiu iov"stigu.eu gi
inlelegerea rnultiplelor fafete aie complexitdlii sistemelor ecologice (Haug T. p-., lggi;
Beruyrnan A.. 1983; Patten c. B., 1983; careri G., Nicolis G., lgg7, Di castri. l9g7:
Odrrrrr. I 983 ).

Timpul ;i istor:ia erau deja percepute ca parte integrati a sistemelor ecologice (ca sisteme
dinanrice) i;i ele se concretrzau in atributele structuraie gi funclionalc ale acestora. Un
sistetl ecologic era interpretat ca un obiect istoric, iar tirnpul era considerat corelatorul

cvenimentelor.

Se consolida concepful dupa care toate evenimentele sunt interconectate in iungul

scirilor tenporale gi spaliale ale ierarhiei ecologice, astfel incdt derivi proprietAf qi
cornportarnente noi la fiecare treaptd a ierarhiei.
Stohasticul sau ltaosul qi detenninismul sunt particularitdtri care se intrepitrund qi care
depind de starea ini1ial5 gi de diferite sciri temporo-spatiale. Se considera deja cd un
comportatnent haotic poate avea o origine determinati sau un lung qir de conexiuni sd se
fi dezvoltat stoirastic.

4e

[0,
ral6

:de
Srn;

:azd
ale

Prindea contur ideea care ardta cd descrierea comportamentului sistemelor ecologice ar

ptttea fi rcalizata prin frrnclii nelineare $i pe baza recunoagterii existentei atraclorilor
lraotici, fapt care conducea la acceptarea multiplicit5lii solutiilor, a traiectoriilor
potenliale gi 1a diferenfierea domeniilor de stabilitate.

Era perioada in care sc resimfea acut, la ?nceput in pian teoretic qi ulterior

;i ?n plan
practic, nevoia identificirii sistemelor ecologice respectiv a dezvoltlrii meiodologiei
pentru atingerea acestui obiectiv (Patten, 1971, t979,1983; Halfon E., 1979; Ziegler,
r976; Botnariuc N., vddineanu A., l9B2; woodmansee R., Lauenroth w., l9g3).

roth
4',7

Dezvoltarea clurabild: teorie 9i praclicd (Vol. I) - Capitolul

1.3.2.2. Rezultatele unalizei

Modelarea matematic[ a fenomenelor, mecanismelor $i uneori a comportamentuiui

sistemelor ecologice s-a diferenfiat ca o metodologie valoroasi qi indispensabili in
activttateade cercetare ecologicd gi in mod deosebit in procesul de transfer a cunoqtintelor
controlul
ftindamentale in sfera aplicabilitdlii (estimarea resurselor, amenajarea teritoriului,
efectivelor populafiilor', controlul procesului de euhofi zarc etc.)'

anayzd,

fie qi surnard, a diversitd]ii teoriei qi rnetodologiei de modelare maternaticd in

ecologie arut6 cd in ultimele trei decenii s-au parcurs cu rapiditate o serie de etape care s-au
caraclenzatprin succese qi publicitate sau insuccese qi critici severe. Ca in orice proces de
dezvoltare a teoriei gi metodoiogiei specifice unui domeniu s-au manifestat multiple tendinte
pentru sisteme
care ?n lnare parte nu au dat satisfactie: diferentierea unor modele matematice
ecologice inexistente; diferenfierea de modele matematice simple in cazul sistemelor
ecololice complexe; rnodele care se bazau pe inJelegerea eronatd a particularitdjilor
sistem'lui rnodelat; supr-alicitarea potenlialitdlii tehnicilor de modelare in conditiile in care
bazateorcticra aecologiei era incomplet[ qi mai aies difuzf.

justifrcate,
Deqi, din perspectiva aplic[rii unor asemenea modele, insatisfac]iile sunt
in ecologie
consiclerdm cd pcntru deivoltarea teoriei qi tehnicilor de modelare matematicd
qi
orientat in
accste direclii ag f'urnizat o gam5 largi de cunogtinle valoroase care au stimulat
acelaEi tin-rp dezvoltarea teoriei generale a ecologiei'

bi'e cunoscut faptul cE modeiele deterministe de tip exponenJial gi logistic, diferenliate

pentru a descrie dinamica efectivelor populaliilor locale, nu au fost validate in practicS.

Este

in
Analizacriticr a performanlelor obtinute cu aceste modele a permis evidenlierea sensului
care trebuiau orientate conceptia qi cercetarea, astfel incAt sd fie eliminate restrictiile
principale pe care se fundarnentau aceste modele'

pentru a evidenlia gi grupa principalele tendinJe care s-au manifestat in activitatea de

propus de
moclelare matenatic[ a sistemelor- ecologice vom ulihza modul de attalizd
(1983).
Straskr-aba (1980) gi clezvoltat de c[tre Jorgensen & Mejer (1983) 9i Haug 9i coi.
prin aplicarea acestui mod de anahzd se pot diferentia urmdtoarele directii:

a.

Modele lratematice reprezentate prin ecualii ordinare cu parametri constanti, diferenliate

pentru a descrie tr-aiectoria urmatd de cdtre sistemele ecologice considerate ca structuri
,.lgla" qi respectiv cu ansamblu de mecanisme de funcfionare, la rdndul lor considerate ca
fiind invariante ia scar6 de timP.
acest caz se considera cd dinamica (traiectoria) sistemului ecologic pentru care se
dezvolta modelul era determinatd exclusiv de starea acestuia la un mornent inifial (to,
So), de vectorul @).ut" includea coeficienJii de transfer invariabili in timp qi timpul.

in

4B

Dezvoltarea durabill: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

Se poate constata cd

restricfiile pe care erau fundamentate aceste *odrl" vioiu.r profurd

realitatea qi, in consecinfd, nu este surprinzdtor pentru etapa actuald, de cunoagtere cd in
totalitate acestea n-au putut fr utlLizate pentru simularea comportamentuiui sistemelor
ecologice lcale.

b.

Modele matematice, diferentiate pentru a descrie comportamentul sistemelor ecologice

cu structurd rigida (se pdstreazduna din pgscipalele restricfii) dar a cdror funcfionare (p)
este dependenti de un vector de control @) care include variabile de comand.d externe
sau chiar variabiie de stare ale sistemului.
Este rinarnim acceptat acum faptul cd structura oricdrui sistem ecologic
Ai, in parlicular, a
oricirui ecosistem ca unitate elementard a ierarhiei struchrilor ecoiogice, esie variabild,
modificAndu-se in timp (succesiunea sau dezvoltarea gi evolufia sisternelor ecologice)
at2.t nurndrul de elemente componente gi ponderea 1or de reprezentare c6t qi num6rul de
conexiuni directe gi indirecte. AvAnd in vedere cd aceasti particularitate a reaiitdtii este
eludatd in modelele matematice de tipul b., atunci se poate explica aplicabilitatea extrem
de redusd a acestora.

Caracteristic pentru aceastd direcJie eare a orientat in ultima decadi preocuparea in

domeniul rnodeldrii matematice a sistemelor ecologice este faptul cd modelul conceptual
cu privire la structura gi funclionarea acestora rntegreazd elementele noi ale bazer
teorctice a ccoiogiei gi respectiv ale teoriei matematice a model6rii sistemelor dinamice
$i, in consecinfd, interpreteazd sistemele ecologice ca sisteme cu structurl ri
funcfionalitatc variabild (se dezvoltd., se autoorganizeazd). in acest caz se considerd cd
structura sisternului ecologic este dependentd de stdrile sale.

Acest rnod de abordare implici faptul cb anumite componente pot fi eliminate qi aite
colnponente noi satl care nu aveau un ro1 decisiv intr-o stare anterioari pot conferi
particularitifile structurale gi functionale ale sistemului intr-o stare ulterioara.
d.

O difec1ic rccetttd care urmiregte diferentierea unor modele matematice care din punct de

vedere conceptual trebuie s[ reprezinte o dezvoitare a modelelor de tit c., se

caractettzeazra ptrn faptul cd recunoaqte nu numai cd sistemele ecologice sunt sisteme
dinatnice ci gi faptul cd acestea evolueazd prin ajustarea continui a strategiei gi
performanlelor de control in functie de impactui mediului asupra lor gi de starea acstora,
expriuratd prin genofond.

Acest mod de interpretare a sistemeior ecologice corespunde in m[sura cea mai mare
realitSlii qi el a fbst sugestiv reprezentat de cdtre Jorgensen & Mejer (1983) (Fig. 8).
Se admite

ci

modificarea structurii sistemuLui ecologic, in ceea ce privegte compozilia

sistenrului biologic supraindividual integrat, se realizeazd prin acliunea selecliei gi este
strict dependent5 de performantele genofondului care la rAndul s5u se modificd. dar cu o

rati ilai ient5.

49

Dezvoltarea c1urabil6: teorie 9i practicd (Vol. I) - Capitolul I

FigUTA 8 -

MODEL CONCEPTUAL PENTRU FUNDAMENTAREA STRUCTURII

MODELELOR MATEMATICE SPECIFICE SISTEMELOR ECOLOGICE
(clupd Jorgensen & MeYer 1983)

Factoril'
O noui structuri

Structura

calitativi

de

pi

comand6

lendogeni

Organizarea
spafio-temporali
a sistemelor

Dezvoltarea
gi evolulia
sistemului
ecologic

calitativi
Ei

noui

organizare
spafio-temporali

Procesul*x
de

.... 1>-..............

creqtere qr

evolulie

ecologice

;i

cxogeni)

Modificarea

j
I

structurii
genetice a

popula{iilori
speciilor
0 Dinamica

Selecfie

Factori de
cornandb

La scara clc tirnp de orclinul deceniilor gi secolelor se schimbd atit domeniile de fluctuafie,
intcnsitatca qi frccvcnfa 1or, cAt gi natura qi numdrul acestora. Efectele lor asupra structurii
genetice a popglaliiiorispeciilor qi asupra structurii calitative (compoziliei) a biocenozelor,
Jomplexelor de biocenoze qi biosferei se propagd in timp, condilionAnd dezvoltarea/succesiunea
5i evolulia lor ultcrioard.
procesul continuf, dupa o spirald care indicd planuri succesive de otgantzare spalio-temporald 9i
respectiv de indep[rtare de starea de echilibru(* & *<* - comentariile autorului)

50

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolui

Se constatd cd pentru identificarea acestor direclii in care s-a dezvoltat modelarea

matematich aplicatd in ecologie s-au luat in considerare patru trepte principale parcurse
in evolulia concepliei specialiptilor in ecoiogie cu privire la modul in care trebuie sd fie
interpretate sistemele ecologice. Desigur, fiecare dintre aceste direcfii au presupus
dezvoltarea tehnicilor de modelare matematicd, astfel incdt s-a trecut treptat de la
tfirhzarca modelelor matematice reprezentate de citre ecuatrii lineare ordinare, la
utilizarea modelelor matematice reprezentate prin ecuatii diferenfiaie nelineare,
caracterrzate la rdndul lor prin multiplicitatea solufiilor.

Daci ludm in considerare alte criterii pentru analizdcum ar fi: accesib tlitatearnodelului
pentru utilizator qi factorul de decizie; complexitatea sau simplitatea modelului;
aplicabiiitatea lui pentru descrierea comportamentului structurilor reale gi
transferabilitatea sau specificitatea stricti a acestuia, diferenfiem alte direcfii ale
dezvoltdrii rnodelarii matematice, in mare parte suprapuse peste cele prezentate mai sus.

--. Preocuparea de a construi modele matematice mult mai accesibile qi utile factoriior
impiica{i direct in activitatea de exploatare a resurselor qi de management a sistemelor
ecologicc.

:.

Tcndinla de a se diferenfia modele matematice complexe gi suficient de complete, astfei

irrcit eie sd asigure descrierea comportamenfului sistemelor ecologice (acestea ar
corespnnde tipurilor c. qi d. prezentate mai sus). In acest sens se aratdc6, complexitatea
modelului gi performanfele sale nu depind strict de numirul de variabile de stare luate in
considerarc, ci ?ntr-o mare m[suri de numirul de conexiuni directe qi mai ales indirecte
pe care le ia in considerare. S-a demonstrat posibilitatea identificirii gi cuantificdrii
conexiunilor mediate (indirecte) qi faptul ci aceasta este o cale obligatorie de unnat
atunci cind dolim s[ explicdm stabilitatea sistemelor ecologice, respectiv capacitatea lor
de suport (Patten, 1983).

Modelele simple, care iau in considerare un numdr limitat de conexiuni, se pare cd

trebuie s[ fic incluse ca subrutine ale modelelor complexe gi utiiizate afunci cdnd este
necesar pentru asigurarea unor interese limitate.

De fapt, afirmaliile e, f gi g a;ratd cd treptat s-a ajuns la concluzia cd pentru operativitate gi

,-ficienfd, cunogtinlele generate in procesui de identificare a sistemelor ecologice gi ulterior,
in activitatea de cercetare pe termen lung (scara de timp specifici sistemelor mari), privind
mecanismele, fenomenele gi procesele (un proces se constituie de fapt dintr-o succesiune de
ienomene Ei rnecanisme cuplate, de naturd frzic6, chimicd gi biologicd) care asigur[
transfelul de masd, energie qi informalie in interiorul sistemului sau la nivelul zonei de
ecoton, preculn gi schimb[rile skucturale qi funclionale in functie de variabileie de comand5
cheie, trebuie sd se dezvolte $i sd se valideze, pentru aceeaqi categorie de sisterne ecologice
identificate (pentru care s-a dezvoltat modelul homomorf), o serie de modele matematice cu
srade diferite de detaliere, pentru a asigura accesul qi utlizarea informatiilor dc c[tre diferi]i
utilizatori care au obiective manaseriaie diferite.
51

Dezvoltarea durabild: tcolie

::.

;i practic[ (Vol' I) - Capitolul I

Oni*ctivele actuale gi de perspectivi in aplicarea analizei sistemice

qi parJiale de constituire a
a
fundanrentului/identificare corectd a sistemelor, penh'u abordarea integtatLlTtolistd atdt
activitdfilor de cerce tare cdt gi a celor de management a sisternelor ecologice. in aceeaqi
perioada s-a dezvoitat considerabil teoria modelirii matematice a sistemelor rnari ,dar,
datoriti rezultateior practice limitate in identificarea sistemelor ecologice, modeiele
pfiial
matematico care ,-uu d.ruoltat, indiferent de complexitatea lor au fost validate numai
de canxireale'
Ei intr-un numdr extrem de redus

in

perioad

a 1960119g5, au fost o serie de incerc[ri sporadice

DupI 19g5 gi in mod special dupi 1990, odatd, cu inceputurile perioadei de dezvoltare a
pe termen lung in
bazei teoretice a ecologiei sistemice (Fig. 1) s-au diferenliat obiectivele
aplicarea analizei sistemice, ca o conditie fundamentald ponhu asistarea tratziliei socioecono'rice de la nivel local, continental qi global, cdtre modelul de dezvoltare durabild.
Acestea sullt:

in
difer:enlierea categoriilorls de sisteme ecologice gi caracterizarea"strucfurii ecologice"
qi
a
funclie de diversrtatea categoriilor/ecoregiunilor, a ponderii lor de reprezentare
(ex.
hidrografice
g'adului de vulnerabilitate pe^ teritoriul fiecirei fdri, a marilor bazine
g07.000 1m2) sau a unui continent (ex. reteaua ecologica europeanS bazinul Dunarii

EECON ET).

fiecirei categorii de sisteme ecologice printr-un model homomorf

Identifical-ea
(vczi 1.3.1.).

proiectarea qi dezvoltare a fteptatd a sistemelor pentru managementul informaliilor care

irnplicd pe de o parte evaluarea calit[1ii cunoqtin]elor gi datelor istorice, dezvoltarea
qi
seriei/paihetelor de modele matematice, constitutea bazelor de date qi cunoqtinle
identificarea incertitudinilor gi lacunelor in domeniul cunoagterii, iar pe de altd parte
integrarea treptatd a noilor cunoqtinte qi date, validarea qi perfeclionarea modeielor
maternatice (Fig. 9).

Dezvoltareacunoagterii prin aplicarea programelor de cercetare pe termen lung

fiecdrei categorii de sisteme ecologice.

proiectarea gi dezvoltarea sistemelor de monitoring integrat nafionale, macroregionale 9i

globale in funcfie de heterogenitatea modelelor homomorfe, de variabilele de comandi
critice, de sensibilitatea variabilelor de stare qi de cerinla de a maximaliza confinutul
informa{ionai al datelor generate.

in cazul

(ex. ecosisteme, complexe

categorii de sisteme ecologice - sistems de acelaqi tip (ex. forestiere), acelagi nivel ierarhic
categorie au multe
aceeaqi
din
c[
sistemele
admite
Se
r.egionale. ;i care se atl[ in f'aze succesionale/dezvoltare ii-ilut..
calacteristici sttucfulale si llnctionale comune.
rs

<?

Dezvoltarea dwabil5: teorie gi practici (Vol.

i) - Capitolul

Fiqura 9 A & B - STRUCTURA SISTEMULUI PENTRU OBTINEREA (A) $I MANAGEMENTUL

(B) DATELOR $I INFORMATMOR PRWIND ORGANIZAREA, DINAMICA,
CAPACITATEA PRODUCTTVA $I DE SUPORT A SISTBMELOR ECOLOGICE
A. DEZVOLTAREA $I ALIMENTAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL
(BLZA DE DATE &BAZADE CTTNO$TTNTE)
MODEL CONCEPTUAL PRrVII{D ORGANIZAREA IERARIIICA A
MEDIULUT BTZIC, CIIIMIC $I BIOLOGIC

I.

Elemente critice in proiectarea, dezvoltarea Ei aplicarea programelor de

investigare gi identificare a sistemelor mari:
0 complexitatea
0 organizarea spafiall
0 scara temporaliiconstantele de timp

II.

PROGRAME EXTENSTVE (complexe regionale qi macroregionale)

qr

I|{TENSM

(frecvenfa qi mirimea probelor)

(x
de
2 ani) investigare gi observare
pentru producerea datelor empirice

III.

DBZVOLTAREA MODELELOR FIZICE/HOMOMORFE

prin care se identifici categoriile de sisteme ecologice (inclusiv cele
create gi transformate de populafia umani).
conservi particularitifile structurale gi funcfionale ale sisternelor
reale investigate.

FORMULAREA
ipotezelor privind relafiile cauz6 - efect

IDENTIFICAREA
Setului de parametri, variabilelor de stare (descriptorilor) qi a

$io*o
""**""'?ffiill"T,iffi
0 pachetelor de modele matematice.
tl

Reluarea

cicluiui

il
Programe de cercetare
pe termen lung.
Evaluarea, validarea
ipotezelor
fe

identificarea factorilor de
comandi gi a variabilelor
de stare cheie,

validarea metodelor,
evaluarea caliifii datelor

Completarea
adaptarea

tLg

53

Dezvoltarea clulabill: teorie 9i practicl (Vol. I) - Capitolul

nignru 9 B - MANAGEMENTUL SISTEMULU INFORMATIONAL

ASISTARE A DECIZIILOR

PROCESUL DE

Programe de
cercetare pe
termen lung

Mecanis

BAZA DE
DATE

BAZA DE
CUNO$TINTE

t1
rt\\
l.l l.l l.l
SISTEl\{
DE RBFERINTA
(Stare sau succesiune
de

r.l

El H

- Solu{ii alternative -

i;l

lr

STAREA
SISTBMULUI LA ti
i - momentul analizei

stiri)

pentru
tlazacle currogtinle car.e iniiiai se constituie prin integrarea rezultateior programului intensiv gi extensiv de cercetare

..identificarea sistemelor ecologice", prin analiza, validarea qi integrarea cunoEtinfelor istol'ice gi prin integarea
,,rezulratelor clerivate clin aplicarea ipotezelor formulate pentru incertitudinile Ei lacunele identificate". Fiecate faz'a a
cercetdr-ii pe termerl lurig alilrelteazd gi consolideazd cunogtinlele prin validarea treptatd a ipotezelor iniliaie sau a celor
lefolmulate

2.

Baza clc cupogtir1fe descr.ie dilamica categoriilor de sisteme ecologice, capacitatea lor productivi qi de supot't. Bazade
cupogtinfe poatc pelrite reconstruiLea unei serii de stdri (sistemul de refelin]6), in special pornind de la datele 9i
,,istorice". Acestea indicd o stlucturd a sistemului gi o capacitate productivi qi de suport care sunt foiosite ca
cunostinlele
tclmerr tlc coutpalalie.
(SMI) 9i
Baza de clate este structurata in strAnsd corela{ie cu Sistemul de Monitoring lntegrat/Sistemul generator de date
sensibilc
mai
cste aliprentati continuu de acesta dupd evaluarea calitdlii datelor. Baza de date care reflectd dinamica celor
variabile cle stare cheie, permitc evaluarea in orice moment t, a stdrii sistemuiui. De relinut este faptul cd se poate evalua
pebaza valorilor var.iabilelor.cheie gi a modelelor matematice dinbaza de cunoqtinfe (desigur, in funciie de consistenla
bazei cle cunogtilfe) ce resut'se qi selvicii asigurd sistemul dat la momentul t', tespectiv care este capacrtatea lui de suport

(R')
EIA - evaluarea irnpaciuiui porenliai al unei activiidJi umane proiectate asupra unei categorii sau

unui sistem ecologic <iat

Elabor-area solltiilor nu s poate face fErd existenla componentelor O & @ ale Sistemului informafional. Pt'ocesul implicd
anaiiza cost-ber.ret-rciu iptr-un context larg socio-economic ai pentru termene lungi de timp. ln mod obignuit, soluliile care

;i se recomandd pentru aprobare Ei apiicare factorilor de decizie politicb 9i managerilor propun apropierea
clc sisterrul de ref'er-inf[ (r'eabilitarea gi reconstruc]ia sistemelor deteliolate) sau menlincrea dinamicii lor in limitele
capacitalii plocluctive qi cie supolt prin mdsuri 9i mijloace tehnice care presupun costuri minime.
sc difer.enliazd

54

Dezvoltarea durabild: teorie qi practica 1\;c.1. I) - Capirolul

1.1. SISTEMELE ECOLOGICE sulxt structuri disipative, strict dependente rJe o intrare

-ttntinuri cle energie de calitate care este acumulatd, concentratd, transformatd Si

;isipatd./imprd.Stiatd in trepte, a,stfel incdt rezultd creSterea gradului de organizare
tomportament antientropic), producerea resurselor "regenerabile" Si asigurarea unei
servicii.

alme diverse

cle

)ezvoltarea

fl evolulia si,vtemelor ecologice

sunt g:uvernate de cdtre principiul

'it uximalizdrii,fluxului de energie concentratd.

:tttroducerea energiei de calitate Si maximalizareafluxului de energie concentratd are ca

>uport dinamica structurii sistemelor biologice de nivel biocenotic.
Corttportamen.tul antien.tropic Si capacitatea productivd sunt asigurate de cdtre rnoclul
;peci.lic de .funclionare a sistemelor biologice care fac parte din structura sistetnelor
:c'ol.ogice. Si,ctemele ecologice naturale Si seminaturale sunt unitdlile procluctive Si
,istemele sLrport ale vielii.

S-a ar[tat

in

paragrafele anterioare cd unitdtile hidrogeomorfologice, cu organizarea lor

:'--.ecificd in spaliul tridirnensional, au constituit matricele suport sau habitatele potentiale
:;ntLn speciile de plante q;i animale care, prin evolulie gi coevolutie, s-au organizat in
: Sterre biologice de nivel suprapopulalional.

laci luirn in considerare unitdlile eiementare structurale gi funclionale ale ecosferei

a.I
ea

--prezentate. aga cllm s-a ardtat anterior, de cdtre ecosisteme, afunci sistemele biologice de
.rivel suprapopulalional care intri in structura lor sunt biocenozele.

or

1.-1.1

Structura biocenozelor

l^
dc

;i
:a
si

it^

-tE

iua
1.4

ort

lCa

rea
rele

aritat de asemenea (vezi i.3.1.) cd procesul de identificare a sistemelor ecologice se

:oncretizeaz6, in ultimd instanld prin diferenlierea modelelor homomorfe specifice fieclrei
;ategorii de ecosisteme (Fig. 7). in acest context este evaluati structura biocenozelor:
structura cahtatld,lspeciile componente; ponderea de reprezentare a fiecdrei specii;
speciile/populafiile dominante gi relaliile dintre ele gi ulterior, in funclie de constantele de
timp (t) gi de nigele funclionale (evaluate la rAndul lor in ftrnctie de relaliiie trofice), se
diferenJiazi reJeaua de module trofo-dinamice prin care se identificd biocenozele dintr-o
S-a

categorie dath de ecosisterne.

Este momentul acum s[ subliniem faptul cE relafiile dintre populaliile aparfindnd unor
speciil6 diferite de plante qi animale care intr5. in componenfa unei biocenoze nu se reduc la
55

I)ez-noltarca durabil[: leorie 5i practicl i\zol' I) - Capitolul

intr-o
lelaliiie trofice in realitate, orice PoPulalie din structura unei bioccnoze se plaseazd
s5 fie analizatd
relea do rclalii interspecifice dirccte Pi indirecte, a cAror semnificatie trebuie
cel pulin

o
o

?n

trei nlanuri distincte:

dispersiarTpopula{ii1or,
general
qi
controlul impactuiui pradatorilor, al accesului la resursele de hrand qi spatiu in
a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemuiui,
transferul de materie, energie Ei informatie intre modulele trofice (nivele trofice) 9i
reciclarea elcmcntelor minerale.

a
Anayza nuanfatl, de detaliu a compiexititii gi semnif,rca]iei rela]iilor interspecifice,
de
constituit un subiect pr-eferat pentru foarle multe proiecte de cercetare 9i multe lucriri
1972; Botnariuc
sintezd (Odum, lg7:.,1983, tqSS; Botnariuc, 1967, T976, 1993; Krebs,
May R', L973'
1992:,
N., Vidineattu A., 1982; MacArthui', 1955; Matson P., Hunter D',
care
1974; Pahl Vosti, Igg5, Allan, 1994; Lamotte M., Bourliere F', 1978) dinke
1997; Hackcr S' et
recornanddm celor interesali urmdtoarele: White T.,1993; Wilson S. D',
aL.,l99l . Jones C. ct al., 1997.

ecologice
Sublinicm de asemenea cAtcva aspecte supiimentare privind structura sistemelor
vom face trimiteri pe
?n general;i a ecosistemelor in particular,lacare, direct sau indirect,
parcur-sul a.nahzeimodului cle funclionare 9i a dinamicii 1or.

rclafii directe
Componeutele biocenozei intercon ectate printr-o relea complcxd de
A., 1982)
indirecte (rlulte dintre ele mediate pe cale chimicd - Botnariuc N., Vldineanu
fizice qi chimice ale
simt implicate in relafii dirccte qi
- indirecte cu toate componentele
unitdlii hidrogeomorfologice. componentcie fizice qi chimice ale unit[tii
au rol de
hidr.ogeo'rorfologice (cunoscute mai bine sub denumirea de factori abiotici)
variabilc de
variabile de comandi pentru componentele biocenozei q;i ele sunt definite ca
(au originea ?n
courandd ilterne, p.rrirg a le deosebi de variabilele de comandi externe
qi

afala sistemuiui).

anumrte
rlspandire la scari regionald qi macroregionall, f,riad reprczentate numai in
rnult
un
areal
au
speciile
cazuri
in
anumite
politipice.
slpeciile
sunt
tipur.i cle ecosisteme prrn populalii localc. Acestea
de o
reprezentatd
ci specia este
mai restrdns, care se pooie i..luc. la climensiunile unui ecosistem gi atunci spunem
de
complexeie
in
1982)'
A.,
singuri populalie local.i, r.cspectiv este -oootifi.a (detalii in Botnariuc N., Vldineanu
muitor'
habitatele
antropizate,
sisteme
gi
c1e alte
ccosisteme regionaie. a'caroi- structurd este dominatd de agrosisteme
conectivitatea prin intermediul zonelor de
general
in
menfindndu-se
dar
gi
fi-agmentate
r.eduse
tost
scver
a'
specii
habitat natural n-ar putea asigura nivelul
de
fragmente
multe
cooto'r. In asernenea cornplexc de ecosrsteme, in caie
"metapopulafie" adaptatd pentru a
printr-o
asigurati
este
speciei
prezcnla
al el'ectivului ulei populalii locale, -ae
'-rinim
natitat qi oonexiunile/coridoarele dintre ele) 9i resursele energetice
exploata cu e1ioie.1[ sputiui (fi-agmentele
(Zonncveld, 1995).
rdspandirea in spafiu a unei specii 9i
17
Dispersia - prin cele c1ou6 componente ale sale: imigrafia qi emigrafia, asigur[
ionale'
c on stiirLie supor tu I pentru lluxut'ile genetice interpopulaf
16

De obicci. speciile au un areal

56

c1e

Dezvoltarea durabilS: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

Conexiunile dintre compartimenteie biologice ale modelului homomorf (Fig. 7)

integreazl. de obicei o relea mai mult sau mai putin diversificatd de canale de transfer de
masd, energie qi informalie intre populaliile dominante din structura acestora (Fig. l0).
Din acest punct de vedere, fiecare modul trofodinamic este constituit dintr-un numdr
variabil de populafii/specii care indeplinesc criteriile de dominantd (vezi 1.3.1.). Fiecare
populafie/specie dominantd care intr[ in componen]a modulelor alimentate direct
(c<rnsurnatori de ordinul l/frtofagi) din energia concentratd, de cdtre producitorii primari
sau prin intermediul unor verigi intermediare (consumatori II, ilI, IV), poate sd-qi asigure
intrarea de energie de la o singurd sursd (monofagd) sau, cel mai frecvent, de la mai
rnulte surse (polifag6), respectiv si transfere energia acumulatb cdtre una sau mai multe
populafii/specii ale moduiului trofodinamic urmdtor (Fig. l0). O cale unidirectionald de
transfer, in care cAte o singur5 populafie din fiecare modul trofodinamic este implicati,
este bine cunoscuti in literatura de specialrtate cao'lan! troflc", iar populaliile care sustin
transferul unidirecfional ca "verigi trofi ce".

/
\
,i

a*

ii
..;.::.......>
la
tlr

o
o
o

c..,

a)
vi}.2

al

- -

--

Figura 10 - Diagrami indic0nd conexiuni trofice potenfiale intre populafiile dominante din structura modulelor
trolbdinamice prin care se identifici organizarea spafio-temporala a unei biocenoze, Secvenfa P,-> Cr.,-+ Cr.,-+ C..t
reprezinti un lanf trolic; C1.2 - o populafie din categoria litofagilor care are un spectru trofic ce include trei populafii
donrinante de plantc (3 intriri) gi care transferi energia qi elementele minerale acumulate, respectiv informafia, unei
singurc populalii carnir ore.

in

majolitatea ecosistemelor bine studiate s-a observat c5 popuialiile dominante din

structura moduleiol de ordinul II, III sau IV sunt polifage $i constituie verigi in mai
rnulte lanJuri trofice, la nivelul 1or asigur0ndu-se conectarea in relea a acestora.

rite

Iult

eo
'de

Itor

'de
elul

rua

Organizarea in plan structural a sistemelor biologice de nivel biocenotic sau a celor de

nivel ierarhic superior reflectd heterogenitatea qi variabilitatea spafio-temporali a
unitbtrilor hidrogeomorfoiogice (UHGM). Prin activitatea 1or, componentele biocenozelor

in spafiu qi timp atit

:tice

moduleazd de asemenea

'11 ql

hidrogeomorfoiogice cdt qi domeniile lor de fluctualie cu caracter de regimls (Botnariuc

N., i976;Botttariuc N., V[dineanu A., 1982). Arganizarea spafio-temporal[ a oricdrui

structura calitativd a unitdfilor

57

Dezvoitarea clur-abil[: teorie qi practicd (Vol' I) - Capitolul I

@particu1ar,aoric5ruiecosiStem,eStepedeopartefe^iltarfia
biologic de nivel
interacJiuliloi pe termin lung dintre componentele unui sistem
,,rprupop.rlalional, respectiv a unei biocenoze gi componentele fizico-chimice ale unor
,u,, ,rn.i unitdfi hidrogeomorfologice, iar pe de alt6 parte rezultanta comportamentului
antientropic al sistemelor biologice din shuctura 1or.
caracteristice fieclrei
procese
fundamentale:
categorii de ecosisteme,reprezintd matricea suport pentru trei
a. fluxul de energie,
b. circuitele biogeochimice ale fiec5rui element chimic,
c. fluxul de informafie,
la rindui 1or rnodulate de c[tre variabilele de comandi endogene gi exogene.
ReJeaua

trofici gi releaua comparlimentelor majore ale UHGM,

Aceste procese permanente sunt cele care conferd sistemelor ecologice comportamentul
antientr-opic, capacrtatea productivl gi capacitatea de reglaj a tranzi\tllor de stare intr-un
domeniu specific de stabilitate (capacitate de suport).
1.4.2. Fluxul de energie

inainte de a incerca o succinti caractenzare a fluxului de energie la nivelul sistemelor

ecologice qi de a scoate in evidentd asele particularitdti funclionale specifice numai acestora,
cred ia se impune reamintirea cAtorva dintre noliunile gi legit6lile fundamentale ale
termodinamicii.

in or-ice lucrare de fizic1teoretici qi aplicat6, energia este definiti in forma Qea mai concretd
prin "capa cttatea dc a efectua lucru mecanic", indiferent de forma in care aceasta poate
exista ia un moment dat: ciidur6, lumin6, electricitate, energia potenfialS a combustibililor
fosili (catbune, peh-ol qi gazenaturale), energie magnetic[, energia nucleard, hidroenergie etc.
Conversia energiei dintr-o formd in alta este guvernatd de citre legile termodinamicii. Prima
a
lege reglem enteazb aspectele cantitative ale fenomenului, arit6nd ci la orice transformare
unei forme de energie in alta se reahzeazb un bilan! perfect intre cantitatea de energie
h-ansformat[ qi cantitatea de energie rezultatd in urtna transformdrii. A doua lege a
tennodinamicii reglementeazb aspectele calitative ale conversiei unei forme de energie in
alta, preci zatd c1intotdeauna energia se degrade azd calitativ prin conversie. Altfel spus, in
cur-sul oricdrei transformdri, schimburile calitative se produc intotdeauna de la forma mai

spectru bine
Fluctualii cu oaracter de regim - fluctualii ale factorilor de comand[ endogeni 9i exogeni car..e acoperd un
ale
sezonale
diurne
(ex.
fluctuatiile
particulari
9i
o
frecven]d
au
datl
o
amplihrdine
clelimitat gi in care variatiile cu
dinbtemperaturii, umiditdtii; o.scialfiile de nivel - maree qi inundafii etc.). Sistemele biologice de nivel supraindividual
qp*em ci frmclione azL in'\egwr comandat" de cdtre factorii abiotici endogeni sau un sistem ecologic
;;ir,;;;A;;i;;;i
rs

regim.
funcfioneazb in iegrmul cornarulat de cXtre factorii de comand[ exogeni a clror variatii au caracter de

58

Dezvoltarea durabilX: teorie gi practicd (\'c1. I) - Capitoiul I

concentratd de energie (cu un potenfialmai mare de a efectua lucru mecanic) citre forma
.liluatd (calitativ inferioarl). A doua lege cste cunoscuti gi ca lege a entropiei. Entropia cste
lndsura dezordinii expdmatd prin cantitatea de energie neutilizabili dintr-un sistem
:eunodinamic inchis.
Deci, chiar daci prin conversia energiei aceasta nu poate fi creatd gi nici "distrusi" din punct
Je vedere calitativ, o parte din aceasta se degradeazd intr-o formd de energie neutilizabild
oentru sisteme. Dacd universul este considerat ca un sistem a cdrui entropie creqte, ecosfera
rFig. 3) gi ierarhia ecologicd (Fig. 5) pe care o include (cu un grad de probabilitate ridicat
poate qi alte sisteme similare) constifuie o oazd a cdrei caracteristicd fundamentalS este
.rrg&nizare a g i d ec i c otlportamentul antientropic.
Sistemele biologice gi sistemeie ecoiogice care le integreazd mentin un nivel ridicat de
:rganizare (entropie rninimd) prin concentrarea in trepte a energiei solare sau parJial a
--nergiei potenliale a unor compugi chimici anorganici concomitent cu transfotmarea
energiei concentrate in energie degradatd (neutilizabild) (Fig. 12). Sisternelc biologice 9i
.istemeie lor snport, rcprezentdnd sistemele ecologice, sunt sistemc neechilibrate sau
sisteme indep[rtate de starea de echilibru (entropie maxim[), respectiv unitbti organrzate
foarte eficiente prin care "dezordinea este pompati in
"'are dispun de stmcturi disipative
.-rteriorul 1or" (Prigogine et aI., 1972; Odum E., i983, 1993; Odum H. T., 1983; Chiras,
i 991 ; Botnariuc E., Vddineau A., 1982; Botnariuc 197 6, 1986; Vddineanu , 1987 , 1990).

\fenfinerea tcmporard sau cregterea gradului de organizare, care de fapt constituie tendinla
qi in
,:enerald a dinamicii sistemelor ecologrce atdt in planul creqterii/succesiunii lor c6t
:rocesul mult rnai cornplex al evolutiei acestora (vezi 1.6), sunt strict dependente de
:ristenfa perrnanent[ a unei sau unor surse de energie utilizabiii (dar in formi mai muit sau
inai ptrlin diluat[) direct de cdtre componente specializate drn structura sistemelor biologice
le nivel suprapopulalional pe care sistemele ecologice particuiare le integreazd.
Dach dinarnica particulari a P[rndntului, in primul miliard de ani de formare qi stabilizare
:elativ[, a asigurat componentele strucfurale ale atmosferei, hidrosferei gi biosferei (vezi
1.2.), Soarele a asigurat pcnnanent gi va asigura pe toati durata existenlei sale un flux cu
densitate reiativ constant[ de energie gi care a inclus, respectiv va include? o componentd
.emnificativd de energie utilizabild ce a constituit gi ar putea sd constituie singura sursd
ilajord de energie pentru dezvoltarea gi evoiulia sistemelor ecologice.
Cu totul secundar gi in conditii foarte specifice, energia potential6 a unor cornpuqi chimici
anorganici a constituit qi va constitui o sursb de energie util[ pentru sistemele biologice
specializate (bactelii ciremosintetizante) gi respectiv pentru sistemele ecologice (Fig. 11).

rlP

ric

Pentru anumite sisteme ecoiogice (zoneie abisale ale oceanului pianetar, peEteri, ape
subterane) care nu au acces la sursa principali de energie, intrarea continui de energie utili
igi are originca in enelgia potenliali a compu$ilor organici transferati din sistcmele de
suprafald sau a compuqiior chimici anorganici (Clark, 1979; Botnariuc et a1., 1982; Odum
E.. 1983, 1993).
59

l)en'olt.area dwabrlS: teolie 5i placttcd (Vc,l- IiCapitoiul

-rS
, to:K
tt'
l/

I "i
h-

,/'

'.

l+

',
O-!

iill

II

tl i

l__i____=t
.i'

't

ii
+

|f

.-til!i

_,"i L__ ..

fiC
Sl

a; "

-t

El :

,!l

?li'
.9 El=

e il'
N I

6
-:
E;in\7-\

F :lr-

E
g,
-*'5"
g E
*=
e
.N 6,a=
6

fr

.=

tr

'-

*:

E
.x',o;i

N:'
LI

oc=:=*.t
gg+ii'tr)
-c^6^-E::.':.

#'J

S '.
n

./\

v / * \n\
@/\

,/.,0'
i
3I
XL# Ii
sii*

==

"idE I

|_"
I

,- s

fru.
FC
EE

8g
Ei
frE
xB

E
6E

E
d'

6=6

o.l

o3

2
2

z 6Fd

co
fl=
F,t

il

;;
Etr
Fld

^t,.
*l

odl
,,

ur.

t1
tx

::\ \
I ; ....\
"'
+

OC\

-c,
fTl
tv

|
I

c.ij

*Fii

FEi
;'i
'?
o *,.,+i
*:: -i &

-::

a)6.-tr

;r

frt5=
?.5rx
'il

.i

3t

41".*="
+
", "i ',,i :';
Z

H.?
ari-.,*

''t

_ r)d

*1

->
X t: .=::l

5,:*i+

E
.rFEdr_
v

l.r O '- ;i -:
hA E

=lb
h

r11'(l Y1 rig t

elepsf,

oo

;gaEci
'
.?
tr
i!'Fi

tlr'o l--

_rl larl

-.L
F I 9u.N
fitd=>

eznedozof\

'Fn

^-

F i H..
H.E*U(s
ac'rx

"_

q6
9=;
_. j:

E
4'd"ti
slrF

-e'r
E6
,rdFlr

psEEe

'685f

.g

., *c! E
F cFIEs
3 H0
.itof;()
'6 *'s
ihiiiJ,c
o*.t

-d'i,tJ

-ggE

{J

b.r

::ESER3:
m':'l'aa'rr
A
llii
ll

tr

-,E
-8
6HS

"

|
la

rC
I

srU

r=:
$

t-

-.t

o\
\v

-=
Fh-3*
O
tr
Ffr 6=rc
FFEH'=
3
.:6i5 P**
.:
X,',.= X

a.

brY"9*E::9..:

.E
G

;li

:
'E
g.

15

!^

-t"

'l

E*
=j

-'+r

",e

Hl
4l+

:=ru

I'

=E

F1+o._i*-=F
L
Ei
;le-:.;
9

id

c^

..-

'tr;!cl

l--)i11

9
9

b0d

-v

&r.
.oI i

t)

\Q
6\

r.ux 08+

O I

I*

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicd (Vol.

I) - Capitolul

I qi tabelul 1 incercim sd prezentdm sugestiv, pe de o partc natura gi ponderea

surselor permanente de energie de care depind sistemele ecologice (a, & a), reducerea
clensitdlii flr,rxului de energie solard (b) pe mdsurd ce penetreazd. straturilc infcrioare aie
atrrrosferei (vezi gi Fig. 3), iar pe de altd parte sb indicim densitatea rnedie a fluxului de
cnergie solard la suprafala uscatului gi oceanului planetar, cantitatea gi calitatea energiei
solare absorbite (C) de cdtre producdtorii primarire, respectiv productivitatea primard brut520
(PPb) sau densitatea fluxului de energie concentratd de citre producdtorii primari prin
fotosintezdtt, d- care depinde in ultimd instantb organizarea gi capacttatca productivi a
ruturor categoriilor de sisteme ccologice. In ceea ce priveqte absorbtria energiei potenfiale a
principalelor glupe de compuqi chimici anorganici, datele de care dispunem nu permit
cvaluarea densitdfii fluxuhii de energie. in orice caz, este unanim acceptat faptui c5 pentru
bilanful energetic al rlarii majoritdii a categoriilor de sisteme ecologice acest flux de energie
este neserlnificativ. Este extrem de util si subliniem in acet context cdteva caracteristici
fundamentale pe care va trebui sd le ludm in considerare atunci cAnd vom analtza
oerformanlele sistemului socio-economic qi, in mod special, dependenfa skicti a acestora de
;rerfbrmanlele energetice ale sistemelor ccologice naturale gi seminaturale.
In figura i

.
.

meclie, numai 0,25 u/o din energia solard incidentd La suprafata uscatului gi oceanului
planetar qi respectiv 0"5 o/o din energia solard absorbitd de cdtre producitorii primari este
concentlati in biomasa22 accstora.

in

Cea mai mare palte a oceanului planetar qi zonele deqertice ale uscatului, reprezcntdnc
aproximativ 75 'X, din suprafala planetei, au cea mai redusd eficienfb in absorbfia gi
concentLarea energici solare. Densitatea fluxului de energic concentratd in aceste tipuri
de sisteme ecologice nu depiqegte 1.000 kcal'm-2 an-r gi asigurd aproxirnativ 35 o/o

din produclia primard brutd a ecosferei (35 % din energia

concentratd

de

cdtre

producatorii plirnari ai ecosfcrci).

Densitatea fluxului de energie concentratd la nivelul producdtorilor prirnari din

urmdtoarele categorii de sisteme ecologice naturaie gi seminaturale: estuare qi delte,
recife de coraliere, piduri umede, zone inundabile qi agrosisteme, reprezent6nd
aproximativ l0 % din totalul ecosferei, are valorile cele mai mari (10.000 - 40.000 kcal.
m*2 an-r). Aceste categorii de sisteme ecologice concentreazd in biomasa
producdtorilor primari circa 38 % din producfia primard bruti a ecosferei.

Producitori primari - populaliile sau speciile de plante qi bacterii fotosintetizante, respectiv de bacterii
:hcmosintetizante. Plimele au capacitatea de a concenha in substantele organice sintetizate energia solarI diluatd din
spectrul vizibil, iar a doua categorie de a concentra energia chimic[ potentrald a unor compugi chimici anorganici.
] Productivitatea plirnard brut5. (PPb) - viteza procesului de absorbfie qi concentrale a energiei solare din spectrul
r izibil sau a energiei chimice de cdtre produc[torii primari. De remarcat faptul ci o parte din energia conccntratd in
biomasa producdtolilol primari este folosit[ pentru acoperirea cheituielilor energctice proprii (R), restul constituind
sursa cie energie (PPn - prociucfia primard netd) pentru speciile heterotrofe.
:r Fotosinteza - procesul concret prin care energia solard este concentrati sub formd de energie chimic'i potcnliali in
substan{e1e organice sintetizate de citre plante gi bacteriile specializate.
tt lliomasa - cantitatea cie energic
concentratd qi acumulati intr-o perioadi de timp de ci.tre producitorii primari (PP) sub
tbrn.rd de cnergie chimici potenlial[ in substantele organice sintetizate in procesul de fotosintezi gi care este disponibild
rPPn) ia un ntoment clat speoiilor heterotrofe din structura unei biocenoze sau populalii umane.

''

6I

f)ezvoltzu'ea durabili: teorie 9i practicia(Vol

I) - Capitolul

o/o din suprafata totald a planetei qi

aslguri 5 % din, PPb a ectsferei. Subliniem insi cX pentru a susline
deltelor, p6durilor umede tropicale qi
so1ar6 concentrati, echivalent cu cel al estuarelor,
mare de energie
subtropicale etc., in agrosisteme trebuie sd se introducd o cantitate
in condiliile
auxiliar[ oblinut6 din clmbustibilii fosili (pan6la 10 kcal ' rn-2' "n-r PPb).
perioadelor
in care resursele de energie solari concentratd qi stocati in decursul in
orizonful
epuizabile
geologice sub forma combustibiiilor fosili sunt supraexploatate 9i
tehnologiilor agricole intensive
de timp de p 100 ani, se impune in mod serios revizuirea
costurilor energetice qi stimulSrii mecanismelor 9i proceselor

t" lYii:::f::

in

sensul reducerii

ecolosice de maximalizare a absorbliei 9i concentririi energiei solare-

Tabelul

1-

primarl qi contribufia lor

Principalele categorii de sisteme ecologice, productivitatea
6iproducfia
a
ecosferei"'
primari bruti
pentru

Categoriile de

Suprafafa

sisteme ecologice
Oceanul planetar (zonele cu
adAncime > 200 m)
Zonele de coastd (H < 200 m)

o
o
.
o

o
o
.
r

Pbq;uni

P[duri de conifere
Pdduri cu climat semiarid
Lacuri, p[duri umede din

34

+z
10
10

2000-10000
(4000)

zona temPoratd

Agrosisteme cu
management traditional
Estuare, delte, recife
Pddurile umede tlopicale 9i
subtropicale
Asrosistemeintensive

10

2
15

10000-40000
(1 8000)

de performantele lor in absorblia qi concentrarea energle

S-au dif'erenflat tr.er categorii de sisteme ecologice in funclie
se indicd un domeniu specific de fluctualie 9i valorile medii'
solare de clh-e proclucatorii primari. Pentru fiecare categorie
1991; Odum E', 1993'
sttrse:whittaker & Likens. 1971; Botnariuc & vddineanu,1982 Chiras'

particularitalile
Figura 72 a, b, c, d reflecta intr-o forma sinteticd 9i speram sugestivS,
Din aceste
geierale aie fluxului de energie concentrat[ in interiorul sistemelor ecologice.
rezultatelor obiinute in
diagrame, cars s-au construiip e baza analizei critice qi integr[rii
de studiu aproape
trltirnele 3 - 4 decenii de c6tre echipe de cercetare ce au ar,rrt ca obiect
G', l97l; Odum H'T''
toate categoriile de sisteme ecologice (Whittaker R-I', Likens E'
Margalef, t975;
1983; odum 8., Biever J.L",19ba; Pimm, 1982; Vitausek et a1., 1986;
A', 1985'
clriras D., 1991; odum 8., :993;Botnariuc N., V[dineanu A., 1982 Vadineanu
1995), se
7987,1990; Hillbricht Illkowska, !977; Kleronski,1970; wostl Pahl claudia,
diferenliazl o serie de legi generale ale fluxului de energie.

62

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

Cantitatea de energie absorbitd $i concentrati de cdtre populatiile san cohortele

donrinante din componenla modulelor trofodinamice reprezentate de cdtre consurnatorii
de ordinul I (herbivori) gi consumatorii de ordinul 2 qi 3 scade de la un modul
trofodinamic la altul. In general, energia asimilatS (absorbitd qi concentratd) de citre un
modul trofodinamic constifuit din specii heterotrofe23, reprezintd numai 5 - 20 oh din
enelgia concentratd de cdtrc modulul trofodinamic care constituie sursa dc energie (Fig.
12 b, c).
Aceastd legitatc explicd de ce succesiunea modulelor trofodinamicc care folosesc direct
sau indire ct encrgia concentratd, de cdtre producdtorii primari (Fig. 12 a) inciude, in orice
sistenr ecologic, maxim 3 - 4 trepte. Se remarci de asemenea fapful cd materia organicd
(energia potenliali pe care o stocheazd) care nu este consumatd sau digerati de citre
colnponentele unui modul trofic, sau cea reprezentatd de metabolilii intermediari (ce
confin cantitdli insemnate de energie concentratd) este transferati in doud t'ezervoare
principale reprezentate de cdtre carbonul organic drzolvat (COD) gi cel particulat (COP)
care la rAndul lor se constituie in surse de energie concentratd ce sustin alte doui serii de
nrodule trofodinamice complemcntare primei. Trebuie sd remarcbm inci din aceastd, fazd
a analizer cd sisternele ecologice in regim natural qi seminatural dispun gi igi dezvoltd
structuri care utilizeazd "deqeurile" cu confinut in energie concentratd, asigurind astfel
"reciclarea materiei prirne necesare foto gi chemosrntezer" (vezi 1.5.) gi respectiv
turaximalizarea eficicnfei in utilizarea energiei concentrate de cdtre producltorii primari
qi deci a densitalii fluxului de energie concentratd (vezi 1.6.). In complexele regionale de
ecosisteme, reciclarea materiilor prime (in special micro gi rnacronutrienfii) gi
maxinralizarea fluxului de energie concentrat[ se realtzeazd" gi prin diferenfierea
ftincJional5 a unor ecosisteme parlial sau total "heterotrofe". Acsstea folosesc partial
(r0ur i alimcntate cu COD qi COP din ecosistcmele terestre naturale sau ccosisteme

urbanc din bazinele

lor de alimentare) sau total (pegteri)

energia concentrat[ in

cco sisternele adiacente.

ll.

in

succesiunea mecanisrnelor de transfer qi de conversie a energiei solare care are ca

suport secvenfa de module trofodinamice gi respectiv releaua troficd a oricdrui ecosistem
se produce un proces de concentrare in trepte a energiei de la forme mai diluate (calitativ
inferioare) la forrne mai concentrate (calitativ superioare qi cu continut informalional mai
marc) (Fig. 12 d).

Deci fluxul de energie intr-un sistem ecologic este unidirectional de la sursa permanentd
de energie solard cdtre modulele trofodinamice (sau nivelurile trofice) superioare qi in
lungtrl acestei secvenle scade cantitatea de energie concentratd dn cregte calitatea
acesteia (eradul de concentrare).

Speciile ireterotlot-e - sunt speciile din shuctura biocenozelor sau a sistemeior biologice de nivel ierarhic superior,
care utilizeazd, direct sau indirect (vezi Fig. 10) ca sursd de energie, energia concentratd in biomasa producdtorilor
primari. Speciile de plante gi bacterii care intri in structura producdtorilor primari gi care concentreazi energia
cliluatd solari sunt cunoscute sub denumirea gcncric[ de spccii autotrofe.

63

l)er\'oltarea dulabild: teorie 9i practicd (Vo1' I)-L-aprtolui I

nB
E:
x

9H
^A

Phn

6'T i

oE?g
9J- !;
aioo

'*E E

;5taEr$
!! F oii
&.

i,

UOO
o
IOOZIOO

gl
I 5lr
rri

li s!
f;F i E

9E;6:r

SggaUS

Ef' ! ,E

- -

ll

H6 9
E
6 e

6-

o
E

.s" i;
!tilil .s
E E''6
dFe '3' 6 F
'cF

O-

,g

jiE
o

,O

':
^

EH
9 ts.!

s
o IP

5e
!=

oo

E ii;t

i9 Do
*bO
Yco
o 0!

A E
HO
iio
ap

gc

o H n,E
H"3
I
E
sgt ;
b :I $q E.
fi8E
u
)d ,,;
Xoo

;E
* EEE
lFl'l E o c \r
'*iF
!tr t; i r
h xo

-r'gg t lr 6F i

HiH
EEg e'i,
; ie

F
nl

t.ji
N'A

--l

s
ir.x
& q I6
Fs' #

E
E

E
EE: E
o E
6 E
I =
'.e'F
H
;EF
5 H
i6g E .9o'E
It+
iEE i
,EE, ,EE&
E

iioi-i

i:l
,ol

lj

irL

t__-,_

---li.

-e
x .----+-n,
I
, ,j't

64

iV

" 5,

U;,,1'

l'

ue

^Li
r
Li

xZ'ur x tei)i (lecl)

ri(lml)
:,d:-

sil:fliglt
gEH x,6*'!!i'o

E H I E8tiE
b.E*!Egg3a
q'

6d
T
bb

Ftr

ri

cj r

Dezvoltarea durabil5: teorie gi practicd (Vo1. I) - Capitolul

Aceeagi cantitate de energie dar de formA gi deci calitate diferiti asiguri lucru mecanic
diferit. In acest sens, energia foarte concentratd de Ia nivelul consumatorilor 3 sau cea a
cornbustibiiilor fosili (petroi, gazg naturale) este mult superioard din punct de vedere
calitativ energiei solare (Odum F., 1993).
Gradul de concentrale sau calitatea energiei pot fi exprimate prin raporful dintre
cantttatea de encr gie de o anumit5 form[ qi calitate necesard pentru conversia ei intr-o
tbnld caiitativ superioard (Fig. 12'd). Se poate observa c5, in medie, pentru o kcal de
enelgie concentratd in biomasa PP sunt necesare aproximativ 200 kcal energie soiarS,
pentru 1 kcal de cnergie concentratd in biomasa erbivorelor sunt necesare 2.000 kcal
energie solarb qi pentru 1 kcal de energie concentratd in biomasa camivorelor sunt
necesare 10.000 kcal energie diluati solard. De asemenea, pentru o kcal energie
concentratd ?n biomasa carnivorelor, sunt necesare 50 kcal, respectiv 10 kcal de energie
concentratd de cStre producdtorii primari gi erbivore.
.r.

intr-un sistem ecologic dat, fluxul de energie concentratd se asigur5 cu chelruieli

irnportante de energie. Pentru absorbfia qi concentrarea energiei, fiecare populalie din
stLuctula modulelor trofodinamice cheltuie cantitdfi foarte mari din energia concentratd
pentru disipalea entropiei. in acest sens, sistemele biologice converteic in procesul
"respirafiei" cantitdfi mari (2 40 %) din energia concentratd prin procesul de biosintezS.
Cheltuielile energetico necesare concentrdrii energiei gi menlinerii gradului de organizare
cresc de la producdtorii primari (40 - 85 % din PPb qi o medie de 50 %) cdtre
consurnatorii de ordinul 3 (in medie 80 % din energia asimilati). Este foarte important sd
sublinienr faptul cL la speciile de animale erbivore qi carnivore numai 20 - 40 o/, din
energia absolbitd/asimilatd este concentratd in biomasa lor iar restul este chelfuit pentru
men{inelea gr adului de organizare qi reciclarea macro qi microelementelor.

',. Sisternele ecologice in regim natural au capacitatea de a produce resursele biologice

(energie concentrata) qi de a recicla materia prirnd necesard productivitdfii biologice
concentrAnd in trepte energia so1ar6. Acest proces complex prin care se produc bunurile
(resursele rcgcnerabile) gi se asigur[ o diversitate de "servicii" (calitatea apei gi aerului,
controlul compoziliei atmosferei gi al climei etc.) gi respectiv se asigurd comportamentul
antientropic al intregii ierarhii de sisteme ecologice, este un proces foarte costisitor din
punct dc vcdere energetic. Energia radiantd solard este sursa pennanenti prin care se
acoperd aceste cheltuieli, iar sistemele biologice sunt cele mai eficiente structuri
disipativc.
In sistemele transformate qi controlate de cdtre populafiile umane (agrosisteme;
complexe zootehnice, pisciculturi intensivi), creqterea densitdtii fluxului de energie
solald concentrati se realizeazd prin subsidii energetice considerabiie oblinute de fapt
din stocurile de energie foarte concentratd (combustibilii fosili) care s-au constituit la
scara de tiilp specificd proceselor geologice.
Sisternele create de cdtre populatiile umane (ecosisteme urbane, complexe industriale)
sunt din punct de vedere energetic sisteme parazitare, stric{ dependente de stocurile de
energie foarte concentratd qi de materii prime din sistemels naturale.

' Constatdrile de mai sus trebuie s6 se constituie a16turi de celelalte care sunt incluse in
acest:capitol. ca q;i coordonate rnajore ale strategiilor gi planurilor de dezvoltare socioeconomicd pe termen lung.
65

- Capitolul
Dezvoltarea clulahil[: teolie 9i practicd (Vol' I)

ffi,erieiprime(macroqimicroelemetxt.ele'.|,{,P,Na,Ks,M.'Cu,Fe,CQ,
concentra energia solard

etc.) necesard proclucdtorilor primori pentru a absorbi $i

Mg
'ir\rrra'ror,"
^:-'i.'"^^""nnnini
anorganici
nrr-o rnicd mdsurd, energia potenliald a unor compu$i chimici
ecologic
proces
un
este
i, ntateria organicd sin.tetizatd prfn fiiosintutd Si chemosintezd,
materiei prime se reali'zeazd tn
contytlex, stran,g corelat cu.fluxil di energie. Reciclarea
(respirafie), de cdtre componentele
trepte, cLelut cLr cheltuiati de energie cZncentratd
creSterea gradului lor de
{iecdrni n.odLtl trofoclinamic @fDj pentru menlinerea sau
orgunizare.
a sistemelor biologice care intrd
compartirnentul de reciclare reprezentat de structura troficd
biosfe:.1.::::,-tttlgl::::":?:n:t::
sistemeiol ecoiogice (biocenoze
componenla Jr'
in
lll uuruPLrrlull14
unitifilor hidrogeomorfologice
compartimenrete ;;i;t. 9i .Jt. mai dinamice ale
r-andui lor interconectate prin
(sorr,iitosferdiscdime'i" gi musu de- 1n6) respectiv troposfera, la
suportui pentru circuitele
mecanis're gi feno*rcne fizioo-chimice, constituind impreun[
biogeochimice locaie, regionale qi globale'

prodtrctivitatca prirnard rii respcctiv productivitatea secundar[ (densitatea fluxului de energie

o parte, de- stocul de macro qi
concentrata; a oricdrui sistern ecologic depinde.pe de
superficiale (pentru sistemele
microele*rente crispr:*ibil in masa ipei qi sedimentele
pe de alti parte de uiteza cu care
ac'atice) sau sol $;';p; interstiJiald (sisteme-tere.stre), iar
componenJa acestuia' In aceste
stoc'l respectiv este ieciclat de c[tre sistemele biologice din
de stocuri mici sau medii de
condilii este de r;;i^t ca sistemele ecologice care-dispun
tut" au un sistem de reciclare
maclo ;;i microeletlrente qi, in special, de aiot qi fosfor, dut
qi servicii' Acesta este cazul
foarte clinamic sd reahzeze o produ.iiuitut. mare de bunuri
din structura ecosferei (vezi 1'4')'
ce lor mai productive sistemc ecologice naturale
de materii

in condiliiic in care in orizontur de timp de 50 - r00 ani majoritateadere-surselor

bunuri materiale Ei
pri'rc "nercgenerabile" ar putca sa limiteze foarte sevef producliaqi irnperios
necesar. ca
selvicii a sistemelor socio-economice, credem cd este urgent
asupra proiect[rii qi
concentreze
str.ategiile gi politicile de dezvoltare tehnologica s5 se
prime" similar cu cel al
"materiilor
p.
t"-.i.lu.ea
construcliei unui sisterl productiv bazat
celor rlai productive sisteme ecologice naturale'

insecticide' erbicide
orice compus chimic sintetizat qi folosit ca produs finai (detergenli,
odat[ intrat intr-unul
etc.) sau rezultatca produs sccundar ai diferitelor procese tehnologice,
sau- solul/litosfera), estc
clin co'rpartime'tele cheie ale ecosferei (tropori.ru, hidrosfera
eiementelor (inclusiv metalele
antrenat intr-un proces simiiar circuitelor biogfochimice ale
grele Ei radionuclizii).

ecologice implich
co'rportamentul qi circuitul unui compus chimic la nivelul sistemelor
celor de transfer'
fe'omene de transfer, transfbrmare, acumulare qi concentraie echivalcnte
sau

Comportamentul compugilor
speciafie, actimuiare gi concentrare a elementelor minerale.
cu efecte toxice in diferite grade
elementelor- chinice intr-un sistcm ecologic poate fi asociat
respectiv cu simplificarea
pentr.u toatc sau numai pentfu unele cJmponente biologice 9i
(inciusiv al populatiilor
diver.sit[lii biologice qi cu deteriorareu putti,ooniului 1or genetic
66

,i;r, -.,::..

-',::e:r:i: ieorie

$i

practice

ffol. I) - Capitolul I

:lnane). Perturbarca distribufiei in compafiimentele sall rezervoarele cheie aie sistemelor

-';ologicc a unor elemente gi compugi chirnici sau introducerea unor compuqi de sintezd noi,
::tcrmind in mod obiqnuit tansformdri stnicturale in compartimentul de reciclare gi de
: -rport a fluxului de energie gi o serie de efecte perturbatoare in plan funcfional (efecte
i.-otoxicologice).
-CeSte efecte se pl'opagd ;;i se amplificd la scard dc timp gi spafiu datoritd acumuldrii
, -,nccntririi gi tlansferului la distanld a etrementelor, cornpugilor chimici qi a derivatilor 1or.

1'evenirea deteriordrii calitdtrii sau stdrii de sbnitate a sistemelor ecologice/mediului qi

-'spectiv a indivizilor ;i populatiilor umane (cu precddere a structurii lor genetice) nu poate
-. asigurati dacd activitatea de management a sistemelor transformate, create qi controlate de
- itre specia urnand va confinua sd neghjezc fenomenele de transfonnare, acumulare,
: lncentraLe qi transfer: la distanfi a elementelor gi compuqilor chimici in general gi a celor cu
:'ad rnare de risc pentru sistemele biologice in particular.

r-tttru a susfine afirmalia de mai sus, am considerat c5 este necesar si selectez cAteva dinh-e
,.-'trceptele qi cuno;tinfele cheie care ar putea scrvi ca elemente de identificare gi inlelegere
.,iircientd a ttnui proccs extrem de complex, specific sistemelor ecologice. Sperirn ca accste
',etnente de cunoagtcle sd aten[roneze qi sd jaloneze activitatea manageriald in sistemele
.,-'cto-cconomicc qi cea cxercitatl asupra componentelor capitalului nafural.

:l acela;i timp, acestea pot constitui coordonate majore ale unui sistem informafional care
--at'putea dczvolta pebaza consultdrii intensivc pi extensive a literaturii de spccialitate (sunt
rdicate de asemenca cAteva dintre lucr[rile standard).

)aca geochimia este ;tiin!a care are ca obiectiv principal dezvoltarea cunoagterii privind

:.-.mpozitia cliimicd a scoarlei terestre, a apelor continentale de suprafald gi subterane Ei ale

, ccanului planetar, precum qi dinamica acesteia, biogeochimia s-a diferenjiat ca o
rieoctrpare q;tiinlificd ale cdrei rezultate au multiple gi serioase implicalii practice, pe mdsurd
:-- concepfia sistcmici (organizatoricd) Si analiza sistemicl au orientat gi unificat tendinlele
,entrifuge care s-au manifestat foarte pregnant ?n anii '60 qi '70 in dezvoltarea bazet
:--oretice a ecologiei. Primele preocupiri penhu caracterizarca circuitelor biogeochimice au
-ost inifiate de cdtre Vemadsky in anii'20,dar fundamentarea gtiintifici anecesitifii de a
:aracterrza circuitele biogeochimice ale macro gi microelementelor ca o condifie
rndamental[ pentru a intelege productivitatea sistemelor ecologice a fost realtzatd de cdtre
Hr-rtclrinson ?n anii '50 (Fortescue A. J., 1980; HutchinsonE.,1957; Vernadsky W. I., 1965;
Stanley N., 1991). Cilcuitele biogeochimice au ca suport structura sistemelor ecologice
'ecosistetne -+ sisteme regionale -----> ecosfera) la nivelul cdreia se pot diferentia cu
claritate: a. colrpartimentele dinamice ale unitdtilor hidrogeomorfologice gi atmosferei qi b.
iorlpartimentul de reciclare (Fig. 13). Compartimentele unitalilor hidrogeomorfologice
t'eprezentate de cdtre sol, roca parentald qi apa interstitiali (sisteme terestre) pe de o parto,
tnasa apei Ei sedimente (sisteme acvatice) pe de alti parte, respectiv troposfera, au o anumitd
incircare cu elemente gi compugi chimici, funclion6nd ca "rezervoare" ale circuitelor

6l

I)ezvoitalea durabili: teorie qi plactrcd (\'b1' I i-capitolul I

!.E ..8.
,e*
;

* H.E I r

:i3 umi f;e

Ef FE 6
!
f;

* 'qfi #'E a i I

iE

l* { i

fg{g{;$
F sl F6 : H
: HI ;i{! E
n !T iHl : ;
b

,:*

E*tiltitI
' 'o.9 'nE;H H

I E '-::"rt

.9

[ [a lil: i
i ;E iEi! ; i

; qg $lrE n

i
* ri i;Ei E
H

sr :Hi:

E;II .i
:i E;
$t ;EE: i

EE !ErE

$
E
E

i ig ffigi r,EI ls tsiieir:i

Ir l:
::EEssElt
ii E::E[E!Er

itttisE,t :
If rf;
clsE;!:EiE

"a-a-'

iE ESHEEIiEE;IO
frE*ggEIfrgHuH
E{
d

,$

6tt

Ei

l:zlri:area

durabild: teorie qi practic[ (Vol. I) - Capitolul I

biogeochimice. Intre rezervoare au loc schimburi directe care sc asigur5 prin fenom""t$i
procese fizico-chirnice (adsorblie, absorbtrie, hrdrohzb,, oxido-reducere, precipitare,
floculare, schimb ionic, sedimentare, depuneri umede gi uscate, curenli etc.) sau sunt
rnediate de cdtre anurnite componente sau de cdtre inkeg compartimentul de reciclarc. Prin
intennediul acestor schimburi qi al sistemelor de transport al maselor de api qi aer, practic
circuitele biogeochimice de la nivelul ecosistemelor (circuite locale) qi-complexelor de
ecosisteme (circuite regionale) sunt strdns interconectate qi, de fapt, integrate in circuitele
biogeochimice globale. Conectivitatea circuitelor biogeochimice .locale qi regionale gi
integrarea lor in circuitele globale explicd efectele cumulate gi efectele la distanld ale
introducerii unor compugi chimici de sintezd sau ale modificirii stocurilor de micro qi macro
eleinente intr-unul sau altul dintre "rezeryoarele" ecosistemelor sau cornplexelor regionale
de ecosisteme.

Este bine documentat faptul c5, de regul6, un element chimic este stocat preferenlial intrLrnul dintre rezervoare gi la nivelul acestuia se gdsegte in combina{ii chimice mai mult sau
rnai pufin stabile.

Schimburile intre compartimentele unitililor hidrogeomorfologice qi intre acestea qi

troposferd s-au realizat foarte lent (la scara de timp specificd proceselor geologice) gi au fost
asigurate de ploces e frzice, chirnice gi geologice. in cazul marii rnajoritdli a elementelor
chimice. existl un compartiment in care acestea se gdsesc partial in combinafii rnai labile,
sub fotma cdrora sau din care sunt accesibile in compartimentui de reciclare, reprezentat de
:tructul'a troficI a biocenozelor, complexelor de biocenoze qi biosferei.
Se poate spune astfel cd peste procesul de ciclare

primar, in care sunt implicate mecanisme

5i fenomene frztce, chimice qi geologice lente, s-au suprapus procesele de ciclare susfinute
de mecanisme qi fenomene frzice, chimice gi bioiogice mult mai rapide. intre aceste procese
de ciclare care se desfigoard in planuri qi mai ales cu viteze foarte diferite, se stabilesc
contacte qi au loc schirnburi (acestea pot fi identificabile ?n compartimentulltezervorul mai
dinamic) care de obicei conduc fie la cregterea stocului reciclabil predominant de cdtre
componentele biologice, fie la diminuarea acestuia datoriti scurgerilor din sau inspre
:islemul dc ciclarc prirnar.

in cele ce urmeazd ne vom referi la sistemul de ciclare rapid6, care implici intervenlia
componentelor biologice qi care condiTioneazd strict functionarea sistemelor ecologice ca
unitdfi productive (resurse gi servicii) qi ca unitdti suport al vietii.

in funclie de rezervorui care stocheazd preponderent

cantitatea ciclabilS a unui element

chimic, de dinamica gi densitatea fluxurilor prin care se realizeazd" schimburile dintre acesta
gi compartimentul de reciclare, circuitele biogeochmice au fost in general diferenliate in:

a. circuite

gazoase sau perfecte, care au ca rezervor principal troposfera qi

in cazul cbrora

densit[lile fluxurilor de schimb dintre troposferd gi compartimentul de ciclare sunt pe

tenlen lung relativ echilibrate (circuitul azotului, carbonului),

69

Dezvoltruear clurabilzi: tcot'ie ,si practic[ (Voi.

I) - Capitoiul I

fectecareaucareZervorprincipa1so1u1/litosferaSau
denozitele sedimentarc $i pcntru care densitSlile fluxurilor de schirnb cu compartimenful
cle

ciclare sunt neechillbrate (P, Ca, Si, S, Mg, Pb, Fe, Cu, Cd, Cr etc')'

c[

majoritatea stocurilor de macro 9i microelcrncnte se

inaccesibile sau greu
constituie in rnare parte sub iorma unor combinatii chimice care le fac
se afl6 intrgi
accesibile producaiorilor primari, iar componenta iabil[, accesibild reciclabii5
o proporlie rmtlt mai mic[.

De asemcnea, subliniem faptul

in
qi
Aga se explic[ c1e ce stocurile disponibile qi reciclabile ale macro nricroelementelor 9i
limitanli ai
special ale nutricn{ilor principali Q.{, P, Si) au constituit ?ntotdeauna factori
in
pr:od'ctiviti{ii pr-irnare gi factori de control ai structurii calitative a producdtorilor prirnari
mocl direct gi ai structurii trofice in mod indircct'
creqterii lor de
Modificdr.ile semnificative ale stocurilor accesibile de fosfor Ei azot in sensul
costiere, au
3 - 1 -5 or i in ecosistemele gi complexele de ecosisteme acvatice, continentale 9i
dc
constituit f-actorul dc comandd cheie pentru declangarea gi intreiinerca procesului
cutlo f tzitrc.

Dinamica p|occsuh-ri a fost cxponenliatr5 in ultimele 3

- 4 decenii tinzAnd sd afecteze in

gi costiere' concretizandu-se
grade di1'erite aproape toate ecosistemele acvatice continentale
lii a
in marea ruajor-itate a cazurilor prin simplificarea excesivd a diversitdlii specifice
in general qi
strricturii troficc- respcctiv prin diminuarea drasticd a productivitd{ii secundare
ale acestor modificdri sunt foarte
a proclnctivi6lii piscicole in particui ar. Cauzele principale
al zoneior umede (vczi
str-ins legate de managernentui agrosistemelor, ai agezarilor umane 9i
A., 1982; Vddineanu A',
cap. 2.) (Voiienweidei n. A.,19i1, 1980; Botnariuc N', Vf,dineanu
Likens et a1'' 1970'
1987, 1991, 1992.1gg3, 1996; Mitsch et al., 1994; Schindler W ', lgll;
1994)'
Vitauseh etaI.,1997:Schlesinger, 1991; JordanE.,WellerD', 1996;Leodamson'

in priinul IAnd
Caracte,zarea cu.cuitelor biogeochimice locale sau regionale presupune
qi
ulterior investigarea
identilicarcar ecosisternelor sau complexeior de ecosisterne (vczi 1.3.)
gi cuantific'.area nrmdtoarelor tipuri de mecanisme 9i variabile de stare:
compartimentele/rczervoarele abiotice ale
ale modulelor
r-rnit6fii/unitalilor- hidrogeomorfologice gi in componentele dominante
trofodinamice, respectiv gradul de incdrcare a acestora,

o clistribulia clementului chimic in

r

combina{iile chirnice in care sc identifici elementul dat,

dc la o
mecanismeie fiztce, chimice 9i biologice pfin cale se asiguri transferul
care
component[ bioticd la alta gi intre iau in cadrul compartimentului abiotic
qi ratele de transfer
t'unc{io1ea zd ca rczervor principal al stocului reciclabil, precum
dintle clc.

t0

Dezl'oltarea durabii5: teorie gi practici (Voi.

i) - Capitolul I

modul trofodinamic,

coeficienfii de acurnulare (C,i <

trofodinatnic,

rata de reciclare a elementului chimic de cdtre fiecare modul hofodinamic care este
str6us corelatb cu rala respiraliei sau cheltuielilor energetice pentru menJinerea sau
cregterea gradului de organizare, respectiv disiparea entropiei,

l) sau de concentrare (Cu > l) specifici fiec[rui modul

dependenla ratelor de transfer gi a ratelor de reciclare de principalii factori de comandi

endogeni gi exogeni

in vedere complexitatea modelelor homomorfe prin care se identificb fiecare tip

de sistem ecologic corelat cu diversitatea mecanismelor cuplate care asigurd ciclarea
elementelor, precum qi dinamica acestora in funclie de factorii de comand[ cheie, se pot
lesne intelege, pe de o parte, cerinlele gi exigentele in cercetarea gi monitorizarea circuitelor
biogeoclrirnice, iar pe de altd" pafie, care este suportul decalajului in spafiu gi timp dintre
locu1 gi momentul in care un factor de comandd (de obicei antropic) s-a modificat gi locul qi
monrentui in care efectele se inregistreazd. De asemenea, aceeaqi structuri constituie
suportul de ciclare pentru toate elementele chimice (deci qi a metalelor grele,
radionuclizllor) ;i compugii chimici de sintez6, fapt care explicd cumularca efecteior.
Prezentarea foarte succintd, fdr[ detalii tehnice, a complexitdtii circuitelor biogeochimice ca
procese fundamentale ale sistemelor ecologice are insd o semnificatie mult mai nuanlati
pentru managerii, factorii de decizie gi poiiticienii congtienti gi hotdrAli sd aplice programe
de utilizare durabilS a capitalului natural (vezi 1.7.) Si de prevenire a deterioririi calitSjii
resurselor (ap[, aer, sol, LesuLsele biologice) qi a stdrii de sdnitate a populatiilor umane. In
acest sens, addugS.m o serie complementard de interpretiri cu speranta cd ele vor atrage
atenfia gi vor reprezenta coordonate ale actului de decizie gi ale activitdtii manageriale
proiectate in spiritul exigentelor pe care le implici un model de dezvoltare durabild.
Dacd, avem

Circuitele biogeochimice ale elementelor qi compugilor chimici sunt cuplate cu fluxul de

energie gi leprezintd suportul, respectiv condilioneazi strict calitatea qi cantitatea,
resulselor gi serviciilor asigurate de cdtre sistemele ecologice.

Stocul reciclabii ai multor elemente sau'compuqi chimici se distribuie de obicei in

rezervorul care reahzeazd cele mai active schimburi cu compartimentul de ciciare (Fig.
13), in concentrafii reduse, dar densitatea fluxurilor de transfer intre componentele
dominante ale modulelor trofodinamice succesive este amplifrcatd sau de cele mai multe
ori multiplicatd de sute qi mii de ori, prin fenomene de acumulare gi concentrare.

2a

Capacitalea de retenfie a unui sistem deschis "S" fatl de un element "X" se definegte ca diferen]a dintre fluxul total de
intrar-e a elementului "X" in sistem gi fluxul total de iegire a elementului din sistem gi se exprimi in unitdli de masd/timp
sau in procente lald de fluxul de inh'are.
25
Timpul de retenfie a unui element "X" intr-un sistem "S" se def,rneqte ca raportul dinke masa M a elementului
continutd de sistem i;i rata R (exprimatd in unitflli de masl /timp) cu care acesta pdrdseqte sistemul gi care inglobeazl
rateie tutru'or proceselor prin care elementul "X" pdrdsegte sistemul "Sr'.

71

Dezvoltarea durabili: teorie 5i practic[ (Vol' I) - Capitolul

irrfoartemu1te.uegIe1e,radionuciiziqicompu9ichimicise
principal al sistemului de ciclare sub pragurile,de :,1-:*:1iiil:
menlin in rezervorul
,^^*^^r^.- ;^ +^vin.irofp dar
At\r majoritatea
m*inrifafea componente
corrlnonentelor din moduleie
stabilite pe baza testelor de toxicitate'

admisibilitate. In aceste
trofodinamice terminale le concentreazd cu mult peste nivelurile de
umane transfer6 de
condilii, canarele (lanfurile trofice) cu deschidere direct[ la populaliile
mai mare decat
fapt oantitlli mult Lai'mari dintr-un "agent toxic" 9i expun,.irrti-"i Yig"mult
gi imboln[virilor cronicecei estimat, indivizii qi popuialiile umansefectelor mutagene

pot fi estirnate cu un grad de

Deci niveiul real de expunere qi efectele toxice potentiale nu
clasicd bazatdpe testele toxicologice
asigurare acceptabil oecat dacd combinbm metodologia
cu lvaiuar.u ,ut"lot 6e transfer prin lanfurile trofice.
diiutiei in

altitudine ale troposferei 9i

aceste condilii, principiul dispersiei in straturile de
a.ult" gi volume mari, atdt de frecvent utilizat'in stabilirea pragurilor de
bazineie acvatice

fn

emisie, trebuie sd fie serios reconsiderat'

care' a$a cum am atdtat'

Reciclarea "materiei primc" la macto 9i microelementelor
este asigurati prin interven]ia
condilione az6 foafie sirict productivitatea primari brut[,
nu numai a unei singure
tufuror modulelor tlofodinamicq ale unui sistem ecologic ai
crezut 9i se crede inci'
categorii flinc{ionale din structura biocefrozer, a$a cum s-a

a macfo 9i
sLrr.rt prczentate principalele mecanisme de 'eciclare
Aceste rnecanisrne sunt
rlicroelernentel0l din sisteraele ecol0giie acvatice gi terestre.
trofodinarnice cu mari
asignrate de catre populaiiile dominante din structura rnodulelor
oh din
1.4',rcprezintd' 50 - 80
cheltuieli de ener-gie care, a$a cum s-a atltat in capitolul
energie asimilatS de citre
energia totaia concentlatS ca produclie primara brut5 sau
prin canalele de transfer de
populafiile autotrofe gi heterotrofe. Aceste mecanisme cuplate
in orice sistem ecologic
rnasd qi ener.gie constituie sistemui de cicrare care funclioteaz'
o'tehnologii"
succesiune de
o
ca
interpretat
fi
poate
fond,
in
qi
caLe,
gi
natural seminaturar
produqii organici secundari ("deqeurile"), iar
nafurare cuplate care, pe de o parte pror"r.ura
qi
pe de aiti parte rectileaza materia prim6 pentru a asigura persistenla 'raximalizarea
fluxului de energie.
procesalea produqilor organici
in siste'rcie create sau dorninate de populatia uman6,
qi a deqeurilor organice solide se
secundari (materia organic[ dizolvati qi particulatd)
considerabil de energie oblinutb de
rearrzeazd. prin terrnorogii dependente de un consum
reguld din combustibilii fosili.

Tn figura 14

o
12

implicate in circuitele
Divers itatea mecanismelor frzice, chimice qi biologice
locale Ei regionaie'
biogeochimice reflectd, pe de o parte c6ile de integrare a circuitelor
antropic' respectir'
rar pe de a1t6 parle verigile 9i cdile wlnerabile la impactul
16)'
rnodaiitatile de prap agarc qi generalizare a dereglajelor (Fig' 15 9i
a tuturor elementelor
Tendinla dc retragere din sistemul de ciclare major gi-de depozitare
cu circuite biJgeochimice de ttp sedimentar in compartimentul reprezentat de

Drzvoltarea durabilS: teorie qi practicd (Vol- I)-Capitolul I

COD

COP

{
\

4,

t"ol
,

E
Stoc
reciclabil

t,

(N,qc,s

,.)
V

l
-,),

(^

UEDYull

n ^^ ,,-^+^
AUE
U4dLE

cbn a cop

organrce
soiloe

C,

Energie

combustibili

fosili

Ftg. 14, Mecanisme de reciclare a micro qi macroelemeatelor ln sistemele ecologice (1-5). Funelionarea
lor este intretinuti prin concentrarea in trepte a energiel solare (E"). Mecanismele 2, 3, 4, 5
sunt funcfionale atAt in sistemele terestre cit gi cele acvatice. Mecanismul L in sistemele
acvatice este suslinut de citre fitoplancton sau / qi vegeta,tia acvaticd (PP) tar C, este reptezentat
preponderent de organlsme cu tip de nutrifie flltrator (crustacee gl rotlfere planctonlce; bivalve
etcl. ln ecosistemele acvatice contlnentale dln'zonele cu climat troplcal, subtropical sau dln zona
temperatf (sezonul cald| ln care temperatura apel > zO"C, Cr - flltrator poate recicla intregul stoc
in numai 2.3 zile, Mecanisrnul 6 este asigurat de tehnologii de epurare a apelor incircate cu
materie orgenlci dizolvati gl particulatd qt cele de minerilizare a degeurilor organlce solide. ln
acest caz se folosegte energ$a auxillari.

- carbon organic dizolvat; COP - carbon organie particulat; D - detritofagt; PP - producdtori

prlmari; cr - cotsumatod fltofagl; C, - carnivori.
COD

l3

Dezrvoltarea durabild: teorie 9i practicl (Vol- I) - Capitolul

seOlmentele bazinelor acvatice continentale gi marine a fost gi este folositi pe scar5 largd
de cdtre managcrii apelor uzate, menajere gi industriale ca un argument pentru a accepta
praguri foarle ridicate de inc[rcare la emisie.

Aga cum indicd diagrama 16, in funclie de natura sedimentelor gi de condiliiie de oxidoreducere, acestea pot avea o capacitate de retentie foarte mare gi un timp de retenlie (interval
de retragele din circuitul "activ") foarte indelungat (sute qi mii de ani).

acvalice continentale naturale gi create (lacuri de baraj) sau in

ecosistemele marine de coast[ (in special in cazul mdrilor inchise sau semiinchise),
sedirnentele au funcfionat timp indelungat ca niqte capcane pentru fosfor, metale grele gi
reziduuri ale unol compuqi chimici de sintez[, iar in ultimii ani qi mai ales in viitorul
apropiat, pe fundaiul generalizdrit procesului de euhofizare qi respectiv de modificare a
de oxido-reducere (condilii de anoxie gi hipoxie) s-au transfonnat sau tind sd se
"onAlliltoi
transforme in surse importante/"bombe chimice" pentru stocul reciclabil'

in multe ecosisteme

in aceste noi condi{ii de infeiegere gi documentare gtiiniificb

a modificdrilor semnificative
survenite sau pe cale sd survind in schimburile dintre sistemul de ciclare lenti gi sisternul de
ciclar-e rapid6 in sensul favorizdrii cregterii stocului de ciclare pentru fosfor 9i metale grele'
se impune, de asemenea, reducerea ponderii sau revizuirea integtald a rolului acordat
capaciialii de r-etenfie a sedimentelor in elaborarea limitelor gi standardeior privind gradul de
inidrcare a apelor trzate, emisiile in atmosferi qi nivelul de fertilrzare a terenurilor agricole'

Statisticile efectuate in ultimii ani de citre diferite organisme speciabzate au indicat c5

mai rnult de 100.000 compugi chimici (pesticide, materiale plastice, medicamente, aditivi
qi conservan{i alirnentari, coloranti, ingrigdminte etc.) sunt produqi gi utilizali zilnic qi
dintre acegtia peste 7.000 sunt produgi qi comercializalr in cantitdti mari (Connel D',
1987: Carson W., 1990;Novotny, L995; Sigel H', 1987).

Cred cd mai inportant pentru contexful in care ne-am propus sd mentinem analtza este
faptul c[ diversitatea compuqilor chimici sintetiza]i cregte anual cu 500 p6nd la 1.000 de noi
produqi, lrajoritatea dintre ei fiind introduqi in uz la scard largi qi faptul cd pentru
apr-oximativ 80 % din totalul compuqilor chimici produqi nu existd date privind efectele
toxice potentiale, pentru 18 % dintre acegtia existi date incomplete qi incerte 9i numai pentru
2o/o dispunem de obazdde date complet6.
Tabloul este qi rnai complicat daci vom corela datele de mai sus cu cele care indicd faptul cd
nulte dintre degeurile rezultate in procesele tehnologice (in Jdrile industrializab 7a % dintre
degeuri provin din industria chimicd qi petrochimic[) au un poten]ial de risc semnificativ
pentru s6n6tatea populatiilor umane qi a sistemelor ecologice qi f6r[ indoiald riscul pe
termen iung al deEeurilor radioactive.
s-a acurnulat o cantitate mare de fapte care a depiqit deja masa criticd
necesarl pentru tnlelegerea gi conqtientizarea pe cale empiricd a faptului c[ majoritatea
compuqilor chimici nu produc efecte imediate gi ugor identificabiie asupra indivizilor qi

in ultimul timp

l4

Dezrioltarea durabild: tei-r1jg, ;i p1'act ica i\t,1. i r-Capitoluri I

.t
\

v.
:tl .
\LL

..

UJ
k

;* i

E.
E I;
E E

o
.g

tr\
.w,..

Xd

E ; ;E
f;
Er
F
g gi EF
iB
;H

o
&
o
E

'$

E
s EH :E
ss s;
Eg iE
fr
*
fi H EE i'H

girrfogtc}

Ps ;i
tX r"*

-.---

.6':F
"':!:

E;"
frE

+EEfii

pF

,rutr-

s Efi

Z1
^'^

14

.)'

c\

Hifi

Ez,
Z:l

;{

E t'E *
E tpEe .i:.E
ut.EIFel$s

E ;'6.8

stE*.98o*-g-

t.

F^!;: r3'{

.- l)Xrr:"ot.uo"f"gto

AB

I e.i,E i E E i i

EiEE;tliT

o-.{-

--r"

.E .3

z'

;;EE{"F;gi

!t'gi['sieE

!tii;:t$s
.E,sH;;r38.!
i*EaiE3i:

n\ EilE.:8fl;

{ .--."-,.-t

rl-

\O,'

\
.

dJ\

.-\
'-\
_6\

;ri &siB$,"En
rEi#*;tf;

+ EE:I*HfiEi
e gFFEfrE.JEE
EFSni.:EH'g
.9
g;HBEEf;E;
B
,11
LLI

. orF
.E !s

ml*

ut
d

!b

:(F

75

Dezr-oharea ilurabild: leolie 9i practic5 (Vcrl- l)-Caprtolul

E s

{r{r ;
g+qE;EE
E

:/r:,r::1,
,/\
?-

j \-/,*.
,,{--i'i

r,

lr.
i'(\

IllElii;lilE

',.,

,''.(l,il
''r,"

i,'
"

itiili#?itEI

c/)
; --.-i

l)

liilfiiiiElrl
E;iE njiiii
Tr*iiiiiiiii
,F.
tV.'

N1

,1L

ililiillilfiEl
'

;iEiiiitffiiiEi
9.t
(g/

.:N,

E./
@,/
LL

-j'

illiiliiiliiEl

r'E

C),i-

"

filHililiifi1
g

tt

76

Dezvoltarea durabii5: teorie gi practici (Vol.

I) - Capitolul I

cv atet mai pufin asupra sistemelor

dur .a
peflculoase pentru starea de sdndtate a populatriilor umane $i a ""ologi"",
sistelrelor ecologice"f".t"l.
au un
grad foarte mare de probabiiitate dupd o utllizare pe scard larg5 pi indelungati a aclstora.
populafiilor umane $i

Decalajul in tirnp qi spafiu in ceea ce prive;te evidenlierea efectelor precum gi amplificarea

9i niultiplicarea lor in timp sunt determinate de faptul ci orice compus chinic produs sau
rczultat ca produs secundar in procesele tehnologice are un "comportament" detenninat de
antrenarea acestora in procescle de transporl de masd qi ciclare, identice sau foarte
asemdndtoare cLl circuitele biogeochimice.
Se impune deci, ca folosind achiziliile in plan teoretic qi metodologic din sfera ecologiei
sistemice, si se treacva urgent gi pe scard lugd de la acfualul mod de evaluare a riscului
poten{ial al unor cornpuqi chimici pentru sindtatea populaliei prin teste toxicologice, care
pot evidenfia nuinai efectelc irnediate gi in condifii standard ce corespund unei simplificdri
excesive a r:ealitStii sau unor modele experimentale frrd corespondent in realitate, c6tre un
nou mod de evaluare a tufuror claseior de compugi chimici gi deqeuri (inclusiv cele
ladioactive) care se bizuie pe structura qi procesele modelelor (vezi 1.3.) prin care sunt
identificate diferitele categorii de sisteme ecologice qi pe recunoagterea faptului cb orice
clasd dc substanfe chimice are un "comportament" particular in functie de proprietdtile lor
fizico-chirlicc. Accst nou mod de abordare a investigafiilor qi a efectelor potenliale (la
distan!5, ittirziate gi curnulate) reprezinti obiectivul unui domeniu particular al ecoiogiei
sistetnicc cunoscut sub denumirea genericb de "ecotoxicologie", domeniu care se dezvoltd
rapid pe fundalul dezvoltdrn bazei teoretice a ecologiei sisternice (Fig. 17 qi 17 bis).
Modeiul conceptual gi metodologia pentru o evaluare integratd a efectelor diferitelor clase
de substanlc chimice presupune in mod obligatoriu urmdtoarele categorii de date qi
cuno$tintc:

t.

Structttla ;i proprictdJile flzico-chimice prin care compuqii dintr-o anumitd clasd pot fi
idcntificafi,
ii. nivciul productiei. destinafia, modul de depozitare qi procedeele de utilizare,
iii. distr:ibufia cornpupilol chimici in compartimentele principale ale unitililor
hidlogeornorfologice (soi/litosfer5, sedimente, apd) qi troposferi; ciile de transport gi
niveiul de expunere respectiv, accesibilitatea lor sistemului de ciclare,
iv. toxicitatea letali gi sub1etal5 qi efectele la nivel macromolecular qi celular (mutagene qi
biochimice). la nivel tisular, respectiv cele fiziologice,
v. fenomenele de biotransformare, nafura compugilor derivafi, mecanismele de transfcr,
bioacumulare qi bi oconcentrare,

vi. ecotoxicitatea compuqilor primari sau a derivalilor lor - efectele asupra structurii
geneticc a popula{iilor, complexitifii gi stabilitdfii biocenozelor, asupra productivitd}ii
primare qi secundare ;i a calitiJii resurselor biologice,
vii. principaiele canale de transfer a compugilor sau derivaiilor 1or, densitatea fluxurilor gi
niveh-rl de expunere a indivizilor gi populafiilor umane.

Subliniem gi de aceasti datd c5, pentru a identifica clasele de substante chimice cu grad
ecologice/"mediului" qi pentru a adopta

m.are de risc pentru sdndtatea umand gi a sistemelor

77

Dezvoltar-ea durabild: teolie 5i practice

ffo1. I) - Capitolul

Figura 17 - STRUCTURA, N{ODELULUI DE ABORDARE INTEGRATA $I DE

EVALUARE A CAILOR DE TRANSFER, A TRANSFORMANTT,ON ST
EFECTELOR TOXICE POTENTIALE ALE DIFERITELOR CLASE DE
SUBSTANTE CHIMICE: ECOTOXICOLOGIE.
I. Precondifii:
Modelul strucfural prin care
se identifici sistemul sau
sisterncle ecologice
complexe care existd sau in
care ar urma s[ pdtrund[ un
cornpus chimic dat

II.

Date pentru identificarea

compusului sau clasei de
compugi chimici: structurd,
proprietdji, utilizare, depozitare

Distribulia in
compartimenteie

UHGM & troposferd;

irnburi ;i tnecanisme
dc lrattsformare.
Modelale matematicd

sclr

III.

Efecte determinate pnn

cxpunere $r consum:
indivizi ;i popLrlalii
(Teste de toxicitate)

IV"

Accesibilitatea pentru
sistcmul de ciclare si
comportamentul
compusului chimic.
Modelare matematic[.

Efecte ecotoxicologtce
(efecte Ia distan![,
cumulate gi pe ietmen
lung). Modelare
matematicS.

78

4. Particule in
suspensie [Ao]

Simplificarea structurii modulelor trofodinamice

io
i
, 1 .,
r
a -----,:-t-l--t
^x--.
sdu;
trof,rce in ansamtlul
! a relelei
i. Deteriorarea genofondrilui;
io Diminuarea productivitdfii gi a calit[fii resurselor
i li serviciilor;
i. Deteriorarea structurii genetice qi a st[rii de
i s[ndtate a populatiei umane.

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vo1.

Figura

I) - Capitolul

INSTRUMENTE DE EVALUARE A IMPACTULUT sunsralqTElon

CHIMICE TOXICE $I DE ELABORARE A SOLUTIILOR CU RISC
MINIM. (Sunt dependente de calitateabazeide cunoqtinfe pi date, elaborati si
consolidati continuu dupi modelul prezentat in figura 17).

17 bis. -

Teste de toxicitate
(Fig. 17,

IIf

Ef'cctc
m

axime

accepta bile

Uoncentratta
Co
ncentratia sutrsta
substantei
ntei-in
in

maximi
tolerabili

Concentratia

A.

modelele de testare

Curba dozd-efcct pentru componentele modulelor trofodinamice din structura catesoriilor

principale de sisterne ecologice.

Inc[rcarea
UHGM

&

Troposf'crd
cr-r substanfe

chimice

Conc. rlaxim5/
inchrcarea

maximd

toicrabili
Nivelul

de

incdrcale la tll

maximd de suporl

folosind
lI, IV, V (Fig. 17)
Se estimeazd

I
lCapacitate
lrezidualS
lncarcare
I

de

Capacitate

totalI de
suport

B. Reprezentarea capacitdtii de suport qi a concentraliilor

tolerabile de cdtre categoriile de sisteme

ecologice. Se iau in considerare efectele cumulate, la distanfl qi pe termen lung. Estimdrile se
realizeazd. pe baza datelor gi cunogtinlelor achizitionate prin proiectarea qi aplicarea activit5lilor
specifice etapelor II, IV gi V din modelul conceptual prezentatin figura 17.
Depiqirea sumei maxime a concentrafiilor ar fi asociatd pe termen lung cu modificdri profrrncie in
structura ;i capacitatea productivd, a sistemelor ecologice. S-ar deteriora calitatea structurii
genetioe ;i a stdrii de sdndtate a popula{iilor umane cu implicalii sociale pi economice greu de
gestionat.

Este imperios necesar sd se dezvolte in limitele cuno$tintelor actuale acest instrument/sistem de

leferinfd pentru toate tipurile de sisteme ecologice de la nivelul fdrii.
79

I
Dezvoltarea ciurabild: teorie 9i practicb (Vol' I) - Capitolul

Figura 17 bis - continuare.

C.

privind managementul compuqilor

Diagrama cadm pentru eiaborarea gi verificarea scenariilor
chimici toxici.

cenarii privind Producerea,

utilizarea sau eliberarea de
substanfe chimice cu Potenfial
toxic.
S

r
o

canalele de disPersie;
incdrcarea

Evaluarea efectelor

UI
(dozl - efect)

compartimentelor
UHGM 5i a troPosferei.
I
I

Estimarea concentraliilor, a
ratelor dc acumulare 9i
concenttate iu comPonentele
compartimentulu i de ciclare

Efectele
tolerabile

Estimarea efectelor cumulative

la distanfd 9i Pe termen lung

Evaluarea impactului folosind ca termen de

referinjd capacitatea de suport reziduai6 qi
capacitatea de incdrcare (17 bis B) ale
fiec[rei categorii de sisteme ecologice'
I
I
I

I
OPtiune Pentru scenariul
in care nu se depdgeqte capacitatea
de suPort

80

Den oitarea durabila: teorie qi practicl (Vot. I) - Capitolul

mdsuriiedelimitareaefecte1or(incazu|compu$i1oi
de prevenire a acestora, este necesar sd ie proiecteze
$i se se dezvolte un sistem
informational pentru fiecare far[ gi macroregiutt.i*" sd includd toate categoriile
de date qi
cunogtinle indicate mai sus. Un asemenea sistem informational se proiecteazd gi
se dewoltd
in funclie de complexitatea 9i specificitatea modelelor prin care'se identificd diversitatea
sistemelor ecologice narurale qi a celor transformate qi create de populafia
umand. penhu
Romdnia, {ard in care atdt populafia cdt qi componentele capitatutui natural
au fost gi sunt
expuse unui risc foflte ridicat din partea unora dintre cele mai periculoase
substanle .hi-ir.
(inclusiv cele radioactive), dezvoltarea unui sistem inforrnalional de acest
tip este o
prioritate majord' Acest lucru presupune proiectarea corectd a structurii sistemului,
incluzand parametrii gi modelele matematice, evaluarea calitdliidatelor istorice gi
integrarea
lor in sistem, evidentierea lacunelor gi incertitudinilor qi nu in ultimul rdnd orientarea
activitFrtli de cercetare pentru a acoperi lacunele gi a inldtura incertitudinile.
S-ar depdqi
astfel actuala fazd de confuzie gi ineficienjd in utilizarea resurselor umane gi financiare
pentru suslinerea activitdfilor de cercetare din domeniul "polud.rii mediului". l

Nu cred ci s*ar putea incheia lista comentariilor relevante pentru a sustine afirmafia prin
care am deschis acest parugraf qi care sperim sd attagd ientria asupra gnei
noi serii de
concepte gi priorititi indispensabile unei practici manageriale cu uiubilitut. pe
termen
lung, fbri a ne opri foarte succint asupra cdtorva aspecte ale circuitului hidrologi,
d. ,ur"
depind in aceeagi mdswi dinamica resurselor de apd gi productivitatea ecosistemelor
terestre gi a ecosistemelor acvatice continentale.

in figura 18 este schilatd structura unitdfii hidrogeomorfologice gi sunt indicate

principalele mecanisme de transfer din oceanul planetar qi supiafala blocurilor

continentale in troposferff, transfer care se realizeazd cu mari cheltuieli energetice (l/3

din energia solarl incident[) qi mecanismele, respectiv componentele care ?nchid acest
circuit gi care de fapt reprezintd suportul unei game largi de bunuri gi servicii (resurse
de
apd, resurse bioiogice, hidroenergie, epr-rarea apelor, transport de mas6
in circuitele
biogeochimice etc.) care sunt asigurate de eiosistemele terestre gi cele acvatice

continentale.

Deqi cuantifrcarea circuitului apei este inci o problemd deschisd, sunt totugi acceptate
o
serie de considerafii cu importante implicalii practice (Odum E.,1993;Allan
D.,lig4).

Evapotranspiralia - este un proces complex in care intervin pi componentele biosferei.

Este un proces heterogen la scard spafiali, dependent shict de densitatea
fluxului de
energie solard incidentd la suprafafa uscatului (nv 30 % din suprafafa planetei) gi
oceanului planetar (* 70 o/o din suprafala totaLd a planetei) gi care implic6 transferul
maselor de apd de pe uscat pi oceanul planetar in troposferi.
Se estimeazi cd aproximativ 85 o/o, respectiv 15 Yo din volumul de ap6 transferat
in
troposferd are originea in oceanul planetar, respectiv in rezeryele continentale
de apd gi
cS se redistribuie sub formd de precipitaliiIa suprafafa blocurilor continentate
Zl ,1" an
volumul de api circuiat (cu 8 % mai mult), iar la-suprafala oceanului numaiTT
%.
81

Dezr oltarea durabrlS: teorie qi practicd (Vol. I)-Capitolul I

$,8
HF
i,

:1

v
i{)

5*
o;

ov

4(n'

$s

E.

Hu

fl

H8
+
i,
:.,
l!
frE
6g g
!,

LV

-N.

o
o

a4

R
l\
'.Nr

\
-$r,
-Ua\l\

t
I

i/

i/

ii

,/

i:'.

:k
ai" ti

\ :uou*' .\ ')'
,''-)r),o\SS."\
,i,oo\ '\).\

6q
FO
9F

{,!

vqr
)6-

L)

/''f/
,'.$
"
-oo'-

acl
rE

\ ].. \
'tl./
'\

Od

H.E
,tt

l)

!0
a

a
t

'{

al?

-'.6(+i+

'-- *,/ili
o'-/
I i1
"
_5
\
/!
l)'...

/ b" ,^

{)

\\'.ii''
t''o
// o

Ft

H:
Lge 4.

\.

F "*t-,'

.l'

5o
6.E

_;a

jj'2""' '\ \

A.V

EH, '!E

E6

6E T
fr# ,d

\'

E.

0E .. ul
E+' d"' bg 5
{s E EP 6
v-

g;E

tf
nsls Y
'rBE3n'$R
!lg#E$=
't*.,EEE<
l\9I.-d!

),/

.!.iE E't.s E

/ ,-,/
/

'('

.\

tiE.if;E
H#EBsEd

\
\

E
II?E:E
lr'-:F .= o
(E

.''.Or.\/lm

,u/e

\et,\ ^
-ojt\
''
-\

t\\

\t"-'-.

82

E
{Eis*
0O-1 g>,8i
-

3
g,

Dezvoltarca durabili: teorie gi practici (Vol. I)

r
,

in

Capitolul

ceea ce ptiu"qt.

anuate d1p: uscat se reintorc

;11*::1lTj1,f::1ni]afiit3r
intermediul
refeiei hidrografice de suprafaid qi restul de 80 yo
apd de suprafafl gi pc cele subterane.

in oceanul

ptanetar prin

rcincarcd;";;;;;tJli

Dezvoltnea sisternului socio-economic a fost gi este strict dependentd

de circuitul
hidrologic dar, in acelagi timp, multe dinke activiialile umane u,r
d"r.gtut semnificativ o
serie de mecanisme cheie ale acestui circuit de care depinde
regenerarea resurselor de
apd din sol qi cele subterane, productivitatea agroecosistemelor
gi dinamica covorului

vegetal, respectiv a procesului de degertificare.

in acest sens dorim sd subliniem faptul cd in multe zone din Europa gi SUA
este bine
documentat fenomenul de reducere semnificativl a aliment[rii
solului gi a rezervoarelor
de apd subterane
!u apa din precipitafii. Principalii factori de comandd de origine
antropicd carc au indus gi intrefinut aceasti tendinld sunt

lucrdrile a" A.rr.# gi

elirninare a excesului de urniditate pentru extinderea suprafelelor
de teren ugd.oi;
indiguirea zonelor umede gi canalizarea relelei hidrografi..; ,o* pactarca
solului in
zonele ir' care s-a practicat timp indelungat agricultura intensiv[;
deieriorarea covorului
vegetal prin defiigarea pddurilor qi suprap5qunat etc. (Johnson et al",
1995; Sparks R.,
1995, Vddineanu A., 1995 Vddineanu et-al., 1997; Cristofor
et aL, 1997;Bayley, 1995;
Somlyody et al., 1995).
Concomitent cu transformdriie enunlate mai sus qi care au limitat
alimentarea qi
reincdrcarea tezewoarelor subterane de apd, a crescut cerinfa de
apit affit pentru
alimentarea populaliei gi pentru procesele industriale cAt gi pentru
irigareape suprafele
intinse a terenurilor agricole. Consumul crescut de apd s-a asigurat In multe
zone din
rezerveie subterane. Reducerea alimentdrii din apele de precipitJlii
asociati cu creqterea
consutnuiui din rezervoareie subterane cie apd au generat un proces
foarte sever de
supraexploatare gi diminuare a rezewelor rJbt"rune. Perturb
ara h scard regionali pi
macroregionald a circuitului hidrologic datoriti unor erori grave
in politi.il. ii
prograrnele de dezvoltare gi management a sistemelor socio-economice
qi i capitalului
natural au implicalii limitative severe pentru politicile gi strategiile
de dezvoltare
durabilS.

Dezvoltarea durabil[: teorie qi practicb (Vol. I) - Capitolul I

1.6 SISTEMELE ECOLOGICE sunt sisteme dinamice, nelineare, cere se dezvoltd Si

eyolueazii orientat in sensul maximalizdrii densitdlii Si calitdtrii fluxului de energie prin
,fbnontene cnplate de restructurare spalio-temporald ,ri de creStere a gradului de
or go

n i zrtr e,s

tructur al d..

in orice.fazd a clinanticii sale, un sistem ecologic dat este caracterizat printr-un domeniu
de stabilitate Si o anumitd "capacitate de suport", respectiv o anumitd capacitate
produclivd.

Afir"ma{ia de mai sus este rezultanta unui proces extensiv gi

game largi de:

a.

dificil de analizd criticd a unei

concepte caro au marcat profund dezvoltareabazei teoretice a ecologiei cu precldere in

intelvaiul de tirnp 1965 - 1985, cum ar fi conceptul de echilibru ecologic, stabilitate,
interdependenfa strictd intre diversitatea biocenozelor gi stabilitatea ecosistemeior, sau a
unor concepte introduse in fazele mai timpurii ale dezvoltirii ecologiei dar care au
constituit priorit[]i in dezbaterile teoretice din perioada mai sus mentionatb, cum ar fi
cele de "succesiune ecologic6", stadiu final al succesiunii - climax sau policlimax, faza
de maturitate in succesiunea ecologicS, precum gi cele de emergie, exergie, capacrtate
productivd qi capacitate de suport;

b. interpretare qi utlhzare a

conceptelor,

de multe ori

in

sensuri total diferite

sau

contradiotorii;

c. argumente teoretice qi de date empirice in favoarea uneia sau alteia dintre interpret6ri
(Margalef, 1915; MacArthur R., 1955; May R., 1973, 1976; Maynard Smith 1., 1975,
1982; Odurn 8., 197I,1993; Pahl-Wostl C., 1995; Clements F., 1936; Jorgensen S. E.,
1992; De Angelis D. L., Waterhouse J. C., 1987; Odum H. T., 1988; Mclntosh R., 1985;
Pimm S. L., 1991; Patten B. C., 1981; Wilson D. S., 1992; Winemiller K., 1990,
Botnariuc N., Vddineanu A., 1982; Botnariuc N., 1986).

1.6.1

Echilibru qi stabilitate: modalitifi de interpretare

Atunci cAnd Tansley (1935) a formuiat conceptul de ecosistem, pentru a desemna unitatea in
plan structural dintre biotop gi biocenozd, a considerat necesar sb reia qi sd accentueze rdeea
mai veche despre "echilibrul naturii" qi a sustinut cd ecosistemele se modificd in general in
sensui lealizSrii r-rnei stdri de echilibru care in fond era identificatd cu un punct de echilibru
stabil. in aceeaqi perioadd a fost dezvoltat gi utilizat cu succes modelul matematic care
descrie competi{ia interspecifici pentru spa}iu qi resursele de hrand (ecuafiile Lotka Voltcrra) fapt care a stimulat extinderea investigatiilor teoretice privind echilibrul
popnla{iilor ;;i al biocenozelor (Krebs,1972; Lewis, 1977; Lewin, 1983; Simberloff, 1980).
84

Dezvoltarea durabilS: teorie gi practicl (Vol. I) - Capitolul I

A urmat o perioadd de cdteva decenii rn care majoritatea cercetdrilor teoretice

qi aplicate de
ecologie s-au concentrat direct s-au indirect asupra problemelor care solicitau verificarea
unor ipoteze in care se afirma cA:

a. popuiafiile
stabii;

qi biocenozele care le integreazi sunt sau se apropie d.e starea de echilibru

b.

dac5 populatiile qi biocenozele se afld sub influenla unor factori externi perturbatori gi
sunt scoase din starea de echilibru, atunci acestea se reintorc la starea de eclilibru stabil;

c-

rezistenfa la acfiunile perturbatoare ale factorilor extemi qi viteza cu care se reintorc la

starea de echilibru este dependentd de complexitatea/diversitatea biocenozelor.

in aceastd perioadd, deqi conceptele de echilibru qi stabilitate au constituit centre de atracfie

majore in toate preocupdrile teoretice pi practicc de ecologie, trebuie si recunoagtem cd
acestea au fost interpretate in moduri foarte diferite gi cd in marea majoritate a cazurilor
?n
care s-a incercat validarea acestora, rezultatele au fost fie neconving5toare fie au evidenliat
contrariul.
APa cum a evidenliat Pahl-Wostl C. (1995) multe dintre interpretdri se bazeazd, pe o
?nfelegere intuitivl a semnificaliei conceptelor iar altele pe o definire riguroasd din puttit d"
vedere matematic. Cert este faptul cd un sistem dinamic are un comportament complex gi
este normai ca semnifrcalianoliunilor de echilibru qi stabilitate sI fie mult mai laryd. Au fost
recunoscute deja cAteva coordonate cheie ale ariei de cuprinderc atdtpentru conceptul care
stipuleazd cI sistemele ecologice sunt sisteme echilibrate cdt gi p.tri* cel care defineste
aceleagi sisteme ca fiind stabile.

in

acest sens, subliniern ci in general se recunoagte faptul cd sistemele echilibrate sunt

sisteme dinamice care posedi cel putin o stare de echilibru bine definitd:

stare stabild de echilibru atunci cdnd bazinul26 de absorblie este echivalent cu un

echilibnr punctiform in care toate variabilele de stare ar fi constante,
echilibru dinamic, atunci cind bazinul de atraclie este echivalent unei orbite periodice
sau chiar neperiodice qi in care variabilele de stare au fluctualii ciClice sau
aciclice/"haotice" dar rnediile acestor fluctualii pe termen lung ,uni d. asemenea

constante.

26

Bazinul cic absorbfie este cletinit ca spafiu n-dimensional in care un sistem dinamic poate realiza gJarlzitlide stare sub
inliuenla unor lactori de comand[ interni sau externi, Din orice punct al acestui spafiu, care are drept coordonate

variabilele de stare (n) prln care se poate caracteriza starea sistemuiui, acesta se reintoarce la starea de echilibru
stabil
sau dina.mic. Spunern ci starea de echilibru a unui sistem dinamic este atractorul iar spafiul n-dimensional
in care acesta
poate tealizatranzilti cle slare intorcAndu-se intotdeauna in starea de echilibru constiluie
bazrnul cle atractie.

85

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practic[ (Vol. I) - Capitolul

aceste sisteme sunt stabile datoritS faptului cd acestea se reintorc la starea de

echiiibru static sau dinamic dupd ce au fost aduse in diferite puncte/stdri ale bazinului de
absorblie sub acliunoa unor factori de comandi externi. In acest caz, statea de echilibru
static sau dinamic funcfioneazd" ca atractor pentru sistemul adus in orice punct al bazinului
de absorblie.

Spunem

c[

DupI Pirnm (1984) gi Pahl-Wostl C. (1995), stabilitatea sistemelor ecologice a fost

interpretati de cdtre majoritatea specialigtilor in ecologie mult mai nuanlat decdt sensul dat
mai sus. in acest sens subliniem c5, in marea majoritate a lucr5rilor de specialitate in care s-a
abordat problerna stabilit[lii ecosistemelor, interpretdrile s-au concentrat Ei au accentuat
unul sau altul dintre urmdtoarele aspecte:

Vitelza cu care variabilele de stare se reintorc la condiJiile de echilibru dupl acliunea unui
factor de comand[ - rezilienti. Cu cdtvtteza de revenire la conditiile de echilibru este mai
firare cu at6t sc considerd cd sistemul are o rezllien\Lmai mare sau cd este mai stabil.

"Conservatorismul" sistemului fata de presiunea factorilor de comand[ - persistenfa.

Sistemele ecoiogice care au rdmas timp mai indelungat in starea de echilibru, chiar dacl
asupra ior au acfionat diferili factori de comandd externi, au fost considerate mai stabile.

Amplitudinea tranzitiiior de stare sau amploarea modificdrilor variabilelor de stare prin

acliunea unui factor "perturbator" care ar mdsura rezistenfa sistemului. Sistemele mai
rezistente au fost considerate mai stabile.

Frecvenla cu care variabilele de stare se modifici gi deci sistemul ar fi scos din starea de
echilibru, mdsoari gradul de variabilitate. Sistemele ecologice caro au fost scoase mai
rar din starea de echilibru au fost considerate mai stabile.

Acestc interpretdri unilaterale au fbst determinate gi respectiv sunt explicabile ciatoritd unor
limite severe in modul de abordare a problemei. In primul r6nd limitele programelor de
investigare ;;i verificare au al.ut o fundamentare concepfual[ care a inclus, pe de o parte,
recunoaqterea intr-un mod aproape axiomatic cd sistemele ecologice sunt sisteme dinamice
lineare avAnd ca atractor o stare de echilibru static sau dinamic; un mod de abordare
reduclionist carc a constat in separarea intr-o prim6 instanf[ a mediului frzic Ai chimic de
sistemele biologice de nivel biocenotic qi continuarea ulterioari, a procesului la nivelul
biocenozelor; o selectie a variabilelor de stare reprezentAnd trdsdturi structurale gi
funcJionale a1e pdr{iior componente qi nu ale sistemului ca unitate organizatl. iar pe de altd
parte, organizarea investigaliilor la scard spatiald gi de timp improprii sistemelor mari.

De asemenea, s-a exagerat in a considera competilia interspecifici pentru hrand gi spatiu

precum gi relaliile trofice dintre populaJiile dominante apartin0nd la diferite module
trofodinamicc (relalii de tip "pradd e priddtor") ca fiind mecanismele cheie care ar asigura
echilibrul Ei stabilitatea biocenozelor. incd o datd subliniem fapful cI in mod nejustificat se
discuta despre stabilitatea ecosistemelor deqi in fond fenomenul era analizat de cele mai
multe ori la nivelul grupirilor de populalii iar mediul fizic gi chimic era considerat omogen.
86

Dezvoltarea durabili: teorie qi praclicb (Vol. I)

Canitolul I

In anii '80, cdnd s-au parcurs ultimelt

ecologiei sistemice qi s-au lEcut primii pagi in dezvoltarea acestei baze teoretice
(Fig. l),

interpretdrile date conceptelor de stabilitate gi echilibru, dintre care cele mai

relevante au
fost prezeutate mai sus, au fost analizate critic din perspectiva unui model conceptual
esenfial diferit de primul. Acesta din urmd are ea fundament recunoagterea gi
adaptarea
tcoriei sistemelor dinamice nelineare pentru sistemele ecologice ca sisteme mari, complexe
9i cu cornpofiament antientropic, respectiv care opere azd totalOiferit fatd de sistemele dinamice
lineare in categoria cdrora au fost incluse p6nd foarte recent acestea (yodzis p.,
l9g9).

Acest fapt deschide perspectiva interpretdrii corecte a dinamicii tufuror categoriilor

de
sistenre care constituie ierarhia organizatorrcd a sistemelor ecologice (Fig.5 qi-5
bis). De
aselrenea' acest nou model concepfiral ar putea explica comportamentui complex
al
sistemelol ecologice in care tranzi[iile de staie periodice pot altern a cu tranzrfii
de stare
neperiodice sau cu caracter haotic. Acesta este modelul conceptual pe care l-am
adaptat gi
completat ?ntr-o bund mdsurd pentru a servi atingerii scopului pe caie-1 urmdrim
in aceastd
lucrare

1.6.2 Nelinearitatea sistemelor ecologice

Sistemele ecologice au colnportamentul qi particularitdlile sistemelor dinamice nelineare

oare sc catacterizeazd, prrn faptul cd atdtbazinulde absorblie c6t gi atractorul

lor se modifici
?n timp datoritd influenlei cumulate a factorilor de comandd endogeni qi
exogeni. Acestea
sunt sisteme departe dc echilibnrl stabil, ceea ce, in fond, aratd, cd,*"dlit" pe termen
lung ale
variabilelor lor de stare nu sunt constante.

Produc{ia de bunuri gi servicii, pe de o parle qi capacitatea de suport pe de altd parte

sunt
depcndente de dinamica componentelor constitutive (implicd foarte irecvelt modificarea
ponderii qi calitdfii lor gi, mai rar, numdrul gi natura acestoia) qi a modului de a interacfiona.
Funcfionarea unui sistem ecologic are ca suport structura sistemului gi este dependentd
natura gi c omplex itatea i nteractiunilor d intre componentele acestuia.

cie

Dinamica in plan strucfural gi funclional este determinatd dc factori de comandd exogeni gi

endogeni in caztil oricbrui tip de sistem ecologic.
Subliniem o datd ?n plus, pentru a evita orice confuzie, cdin aceastd lucrare intelegem prin
factori de comandi exogeni orice acliune exercitati pe cale frzicd, chimicd, bioto"gica'sau
antropicd din exteriorul unui sistem ecologic, iar prin factori de comandd endogeni orice
actiune q;i influenli semnificativd pe care una sau mai multe componente biotice sau abiotice
o exerciti direct sau indirect asupra altor componente din structuia aceluiaqi sistem
ecologic.

Proprietilile funolionale ale unui sistem ecologic se menfin la scard de timp mult mai mare
intr-un domeniu de stabilitate delimitat de o serie de coordonate funcfionile, la r6ndul lor
dcpendente de nafura gi complexitatea interacliunilor dinhe componentele sistemului.

87

Dezvoltalea dulabiid: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul I

Deci, domeniul de stabilitate alunui ecosistem se dezvoltd pabaza plasticitatii, flexibilitdtii

gi gradelor de libertate aie componentelor structurale (in special cele reprezentate de cdtre
sistemele biologice - populalii/specii) iar domeniul de stabilitate al complexelor de
ec o s isteme pe plasti crtatea qi fl exibilitatea ecosistemelor componente.
Se poate spune deci, cd domeniul de stabilitate al unui sistem ecologic constituie atractorul

pentru traiectoriile posibile (datoritd plasticitdtii/gradelor de libertate) ale sistemelor

cornponente (ex. populaf iiie/speciile intr-un ecosistem).

De asemenea, organizarea ierarhicd folositd in aceast6 lucrare ca fundament gi coioand

vertebrald pentru aplicarea consecventd a abordirii holiste, ne permite si suslinem c[
domeniiie de stabilitate ale ecosistemelor se dezvoltd qi evolueazd pe traiectorii care au ca
atractor dorneniile de stabilitate ale complexelor regionale de ecosisteme, acestea la rdndui
lor se dezvoltl gi evolueazdinbazitele de absorblie ale domeniilor de stabilitate specifice
complexelor tnacroregionale de ecosisteme iar ale acestora in bazinul de absorbtie al
domeniului de stabilitate al ecosferei. Evidenliem astfel o relatie ierarhicd intre domeniile de
stabilitate ale sistemelor ecologice situate ?n cele patru nivele ierarhice diferite care
alcituiesc ierarhia ecoiogicd (Fig. 5 & 5 bis).
Dinamica pe termen lung a categoriilor de sisteme ecologice aparlin6nd celor patru nivele
ierarhicc de organizare a acoperit sau acoperd doud serii de stdri calitativ diferite:

selia de stlri in care sistemul cregte, se dezvoltd in plan structural gi functional in sensul
maxima[zhrii fluxului de energie gi a vitezei de ciclare a macro qi microelementelor,
lespectiv in sensul dezvolt[rii domeniului de stabilitate, proces cunoscut sub denumirea
cie succcsiune sau cregtere a sistemului,

seria de stdri in care sistemul evolueazd prin diferenJierea gi diversificarea rolului

functional al componentelor sistemului, rea1ezarea conexiunilor dinhe ele in sensui
creqterii ponderii relaliilor indirecte, a relaliilor "feed back" gi a multiplicdrii pi
diversificdrii relaiiilor cu rol preponderent de suport pentru transmiterea informaliilor.

Suntem in rniisurb ca in aceastd fazd, a analizer bazer teoretice a ecologiei sistemice sb

propunem ca modul coerent de perceplie gi interpretare a dinamicii sistemelor ecologice in
regim natural gi a cclor transformate, create gi controlate de cdtre populafiile umane
(componentele sistemelor socio-economice) sd constituie esenla conceptului de dezvoltare.
Din aceasti noui perspectivi, ne-am propus si echival[m dinamica sistemelor nelineare cu
procesul de dezvoltare gi sd facem distinctia clari intre cele doud etape cupiate ale
dezvoltdrii reprezentate, pe de o parte, de cdtre creqterea sistemelor (succesiunea ecologicd
in cazul sistemelor naturale qi seminaturale qi cregterea economicd in cazul SSE), iar pe de
altd parte de cdtre evolufia acestora.

in acest sens, atragem atenfia cititorului gi, mai mult, il stimuldm s5 accepte gi si promoveze
in sfera domeniului sdu specific de activitate un astfel de mod de interpretare a dinamicii
sistemelor ecologice fie cd sunt componente ale "Capitalului Natural" (vezi 1.7) sau ale
B8

Dezvoltarea durabil5: teorie gi practrcd (Vol. I) - Capitolul I

SSE. Mai precis, propunem pi recomanddm recunoa$terea urmatoarelor aspecte pe care le

considerdm strict nccesare pentru conjugarea eforfului $i eficientizdrii activitbtilor de
investigare, evaluare qi management a CN gi SSE:

dezvoltarea este un proccs comun tufuror sistemelor din ierarhia sistemelor ecologice qi
el presupune modificS"ri seriate in plan structural qi funclional;
creqteiea sistemelor caracterizabild cu precldere prin intermediul parametrilor cantitativi
(exprimd complexitatea gi productivitatea pentru resurse sau bunuri) qi evolufia,

caracterrzabll| la rdndul sdu cu precddere prin parametri calitativi (exprimd

perfeclionarea in plan structural gi eficientizarea in plan funcfional, respectiv diversitatea
;i calitatea serviciilor) sunt etapc obligatorii ale dezvolt6rii;
fluctualiile neperiodice (haotice) ale factorilor de comandd interni qi, ?n special, ale celor
extemi determin5 in mod obiqnuit modificarea traiectoriei asociatd cu sau fbrd reluarea,
in alte coordonate, a unor faze a|e dezvoltdrii qi chiar a domeniuiui de stabilitate q;i
atractorului (vezi 1.6.4);

in particular,

sistemele socio-economice surt sisteme cu

continud tranzitie:

"

o dinamicd controlati, in

dezvoltarca socio-economicd este fbrd perspectivd pe termen lung dacd se incearcd

rnenfinerea (a;a cum s-a intAmplat pina in prezent) fird nici o fundamentare ptiinfificd qi
numai sub presiunea economiei de piald a sisternelor urnane, exclnsiv in fazele de
crestere cconomic[.

in acest context, cred c5 cei care proiecteazl qi gestioneazd dezvoltarea socio-economicd la

scari nafionald, regionald gi global[ trebuie sd reconsidere qi sd dezbata in aili termeni
problemel e

a$i de controversate ale relaliei dintre "creqterea economicb" pi "dezvoltarea

cahtativd", a interdependenlei economiilor nationalc, accesul inechitabil la resursele

capitalului natural ;i deci conflictul real dintre fbrile in "curs de dezvoltare" gi tdrile
"dezvoltate" sau intre !5ri1e "sudului subdezvoltat" qi ale "nordului dezvoltat" gi chiar intre
f[rile "vestice clezvoltate" qi estice cu "economia in tranzi1iez7" din Europa gi nu in ultimul
rdnd problema at0t de dificila care vizeaz[ necesitate*8 reconsiderbrii qi recalibrdrii
coordonatelor cconorniei de pia[6 ca o condi]ie fundamentald pentru definirea corectd a
rnodelului de " d ezvo ltare soc io- economicd durabild".

in contextul ircestei analtze, termenul atdt de preferat de citre organismele economice internalionale qi ibarte ugor
acceptat de cltle noile structuri de putere din f[rile ceutral qi est-europene este considerat ca impropriu Ei generator de

27

coniuzic.
2t
Necesilatea aceasta cste incd fbarte vag conturatb gi, in consecintd, foarte rar qi cu timiditatc se utilizeazd lermenul
gencr-ic "o noud economic cle piald" prin care se vrea sd se sugereze zona centralS in care se cere si se produci schimbdri
lbnciamenlale de ordin conccptual gi metodologic.

89

Dezvoltarea durabild: teolie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

1.6.3 Succesiunea sau cre$terea sistemelor ecologice

Aqa cum s-a ar5tat de rnai multe ori in acest capitol, dinamica asocia{iilor de plante sau a
speciilor de animale separat gi ulterior (in special dupd 1950) a biocenozelor qi
ecosistemelor, a constituit unul din subiectele preferate at0t in dezbaterile teoretice c6t gi in
activitdfile de cercetare qi verificare a ipoteze\or care au marcatprocesul de formare abazei
teoretice a ecologiei (Fig. 1). S-a ardtat de asemenea(vezi 1.6.1) cI succesiunea ecologici
sau dinamica asociatiilor vegetale qi animale, respectiv a biocenozelor a fost analizatd, qi
descrisd in baza unui model conceptual in care acestea erau echivaiate cu sistemele lineare
adicd erau considerate sisteme cu echilibru dinamic.

Am optat insb pentru promovarea elementelor teoretice de datd recentd care deschid o noub
perspectiv[ in aplic area bazei teoretice a ecologiei sistemice gi am considerat ci toate
componentele ierarhiei ecologice (Fig. 5) sunt sisteme dinamice nelineare (vezi 1.6.2) qi in
acest caz utn echivalat succesiunea ecologicd, cufazele succesionale de creqtere pe care orice
sistem ecologic le parcurge in procesul mult mai complex de dezvoltarc structuralS qi
func{iotrali.

in cele ce urmeazd am considerat cd este necesar sd sublini ez categoriile principale de

achizilli in planul cunoaqterii, privind mecanismele gi legitdfile dezvoltirii
comportamentului antientropic in cazuL sistemelor ecologice, achizilIi care au fost validate gi
consoiidate de cdtre noul model conceptual carc trateazd sistemele ecologice ca sisteme
neiineale.

Subliniez de asemenea cd aceste categorii de cunogtinJe pot qi trebuie sd fie folosite drept
coordonate majore atdt in procesul de proiectare, aplicare qi dezvoltare a cunoaqterii
capacitifii productive gi de suport a tuturor tipurilor de sisteme ecologice c6t gi in cel de
proiectare gi aplicare a politicilor gi planurilor de management integrat deopolrivb a SSE gi a
componentelor capitalului natural.
Sensul general ai dinamicii sistemelor ecologice naturale gi seminaturale (componentele
in fazele succesionale este dat de comportamentul antientropic al acestora care
presupune maxitnahzarea densitdtii fluxului de energie la nivelul produc[torilor primari gi
maximalizarea eficienfei procesului de utllizarc gi hansfer a producliei primare nete la
nivelul structurii trofice. Aceasta presupune, de asemenea, maximaliz area capacitdlii de a
concentra energia, respectiv emergia2e, de cdtre populatiile dominante din shuctura
nrodulelor trofodinamice (vezi Fig. 1a). Emergia este interpretatd de cdtre Odurn T. (1988)
ca o valoare/energie calitativ superioar5, pentru care se utilizeazd ca monedd de apreciere
energia solard ce intrd in sistem. Mai mult, se face analogia cu sistemele economice qi se
aratd' cd' emergia ar reflecta procesul de acumulare de "capital" exprimat in energie solard,
pe parcursul derul5rii fluxului de energie

CN)

tu Emergia
este un termen introdus de Odum (1988) care definegte energia concentratd
trotbclinarnice qi care derivd din combinatia: EMbodied enERGy.

90

in

componentele modulelor

Dezvoitarea durabii[: teorie qi praclicd (Vol.

i) - Capitolul 1

Maximahzarea densitdlii fluxului de energie la nivelul producdtorilor primari (PP)

exprimat in I(cal m-2 ' y-t se realizeazd" prin mecanisme in cascadd de cregtere a
numdrului de populafii componento, de specializarc funcfionalS gi de restructurare a
comoozitiei cal itative.

r>

- creqte num[rul de populafii/specii

- modificarea structurii calitative

Maxirnalizarea eficienJei de utllizare, concentrare gi transfer a energiei concentrate in

biomasa prodr-rcdtorilor primari se reahzeazd la rdndul sdu prin trei mecanisme de
diversificare gi reorganizare structurald spaJio-temporc16 a componentelor heterotrofe:

a.

diversificarea qi interconectarea lanfurilor trofice de tip

I (cu origine directd in

PPn).

'll

- diversificarea componentelor
- inlocuirea qi modificarea structurii
calitative

conectarea lanfurilor trofice de tip

Figura l9 * Diversificarea gi interconectarea lanfurilor trofice de tip I.

b. in sistemele acvatice se deschid gi se diversificd

canalele de transfer de raas[ gi

cncrgie de tip II, cu origine in COD (carbonul organic drzolvat), iar in sistemele
acvatice gi terestre se constifuie gi se diversifici (similar cu "a") canalele/lanturile
trofice de tip III cu origine in COP (carbonul organic particulat)/detritus (Fig. 20).

Subliniem cu aceasti ocazie faptul cd COD qi respectiv COP au origine endogeni,

reprezentind "degeuri organice" ale tuturor componentelor structurii trofice dintrun sistem particular sau/gi origine alogend, atunci c6nd in sistemul dat arc loc un
import dintr-un alt sistem natural adiacent (ex. import de COP din ecosistemcle
tercstre ce intrd in bazinul de alimentare al unui rdu) sau din ecosistemele urbane
(ex. dcscdr car ea apelor menaj ere).

91

Dezvoltarea durariia: reorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

Lan! trofic

II

Lan! trofic I

----..-@

Lant hofic

III

Figura 20 - Structuri trofici completi, caracteristici sistemelor ecologice care parcurg

faze avansate ale procesului
in inieriorul fiecireia dintre cele trei categorii se

de creqtere' Diversificarea qi interconectarea lanfurilor trofice

desligoari ca in Fig. 19.

c'

prin interconectarea lanfurilor trofice din ceie trei categorii diferite, structura
troficd a unui sistem ecologic se constituie intr-o relei foarte heterogenb de
conexiuni care se va perfecfiona qi specializa
(Fig. 7).

in

fazele evolutive ale dezvoltdrii

Maximalizarea fluxului de energie prin sistemele ecologice se rcalizeazd heptat pe

mdsurd ce acestea parcurg fazele succesionale gi respectiv are loc cregterea gradului
de
organizarc spafio-temporald a sistomelor biologice de nivel biocenotic din componenta 1or.
Organrzarea spafio-temporald

in plan structural se exprimd cel mai frecvent (Jorgensen

E. S., Mejer H., 1983) printr-o mdrime30 care exprimd informafia termodinamic[ sau
entropia negativd a sisternului.

Dezvoltarea rcfelei trofice este insoJitd de fenomenul prin care se diferen

liaz6 canale de
transfer exclusiv a informafiei gi acest lucru aratd, cd, de fapt, maximalizarea fluxului
de
energie prin creqterea otgantzdrli spafio-temporale a siitemelor biologice de nivel
biocenotic conduce in fond la dezvoltarea unor pachete foarte heterogene de mecanisme
de feglaj, respectiv la dezvoltarea gi delimitarea treptatd a unor domenii de stabilitate
particulare sisteilelor ecologice in raport cu faza succesional6 in care se afld.

Dinamica relafiei dintre maximalizarea fluxului de energie, heterogenitatea organiz1rii

spaJio-temporale a sistemelor biocenotice qi dezvoltarcu rpuliul6 a domeniilor de
stabilitate
ale sistemelor ecologice pe mdsurd ce acestea parcurg iaz-ele de creqtere este prezentatd
schematic in figura 2l A,B & C.

3"

]-irergia 1E^) - misoar6, organizareainternb a unui sistem ecologic sau

: T13"' - S), unde s"' - entropia sistemului la echilibru termJdinamrc.entropia negativd a acestuia.

E.

of

Dezvoltarea durabiiS: teorie qi practicii (Vol.

Iicapitolul I

A. Maximalixarea flu:<ului de eitergie: Tendinfe gi legitdli

I

Faze srrccesionale de crestere

r
I

-,,a

-------t
-.i,1.,,,,,,...,,]

PPb/R">>1

PPb>R"

PPb>>R"

PPblR,>t

_-.---:
- productivitate primard brt t6
- costul pentnl disiparea entropiei de cAtre sisteinul

PPb
Ro

biocenoticr

B. Dezvoltarea domeniului de stabilitate

Faze succesionale (crestere)

!?

:::l
:::l

E
OJ

o
Dlversitate (H)

Organizarea spa.lio-temporala

in plan strtrctural

C. Dearoltarea sistemului e.ste blocat6 la faz-ele de creqtcre

Il"-^
I

o<<

(D__-

)6

'a

6
L

(d

U
,..i

]:r

C)

(J

v i
i^
.
6 ]

l__

-[;-\ir.:;-=--=--7
Stabil la valori cxtreme

salirritate

> 10{l:i

8o-90'C iizvoare terrnale)

T"
<<o'Persisteni
;'
precipilalij { l5O tnm*ail'
I

rmrp

Fig. 21. Dezvoltarea sistemelor ecologice: R.elaf,ia dintre maximalizarea lluxulul de enetgte ((D)'
diversltatea strueturali a sistemelor biocenotlce {rr) si dtnamtca domeaiului de stabllltate'
v3

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicbfvol. I) - Capitolul I

Se aratd astfel cd in succesiuneu fb@

a organizdrii spafio-temporale a
sistemelor biocenotice cregte densitatea fluxului de energie la
nivelul producltorilor
primari (Fig. 2l A), cresc cheltuielile energetice pentru (\) disiparea
entropiei gi respectiv
Ro-+PPn sau PPo/Rn+l..

ci in primeLe faze de creqtere, sistemele ecologice au cheltuieli proprii mai mici

pot oferi pentru export (exploatare umani sau "explo ataJre" de
cdhe alte sisteme ecologice
- Margalef, 1975) cmtttdli insemnate de resurse
>>1),
iar in fazelefinale de crefrere
eP;Ro
resursele exploatabile tind citre zero. Deci, practic, afunci
cdnd sistemele ecologice intid in
fazele evolutive ale dezvoltdrii, au nivelul itrettuietitor energetice proprii
egal cu nivelul
densitdlii fluxului de energie la intrarc, fapt care explic5 stra:tegiile
cu totul particulare in
aceste faze, sttategii care, a$a cum am menlionat deja, sunt
Justrinute prin fenomene de
spccializare, rninimizare a costurilor energetice prin eficientizarea proceselor
qi, in mod
special, prin diferenlierea conexiunilor cu rol ixclusiv in transfeht
inrormafiei qi in
perfbcfionarea domeniului de stabilitate.
Se observd

qi

Subliniem semnif,rcatia deosebitb pentru practica manageriall a recunoaqterii

faptului cd, in
fazele de cregtere, c6nd PPo>Ro, produCtivitatea sistemelor
ecologice se concret izeazd. ?n
resurse' la rdndul lor cu o anumitd ratd de regenerare iar in fazele
{xtli de cregtere sau cele
evolutive, cAnd practic \-+PPb sau Ro = PFo, productivitatea acestora
se concretize azd in
servicii sau spunem cd ele au rol cheie in mecanismele de conkol ale
climei gi a calitdfii
tt'oposferei, respectiv UHGM (Fig. 21 B). Desigur cd atunci
c6nd unul sau mai mulli factori
de comand[ interni sau externi au fluctuafii i; domenii foarte restrdnse
sau se men]in la
vaiori extreme (saiinitate > 100 ,'/o; Tn r g0/900C; precipitafii < 150
mm anual etc.) pe timp
foarte indelungat procesul de dezvoltare al sistemelor ecologice
in cauz1este sever limitat
sau blocat, respectiv domeniul de stabilitate este conservato, (rig.
21 c).

in sistemele socio-economice, fazele succesionale de creqtere sunt echivalente

cu creqterea
economicd qi au in fond aceleagi particularitfuli ca cele menlionate
anterior, cu deosebirea

extrem de importantd, cd maximalizareavizeazd deopotriva

intrdrile de energie concentratd
qi de materii prime care-qi au originea in sistemele
ecblogice naturale sau seminaturale.
1.6.4 Evolufia sistemelor ecologice

Acest proces se constituie dintr-o serie de st6ri care implicd

aproape exclusiv modifican
calitative orientate in sensul creqterii eficienfei transformdrilor energetice
qi a mecanismelor
de concentrate a acesteia gi de perfecJionare, respectiv
specializar"i *o. pachete de refele
in cadrul aceleiaqi macrostructuri. Credem cd in u."ri. faze se produce concomitent
o
extindere in spatiul n-dimensional a domeniului de stabilitate qi
o diferenlrere in cadrul
acestuia a mai rnultor atractori fiecare fiind repre zentat
de un subdomeniu fbarte specializat
qi performant de stabilitate susJinut de c5trl o refea de
conexiuni la randul lor strict
specializate, respectiv de un pachet de mecanisme de reglaj
eficiente.

94

Den c.itarca durabild: teorie

qi

practicd (Vol. I)-Capitolul I

I
i6

u
Hg

c!o EE

------1
Ei

A"

#
i.r E

vo

sE
.Hl.

t
"E

o.r-3

ET

3t

i r,r
E 6

EH

X-;'

,,iE

ts6

E! F.5
r+ tF
,c Hiq {'E

.-!

E.E
Er
g,E !qgi
EE
dg 6o ,E-E

6 gh
flF

Ho

;-$
9;

,E F.E !
H- fld F:r'E
.8

Efi fi* ;i
,*E
g ;E

cri9

lr
i

ic)
iN

:ai

rl

]i

iD

il

.c
'aF

'r

bi

.(0
&
r.,,:il

fi-

I Ecr
EE..

lirl

EOE

il

rt)

-l

:P -l

;:riij;a

:l
D.

rPI

OI

,,
-to

,..iiii

I
I

ai

9l
19

l+-

Vq
O?
*x
st!

6
a

F6o

pU

vHl

acl8oJoca

loirurelsls e

qJerlecIs

**i$Eg::E

pd

Y]
'l

id
IiFt'!p
Y; v
1

ET-EdEg::E

#d

Yl

:ri:

EEE...?IEF,S

0c)

g_q

FN
!, lt

iI tr.Ol
\ o0,F I

gt'

EK

1A
\ FO
\ OO

(,1

g; ;: Efi

q1

rh

Eg {iF$i
86"
*t XFE*H
iE,sIfr

il

t)

tl

;t

:ig#i.HE

OD

1l

tN
o

]N

ererg

ln

:NI
irr

ll

:l
vl

p'il E
! a,t
E#E

.E? I
-.od

!.9:Hg"fsS

,H.E E
I

cBjlr:E;gs

[''EFiE*,Eif;
tFe
;1 kd :;*f1;FfiETH
C X.E

,g$i$i$Ei$

!-E

Ji o!-

.EsH
EgH
Ag_g
.utv
N9,

t'fi

hi

<

EtfiIEg!;gg
r: f E ! e g,*d

et.g.EiEEHEii'

iEgEiI.gififl
;;;$Y,gEt^E
t6i I

95

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd.(Vol. I) - Capitolul I

Am putea si. ne imagindm faza evorutive a dinamicii unui sistern ecologic (sistem
nelinear)
ca un proces de diferenliere a unui mozaic de relele de conexiuni specializate
in cadrul
macrostrucfurii sistemului qi respectiv a unui mozaic de atractori cu propriile
bazine de
absorblie in cadrul domeniului de stabiiitate (Fig.22).
Plasticitatea sistemului este datd in acest caz de faptul cd, pentru anumite
domenii de
fluctuatie ale factorilor de comandd
gi endogen i, ttanzitrlile de stare (dinamica) ale
.exgseni
acestuia se realizeazd, intr-un anumit
bazin de absorbtie orieniat cdtre atractorul specific
acestuia. Este astfel posibil ca, in functie de presiunea,/impactul factorilor
de com and6,,
sistemul sd-qi mobilizeze predominant una sau alta dinhe reJelele specializate
de conexiuni,
respectiv unul sau altul dintre pachetele de mecanisme de reglaj gi
sA tranziteze astfel dintrun bazin de absorblie in altul schimbAndu-gi atractorul. itiu..tt caz, este de
aqteptat ca
ttanzilllle de stare pe intervale de timp de ordinul secolelor s5 includ5 gi schimbarea
atractorului qi astfel sd fie aproape imposibil de progn ozat, faptcare le conferi
un pronuntat
c arc ater imprevizib 1U" haotic" .
Personal, cred cd unul dintre obiectivele majore ale cercetdrii sistemelor
ecologice este de a
fundamenta procedeele prin care s-ar putea identifica tendinfa unor astfel
{e tranzifii cu

caracter imprevizibil 9i acest lucru probabil cd se va putea realiza atunci cdnd

pentru
pulinele categorii de sisteme virgine cu distribulie foarte restrdnsd (sistemele
naturale,
intrate in faza evolutiv5 a dinamicii 1or, uu o t.prl zentare in cadrul ecosferei
care a atins
deja punctul critic, fapt care ar fi explicabil prin frecvenla gi consistenfa dereglajelor
in
sistemul climatic global) se va realiza o caracterizare suficientd a domeniilor
lor de
stabilitate.
Ag dori sd invit cititorul la meditafie.gi anali zd, asupraacestor canyide sisteme
ecologice
ca{e au intrat in faza de "mafuritate" (Margalef, 1968) sau de "evolutie" gi
si incercJ sa
coreleze stabilitatea 9i calitatea "mediului" prin prisma rolului sau serviciiior
asigurate de
cdtre eie' DacI sistemele ecologibe aflateinfazele succesionale de
creqtere asigurliesursele
regenerabile, cele care au intrat in fazele evolutive ale dezvoltdrii au
iol cheie in a asigura
stabilitatea gi calitatea ecosferei, funclionalitatea, eficienfa qi stabilitatea sistemului
ciimatic.
Aqa cum foarte sugestiv a interpretat Odum E. (1993), capitalul circulant
pentru producerea
bunurilor/resurselor qi serviciilor il reprezintd energia solard, respectiv
uracro qi
microeiementele- Necesarul de energi e atdt pentru producereu r"rurr.lor
cAt gi pentru
asigurarea "serviciilor" esle imens (vezi 1.4) pi icest. rirt.*. au
capacitatea de a si-l asigura
folosind ca sursi principali energia solar6.

Relelele specializate se constifuie predominant sau exclusiv prin conecrarea

multipld a
componentelor biologice din structura sistemelor ecologice (ex. populalir
specii in cazul
ecosistemelor) care se rcalizeaz[ pe cdi de naturl diferitS: trofice,'pentru
transfer de masi
(energie qi materie) gi parlial informalie; fizice gi chimice, pentm transfer
erclusiv de
infonnafie.

in acest fel putem sublinia o datd in plus rolul cheie pe care sistemele brci:gice
de nivel
supraindividual il au pentru exprimarea comportamenfului antientrcr,c. producerea
96

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol.

I) - Capitolul I

resurseior regenerabile $i pentru dezvoltarea, respectiv perfectrionarea domeniilor dg

stabilitate ale tuturor categoriilor de sisteme ecolosice.
Doresc sb subliniez ce afirmalia de mai sus este compatibild cu principiile generale ale
"teoriei GAIA", chiar daci unele formulSri (ex. biosfera sau planeta ca supraorganism) gi
interpretdri ale lui Lovelack (L979,1986) din lucrdrile sale debazd,trebuie sE fie revizuite de
pe pozt[iabazer teoretice a ecologiei sistemice.

O tratare

exhaustivd qi excelentl" a mecanismelor intime ale specializlrii conexiunilor

interspecifice Ei de constituire a refelelor performante in cadrul macrostrucfurii sistemelor
ecologice, respectiv a mecanismelor evolufiei acestora a fost realizatd gi este in acest
moment actualizatd. r;i dezvoltatd de cdtre unul dintre cei mai avizali experli in domeniu Acad. Prof. Dr. N. Botnariuc (1997, sub tipar).
1.6.5 Comentarii utile pentru fundamentarea managementului

relafiilor SSE

CN

Afirmaliile privind creqterea gi evolutia sistemelor ecologice nu sunt, ceea ce ar putea

sb

pardla prima vedete, doar comentarii abstracte cu o anumitd tentd frlozofrcd, ci fundamentul
conceptual al aborddrii pragmatice, atdt in activit5lile de dezvoltarc a cunoagterii c6t pi a
managementului celor mai mari gi complexe sisteme disipative din care insSgi sistemele
socio-economice (SSE) fac parte.

Dc pe aceastd platforml conceptuald sunt convins c[ se poate interpreta qi identifica sensul

real gi atAt de utii ?n proiectarea gi dimensionarea planurilor de management durabil al SSE
q;i al capitalului natural (CN), pentru termenul de capacitate de suport. Acest termen tehnic,
care a fost introdus qi folosit frecvent in lucrdrile gtiintifice care abordau dinamica mirimii
populafiilor de plante gi animale, reflecta nivotrul maxim (K) citre care dinamica mdrimii
unei popula\Ii date tindea in conditiile de spafiu, hrand gi ansamblul de factori de comandd
(abiotici qi biotici) specifici ecosistemului din cate aeeasta ficea parte (Krebs, 1972;
Murdoch, 1970; Lewis, 1977).

Aceastl interpretare cu puternice accente reducfioniste, prin faptul cd incearcd sd reducd,

respectiv si estimeze capacitatea de suport a ecosistemelor de pepozilia fieclrei populafii
cotnponente in parte, a fost preluati qi utilizatd frecvent in ultimele doud decenii in lucrdrile
de demografie gi ecoiogie uman[ (Costantza R., 1995; Arrow K. et al., 1995; Proops R. et
&1., 1996: Myers N., I99I; Verburg M. et al., 1997) pentru a estima limitele cregterii
efectivului speciei umane la scari planetard,.

in

terrnenii pe care i-am propus mai sus, capacitatea de suport este o proprietate
caracteristicd fiecdrui sistem sau fiecdrei categorii de sisteme ecologice in funcfie de fazele
de dezvoltare sau evolufie ale dinamicii lor gi in funclie de treapta ierarhicd in care se
tntegreazd qi ea este expresia concretd a "domeniului de stabilitate", respectiv a diversitdlii gi
eficienlei mecanismelor de reglaj. Capacitatea de suport a sistemelor ecologice exprimd deci
abllitatea acestora de a-gi rnodifica parametrii structurali qi funclionali in func{ie de
91

Dezvoltarea durabil[: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul I

fluctuaJiile factorilor de comandi exogeni qi endogeni qi de a menline aceste modificiri in

cadrul unui bazin de absorbfie dependent la r0ndul sdu de complexitatea qi performanra
mecanismelor de leglaj.

in figura 22 se incearcd o reprezentare graficd a domeniului de stabilitate a unui sistem

ecologic gi a rnodului in care se exprimd capacitatea sa de suport. Se precizeazd scnsul
general ?n care se transformd gi se dezvoltS, respectiv evolueazd domeniul de stabilitate gi,
desigur, potenlialul de modificare al oricdrui sistem ecologic natural sau seminatural. De
asemenea se sugereazd. cd. procesul se desfbpoardla scard de timp > 102 ani qi cd este un
proces reversibil ori de cdte ori asupra sistemului se exercitd impactul sever al unor fluctualii
cu caracter de zgomot aie unuia sau mai multor factori de comandd exogeni (cosmici gi
geologici gi cu precddere a celor antropici, cel pufin a$a cum a fost cazul in ultimele trei
secole).

Este evident faptul ci in acest context, conceptul de "capacitate de suport" vrzeazd o

proprietate functionald a sistemelor mari, complexe gi dinamice a$a cum sunt sistemele
ecologice gi cd, din punct de vedere semantic, acesta reclami un confinut informafional
considerabil.

Subliniem, de asemenea in acelaqi context, cd fieclrui sistem ecoiogic, in funclie de

domeniul sdu de stabilitate, ii putem asocia in planul producJiei de resurse qi servicii o
anumitd capacttate productivd qi ca aceasta se exprimb in mod concret in funclie de
flucfirafiile cu caracter de regim ale factorilor de comandd endogeni gi exogcni qi respectiv
de traiectoria pe care sistemul o parcurge.
Trebuie sd recunoaqtem cd in aceste faze incrpiente ale proiectdrii qi pregdtirri tranziliei
globale, legionale qi locale a sistemului socio-economic global sau a celor regionale gi
nalionale c[tre un nou atractor reprezentat de cdtre "modelul de dezvoltare socio-economicd
drnabil6", faze in care trebuie sd ludm cu seriozitate in considerare atdt capacitatea
productivl cAt gi oapacitatea de suport a sistemelor ecologice naturale gi seminaturale,
conlinutul iuforrnalional al celor doud concepte gi in special al celui care exprimd
capacitatea lor de suport este foarte sdrac. Aceastd constatare are valabilitate generald gi
acest fapt explicd de ce pentru urmdtoarele doud decenii eforful in domeniul cercetdrii
sistemelor eqologice trebuie si se conc entreze asupm: a) identificdrii acestora; b) dezvoltdrii
sistemelor de management a informaliilor pi de asistare a deciziilor gi politicilor de
dezvoltare socio-economicd (vezi Fig. 9A & B); c) alimentarea continud a sistemelor
informafionale specifice fiecirei categorii de sisteme ecologice (ecoregiuni) cu informalii
necesare caracterizhrii cdt mai complete atAt a capacitdtii lor productive cAt gi a celei de
suport qi respectiv reducerea riscului asociat solufiilor pentru dezvoltarea socio-economicS.
Cred cd inci din aceastd fazd, a analizei pe care o efectudm in acest volum cu scopul de a
fundamenta necesitatea modificlrilor profunde in proiectarea gi controiul tranziliei socioeconomice se poate propune o paraleld foarte beneficd din punctul r,edere al unui
"pragmatisln managerial" intre:
98

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicl (Vol. I) - Capitolul

.
o

cro$terea sau slrccesiunea sistemelor ecoiogice in regim natural pi dezvoltarea

socio-economic[ dominatl de cregterea economici in SSE, pe de o parte $i
perfecfionarea sau evolutia sistemelor ecologice gi dezvoltarea socio-economicd
care al' trebui astfel sd se concentreze pe efictentizarea utilizlrii resurselor
energetice, pe reciclarea materiilor prime, pe utilizarea extensivd a sistemelor
infon-nationale qi pe o redefinire qi recalibrare a standardelor de calitate a viefii, pe
de altd parte.

Recunoagtem astfel cd dinamica oricSrui sistem socio-economic poate qi trebuie sd parcurgd

o serie de faze in care dezvoltarea infrastructurii din punct de vedere cantitativ qi calitativ,

diversificarea categoriilor de bunuri gi servicii pi maximalizarea cantitSlilor de bunuri qi

servicii pe seama maximalizdrii consumurilor de materii prime qi energie, intr-un cuvAnt
creqterea economicd, sd constifuie obiectivele majore.

in

acelagi tirnp, cre<lem cb pentru orice sistem socio-economic cregterea economicd trebuie
sd fie recahbratd qi armonizatd in funclie de capacitatea productiva qi de suport a sistemelor

nafttrale (a componentelor capitalului natural) care-i asigurd atdt resursele materiale gi

energetice cAt qi o serie de servicii (sistemul climatic, calitatea aerului gi apei etc.) de care
depinde sdndtatea populafiei umane.
Este extrem de irnportant ca in aceastd serie de faze succesive sd se dimensioneze c6t mai
corect raportul optirn dintre dimensiunea gi structura SSE qi extinderea Ia scard spafiald,
respectiv structura ecologicd in regirn tatural sau seminatural.

Altfel spus, este necesar ca domeniul de stabilitate pe care noi il dimensiondm, dezvoltdm
qi-l controldm pentru SSE, sd aibd ca atractar ierarhic superior domeniul de stabilitate al
structurii ecologice in regim natural sau seminatural.

in acelaqi sens afinndrn cd, coordonatele

domeniului de stabilitate ale unui sistem socioeconomic global care ar putea constifui atractorul (modelul de dezvoltare socio-economicd
durabil5) pentru toate SSE nalionale gi macroregionale, trebuie sd fie identificate qi calibrate
?n interiorul dorneniului de stabilitate al ecosferei.
Aceeaqi comparafie ne pefinite sd afirmdm ci in mod natural cregterea economicd intr-un
sistem socio-economic se transformd heptat, pe misurd ce se ating limitele cregterii spafiale
gi iimitele capacititii productive qi de suport a componentelor capitalului natural, intr-un
proces de perfeclionare structuralS qi funcfionald care sd nu presupund creqterea densitdlii
fluxurilor materiale qi energetice cu originea in sistemele naturale gi seminaturale dar care si
conducd la diminuarea producliei de degeuri concomitent cu creqterea ratei de ciclare gi in
special reducerea ratelor de eliminare in troposferd qi hidrosferd sau de depozitare
necorespunzdto arc in ecosistemele terestre.
Se inlelege de asemenea c6, pe termen lung, dinamica componentelor

capitalului natural este

asociati cu dinamica domeniilor de stabilitate gi a capacitdfii productive gi de suport, fapt
care ne determin[ sd considerim cd managementul SSE presupune pe termen lung o
99

Dezvoltarea durabilf,: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

alternanfd a fazelor de cregtere economicS cu cele de perfecfionare structuralS gi calitativd.

in fazelc de perfec{ionare, c0nd de fapt gi eficienta economic5 este maxim6, este posibil si
se proiecteze qi sd se reahzeze reabilitarea structurald gi functionalS a unor sisteme
deteriorate anterior (si se recupereze cel pulin in parte "datoria pentru mediu") gi astfel si se
creeze premisele unor faze de creqtere economici.

Aceste elemente teoretice derivate din analiza succintd a comportamentului sistemelor

ecologice (naftirale, seminafurale sau dominate de specia umand), ca sisteme dinamice,
neljneare sunt reluate gi folosite pentru delimitarea cadrului in care se realizeazd anahza
relaliei SSE e CN qi a celor mai delicate aspecte ale tranzi\iei socio-economice (vezi
cap.2 & 3).

Dezvoltarca durabili: teorie pi practicd (Vol. I) - Capitolul I

L7 Capitalul Natural si Biodiversitateu in sens larg: syport al dezvoltdrii darabile a

sistemelor socio - economice.

a)

Capilalul Natural

al unei ldri,

regiuni etc. se constitute din re{eaua sistemelor

ecologice care.fnnclioneazd in regim natural Si seminatural Si din releaua sistemelor
antro piz ate prin tr ans.fbrmarea si s implifi car ea primelor c ate gorii.
Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa Si sotut) Si neregenerabile, precum
Si
serviciile (controlul cltmei, al calitdtrii apei Si aerului etc.) asigurate de cdtre
componentele Capitalului Natural constituie unul din factorii cheie ai
funcliei rte
produclie a sistemelor ecanomice Si suport al dezvoltdrii sistemelor socio-economice.

b) Capitalul natural cu semnificalia de mai sus este parte integrantd a "diversitdlii

sistenzelor ecologice Si biologice/biodiversitate in sens larg" cere tn accepliunea largd
itrclude pe ldngd componentele capitalului natural Si specia umand impreund iu
totalitatea conxponentelor capitalului creat de cdtre aceastq.

Capitalul natural qi componentele sale au o anumitd capacitate productivd care trebuie

cunoscutd. pentru a evita supraexploatarea Si respectiv o anumitd capacitate de suport
(parametru esen{ial pentru a dimensiona corect presiunea antropicd Si a ivita
deteriorarea).

a garanta dezvoltarea socio*economicd durabild este absolut necesar sd se

asigttre conservarea unei structuri diverse Si echilibrate a capitalului natural Si

d) Pentru

"utilizarea re,surselor
u (ompotrcntclor sale.

,si

serviciilor produse de acesta" in limitele capacitdlii de suport

1.7.1 Capitalul natural: clarificare conceptuali gi instrument operafional pentru

managementul relafiilor dintre sSE qi componentele ,.mediului,,.
Analiza criticd a interpretdrilor diferite date conceptului de "capital natural" de c5tre experJii
din domeniul economiei ecologice gi propunerile pe'care le fac in acest capitol pentru a
clarifica q;i consolidavaloarea operafional6 a acesfui concept in procesul amplu gi complex
de proiectare, dezvoltare qi aplicare a strategiilor, politicilor gi planurilor manageriale pentru
dezvoltarea durabild, sunt suslinute de cdtre afirmafiile, comentariile ri de cdhe modelul
c onc ephr aI pr ezentate in subc apitolele anterioare.

101

Dezvoltarea durabii5: teorie gi practici (Vol. I) - Capitolul

Modaliti{i de interpretare a CN din perspectiva economiei ecologice, Iimitele

practice $i necesitatea inlocuirii cu modul de interpretare fundarnentat de baza
1.7.1.1

teoretici a ecologiei sistemice

irrcep6nd cu anii

lgl0,

cdnd au fost declanqate in cadrui "Clubului dc la Roma" disculiile

asupla lirnitelor cregterii, s-a pus pentru prima datd problema necesitelii modificdrii gi
transformiirii modelelor de "dezvoltare economicS" in modele socio-economice viabile pe
termen lung (sustcnabile) iar ulterior, in raportul Brundtland GfNCED 1987). pentru a da
sLrbstarrfi respectiv pentru a concretiza aceastd necesitate, s-a propus anabza responsabilS a
relaliei dintre dezvoltarea socio-economici gi "capitalul ecologic al pianetei". Pentru a
clarifica qi operalionaltza conceptul de "dezvoltare durabilS" (sustenabiia) Pearce gi Turner
(1990) folosesc conceptul de "capital natural" pentru a desemna, e drept intr-o formd foarte
-eenerali, suportul material al dezvoltirii SSE. in acest sens, ei foloseic eiemente teoretice
specificc pentru caracterizarca capitalului creat de populafiile umane {"rnan-made capital")
cu scopul de a defini capitalul natural. Dupd El Seraff (1991). capitahil rinei economii este
reprezentat de citre stocul de rnijloace/bunuri prin care se pot produce alte bunuri sau

servicii in viitor'. Capitalul unei economii asiguri posibilitarea producerii bunurilor

serviciilor in confounaitate cu anumite standarde aie calitilii vieiii.

qi

in

cadrul conferinlelor ISEE31 qi in lucrdrile publicate de catre rrembrii societ6|ii,

problernele capitalului natural au fost anahzate din unghiuri drferjre si s-a propus o gam6
largd, de interpletbri gi modalitSli de abordare care deja creazd ditrciilrarr atat erperfilor cAt gi
utilizatorilor (politicieni qi manageri).

Experfii in economie eoologic6 au diferenliat gi au dezbdtur asupra iiieritelor forme de

capital cum ar fi: capitalul natural (K^), capitalul uman sr sau irrplrair-il culturai (K"),
capitalr-rl sociai (i() gi capitalul fizic (K) penhu a gasi modaliti::i-- de a planifica gi
gospodiri relafiilc dintre SSE;i "ntediu",/nafiirl. Subliniem o dara iit 11,:s iapntl ca termenul
de "capital creat" dc cStre populaliile umane atAt dc fre* enr ic,i.-sir il Lrltimii ani in
rrrajoritatea lucrdrilor din domeniul gtiinfelor economice, teoretice s. :l1i;aie. pentru a face
distinc{ia necesard fa{d de conceptul de capital natural introJi-ls >l :i.,il.ro\ at de cdtre
specialigtii in economie ecologicd, desemneaz6 un concepr t;-i-- .::c care include
deopotrivd: capitalul ttz,ic (echipamentele liniilor tehnologice. -i.s,:::- li transport gi
comunicalii etc.); capitalul ulnan qi/sau cultural (cunoaqtere. tralir:-.;."ir::ra spiritualS pi
matcrialb etc.) gi capitalul social (structura pe clase de r-ars:i. -r,-,:r,.:i
':rofesionale,
confesionale sau etnice, infrastructura institufional5 - si... i::1.:::,,-r. :r-i. politicd,
neglrvernamental5, carc mediazra gi dezvoltd relaliile sociale s- .:::. *',;=l7tzeazd qi
garanteazd' participarea iiberd a membriior gi grupurilor sociale la :.,,:--:..-:-.-: si aplicarea
deciziilor).
Folosind drept coordonate o scrie de elemente critice evidenfiatc i: ;:ri:,- ,: :::-::rger ct al.
(1997) ?mi proputt sd selcctez qi sd prezint foarte pe scurt cAtera .j,r:".; :;-- ::.:r rrecvente
interpretiri date capitalului natural qi sd scot in eviden!5 cauzele int:::::.,',:-. . . - - l:radictorii

''

Scrcietatea Intemaf ional[ pentru l].conomie Ecologicd

102

)en-cltarea durabili: teorie qi practici (Vol. I) - Capitolui

care limiteazd seyet proglesul in procesui de recunoa$tere, rea$ezare pi redimensionare

interdependen{ei dintre "mediu gi dezvoltare"

Teoda economicd interpreteazd caprtahtl fie ca un fond monetar circulant fie ca un stoc
de mijloace tehnice existente la un moment dat care pot fi reproduse qi diversificate
$i
care susfin un flux de bunuri qi servicii (Hinterberger et ar.,1997).
Interpretarea a$ft de largd a capitalului in termeni monetari gi fizici precum qi
dificultS{ile majore de evaluare gi cuantifrcare a capitalului format dintr-un ansamblu de
lrunuri frzice a determinat ca o serie de specialiqti in acest domeniu si considere
conceptul de "capital natutr:al" ca avind rolul unei metafore, frecvent utilizate in
dezbaterilc privind un nou model de dezvoltare economicd, dar care n-ar putea fi folosit
ca tln instrument eficient in efortul de a fundamenta qtiinlific ai proiecta din punct de
vedcre politic un model de dezvoltare durabild.

Cea rnai importantd rcstriclie care ar deriva din interpretarea "naturii/mediului" in

termenii economici prin care este definit capitalul, ar consta in faptul cd s-ar accepta
ideea eronati dupi care "natnra" ar putea fi reprodusd gi substituitd in sistemele umane
(Hinterberger et aI.,1997; Nordhaus D.,1994; O'Connor M., 1992, tgg3).

Dupd teoria economicd neoclasicS, sistemele economice erau gi sunt inc6 proiectate qi
dezvoltate pe principiul independenlei acestora faJd de "mediu" in sensul ci acesta nu era
gi nu este considerat un factor limitant pentru dezvoltarea sistemelor economice, penhu
cd se presupune ?n mod eronat cd resursele pot fi asigurate iar degeurile pot fi absorbite
fbrd nici o restriclie (Georgescu - Roegen, 1981; Daly, l9B7; Scillner, lg97).

Dupa 1960 aceastd teorie este amendatd sub presiunea recunoagterii tot mai largi cd
deteliorarea mediului este o realitate gi cd intre dezvoltarea economica gi acest proces
este o relalie rjirectS, dezvoltdndu-se in paralel "teoria neociasic[ a economiei mediului"
(Solow R., 1974; Stiglitz 8., 1979; Sollner, 1997 ;Daly, l9g7).
Se dezvoltd treptat un aparat analitic pentru a evalua funcfiile economice ale mediului
care sunt strAns dependente de capacitatea acestuia de a furniza resursele regenerabile qi
neregonerabile gi de a absorbi depeurile. Aceste doud funcfii economice ale mediului au
fost in general tratate separat astfel incdt s-a vorbit frecvent in ultimii 15 ani de economia

resurselor qi a externalitdlilor (efectelor , asupra mediului gi stirii de s6ndtate in

populafiile urnane). Teoria neoclasicd a economiei mediului, deqi a reprezentat un
important pas inainte in ceea ce privegte abordarea relatiei "mediu - dezvoltare
economic6", tlll a condus la rezolvarea multor probleme teoretice gi practice ale acestei
interacfiuni (Costantza R., 1995 ,1997; Cleveland C., Ruth M.,1997 Sollner F., l9g7).

in acest seos subliniem cd pentru abordarea resurselor se folosesc cu precddere

mecanismele piefei, cd deqi se recunoagte caracterul finit aI capacitdlii "mediului" de a
furniza resursele materiale qi energetice totugi acest fapt este considerat irelevant pentru
dezvolterrea economicd gi aceasta pentru ci se propune un optimism exagerat privind
posibilitS{ile de substituire a resurselor furnizate de cdtre mediu cu cele ce ar putea fi
103

Dezr.oltarea durabild: teorie

;i practici (Vol. I) - Capitolul

asigurate de cdtre componentele "capitalului creat de catre

tehnologic.

om

pc baza progresului

Deci ceca ce este spgciflc economiei neoclasice (.ilcli-rsir u-cooortlc-i rnediului) a fost
foarte concret gi clar exprimat in afirmalia lui So1or.,'(197i) ''in fcnd. lumea poate exista
fdrd resursele naturale" (Solow, 1974; Daly, 1997: Ci;relancl C.. Rutli M., 1997).
Aceasti afir'ma{ic Ai intreaga construc}ie teoretici care o susrine. coilcrerizata in linii mari
ilt doud variante ale funcliei de producfie: a. varianta in care prrririctia este exprirnatd
nttmai ca o func{ie de capital (cu semnificalta de capital fizic c.rnstrr-rir t ;i de for}a de
ntuncS, negiijAnd total resursele naturaie gi b. varianta complctata prin adlugnea
tcrmenului cale desemneazl resursele dupd criticile severe adresate dc citle Georgescu
Roegen (i975) $i pe care acesta din urmd o considera ca fiind varianta "Solow Stiglitz"32, au fost gi sunt fotrosite de c[tre teoreticienii ;i pracricienii cconomiei
neoclasice ca un rSspuns definitiv la problema central[ asupra c5reia se concentreazd,
"oconomia ecologicd33"gi care vtzeazd estimarea "capitalului natural rninim necesar
pentru a susfine un standard de viati dat qi in ce mdsurd capitalul creat de populafiile
umane poate substitui deteriorarea mediului qi epuizarea resui'selor naturale prin
supraexplo atate"

. in lucr'5rile de anaiizd criticb qi sintezd elaborate de cdtre cei mai activi susfinitori ;i

parlicipanli la dezvoltarea unei noi directii in teoria qi practica economicd cunoscutd

dupi 1990 ca "economie ecologicd" , dezbaterile s-au concentrat asupra contribuliilor
maiore aduse de c[tre Georgescu Roegen la fundamentarea acestei noi q;tiintre gi in mod
special asupra disculiilor contradictorii dintre reprezentanlii gcolilor neoolasice,
ccouomiei mediului gi economiei ecologice privind cele mai delicate probicme pe care ie
impiic[ "annonizarea relaliilor dintre sistemele socio-economice pe de o parle qi
- mediu/naturd pe de altd parte" (Daly H.,1997; Sollncr F.,Ig97; Cleveland C., Ruth M.,
r99i: Alier-Marttnez 1.,1997; Gowdy J., o'Hara s.,1997; Mayumi K.,1997; Solow R.,
1997; Stiglitz J., 1997; Clarck W. C., 1997; opschoor J., 1997; Ayres R., 1997; Tisdell
C.,1997 Peet J., 1997; Pearce D.,1997; Tumer K.,1997; Perrings C.,1997).

t' C;"o.g.r.u nu"g"r, o ,.ritu-iurrtu "Solow - Stiglitz" a funcfiei de produc{ie

Cobb - Douglas astfel:
(1)
K"1Ro2
Lo3
Q=
unde: p - proclucfia de bunuri qi servicii; K - stocul de capital; R - {luxul de resurse naturaie lbiosite in
procesuldeproductie;I-muncaprestatbinprocesuldeproduciie,iarar+-az*at:lgia,>0,j:l-3.
Pe baza acestei fbrmule se poate aftrma cd dacb se menfine constant termenui care desemneaz| forla de muncd (2,,) se
poale ob{ine orice tlux dc bunuri daca Iluxul de resurse satisface conditia:

pa2

Qo

(2)

Kq L:3
Din (2) ruzu|td ci R poate li reclus cdt de mult dorim (R + 0) dar cu condilia sd rn[rim capitalul (KJ. Georgescu Roengen
a considerat declucfia cle lnai sus Lln artificiu pentru a menfine aceeaqi afirma]ie a lui Solow (19i4), gtiind cd pentru a
cregte "capitaiul" lr'ebnie sii se fbloseascd resurseie natuale gi dacd K -+ .o atunci .R sunt supraexploatate (<iupd Daly H.,
1997 ;i Cleveland C. ct al, 1997).
33 Aceastd noud rlisciplinra
are ca precursor qi fondator strdlucit pe economisful american de origine romanh Georgescu
Roegen Nicolas. lbst prot'esor al universitdtii din Bucuregti in perioada 1931 - 1949.

104

Dezvoltarea druabild: teorie gi practicX

ffol. I) - Capitolul I

Cdteva dintrc punctele de vedere pe care le consider esenfiale, atdt in contextul analizei pe
care o fac in acest sllbcapitoi cat Ei pentru cea care va viza in mod special SSE, sunt
pr czentate in continuare.

In perioada 1960 - 1985, in care procesul de formare a ecologiei ca ptiinfl parcurgea faza
finald, in domeniul qtiinlelor economice se puteau identifica primele inifiative de a corela
analiza economici cu mediul fizic, chimic gi biologic care furnizaresursele naturale qi de
a completa functia de produclie utilizat[ in economia neoclasic[ prin introducerea ca
tcrmcn chcie a rcsurselor naturale, respectiv a reproiecta analiza economicd dupd un
rnod el fun d arnentat pe princiiple termodinamicii.
in acest context, Georyescu - Roegen are meritul de a fi aplicat gi promov at anahza
flnxuriior rnaterialc r5i energetice in sistemele economice pebazaprincipiului conservdrii
energiei ;i masci, respectiv entropiei qi a fi ardtat ci procesul de producfie este in fond un
proces de transfbrmare a resurselor in produse utile gi produse neutilizabile (deqeurile),
El considerii mnnca (L) ,ri capitalul (K) agenfi de transfonnare (factori de eficien{d), iar
resurs cl e (energi a concentratd) sunt obiectul transform5rii

(factorii materiali).
in aceastd ecualie se pot substitui unii agenfi de kansformare cu alfii, respectiv unele
resurse uaturale cu altele dar in nici un caz ru pot fi substituite resursele naturale prin
agenfii de transfolmal'e. Deci, reiafia dintre resursele naturaie pe de o parte gi agenlii de
transformare pe de alti parte este o relalie de complernentaritate.

Ideile de mai sus au fost preluate qi dezvoltate de cdtre diferite pcoli devenind astfel
coloana verteblalS a qtiinfei care se dezvoltd prin integrare multidisciplinarb incepdnd cu
a doua parte a dcceniulLri al nouiiea gi cunoscutd dupi 1990 sub denumirea genericd de
econornie ecologicd.
Integrarezr rnultidisciplinard a fost iniliatS inh-un cadru determinat de interacliunea
complexd dintre ;tiinfele economice qi ecologie gi se poate vorbi pe bund dreptate in
ultimii ani de o coevolutie rapidb a economiei ecologicc qi ecologiei sistemice.

Acest context le-a permis celor mai cunoscufi exponenfi ai gcolii londoneze de economie
ccologicS, Pearce gi T'umer, sI formuleze qi sd dezvolte o serie de concepte cheie pentru
economia ecologicd cum ar fi cele de capital natural, sustenabilitarcs{ l'rltald, (strong
sustenability) pi sustenabilitafe3s pafiiald (weak sustenabiiity) sau sd propund modalitdli
de abordare a unor probleme delicate cum sunt cele care se adreseazd "incertitudinii" gi

i1 ]:rl. un .ort."p, ecoccnlric' car. u." .u suport central condifia de a se menfine un "stoc constant cle comp'nente ale
CN" in sttcccsiunea gcnelaliilor. Se recunoagte astfel ca nivelul global de detcriorare a CN a atins iimiteie critice sr
laptul ca toate oomponentcle CN asigurd pentru generaliile viitoare mai multe oportunit5{i sus}imrte c1e acelaqi stoc de

ggmponente ale CN (Costanlza R., Daly H.,1992; Pearce W., Atkinson D., l993;Wackemagel M., Rees W., 199f .
buzeaz'a pe prcsupunerea cenhali a teoriei aronorni". neoclasice cire sustine cd substituirca este un
l'enunen universal care s-ar aplica gi ar aatactefiza de asemenea gi relafia dintre capitalul natural qi capitalul creat (in
a.ccst oaz precktn,inant ccl fizic). Este un concept econocentric pentru care schimbruile de valori pe piafd, rezultat al,

35 f)onceptul se

cleciziiior individuale 1a lur moment dat, constituie element cheie. Dacd presupunerea ar ft adevdrata ituirci s-ar putea lua
in considelat'e stocul combinat al capitalului natural qi cel creat qi atunci s-ar putea deduce c[ un sistem ecolomic este
viabil/sustcnabil chiar daci se inregistreazd un declin al capitalului natural in condiliile in care cre;1e capitalul creat,
sufioient penlru a colnpcnsa pirclerile din CN. In acest sens Pearce W., Atkinson D., 1993 afinnd cd daid Z este un
indicator de substituirc, S un indicator al gradului de economisire, iar 6* qi 5" ar exprima detcriorarea capitalului creai.
rcspectiv cel naturai atuncj sustenabilitatea parfiala' ar fi real[ (Z > 0) dacd sistemul economic ar economisi rnai rnult
decdt suma pierclerilor clin cele doud categorii de capital [S > (6, + 6, )].

105

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicd (Vol.

I) - Capitolul I

"ireversibilitdtrii" ca trdsdturi asociate capitalului natural sau celei Iegatd de posibilitSlile

gi limitele substituirii capitalului natural prin componente ale "capitalului creat" de
populaJiile umatle.

in

legdturd cu aceastd problemd, Victor (1994) consider[ cd pot exista doud cii de
substituile a componentelor capitalului natural: una direct5, atunci cdnd. o componentd a
capitalului creat poate asigura un serviciu echivalent cu cei furnizat de cltre capitalul
natural (ex. inlocuirea prid6torilor naturali ai ddundtorilor din culturile agricole cu
pesticidele) qi una indirectd, denumitd anterior de Costantza Si Daiy (1992) "crepterea
eficienfei prin progres tehnologic", adicS cregterea eficienlei echipamentelor tehnice in
utilizarea resurselor naturale.

Q problemd foarte dezbdtutd gi care este departe de a primi o soluJie acceptabild este cea
a cuantificbrii gi modalitdtilor de exprimare a valorii componentelor capitalului natural
sau a mediului. S-a incercat exprimarea valorii directe (utilitatea sau efectul asupra
bundstdrii in societate) in termeni monetari gi energetici qi s-a incercat cu insisten[d de a
se identifica gi cnantifica valoareapotenfial5 cel pufin pentru o parte dintre componentele
CN. in acest scos, Penings C. (lgg4) identificd gi ioment eazd urmdtoarele iategorii:
vaioarea optionald care ar reflecta valoarea opfiunii de a utlhza o resursd biologicd in
viitor; valoarea quasioplionalS ce ar exprima valoarea informaliei utllizablld in viitor
dacd speciaX a fi mentinutd qi valoarea gtiinfificd.
Acestea din unnd sunt incercdri de a face conexiunea intre generaJii chiar daci valorile
potenliale de utihzare sunt estimate pebaza optiunilor exprimate de membrii generaliilor
prezente la un moment dat (Miiller, 1992; Pearce W., Turner K., 1990).

o -q;colii
Principalele probleme care reprezintd, subiecte de discufii divergente

intre repre zentanlIi

neoclasice dc economie a cdror reprezentanfi sunt Solow qi Stigtit, qi ai "$colii de
economie ecologicd fundamentaid pe principiile termodinamicii" rcprezentatd de
Georgescu Roegen, Daly H. gi Costantza R. sunt urmdtoarele:

I
a
I

Dacd activitdJile economice trebuie sau nu sd fie proiectate pebaza analizei

bilantului de masi qi energie;

De ce funcfia de producfie folositi in economia neoclasicd nu satisface

criteriile pe care le presupune analiza fundamentatd pe bilanful masei gi
enorgleu

Daci sistemul economic, oricare ar fi el gi in particuiar sistemnl economic

global, trebuie sd fie analizat ca parte integrantd a unui sistem natural dat,
respectiv a sistemului natural global gi ca parte total dependentd de
resursele pe care sistemul natural le poate asigura precum gi de capacitatea
acestuia de a absorbi degeurile;

Dacd transformdrile materiei pi energiei din sistemele economice sunt

lestricfionate de citre principiul entropiei.

Firb a intra in detaliile rnodalitifilor de formulare a rSspunsurilor qi a conlinutului

acestora vrem sd subliniem

106

ci reprezentanlii

qcolii de economie ecologicl rdspund

Dezvoltarea durabil5: teorie gi practic[ (Vol.

I) - Capitolul I

afir'nrativ $i, in multe cazrrr\ bine argumentat iar reprezentanlii $colii neoclasice
consideri problemele respective irelevante pentru incd o perioadd de circa 50 - 60 de ani.

Consider cd aceastA scurtd analizd a evidentiat cu claritate, pe de o parte, faptul ci in

ultimele doui decenii s-a diferenliat o tendinli foarte promif6toare in dezbaterile
teoretice gi in procesul de diferenliere a mijloacelor qi procedeelor de rearsezare gi
redimensionare a relafiilor dintre sistemele socio-economice qi sistemele ecologice iar pe
de alti parte faptul cd se menfin incd foarte multe dificultSli in a identifica cdt mai corect
nrediul, respectiv in a caracteriza capitalul natural intr-o formd coerenti gi cuprinzdtoare.
Se confundd in rrod fiecvent componentele mediului cu resursele gi serviciiie iar atunci
cdnd se face apel labaza teoretic[ qi la cunoqtin]ele din domeniul ecologiei, elementele
identificate gi integrate sunt cele speciftce fazei celei mai frSm6ntate qi controversate a
procesuiui de formare a bazei teoretice. Aceste elemente sunt preluate adesea fird o
'anahzd critici prealabili iar accesul la mijloacele de identificare a sistemelor ecologice
ca unitifi structurale qi functionale este foarle limitat.
Se impun deci ciarificbri suplimentare in plan concepfual asupra unuia dintre termenii
cheie ai funcliet de producfie a oricSrui sistem socio-economic reprezentat de cdtre
resursele naturale regenerabile gi neregenerabile, respectiv asupra structurilor fuircfionale
ale mediului/sisternele ecologice care produc aceste resurse qi care reprezintd intr-un
sens mult mai larg suportul vielii in general pi in particular a sistemelor socio-economice.
Acestc clarif-icdri cred cd nu pot fi aduse decAt prin utiiizarea corectd a elementelor
teoretice gi metodologice ale ecologiei sistemice gi in acest sens este orientati analiza din
paragraful urmdtor.

1.7.1.2 Capitalul natural - o

noui abordare din perspectiva ecologiei sistemice

Capitalul naturai este interpretat prin prisma modului in care am perceput mediul frzic,
chirnic gi biologic (vezi I.2 - 1.6), ca reptezentdnd totalitatea sisternelor ecologice
(ecosisterne qi complexe regionale gi macroregionale de ccosisteme) naturale36 qi
seminahrrale3T care se autoinkefin qi se dezvoltd in sensul maximalizinii fluxului de energie,
perfecfiondrii mecanismelor de reciclare a materiei prime necosare procesului de productie a
resurselor biologice gi serviciilor respectiv a mecanismelor cuplate care mentin dinamica
acestora in cadrul unor domenii de stabilitate, la rAndul lor dinamice (vezi 1.6).
Considerim de asemenea ca parte integrantd a structurii capitalului natural al unei 15ri,
macroregiuni, respectiv a ecosferei qi totalitatea sistemelor ecologice terestre qi acvatice
(continentale gi marine costiere) transformate sau create qi controlate strict atAt din punct de
sG Sistemele ecologice naturalc
sunt in accsl caz interpretate ca sisteme care se autoinhetin gi asupra clrora inlluenfa
antlopicd diroctd este absentb sau foarte limitatS (in general, activitlli pentru satislbcerca nevoilcn de ordinul I ale
popuiafiilor locale. cercetare ;i in ultimul timp ecofurism).
37 Sistetlele ecologice seminaturale sunt reprezentate de cdtre sisteme care
degi suporti influenfa antropicS directi (in
special exploaiarea industriald a resurselor regenerabile) igi conservX trisdturile slructurale qi funcfionale prin care se
autointrefin qi se ctezvoltd. Productivitatea qi stabilitatea accstora (cu semnificafia de la 1.6) nu presupune un input
suplinentar de encrgic auxiliar'd produsd in sistemele tehnice de conversie. Activitd{ile directe de expioatare a resurselor
sau de control a unor fhctori de comandd abiotici (ex. - regimul hidrologic) reclami un progranl de managemenl.

ra7

Dezvoltalea durabiid: teorie gi practici (Vol. I) - Capitolul

vedere structural cdt qi funclional de cdtre poputuliite umane pentru a produce

resursele
alirnentare de oligine vegetald qi animald sau-materia prim6 pentru indushia
alimentard,
celulozei qi hartiei, industria lemnurui gi industriei ugoare gi respectiv pentru producerea
rnaterialelor de construclie qi a combustibililor pentru incdlzitul locuinlelor.

Acestea sunt agrosistemele (pentru producerea semiintensivd gi intensivd a cerealelor

legumelor, fiuctelor, plantelor tehnice gi a furajelor); plantaliile forestiere monospecifice
gi
echiene (structura pe vArste se reduce la o singurd clasd de vdrstd) pentru produclia
de masd
lemnoasd; fermele zootehnice pentru produc{ia resurselor alimentaie de
oiigine animald gi a
materiei prime pentru industria piel[riei; fermele penhu acvaculturd in generai gi
cele pentru
pisciculturd intensivd ?n particular; lacurile de aCumulare care sunt crJate pentru
utllizarea
potenfialului hidroenergetic Ai ca sursd regenerabild de api gi care se constituie
de asemenea
ca ecosisterne acvatice generatoare de resurse qi serviciia cdror funcfionalitate
insi r[m6ne
semnificativ dependentd de regimul de^exploatare a resurselor primur" ,ur. s-au obtinut
prin
oonstruirea acestora gi zonele umede3s artificiale sau reabilitate folosite penku
ep'rarea
apelor uzate (Tabelul 2).
Intervenfia antropicd este directd gi foarte severd atAt in fazeLe de creare a acestor tipuri
de
sisteme ecologice prin eliminareapractic a biocenozelor din sistemele ecologice
na#aie gi
seminaturale q;i dcnudarea unor vaste unitili sau complexe de unitdli hidrogeomorfologice,
cAt q;i in fazele de insdm6nfare sau plantare a soiuiilor in prealabil seleclionate sau
de
populare a fcrmelor zootehnice gi piscicole cu rase sau specii ameliorate,
respectiv in fazele
de producfie prin activitatri de selecJie a soiurilor qi raselor gi de producere
a seminfelor,
materialului siditol qi a materialului de populare precum gi prin activitdfi de fefiilizarc,
irigare, de "combatere" a competitorilor prin adminirttur.u de pesticide qi de menfinere
a
stdrii de sdndtate a plantelor de culturd sau a efectivelor de animaie crescute.

Subliniez faptul ci aceste sisteme produc resurse biologice gi servicii (ex. zone umede
arlificiale create pentru epurarea apelor uzate) prin concentrarea energiei radiante solare gi
prin maximalizarea densitdfii fluxului de energie, respectiv a produitivitatrii primare sau
secundare de cdtrc un numdr foarte redus de specii di plante gi animale
ameliorate prin
selecfie artificialS gi mai recent prin tehnici de inginerie geneticd.

38 Zone nmecle

sunt sisteme ecologice cu pozilie intermediard intre sistemele ter.s:ri s: acvarice.

Unitatea

hidrogeonror'fblogicd se caracterizeazd prin faptul cX p?nza freaticl

este la sau aproape
acoperitd cu un str.at de apd.

c- !i :::.;iia sau chiar este

Zouele utlede ?utrunesc una sau mai multe din urmdtoarele caracteristici:
a. pcriociic sau ::::...:,: :. : -.1u1 este acoperit
cu hicL'otitc: b" substratul este lbrmat preclominant din soluri
--.
hidrice n.dr.nut.l t ;;;r,;;--- -..-,-:rt din sedimente
5r e ste satur-at in api sau e ste acoperit temporar cu un strat de apd pufin adanca.
.

i08

Dezvoltarea durabil[: teorie gi practicb (Vol. I) - Capitolul I

Tabelul 2 - Structura capitalului natural

Sisteme ecologice naturale $i seminaturale

1.1 Ecosisteme gi colnplexe de ecosisteme marine qi oceanice
1 .1.1 Pelagialutr rnarin qi oceanic
1.1.2 Sisteme ecologice abisale
l. i .3 Sistemele platformei continentale
I .1.4 Sistemele din zonele de "UP WELLING"
1 I . 5 Estu argrlaUqg,mlqltini litorale, recifo
1.2 Ecosisteme qi complexe de ecosisteme acvatice continentale
I .2.1 Sisteme lenticc: lacuri, bilfi
1.2.2 Sisterne lotice: fluvii, rduri, pdraie
|.2.3 "Zone umede/wetlands": delte, zone inundabiie, furbbrii, pdduri aiuviale
1.2.4 Sisteme carstice
1.3 Eco sisteme gi complexe de ecosisteme terestre
.3.1 Ecosistcrne arctice qi alpine
.3.2 P6duri de r5ginoase
.3.3 Pdduri de foioase
.3"4 Pdduri tropicale (alternanfa sezoanelor umede cu cele secetoase)
.3,5 Paduri umede tropicale
.3.6 Ecosistcme de stepd
.3.7 Pbquni tropicale & savana
.3.8 Ecosisteme limitate foarte sever de regimul pluviometric: degert
2. Sisteme ecolocicc antrooizate

2.l Agrosisteme
2.2 Pl'antafii forestiere
2.3 Ferme zootehnice

?alqqqgpqntru pisciculturb

qi mariculturS

2.5 Lacun de acumulare

2.6 Zone nmedc artificiale

Din acest punct dc vedere considerdm cd aceste sisteme ecologice particulare conservX
funcfia productivd de resurse gi servicii bazatd po proceselc ecologice fundamentale: fluxui
de energie cu origine in energia radiantl, solard gi reciclarea nutrienlilor gi, in consecinfd,
aprecicm crafac parte din structura capitalului natural.

in acelagi timp, trcbuie si

considerdm ci mentinere a organizirii spatio-tcrnporale gi a

funcliei productive precum gi controlul dinamicii acestor sisteme ecologice se realizeazb,
numai daci intervenfia directd gi semnificativd a populafiilor umane se asigurd permanent.
Aceast[ interventie pe cdi multiple gi specializate presupune un input considerabil de energie
auxiliar-d plodusi in sistemele tehnice de conversie a energiei concentrate in combustibilii
fosili.

t09

Dezvoltarea durabili: teorie gi practic[ (Vol. I) - Capitolul I

Dator:itd dependenlei stricte de intervenlia directd gi compiexa a populatiilor umane asociata

cu un flux de energie auxiliari cu originea in sistemele tehnice de conversie a energiei,
spunem cd aceste sisteme ecologice au de asemenea trdsdturi structurale gi funclionale
specifice sistemelor antropizate gi, in consecinf5, le considerdm parte integrant5 qi tn
stluctura sisternelor socio -economice (v ezi cap. 2.1).
113 din totalul agrosistemelor, reprezentdnd aproape 5 ' 106 km2, sunt
structuri de produc{ie intensivd care reclamd un flux de energie auxiliard cu densitate foarte
mare (poate replezenta 10 Kcal . m'2 arft energie auxiliarb pentru 1 I(cal . m'2 . an-l de
energie solarb concentratd in PPn) qi care sunt astfel similare cu componentele capitalului
construit de cStre populatiile umane.

in fond, aproximativ

in final, considerdm aceastd ultimd categorie de sisteme ecologice ca reprezent6nd

cornponente ale capitalului natural dominate (in sensul intervenfiei gi determindrii structurii
biocenozelor) Ei controlate de citre populaliile umane. Spunem cd aceste sisteme ecologice
sunt subordonate din punct de vedere structural qi funclional strategiilor de dezvoltare ale
sistemelor socio*economice qi de fapt recunoa;tem cI ele sunt practic integrate in structura
acestora. Mai mult, considerlm c[ ponderea acestei categorii de sisteme ecologice a crescut
exponenlial in ultimul secol odat[ cu dinamica exponentialS a efectivelor populatiilor umane
qi a cerinlei fald de resursele care trebuie s5 asigure satisfacerea nevoilor de ordinul I ale
membrilor societdlilor umane in concordanlb cu o gamd Iaryd a standardelor de viald gi cd
acestea reprezintd rezultatul unui proces de substituire a sistemelor ecologice naturale qi
seminaturale.

Nu excludem deci posibilitatea substituirii intre anumite limite a unor componente

ale

capitalului natural cu altele cu scopul de a spori densitatea fluxurilor pentru anumite tipuri
de-resurse regenerabile sau pentru a asigura anumite servicii extrem de costisitoare energetic
(vezi 1.5), <iupd cum nu exciudem posibiiitatea substituirii componenteior in cadrui
"capitalului creat de populatiile umane". Comentarii asupra problemei atdt de controversate
privind, pe de o parte, posibilitatea qi oportunitatea substifuirii componentelor CN cu
corlponente ale capitalului creat iar pe de altd parte cerinla obligatorie de a garanta
complementarttatea, respectiv de a armoniza rclafiile spaliale qi a fluxurilor materiale gi
energetice dintre CN gi SSE, se gdsesc in capitolul2.
Reamintim faptul cd toate componentels in regim natural, seminatural pi cele antroprzate
sunt sisteme disipative, care intretin qi maximalizeazd" un flux continuu energetic qi
informalional (vezi 1 .4 qi I .6) qi care recicleazd materia primd reprezentatd de cbtre macro gi
microelemente (vezi 1.5) gi care se constituie de fapt in unitifi productive de resurse qi
scrvicii. Trebuie sd reiterdm de asemenea constatarea conform cdreia sistemele ecologice
naturale q;i ser"ninaturale sunt sisteme dinamice (vezi 1.6) gi c6la scard de timp ecologic
(100- i.000ani)qigeoiogic(> 10.000ani)se dezvoltd,parcurgAndserii defaze decregtere
gi evoiu{ie qi cd in functie de aceste faze ele pot produco preponderent resurse transferabile
in SSE sau servicii. Astfel, sistemele ecologice in regim natural gi seminatural sunt sistemele
suport al viefii in toate formele sale de reprezentare, iar sistemele transformate qi care arr
substituit pe cele naturale gi seminaturale sunt mentinute in fazele de creqtere care corespund
110

Dezvoltarea durabild; teorie gi ptacticd (Vol.

obiectiveior inscrise in strategiile

suport ale populafiilor urnane.

de

I) - Carritolul I

dezvoltare a SSE qi ele sunt predominant sisteme

Este extrem de important pentru politicile, strategiile qi planurile de management ale

capitaiului natural, in limite gi modalitd[i care sd garanteze perenitatea SSE, sd fie bine
?nfeles faptul cd este strict necesar s5 se conserve la scard na[ronal6, regionald gi globall, ca
suport al dezvoltarii SSEconomice, un stoc heterogen gi dinamic de sisteme capabile sd
intrcfini independent (sistemele naturale gi seminaturale) sau sub controlul populaliilor
Lirrane (sistemele antropizate) fluxurile materiale, energetice gi informafionalc, respecti\. sa
producd resurseie rnateriale qi serviciile (controlul sistemului climatic, circuirul aDe1.
calitatea troposferei, hidrosferei qi solului etc.).
Ca sisteme generatoare de resurse gi servicii, componentele capitalului natural au o anurnitd

productivitate, respectiv produc bunurile gi serviciile cu o anumitd vitezilratd, gi cu o

anumitb densitate pe unitatea de suprafajd sau volum, deci au o capacitate produtivi
specificd fiecdrei faze de dezvoltare. Cred cd este acum momentul sd subliniez cd din
punctul de vedere al modului de funcfionare gi scdrii de timp la care trebuie sd raportdm
dinarnica categoriilor de sisteme ecologice (vezi Fig. 5), toate tipurile de resurse produse de
capitalul natural, biologicc, de ap6, solul, combustibilii fosili, minerale gi materia primd
pentru lucririle de construclii (nisip gi pietriq) sunt regenerabile (Fig. 23). in acest sens,
comentariul nostru este sirnilar cu punctul de vedere exprimat recent de cbtre Cook P. et al.,
7997 care susfin cd la scara de timp specificd fenomenelor geoiogice toate resursele
tnatcriale generate de cdtre componentele CN sunt regenerabile. Deqi am subliniat in
repctatc rAnduri cd scara de timp la carc trebuie sd, anaTizdrn faptele gi sd proiectbm
programele de management a CN este un element critic care condilioneazd atingerea
obiectjvelor pe care le-ar impune un nou mod de dezvoltare socio-economicd totupi, a
acccpta schimbarea actualei scdri de timp (4 - 5 ani qi numai foarte rar 10 - 15 ani) folosite
in managemcntui CN gi SSE, cu scara de tinrp geologici (> 10.000 ani) ar fi practic
neoperant. Se impune tofugi, ca o necesitate obligatorie, adoptarea unei scdri de timp
expr:imatd in zcct qi sute de ani, care cel pulin in momenful de fa[d pare sd fie potrivitd
pentru proiectarea dinamiciildezvoltdrii SSE gi respectiv pentru proiectarea managementului
CN qi ntilizbrii in limitelc capacitdlh productive a resurselor sale. La aceastd, scard de timp
toate tesursele biologice sunt regenerabile (P/B - rata de inlocuire a biomasei) in ani (in
sistetnelc antroprzate), zeci sau sute de ani (in sistemele naturale - ex. biomasa speciiior
arboricole in sisternele forestiere); diferite tipuri de soluri in sute gi mii de ani; resursele
subterane de ap[ in zeci p?n6la zect de mii de ani iar resursele minerale pentru materialele
de consfi'uc{ii in sute, mii qi zeci de mii de ani. Deci, in categoria resurselor regenerabile
trebuie sb considcrdm biomasa vegetald qi animal[, marea majoritate a solurilor qi rezervelor
de apd (subterane gi de suprafatd) gi respectiv parlial a resurseior minerale utilizabile ca
materiale de construcfie. Minereurile gi combustibilii fosili au un timp de inlocuire de
ordinul sutelor de mii gi a zecilor de milioane de ani (Fig. 23) fapt care ne determind s[ le
considerdrn chial la aceastd scard de timp ca fiind resurse neregenerabile.

111

Dezvoltarea dur-abili: teorie r;i practici (Vol. I) - Capitolul I

4n'IU
o

4nu

-1

n'

10-

=
rv

,nv

an

L
(v{

(rJtu
1n

IU
0

Figura 23 - Domeniul de distribuJie arutei de regenerare/inlocuire a :

1. resurselor produse in

sistemele antropizate rcprezertate de agrosisteme, ferme

zootehnice, bazine pentru acvaculturd,

2.

resurseior prociuse in sistemeie naturaie, seminafiraie qi plantaliiie forestiere,

3.

rezervelor de apd (de suprafald gi subterane),

4.

soluriior (in ecosistemele tereshe naturale, seminaturale gi agrosisteme),

5. rcsurselor minerale

6.
I

sedimentare (nisip gi pietrig),

rninereurilor.
resurselor fosile de energie concentratd (gaze nafurale, petrol, c5.rbune),

8x. Scala de timp specificd ciclului de viatd pentru Homo sapiens gi cea popusd
pentru analiza gi proiectarea programelor de dezvoitare a SSE. in functie de
aceasti scard specific[ SSE se face distincJia numai cu scop operalional in resurse
regenerabile gi neregenerabile.
(Adaptata dupd Cook J. P., Sheath D.,1997)

l12

Dezvoltarea durabilS: teorie gi practicd (Vol.

I) - Capitolul I

Din punct de vedere manage.'al, distinclia d.rnai sur est* .

trebuie sd ne conducd la concluzia cd pentru resursele regenerabile trebuie
sd adoptdm
strategii de conservare a integritdfii funclionale gi productivitdtii ."*pon"nt";;';i;
menfindnd rata de exploatare a resurselor sub sau foarte aproape de rlatala
care sunt produse
acestea iar pentru resursele neregenerabile se impune sa aOoptem
strategii flexibile care sd
implice deopotrivd mdsuri de iimitare a ratelor de exploatare, de identificare
a unor resurse
alternative qi in mod special, pentru materiile prime m^inerale, mdsuri tehnice
de reciclare.
Una dintre catacteristicile esenfiale ale capitalului natural, care a fost total
neglijatd sau in
cel rnai bun caz analizatd doar ca un element auxiliar in toate programel.
d.Lurrugement
proiectate 9i aplicate pdnd foarte curdnd (lgg3/lgg4) in upioup! toate
firile 1imii, o
constituie diversitatea sa structural[ gi functionald,

Modul in care am identificat gi analizat problemele p6ni in aceastd faz6, mi-a dat
adeseori
prilejul sd scot in evidenjd o serie de aspecte structurale qi funclionale ale sistemelor
ecologice care pot constitui tot atdtea argumente pentru a sustine fapful cd pentru
a
fundamenta un rnodel de dezvoltare socio-economicd durabild nu este suficient
s6 ludm in
considerare doar necesitatea de a menline ponderea CN deasupra unui
nivel critic ci gi
nevoia ca acesta s5 conserve nivelul maxim de heterogenitate structurala gi funclionald
de
care cu siguranfd vor depinde oportunitigile de dezvoltare pe termen lung, respectiv
piasticitatca SSE.

Problema conservdrii diversitifii biologice qi ecologice nu este o problemd

colaterali, ea nu
trebuie sd teptezinte o tard pentru politicienii gi factorii de deci zie carc se conftun
t6 cu
problemele dificile ale economiei gi viefii sociale, in fond, aceasta este
insdqi problema
conservdrii CN, respectiv suporful gi garanlia dezvoltdrlisocio-economice.

1.7.2 Diversitatea sistemelor ecologice qi biologice

Ijltimeie patru decenii au fost marcate intr-o mdsurd incomparabild cu orice altd perioadd
din istoria civlliza[iei umane de c6tre procesul de deterio i*" u mediului ,ur. u avut o
evolulie exponenlialI gi care s-a manifestat foarte evident, u$or perceptibil prin efectele
toxice letale qi subletale ale produgilor secundari sau finali' rezultali din procesele de

transfotmare ce au ?nso{it fluxurile materiale gi energetice prin sistemeie socio-economice,

produqi ce s-au acumulat gi concentrat in compartimentele majore ale unitifilor
hidrogeomorfologice (troposfer5, sol/sedimente, hidrosfere) gi de u1 pio.", cu o
evolulie
similard dar mult mai greu perceptibil, reprezentat de extinclia ,o-por*ntelor biologice
din
ierarhia taxonomicd (specii gi taxoni de rang superior) gi de tranrfor*ur", rlmpUfrcar"
fi
eroziune a unitdlilor hidrogeomorfologice.

Reacfia fa[6 de aceste tendinfe s-a intens ificat gi diversifi cat ca formi de exprimare, pe
mdsurd ce in timp, efectele indicate mai sus erau percopute, evaluate gi
corelate cu o serie de
activitil[i umane concrete. Aceasta este perioada in care s-au proiectat gi s-au diversificat
cu

113

Dezvoitarea durabilS: teorie gi practicd (Vol.

I) - Capitolul

precidere acliuniie de a limita sau anula efectele poludrii qi numai foarte recent gi intr-o
mdsurd insuficientd cele de reducere sau prevenire a poludrii - fenomene adesea reduse la
sau substituite prin chemarea la "lupt[ impotriva poludrii".
Limiteie acestui mod de abordare precum gi evaluarea consecinfelor acestora sunt prezefitate
succint in capitolul2.
Fa{d de tendinta de cregtere alarmantd a ratei de extinclie a speciilor de plante gi animale,
comparativ cu rata procesului natural de speciaJie, fenomen care determind in mod obiectiv
simplificarea ierarhiei taxonomice gi a sistemelor din ierarhia organizatoricd" a sistemelor
biologice gi respectiv fa\il de tendinJa de transfonnaro a unitdtilor hidrogeomorfologice (ex.
lucrdri hidrotehnice, decopertare gi exploatare La suprafatd a zdcdmintelor minerale gi a
depozitelor de cdrbune) sau a sistemelor ecologice naturale qi seminaturale in sisteme
antropizate, sisteme urbane qi complexe industriale, fenomen care determind la rAndul siu
simplificarea ierarhiei sistemelor ecologice gi asociat fragmentarea sau disparifia unor
habitate3e, s-a r[spuns cu precddere prin acfiuni de identifi care a speciilor wlnerabile gi a
celor care parcurgeau faze premergdtoare extinctiei, urmate de proiectarea gi apiicarea unor
programe speciale de protectie a acestora.
Dacd primei tendinfe

s-a rispuns prin acliuni defensive de luptd care au prefigurat gi un

nou domeniu de preocup[ri profesionale cunoscut cel mai bine sub denumirea de
"reconstruc{ie ecologic6", celei de a doua tendinJe i s-a rdspuns de asemenea prin actiuni de
apdrare sau conservare a speciilor l.ulnerabile gi in pericol de extinclie in m5sura in care
acestea erau identificate intr-una din cele doui stiri menlionate. Menfinerea bogdtiei de
specii sau a diversitbtii biologice exprimatd in sens restrictiv prin heterogenitatea ierarhiei
taxonomice a devenit treptat un subiect prioritar de dezbateri qtiinlifice qi politice, respectiv
un obiectiv distinct a cdrui cotcrettzare a presupus inifiative gi actiuni profesionale specifice
(inclusiv de ordin juridic).
Procesului real de eroziune rapidd a diversit5lii biologice ca urmare a "agresiunii" sistemelor
socio-economice prin expansiune qi maximahzarc a densitdlii fluxurilor materiale qi
energetice, dintre acestea ;i componentele CN, i s-a r[spuns din partea aceleiaqi forfe (specia
umani) c'are a generat gi amplificat "agresiunea", prin acliuni multiple de apdrare sau
conservare a speciilor, care treptat s-au grupat intr-un domeniu de preocupdri profesionale
cu un pronuntat caracter defensiv qi intr-o disciplini distinctd in cadrul programelor de
formare a resursei umane, denumite generic - conservarea diversitdlii
biologice/biodiversitdtii ("conservation biology").

Din nefericire, trebuie sd constatdm incd o dati efectele abordbrii gi analizei sectoriale
desffiqurate la scari de spafiu qi timp improprii dinamicii sistemelor mari qi complexe qi
interacliunilor dintre ele. Apa se explic[ de ce efectele multiple, interdependente $i pe
tn in .ntiextul teoretic ,p..ifi"

ecologiei sistemice, termenul desemneazd spaliul fizic cu componenteie sale chimice qi

biologice cale asigurd condiliiie necesare gi suf,rciente (spafiu, hrani, un mod particular de fluctuafie a factorilor abiotici)
pentru instalarea gi menlinerea unei populalii sau specii de plante sau animale. Din aceasti perspectivl considerdm
habitatul ca pafle a sistemelor ecologice diferenfiabil[ in func]ie de distribu]ia gi dispersia spafiald a speciilor (Botnariuc
N., Vddineanu A., I982).

TT4

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

tet]nen lung aie dinamicii sistemelor socio - economice asupra .omponeo-.lor

capffi
natural au fost percepute sau in mod conqtient focali zate numai asupia celor
care rlflectau
r-tn dezechilibru clar intre speciafie gi extinc{ie ca procese
nafurale, datoritd accelerd.rii celui
de al doilea proces de cdhe factori de comandd intropici gi respectiv declinul
diversitblii
biologice exprin:ratd numai de numdrul de specii sau de heterogen itut"uierarhiei
taxonomiceSemnificalia restrdnsd a concepfului de biodiversitate r-u rn"n1iout pand la inceputul
acestui
deceniu q;i a determinat serioase dificultd\i atit in planul dezbateriior profesionale
cAt gi ?n
pianul elaboririi strategiilor, instrumentelor juridice gi programeloi de actiune
privind
"c onservarea biodiversitdtii".

Limitele acesfui mod de abordare au iegit mult mai clar in eviden!6 in timpul dezbaterilor
profesionale qi politice pentru elaborarea, semnarea gi ratifrcarea Conventriei
privind
Couservarea Biodiversit5lii ca unul dinhe documentete.luiidice majore adoptat
ta Conferinla
oNU asupra relaliei dintre mediu gi dezvortare (ITNCED - lgg2iRio de janeiro/B razilia).
Acestea au iegit gi mai pregnant in evidenld in perioada care a urmat momentul"i
uaopia.ii
convenliei gi anume celei de apiicare la nivel nafional, regional gi global. Ca gi in cazul
altor
probleme complexe qi dificile a cdror solulionare depinde a foaie mult de
clarificarea gi
completarea conceptelor teoretice fundamentale nici in acest eaz flu vom intra
?n detaliiie
dezbaterilor gi a modalitlJilor de abordare.

in

consecinfd folosim constructia teoreticd gi clarificdrile privind semnificaj ia practicd"

a
acesteia pentru fundamentarea gi managemenful dezvoltirii socio-economice durabile,
ptezentatd" in acest capitol precum gi o serie de puncte de vedere
ale unora dintre cei mai
autorizali experli in domeniu (wilson o., 1986, 1992; Lawton H. et al., 1993; May
M.,
1913,1980; Schuize D., Mooney A., 1993; McNeely J.,lgg2, 1995; Myers, r9g9; Franklin
J. j., 1993; Piwentel u., stachow A., 1992; orians G.,1993; Naiman
J. d. et a1., 1993; Smith
F-, 1996; Naeem S. et al., 1994 Menifield J.,1996; Swanson 7.,1996; Meffe G., Caroll
R.
C., 1994; Grover P. J.,1997; Botnariuc |J., 1985,1997;\,/ddineanu e! al., t992;Bogcaiu N.,
1997; cogdlniceanu D. et ar., 1997; smith L. R., 1990; Hunter c. M., 1996) pentru
a
propune un model de interpretare integratd a semnificaliei conceptului de
biodiv.rritut", d,
extindere a ariei de aplicare a acestui concept qi de a sublinia rdt"uu dintre considerentele
teoretice qi practice ale acestui demers.

inainte d'e a ptezenta gi comenta coordonatele, respectiv aspectele critice ale unui cadru mult
lSrgit pe cafe-l asociem conceptului de biodiversitate, consider cd sunt necesare doui
precizdri care fac distincfia dintre "bazinul de absorbtie" asociat conceptului p6n6 primii
in
ani ai acestui deceniu gi cel care s-a diferentiat gi a fost acceptat intr-o mare mdsurd in
ultimii ani.

Astfel, dacd rnult timp conceptul de biodiversitate a desemnat numai diversitatea

speciilor ("bogdfia de specii") $i a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei
taxonomice in tnomentul de fa!5 sunt suficiente argumente de a extinde acest concept

pentru a cuprinde, pe l6ngd diversitatea taxonomicd qi diversitatea unitdfilor

structurale qi
funclionale care fac parte din cele doud ierarhii organizatorice aie mediului ftzic, chimic
qi biologic (vezi 1 .2,Frg.5,5 bis).

i5

Dezvoltarea durabild: teorie qi practic[ (Vol. I) - Capitolul I

Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului social, cultural gt

fizic (construit) trebuie sd fie de asemenea luate in considerare atunci cAnd se dezbate
problema delimitdrii ariei acoperite de citre conceptul de biodiversitate in sens larg.

in urma acestor precizdri putem considera

c6:

a) in fond, sensul larg al conceptului

de biodiversitate include deopotrivd totalitatea

care
constituie
"capitalul nafural", specia umani gi totalitatea
unitSlilor organizate
componentelor capitalului creat de cltre aceasta;

b)

formularea "diversitatea sistemelor ecologice qi biologice" ar fi mai potrivit[

pentru a acoperi sensul larg in care se acceptd cb trebuie sd fie folosit termenul de
"biodiversitate";

c)

diversitatea trebuie si fie analizatd gi cuantificatl in patnr planuri distincte: 1. al

spcciei qi ierarhiei taxonomice;2. al fiecirui nivel de organizare pe directia celor
doub linii de organizarc ierarhicl (vezi Fig. 5); :. la nivelul fiec[rui sistem
biologic cu organizare supraindividuald qi 4. la nivelul structurii geneticea0 a
populaiiilor qi a genotipuluiar qi

d)

conservarea biodiversit[fiil"diversit5]ii sistemelor ecologice qi biologice" trebuie

pr:oiectatd Si realizatd.pebaza unei game largi de strategii, programe, metode gi
tehnologii care urmdresc, pe de o parte , "utllizarea durabil#in limitele capacit6{ii
productive pi de suport" a componentelor capitalului natural iar pe de altd parte
managementul dezvohtdrii sistemelor socio-economice, respectiv a capitalului
creat in fiecare dintre acestea.

Preciz[rile qi comentariile anterioare au fost ordonate qi integrate astfel inc6t sd se ajungd la

o formuld de interpretare cuprinzdtoare qi operaJionald a biodiversitdlii $i care rczuLtd din
aplicarea consecventd a principiului rerarhizdrii gi aborddrii holiste.

in

consecinfi diversitatea sistemelor ecologice pi biologice/"biodiversitatea in

sens larg" trebuie si fie analizathin urmitoarele planuri:
1. Diversitatea sistemelor ecologice ca suport al viefii.
Aceasta reflecti in aceeaqi misuri diversitatea sistemelor biologice de rang
superior speciei (biocenoze, complexe de biocenoze, biomi qi biosfera)
integrate in ierarhia biologicl de organtzare precum qi diversitatea unitifilor
hidrogeomorfologice (Fig. 5)

ao Struclura geneticd - inclucle diversitatea stocului de gene alele dinh-o populafieispecie. intr-o populafie/specie cu
reproducere sexuati aceasta se concretizeaz6:
a. intr-o mare diversitate de combinalii specifice sau genotipwi;
b. h'ecventa aleleior in cadrul populafiei/speciei.

Repartilia alelelor intre populaliile unei specii politipice este rezultatul raportului dintre fenomenul de "derivd
geneticd/drift genetic" cale determind pierderea unor alele de cdtre populafiile locale dar sporeqte diferenlierea genetici
dintre ele gi l1uxul de gene ?ntrc populaJiile locale care are ca ef'ect reducerea diferenlierii genetice dintre populafii
(Templeton A., 1994).
ar Genotip - o combinafie specifici de alele in gamitura cromozomiald a unui individ.

116

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

I

Diversitatea unitifilor hidrogeomorfologi.. i, particular qi

ecologice in general include gi reflecti diversitatea habitatelor.

sistemelor

2' Diversitatea sistemelor biologice cu rang de specie qi a taxonilor din cadrul

ierarhiei taxonomice/"biodiversitatea in sens strict".

3' Diversitatea structurii

genetice

a populafiilor gi

speciilor,
ooresurselor genetice"
(incrusiv a speciei Homo sapiens sipiens).

respectiv

4. Diversitatea etno-culturali a sistemelor socio-economice.

Punctele 1, 2 qi 3 reflecti diversitatea capitalului natural iar punctul

reflecfi diversitatea capitalurui creat de populafiile umane.

Extinderea gi opera{ionalizarea conceptului de biodiversitate dupd

formula prezentatd ma1
sus a fost necesard datoritd unei game foarte largi de considerente
teoretice pi practice.

Multe dintre aceste considerente au constituit gi constituie inc[ subiecte de

dezbatere in care
se confiuntd,, pe de o parte, promotorii acestui proces, reprezentafi de
c6tre experfii in
ecologie sistemicd, managerii capitalului natural giexpe4ii in economie
ecologicd iar pe de
altd'pafte, conservafioniqtii "clasici", apdritori ai biodiversitdfii la
nivelul speciei gi ierarhiei
taxonomice. Am avut in ultimii opt ani multiple ocazli de a participa
efectiv in asemenea
dezbatei, organtzate cu precidere de organisme internafionul, d.^profil (UICN,
LrNEp,
Consiliul Europei, UNESCO-MAB), dezbatefi in care s-au implicat pe l6ngd
experfi din
categoriile rnenfionate qi reprezentanfi a strucfuriior guvernameniale qi
interguvernamentale,
ai clasei politice 9i ai organismelor finan[atoare gi am putut identifica
o seriJde constr6ngeri
severe care explica faptul cd degi "Convenlia privind Conservarea
Biodiversitdfii" a iost
adoptatd', semnatd qi ratificat5, aplicarea acesteia este intdrziatd
sau marginaltzatd, fald de
contexhll prioritar al programelor economice qi sociale atdtlanivel
nafionai c;rgi regional.

Multe dintre aceste constr6ngeri aveau ca suport modul restrictiv de interpretare

al
biodiversitdtii, fapt care determina cade cele mai multe ori cerinlele gi
mdsurile de protecfie
ale speciilor periclitate gi vulnerabile sd influenfeze nesemnificativ
hotdrarile politicienilor,
factorilor de decizie qi finanfatorilor. intfuzierea qi modul in care s-a
incercat aplicarea
convenliei privind conservarea biodiversitdfii de citre autorit5lile
rom6ne este elocventd in

acest sens.

Sunt convins cd este acum timpul de a renun!ala dezbaterile

intarziate deja gi sterile asupra
modului de interpretare a unui concept cheie ca cel al biodiversitdfii qi
sd adoptdm varianta
rezultatb, din apiicarea principiului organizdrii ierarhice gi aborddiii
holiste, dac6 dorim cu
adevirat ca impreund - experfi, politicieni, factori de decizie gi manageri
- s6 actiondm in
sensul limiterii procesuir:i de extinclie a speciilor gi restabilirii
unui echilibru dinamic intre
speciafie 5i extincli e, ca o condifie cheie pentru conservaroa
diversitdlii capitalului natural pi
a suportului pentru opfiunile de dezvoltare socio-economicd pe termen lung.
La fel de

It7

Dezvoltarea durabil[: teorie gi practici (Vol. i) - Capitolul

important este, pentru crearea condiliilor necesare dezvoltdrii socio-economice durabile gi

concentrarea eforhrlui pentru conseryarea diversitdtii etno-culturale in sistemele socioeconomice.

In sensul de mai sus selectez cdteva argumente ) care au o recunoa$tere Iarg6, pentru a le
oferi cititoruiui cu speranfa ci vor avea impactul scontat.

Franklin J. (1993) recomandb ca efortul pentru conservarea diversitdlii biologice sd se

concenftcze asupra sistemelor ecologice (ecosisteme gi complexe de ecosisteme) pentru
c[ acestea integreazd toate speciile dintre care majoritatea sunt incd necunoscute. Pe
aceastl cale s-ar asigura de asemenea consorvarea habitatelor, a structurii biocenozelor qi
a proceselor ecoiogice fundamentale pi, in mod firesc, s-ar garanta evrtarea extinctiei
multor specii de nevertebrate, fungi qi bacterii care au un ro1 esenlial in procesele
ecologice (ex. descompunerea materiei organice parliculate sau fixarea pe cale biologici
a azotului).

Din totaiul de 10 - B0 miiioane de specii care se estimeazd cd ar exista in prezent ?n

structura biosferei (May, 1989; McNeely, 1992) mai mult de 90 o/o ar fi reprezentate de
specii de nevertebrate, fungi, bacterii, dintre care extrem de puline sunt cunoscute.
Conservarea diversitSlii biologice prin misuri "in situ" gi "ex situ" ce se adreseazd
fiecbrei specii ar fi practic imposibil5 datoritd costurilor imense, timpului necesar gi
lacunelor i:obaza de date.
Conservarea sau menJinerea integritdfii structurale gi func{ionale, in cadrul domeniului
- de stabilitate a1 unui sistem ecologic natural sau seminatural dat, implic[ in aceeagi
mdsuri, men{inerea cursului natural al dinamicii compartimentelor unitS}ii

hidlogeomorfoiogice qi a dinamicii asociatiilor de specii de plante pi animale care

populeazb aceste compartimente, precum qi dinamica interacliunilor dintre ele. Aga cum
am ardtat ?n subcapitolul 1.6, studiile efectuate in perioada 1965 - 1985 asupra diferitelor
modele de structurd troficd (May, !972, 1973; Pimm, 1979; 3o16 et aT., 1992) au condus
la concluzia, invalidatd ulterior, conform cdreia un sistem ecologic cu un grad de
conectivitate internd mai redus ar fi din punct de vedere dinamic mai stabil. Aceastd
concluzie a condus, printr-un ralionament in mare parte reducfionist, la o altd concluzie
eronatd qi mult mai periculoasi conform cdteia majoritatea speciilor din structura unui
sistem eoologic ar fi redundante din punct de vedere functional. Efectele unui asemenea
artefact qtiinfific au fost foarte severe asupra programelor de conservare a biodiversitdtii
irrterpretati in sens restrdns. Atunci cAnd un anahzat dezvoltarea fiecdrui sistem
ecotrogic, ca proces complex qi de lungL durat6, arn ardtat ci tendinta generalb in fazele
de cregtere (vezi 1.6) este aceea de a creqte numirul de populafii/specii in cadrul fiecdrui
modul trofbdinamic ca mecanism eficient de a maximahza intrdrile de energie qi ulterior,
in fazele de evolufie, are loc un proces de diferenJiere qi specializare a unor reiele de
intelac{iuni pentru a rnaximaliza eficien}a fluxului de energie, reciclSrii materiei prime
pentru produclia biologicd qi a mecanismeior de reglaj.

118

Dezvoltarea dwabild: teorie gi practicd (Vol. I)

Capitolul

RezultantaunuiaSemeneaprocesesteatAtextindere"dla''u''im
o-

le

ie
.u
=l

)6

si

:i
.tr

it

stabilitate cAt qi strucfurarea sa internd pe subdomenii de stabilitate, fiecare cu

atractorul
9i subbazinul sdu de absorbfie. Analiza la scard de timp tp."ifi.e sistemelor mari
(decenii gi secole) aratd cd, sistemele complexe, cu un grad mare de
conectivitate gi de
specializare, sunt mai plastice, respectiv mai stabile. Deci in nici vn caznu
se poate vorbi
de existenla unor specii redundante in cadrul aceluiagi modul trofodinamic
ci numai de
specii cu niqe funcfionale similare dar cu potenlial qi cerinfe de exprim are faldcle
factorii
de conandl cheie endogeni gi exogeni diferite. in diferite faze d^e cregtere
funcfionarea
sisternului este asigurati predominant de anumite populalii/specii ale modulelor
tt'ofodinamice (atenfie, rolul nu este exclusiv) iar pe termen lung fiecare specie
are rolul
sdu distinct. Deci, garantAnd integritatea structurald qi funclionald a unui
sistem ecologic
la scard de timp > 103 ani, s-ar asigura conseryare a habitatelor pi a ratei naturale de
extinclie (l - 2 specii/an - wilson, 1992; smith et al., 1993; smith F., rg96),ratd
cu mult
inferioard celei estimate pentru ultimele decenii (1.000 - 30.000 speciiian - McNeely
J.,
1992\.

In complexele regionale pi macroregionale de ecosisteme structura este reprezentatd de

cdtre tipuri diferite de ecosisteme (nafurale, seminaturale, antropizate respectiv
terestre,
acvatice etc.) iar ecosistemele de acelagi tip se gdsesc la orice moment in timp in
faze de

dezvoltare diferite. Conservarea integritdlii acestor categorii ierarhice diferite presupune

in primul rdnd rnenfinerea unui anumit raport intre ecosistemele nafurale, seminaturale gi
antropizate gi a unei heterogenitdfi in cadrul fiec[rui tip de ecosisteme iar in
al doilea
rAnd nrenfinerea organizdrli spafiale deasupra unui prag minim de 1 - l0 km2 precum
gi a
conectivitSfii dintre ele.

Pentru conservarea strucfurii ecologice

la scara complexelor macroregionale de

ecosisteme este necesar sd se identifice configuralia viabll{ aunui mozaic de
ecosisteme
naturale 9i seminaturale care sd includi toate tipurile de ecosisteme gi care si
acopere
minim 50 % din suprafaf atotald,a acestuia.
Conectivitatea dintre diferitele tipuri de ecosisteme naturale gi seminaturale,
asiguratd
prin coridoare naturale sau oblinutd prin lucrdri de "reconstruclie ecologicd", Jrt"
o
condi{ie fundamentali pentru atingerea obiectivelor conservdrii diversitl}ii habitatelor
gi
a sistemelor biologice. I'n spaJiile acestei matrice hebuie sd se distribuie ecosistemele
antropizate (vezi 1 '7 .l.2), ecosistemele urbane qi rurale, complexeie industriaie gi
refeaua
rutierd. Refeaua de arii cu regim special de manag.-.nf gi proteclie trebuie s6
fie
proiectatd astfel incOt sd acopere intreaga heterogenitite a structurii ecologice
a unei ldri
sau lnacroregiuni astfel inc6t acesta sd constituie refeaua cadru a intreguluimozaic.
Conectivitatea ecosistemelor naturale qi seminafurale este o condilie esenfiald pentru
dispersia speciilor in cadrul arealului sau pentru translatia acestora pe direcfia noilor
gradienli care ar putea sd se diferenlieze prin modificdrile climatice (Franklin, 1993;
Vddineanu et al., 1992; Lawton, 1992).

119

Dezvoltarea durabila: teorie qi practici (Vol. I) - Capitolul I

Elementele subliniate mai sus constituie de fapt coordonatele principale ale politicii pi
strategiei de conservare a diversitdfii sistemelor ecologice gi biologice adoptate la
Conferinfa miniqtrilor mediului din tdrile europene (Sofia 1996) gi de cdtre Consiliul
Europei. Apiicarea acestei strategii de cdtre toate Jdrile europene trebuie s[ conduci in
final la proiectarea gi realizarea unei retele ecologice europene (EECONET) prin
programe de management diverse (conservarea sistemelor naturale gi seminaturale
specifice diferitelor regiuni europene; reconstrucJia qi reabilitarea unor tipuri de
ecosisteme; conservarea sau reconstructia conexiunilor dintre ecosisteme; programe de
utlhzare gi management durabil a sistemelor antopizate etc.).

Divers itatea sistemelor biologice ca parte integrantd a diversit[tii sistemelor ecologice

este de{indtoarea unui uriag fond genetic sau stoc de informatie geneticd. Acesta asigurd
pe de o parte sursa de informatie geneticd pentru procesul natural de speciafie gi indirect
suportul strategic pentru dezvoltarea sistemelor ecologice naturale qi seminaturale iar pe
de altd parle sursd de informatie pentru cercetarea din agriculturd qi crearea sau
ameliorarca raselor de animale gi a soiurilor de plante respectiv pentru dezvoltarea bioindush'ial5 bazatL pe tehnolo gii biolo gice (ex. industria farmaceuticl).
Este unanim acceptat[ constatarea cd mai ales ?n ultimele 2 - 3 decenii s-a creat o
complementaritate intre unele dinhe cele mai performante indushii ale "nordului
dezvoltat" gi diversitatea resurselor genetice ale "sudului subdezvoltat sau ?n curs de
dezvoltare". Conqtienlizarea acestei rela{ii gi a avantajelor uriage pe care concernele
industriale din tdrile dezvoltate ale emisferei nordice qi le creazd prrn exploatarea
resurselor genetice incl foarte diverse ale sudului, a determinat guvernele qi forurile
academice din ldrile defindtoare ale acestor resurse precum qi instituliile specializate
ONU, responsabile pentru aplicarea Convenfiei privind conservarea biodiversitdlii sd
int[ieze dezvoltarea unei conventii speciale asupra dreptului de proprietate a resurselor
genetice care se sperd cd ar putea asigura reintoarcerea a 20 - 25 % din veniturile
rcalizale de utilizatori, in tirile care defin resursele gi care aplic6 programe speciale de
conservare a acestora (Swanson T.,1996,1995; WCMC, 1996).

Dezvoltarea dtirabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

2, STRUCTURA $I DII{AMICA SISTEMELOR

SOCI}-ECOMMICE: LIMITE 8I OPORTLTNITATI

in cadrul capitolului anterior am fost ?n mod obiectiv constrans, in repetate rdnduri, sd iac in
mod direct sau indirect comentadi sau trimiteri succinte despre sau la sistemele socioeconomice. Obiectivitatea acestor constrangerr a rczultat din particularitSli1c mcrdeluiur
conceptuai care a fundamentat modul de percepere $i interpretare a mediului fiztc, chimrc ;r
biologic. in acest sens, s-a arratat cd mediul natural, seminatural sau cel transformat gi creat
de cdtre specia umand (Horno sapiens) cuprins ?n spafiul tridimensional de la interfala
geosferei qi hidrosferei cu atmosfera (F'igura 3, Capitolul 1), cu grosimea variind Intre22 29 1<1ri, este orgatizat in unitdli structurale qi funcfionale dinamice, nelineare qi cu
comportam cnl. ant.i cntropic.
S-au acceptat Ei folosit in permanenfd principiile orgamz,Lrli ierarhicc qi s-au eviden{iat
consecin{ele teoretice qi practice in abordarea sistemicd/holistd pe de o parte a fiecdrei
categodi ierarhice de sisteme ecologice iar pe de altd parte a complexitdlii relaliilor directe
Si indirecte dintre ele precum qi in ceea ce priveqte scara de timp Ei spaliu la care trsbuie sd
se prcliecteze strategiile qi programele de management ale acestora. S'a insistat asupra
clarificdrii semnificafiei unor concepte operalionale cheie pentru proiectarea qi aplicarea
strategiilor de dezvoitare durabili cum ar fi: capitalul natural, resursole regeneranile qi
neregenerabile; diversitatea sistemelor biologice qi ecologice; oapacitatea productivd qi dc
sr-rport; ecotoxicoiogie; dezvollarca sisiemelor ecologice (creqterea qi evolufia acestora);
nelinearitatea pi domeniul de stabilitate etc. gi a contextului riguros in care pozilra (vezi
Figura 4, Capitolul 1), dinamica qi relafiile sistemelor socio-economice nalionale in cadrul
sisternului sooio-economic global Ei a acestota in cadrul ierarhiei sistemelor ecologice
trcbuie sd fie identificate qi analizatc.
acest capitol ne propunem ca in prima parte sd reiterlm qi s[ accentudm faptr-rl cd
srstemeie socio-economicc sunt sisteme ecologice dominate (transformate sau create qt
controlate) de cdtre populaliile umano, sd descriem structura Ei pozitia lor in cadrul ierarhiei
sistemelor eccllogice qi, in mod particular. interdependenla dintre acestea qi componcnteie
capifalulur natural qi sd caractenzdtn succint coordonatele qi sensul general al dinamicii 1or,
respectiv sd identilicSm Ei sd argr:mentdm modaiitdlile de aofiune ale factorilor de cornandd
chere prin care se poate explica atAt sensul cdt qi ritmul dezvoltdrii/dinamicii acestora.

in

O deosebitd ateniie acorddm ?n acest capitol diversitSlii, intensitdlii, caracterului qi efeotclor

acfiunilor directe Ei indirectc de transformare sau denudare qi inlocuire a componentelor
naturale qi seminaturale alc capitalului natural respectiv canalelor pentru schirnburi
121

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

bidireclionale de materiale, energie qi informatte precum

$i densiGlii acestor fluxuri gi
consecinlelor acestora asupra capacitdjii productive qi de suport a componentolor
capitaluiui
natural, a calitSjii unitdlilor hidrogeomorfologice qi troposferei qi asupra stdrii de sdndtate
a
populaliilor umane.
Gradul de deteriotare a capitalului natural q;i deci a suportului/temeliei pentrg toate
sistemele
socio-economice este folosit ca argument pentru recunoaqterea qi dimension
area crrzei reale
sau antagonismului dintre capacrtatea productivd qi de suport a ecosferei pe
de o parte qi
sensul Ei ritmul dezvoltdrii sistemului socio-economic globat pe de altd parte.

in acest context se propun e ca atractor pentru toate sistemele socio-economice un model

de
dezvoltare durabild care s-ar baza pe armorizarea relafiilor complexe dintrc
acestea qi
componentele capitalului natural, se argumente azd unicitatea soluliei pentru
starea d,e crizir

gi se discutd gansele qi modalitdJile de aplicare a acesteia.

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitoh"rl 2

2.1 POZITIA, STRUCTARA S1 .SEN,SUL GENERAL AL DINAMICII SISTEMELOR

SOCIO-ECONOMICE.
Sistemele socio-economice (SSE) sunt componente ale ierarhiei sistemelor ecologice (vezi
F'igura 5, Capitolul I). Fiecare sistem socio-economic nalionctl este echivalent cu un
c:omplex regional sau macroregional de ecosisteme urbane, rurale, complexe industriale,
sisteme tehnice de conversie a potenlialului resurselor energetice tn energie utilizahiki si
untropizate/'Lultivate"interconectate prin sisteme de transport gi comunicalii Si care s-ctu
diferentiat prin aplicarea pe termen lung a unor politici ,si strategii de trans.formore.
subordonare Si control sau de tnlocuire a ecosistemelor naturale gi seminaturale cle pe
teritoriul nalional (Tabelul 3).
Sistemeie socio-economice au fost implicate totdeauna intr-un proces de integrare regionalf,
(constrtuirea SSFI nalionale), macroregionalf, (SSII federative) qi ?n ultimele 4 - 5 dccenri,
intr-un proces intens qi rapid de integrare qi constituire a SSE global.

(ecosistemele componente qi culoarele de

transport) a tlecdrui SSE are sau trebuie sd aibb ca matrice o refea cornpletd de componente
naturale qi seminaturalc aie capitalului natural, cu un anumit potenfial protiuctiv qi de suport
(F-igura 244).

Arhitectura spafialS de

tip insular-reticular

Sistemele socio-economice pot qi trebuie sb fie 'analtzate ca sisteme dinarnice, nclineare a

ciiror dezvoltare include faze de 'breqtere spafia16, structurald qi economicd" urmate de faze
de perfeciionare structurald qi lunc1ionald.

in

structura sistemelor sooio-economicc au fost integrate, prin substituirea componentelor

rraturaie pi semina.Lurale o.lrt capitaluliii natuial, sistemele anLraptzal"aa2 {vezi 1.7 .1 .2)
dcstinate producliei intensive de resurse regenerabile sau pentru asigurarea unor servicii (cx.
epurarea apelor uzate) (Figura 24 Si cele construite43 de cdtre qi pentru populaliile umane .
Srstemele socio-economicc se suprapun partral ?n cadrul ierarhiei sistemelor ecologice cn
structura capitalulr-ri natural qi defin in oomun sistemele antroptzate (Figura 241)).
a2 Sunt sisteme naturale transformate prin sinrplificarea qi modificarea structurii calitative a biocenclzelor gi a1e cEr-.r'

mecanisme naturale de control a sfructurii trofice ,si a stoculu'i reciclabil de macro- qi microelementc, respectil r1e
rnarinializaro a fluxului de energie, au fost inlocuite plin mecanisme, procedee qi tehnoiogii oare au fost proiecfate.
veriilcate ;i sunt aplicate de cdtre grupuri de experfi, folosind in acest sens un flur de donsital.e valiabild clc enelsic
auxiliard.
a3 Sunt sisteme construite pentru activiti{i de producfie,
sociale qi economice in care sunt utilizate resursele matcnalc
qr cnergetice din componentele capitalului nat.urai. Densitatea fluxurilor onergetice care iqi au originea majoril.ar saur
erclusiv in resursele auxiliare reprezentale de cdtre combustibilii ibsili qi nuclcari sau de resursele biologrce, este de
ordinul sutelor de mii (agezlri rurale) gi milioanelor (ecosisl.eme urbane in care sunt aglomerate mali ;i diverst:
compiexe industriale) cle Kcal.m-2.an-r- Sunt sistemele in care deocamdatd infrastru.ctura gi tehnologiiie pentru
reciclarsa materiilor prime lipsesc sau sunt dezvoltate intr-o foarte micd misur6. Sunt deci s'isteme strict dependente
cle irnportul masir' $i continuu de energie qi mateni prime din sistemele care se autointrelin (capitalul nalural) sau
sisfcrne care "paraziteazd" componentele capitalului natural (Odum B., 1993).
l aa

| 1,.)

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Tabelul 3 - Categorii de sisteme ecologice in funcfie de sursa qi densitatea fluxului de

energie (adaptat dupd Odum E.. 1993)"

Sisteme ecologice naturale

direct ds E.o1*5.

qi seminatutul" d"p"nd"nG

Sisteme ecologice naturale

direct de E"o,*n $i Euu*iii.aaa

qi seminaturale

dependente

agrosistelne, plantalii forestiere, bazine acvatice pentru

pisciculturd intensivd etc.) destinate producfiei de ,*rurse
regenerabile sau servicii.

104

(2.103)

Sisteme antropizate (transformate $i .*trntate:

.
o

103

100

- 4.104

N
IJ

- 4.104
(2.10')

104

N
T

v.

Flux de energie cu origine in Er.

Maximaliznea fluxului de energie se realizeazdpirn
"manipularea" structurii qi potenlialului productiv al
biocenozelor, respectiv a circuitelor biogeochimice a
macro qi micronutrienfilor.
D'ependente de Eaux'ima oblinutd din E,o,*u concentrati
in combustibilii fosili (ingr[q6minte, pesticide, lucrdri

olehnice. irisatii etc.

Sisteme ecologice proiectate si construite
4.1 agezdi rurale

t..

N
T

\T
1\

A
T

t''

S.

A
L

S.

E
C

5.104 - 5.105

o
1\

4.2 ecosisteme urbane; complexe industrial"; ,irt"rrr. a.

transporl strict dcperrdente dB Euu,;u*a produsd in sistemele
de conversie a E concentrate in combustibilii fosili.

cornbustibilii nucleari, resursele biolo sice.

1.10u - 3.106
(2.106)

o
M

i
C

* Componente ale Sistemelor socio-econgmige

ca unitlfi pro<luctive transformate qr controlate prin
activitatri qi tehnologii suslinute energetic din surse uu*itiur". in acelaqi
timp componente ale
capitalului natural, pentru c[ productivitatea resurselor pi serviciilo, ,*r"uit"azaprinacelaqi
tip de

procese ca in sistemeie naturale.

ou Energia
auxiliald - surse complementare tle energie sare conf.ribuie la maxim alizarca guxului
de energie in
sistemele ecologice naturale 9i seminaturale (energia cineticd a oscilaliilor
de nivel, curenlilor orizontah gi yerticali in
ecosistemele acvatice marine qt lacustre, vaiurilor qi respectiv a vdnturilor),
in sistemele ocologice antr.opizate
(energia concentrard in courbustibilii fosili).
* Sistemele proiectate construite cle
cdtre gi pentru populafiile umane <iepind direct in cea mai mare mdsura (ex.
iri
aqezdnle ulnane de tip mrai) sau exclusiv (ecosisteme u.tune, complexe
industriale) cie sursele auxiliare cie energie
reprezentate c1e cdtre combustibilii fosili, combustibilii nucleari, resurseie
biologice qi resursele hidroenergetice.
Aceste sisteme sunt organizate Ei se dezvoltd pe baza absorbliei resulselor
energetice Ei a materialelor produse in
srstemele naturale, seminaturale qi antropizate (capitalul natural).
in cazul sistemelor clin categona a 4^ termenul
cxprimd laptul cd acestea nu utilizeazd direct E"",*u qi sunt sirict
dependente de energia concentratd cle cxtre
componcntele capitalului natur-al.
1aA

tz+

Dezr,oltarea dulabild: teorie qi placticd -Capitolul 2

!* F
o ':

ri

r.oF

fl.q -l( .r!!

S,tI
0

!!

'1.7-

ai

i UI"
,,,!F
*'x'i*!

P
P
iR

i E*0)
6 r,lnY bii

r H a(i
st lln
nY!Y
iL
lrnr/.11
I
!
*
,l

F*i

^rh

LF
;
!

d
rr
9A*d
d

'1
h
u d
l'A
r !,H

.c F Arii

t6 i:

iFr
E"'A

lJ
tn

d
i

i,:

l:i

-:
fl:ift

a
f9

t
\J

v ,t g
-'2

,E; i= ,=zi; s

g:;:!Ei;;;i
: iiE iiaie, !:
*

fi i! Efl!
lcf,

:ic:

/'

x--lr7
J

"

t\

-:

i+::: :;:;F: 5:

:;:!i 'riTi[ -t;si

i'.:r. i;;;;i
g:

Eii$t
;;;!,8;
r.'=":
:iL.._c
-o
leiiE i;ir;i ir

I E. .:7!
Fh!
0 A
;ii:i;;:X:!;i
a .!" E'[:
(r{
'i ,i
;EA-{: irTlir sI
!, E!
7
E

i i ixi

,\

Fl

fi

5
r.ij O
A o 58..
vA F
=::!
7i4
"

o ,! !"1

Y
dY*,;'

ti

hLi

ctj. !r
l{

H r'J

0
F

iJ
H

$FL,
, j,

:!

E fli i.:,
*,(!

iv

lC I

H*

dvF
/\ d ut

(\

H't*;d

! F;:,ii
g *dr'sa
0 is s?.c;
,9,;
! Iii r
sl{:Xr,*,1,:
'ii\t

!/l.tL

ll

i;$;i ;iiUi i;
:r':E: i::Fi !i

rii ii;a;; *!r:r,

t^1-^
t
':'!

i\

::il:t
ti!i
"L=*;i
?ur'fi'= r:i1'li .l!
;P!.t; ;:iit: ef
;iEit
,:i:iF

J,A

Hfl5iFt$
A,E

d ' c,f

l0li)fi4,
EE ^ i,i i

aa

I;iltlii;;1;i;;s

irr:iil:i;i;i,ii
;iE;:s;iti]:$:';

+i:!:Ei:if:i;H:i

ie!zEll ,ifIe:;g:!'; ;fmlfi

aisorii rii=li;;:i;ii*ir::
liNt E " I
j! ir
Io<.3ili
/Al'r?!
wAi-Ai.
AV)l^da

r'a<fiiEI lnl-t;

I;!?t;;!

d
6l

rb

&

1:5

Dezvoltarea durabilS: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Comp1ementafltaLeadintrecomponentelecapitald'.
capitalului fizic construit (Cr) tn sistemele socio-economice pe de altd parte, schrmburile
materiale qi energetice dintre ele precum qi componenta umand, reprezentatd sub
forma
capitaluiui social (C") qi a capitalului cultural (C") sunt prezentate in Frgura 25.
IntrucAt structura qi particularitdlile funclionale ale componentelor in regim natural
sau
seminatural qi a celor transformate/antropizate care formeazd, capitalul natural (CN)
au fost
prezentate anterior (1.7.1) considerdm necesar sd addugdm o serie de comentarii
pentru a
completa imaginea asupra structurii componentei construite a sistemelor socto-economrce
gi
a gradului de complementaritate dintre infrastructura sistemului economic (Figura
25A) al
unei fdri qi fundamentul sau bazinul de alimentarc al acestuia cu resursele materiale qi
energetice necesare funcliei de produclie a'bunurilor qi serviciilor" cu valoare
de pia{d.
Reiterbm de asemenea faptul cd toate componentele capitalului natural asigurd, cu
mare
consum energetic, o gamd latgd de servicii de care beneftcjazd direct sau
indirect sistemele
soclo-economice dar care nu au incd valoare de pia!6 (purificarea qi regenerarea
rcsurselor

de apd, controlul climei, oontrolul biologic al dinamtcii efectivului populafiilor

care

culturilor agricole, controlul regimului hidrologic etc.). in arhitectura modelului

ftztc prrn care identificdm complexitatea structuralS qi funcfionall a componentei construite
a ststemelor socio-economice, respectiv a spafiului in care re
direct acfiunea
"x"..it5
orientatd qi planificatd (componenta antrapizatd, a capitalului natural)
a populaliilor umane,
dduneazd"

sunt integrate doud cornponente care exprimd pe de o parte rczultarrt"aOeivottarii

qi evolulier
?n planul organizdtli sociale qi institufionale (B), respectiv in planul
cunoaqterii, a normelor
morale qi etioe qi a culturii spirituale (C), iar pe de altd parte rolul 1or de factori de
comanda
endogeni respectiv de moderatori ai arhitecturii interne a acestor sisteme qi
a relafiilor lor cu
toate componentele capitalului natural.

in

ceea ce priveqte compartimenteie ciin structura capitalului construit sau a

sistemului
eoonomic, se observ6 cd in modelul homomorf (Figuri 25A; 29) este luat6
in considerare
inlrastructura tehnologicd care asigurd pe de o parte extracfia qi transportul resurselor
energetii;e din componentele capitalului naturai iar pe de altd parle conversia qi
producerea
energiei electrice gi tehnice (III) gi distribufia acesieia in structura tehnicd de pioducere
a
bunurilor qi serviciilor (I qi II) qi infrastructura de locuit (IV). S-a propus o reprezenrare
-folos.qt*
distinctd a infrastructurii economice de proiiuctio (I) caie
,u materie primd
resursele regenerabile (vezi 1.7 .2) qi infrastructura economicd (II) care foloseqte
oa materie
primd rninereurile- Subliniem in acest context cd resursele energetice care alime
nteaz6,
sistemele tehnice de conversie sunt incd reprezentate in proporJiele peste 60 - g0 o/o
de
cdtre combustibilii fbsili qi nucleari qi cd acestea impreund cu resursele mineraie
constituie
'?esursele nsregenerabile" absorbite de c6tre
sistemele economice din comoonentele
capitalului naLural.
Gradul de complementaritate dintre structura sistemului economic pe de o parte qi stocul
de
resurse noregonerabile, respeotiv productivitatea sistemelor ecologice din componenfa
capitalului natural pentru resursele regenerabile pe dc alt6 parte, poa; sd corespundd
uneia
sau alteia dintre variantele posibile prezentate in Tabelul 4.
126

Den'oltarea durabild: teorie qi practicd(Vol.i) -Capitolul 2

.1.
*i.1iL

g:

ma
i'-i
its
UJ.

>i4X
I
c.9.!
LUiii-HL

Str'=ft,r.-

-rp.* g&
'.a.-Ta
J"-r :w;F
!!:--

r.'\ L

la
si
-l
ol

re

'\/

l-IU

,rJ

i=:'g

Ft''j,E I

6
-U.

.EEPfi.
'-:.=.-

sIt#
;:. L *;r[
!:'

!sh"
Er;:
9 g t d )=iu
P

or

:'F
!
!

F.x'b
i:{)
;i;.h
Siiin

E!i:
Y'4I-

%^

o"g,rU
qr:::
=C.Z=
Eaei

xab;
'ii!'
;
a aF
- d F

S1

l'
l

Yt
-=

5Ee*
HErE
i
Lv
'a'
" Y :: L
Lo,hE

!T;*

ul

":EU

'".-g

,r;l$
j,jyL"

;rf: tE=,;
r pL I'
!:F;
.s::fi 5gEX i.
I.Er.;
Ot+8
-i=Y EiiF
;i't=;
rs ! " =.:,

Lg
.(a

r:
u

-;
)r

X iY
Y

-*.Y
'J
!!

;t

i;:'i
u o u fi" s=i
-.I uE,!

'q?6-

-: i o"A

-gE

==,x; j
-'--

,.c
q'-

Eh
>:

E.a *aY#. r;

F;
E;:iE-5'FF.t
Xii:!g;lEil;E&u
g *.q';E',-, E 5- 69 I

! i f E,a- ,, E i"
o:6-:E_;t6.8--_=
5 ! i E E iT,, Pe.i
F

eE?i"E-::pesEE
6Ec

!
b ii r i* F
#E5"=i;*Ea.i;?
e-r.7,.ri=..--='cgg-iEzi;=:i::E
4;78:,:FTZ
6;;?
f , :.h-:=
"'* o
-*;=!.:F,'8"
ta.-r,*;
E5-Er#:.r".i'i"3
H;;?*:E ErpEt: !
ooDo;tr;,Bi"Eg+9.
fi=*F=l=ii#\Ea
*sEiL..Ji.:r':;3
E

4.

E-;-Q*iIE;Pf;^!',
i
ryE

9::
EYIEp;;'?ztr=
E<8"4'Fc--:i.::=
6.aq

*,T!

|n

127

o'

l:noltarea

durabiid: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

'\'adantele1uatedenoiinconsideraredepindi''u...
Jrstribulie in spaliul nalional al unui sistem socio-economic (gradul de organizarc. ponderea
.-t-)ffipooortei antropizate, structura sistemului de transport), de condiliile climatice qi
de
complexitatea, diversitatea, capacitatea productivd qi de suport a relelei de sisteme ecoiogice
;u regim natural Ei seminatural de funcJionare. Cu alte cuvinte, variantele prezentate de noi
pot fi multiplicate in funclie de reprezentativitatea, complexitatea qi eficiurfa funclionald a
componentelor in regim natural qi seminatural qi de repre:zentativitatea, ilput de
management qi eficienla componentelor antropizate in structura capitaiului natural, respectiv
in flnclie de structura, costurile energetice qi materiale, natura qi calitatea bunuriior qi
serviciilor, precum qi de eficienla proceselor tehnologice.
Nu pierdem din vedere una dintre principalele particularita{i ale sistemului economic global
care constd in faptul cd sistemele economice ale
dezvoltate au fost structuite

dimensionate

in plan funclional in

ldrilor
raport cu un bazin de alimentare cu

neregenerabile sau regenerabile care se extinde practic la scara intregii planete.

Acestea sunt

qi

resurse

jdrile care prin diversitatea, calitatea qi performanfele tehnologiiior

qi

produselor industriale domind practic piafa mondiala. Situalia prezeniatd mai

sus este una
dintre constrAngerile cheie care trebuie sd fie depdqitd in procesul de tranzLfie a sistemului
soclo-economic globai cdtre modelul de dezvoltare durabild iar reuqita in acest demers
nu se
poate rcaIiza decAt pe baza increderii, profesionalismului qi aplicfuii
normelor de eticd Ei
echitate in procesul de cooperare dintre
fbrile dezvoltate qi cele in.*, cle dezvoltare.

in aceste condi{ii, potiticile qi strategiile unor }dri mici sau mijlocii, printre care qi RomAnia,
de a-Ei structura qi supradimensiona sistemul economic pe- baza importurilor masive de
materii prrme (in primul rAnd minereuri qi petrol), acoperind costurilel*"nr. qi ineficienfa
unor asemenea politici prin supraexplo atwea resurselor regenerabile (in special ceie
alimentare, lornn, soi, apd) qi care in mod indirect au determinat gi suslinut o ratta
semrificativd de deteriorare a capitalului natural propriu, constitutie greqeli extrem de
dureroase, costisitoare ?n plan social qi economic qi ile cdror et-ecte vor
fi foarte greu
depdqite in procesul tranzi[iei cdtre un model durabil de dezvoltare socio-economica]
in
aceste cazatr este nevoie de multd luciditate qi profesionalism pentru a face
o radiografie
corectd a sistemului economic in totalitatea sa qi a stdrii, respectiv a potenfialului proJuctiv
(resurse qi servicii) al capitalului natural de pe teritoriul nalional ql
nu in ultimul rAnd de a
tntegra qi raporta rezultatele analizei la contextul regional qi globai. Dac[ se fac
aceqti primi
paqi decisivi se cteeazd premizele proiectSrii tipului de sistem economic qi
sooial'duiabil,
adicd susfinut integral sau in proportie de peste 80 % de resursele qi serviciile
asigurate de
cdtre capitalul natural propriu.

Numai in aceste condifii se poate infelege faptul cd tranzi[ia inseamnd schimbarea

"atractorului" qi respectiv a traiectoriei sisiemului socio-economic, evaluarea
corectd a
pozifiei qi distanfei fata de atractor, identificarea componentelor qi sectoarelor
sistemului

socio-economic asupra cdrora trebuie sd se acfioneze concomitent qi corelat,

a modalit6lilor
q;i mijloacelor de intervenfie, a etapelor qi succesiunii acestoia,
evaluarea costurilor,
r28

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol- I) - Capitolul 2

de
LCI

de
ce

oi
,]

ii-pli rpffi

asrgurarea rosurselor financiare qi umane, in fond proiectareala scard A.

procesului de ttanzifre. Pentru reuqitd este nevoie de o analizd, qi planificur" int.gruia qi
fundamentatd gtiinfific, respectiv de o voinfd politicd bazat6,p" prug*itism gi clarvizlune.

in absenla premizelor, otice proiect

al,

tranzi[ier nu poate

fi viabil qi reclamd

gi economice care se ampiificd in timp.

costuri sooiale

ie

it'
-:

rl
ri

Dezvoltarea sistemelor socio-economice, deqi s-a realizat foarte diferen{iat atAt in formd qi
mecanisme cAt qi in ceea ce priveqte rata sau viteza procesului, a avuL qi incd p1streazd, ca
trdsdturb dominantS. faptul cd,in cazul tuturor sistemelor economice dinamica se menline
in
fazele de creqtere economicS. Subliruem incd o datd faptul cd grupui
dezvoltate
care
fdrilor
delin qi vor continua sd defind < 20 o/, din efectilul total al rp.ri"i umane, au dep6qit cu
mult limitele creqterii economice pe care potenfialul productiv qi capacitatea de suport a

capitalului natural-propriu

o permitea. Acest fenomen a fost porittt

numai datoritd
extinderii la scard spafiald a perirnetrului capitalului natural (a bazinului de alimentare) care
fumizeazl" resursele regenerabile qi neregenerabile, cu mult dincolo de granifele statale.

in

acest mod a fost indus, intrefinut qi amplificat decalajui dintre nivelul gi rata creqterii
economice in tdrile care delin > 80 % din efectivul speciei umane (ldrile subdezvoltate
sau
?n curs de dezvoltare) 9i ldrile a cdror creqtere economicd
ftarile dezvoltate) se realiz eazra de
secoie sau decenii pe seama absorbfiei resurselor produse sau deiinute de cdtre capitalul
natural de pe teritoriul fdrilor din prima categorie (Ehrlich P.,7994; Segura O., Bojce J.,
1e94).

Din afirmafiiie de mai sus se poate deduce faptul cd una dintre probiemele cheie ale
ttanzifiei globale pi ale procesului de reconciliere dintre "nordul dezvoltat" qi ,.sudul
subdezvoltat" este cea care vtzeazd restrAnger ea bazinelor de alimentare a ststemeior

economice din fdrile dezvoltate q;i utilizarea capitalului construit, cultural qi social pentru a
inilia qi parcurge fazele perfecfiondrii structurale Ei funclionale a acestora in limitele
capacrtd[ri productive qi de suport a capitalului natural din bazinele lor de alimentare.
S-ar crea astfel premizele pentru caldrlle in curs de dezvoltare sd parcurgd fazele de creqtcre
economicd pe cdi mai performante qi in raport cu potenfiaLul capitilului natural propriu daod
accesul la tehnologiile gi capitalul cultural pe care-l delin
dezvoltate va fi asigurat.

fdrile

f)inamica in plan structural qi funcfional a sistemelor socio-economioe gi a schimburiior

materiale 9i energetice dintre acestea qi componentele capitalului natural trebuie sd fie
tnterpretatd din punct de vedere sistemic ca un proces complex/pe termen lung (>102 ani) de
coevolufie, proces in care ambele categorii de componente s-au influenlai reciproc prin
mecanisme de "fedback". Un asemenea mod de interpretare asigurd un suport consisient
pentru afitmafia prin care se susfine cd "lumea este alcdtuitd dintr-un mozaic de sisteme
naturale, sociale qi economice care coevolueazS" (Norgaard 8., 1987; Moran E.F., 1990;
Berkes F., Folke C.,1994).

129

'=
-=

L
]Y
lc.)

.r,lo

3
I

fi

.{

XC
0J +r

-d-Htv-

c)

G
6

U)

vY,'-=
3 *

X
F

b.ll
Fr

efr
.:iJ tr
n=

::
tr) i:
c'lp
?^d'*

q)

N
Lr
(,)

co(,

O)

c)

C)

q)

!r

I.i

- PA
-vv.*uA

a
)d

OP

q
d

k
.d

E9
=6)
\l=

;-i

.o
(B

c)

G
N

d o
o
ti

C)

q,
fi

r>

(a

E(,
=3
.l

:-

r)

ii Fb

-Ltn6v\
.-v^!*

li

or

9ii=
3
FFtvf,i9 fi

.dts .-v
#r\xvdi
AIH**L
d
ii
-aaA;i.-

Q i

ts H o
H a;:
x
5

r\
-!tsLd
-

bOt.;
():|{-.1

lE

r-;u;i

E c.,o
t.lC)r

!vvq

.n *
ij=';
f
=
()c5>-:(-)"riri
g
c.i;\=
cJv

r<'a

r-i

r \

\J

li

.o
o

#
ij'aE-c,J7jdu32
=
=

,rv

:$pE;=

cg

-.cl

egg
{'fi
H'croE.= 6
(r!vPu
*

+FE2SHE2=*
i'd i,j
iir'i g g

aaa

,AdoP$
t/)

fiJ Li

strErcsQE
H0,s'E H
C)(g>O;<
--,!-

EEE8-HU*
o.F c H 5:=
tr

5',ibfr3u
F4

U'A E.O'A

a
q)

o
(J

)(g'*

NE
F

l-<

ra'()

;{

tr tr tr o iI

cd ./)",^

3,*2

r-

0)

HEHEgE
5.F E"5.ir"!

ao

9d
d

rvHv
Hf- iHvv
CJ

o.9

U'F

:-

dY,?.=.Eb

C)

EL+Jitlt;.E ' 'A.g

9.;;
U
,cs.i^
;H
*.E
E (Jro
E a\
O <

a,)^

cuH-

vdJ

^.d

EE
HT
!!
rl
JA
.*v
v

dti*- n
'J ?Eg3;

a.r

r)cd

tr'

!u

ao

-'*udH
EI
5{U
\J C) ralJ
r,v.dA*

cd

(.)

l.r

Ig

# g E3 Xe

qs 5 r5.q
tcots=Q+i
o.E tr.E 9^
-*FEw

{J

F-,h

FI
tr

'^ ijlg

.a

loo
=cxatE'i *3nH
E
P tr l3HE

,\

a4

q)

q,5

P*ci-r!
e j5
d

.*!+"\v

(n

r-1

6*

N'i
vFrs

;{

=F-X
{J XA
^l .u.X

r-- ; :l
/\ oo

f.v)!!

rv!u

()

g9,,FX
d :.iF

d) :.i .o
cn)!o\J
irF-+<
tHVA

ro Xn cE
o\ YYe
v.) i''F

F^

&tE
- 6 ci*=

(.)

oodd

,38 EE
EE
oF =-q
6il

9i

nr

X g'cJ

erv

H()5

a
6Er
-v
Rd

Ha:

^FF*+
fifr*

-v

;:

rl
N

-X

d,NO

6hs3

q o

N-F
frl

(h

-X?,

C):iJ'

.Eg
d

tr

rt)

N0)
cJ

Lr

.958"
',E5
S ?1
car+i O

J=
=ct
a)
()C/]

v)

!H9

()x

?-

fi-.vt\du

,-ru
J9k

cd

0)

fi

ts

+S
a()

qo)Cgo

cr:r

ar
Y

oi:
:l4A ho

O cd o ,. 0l.i
C
lr
o* ' a)d
=i: .H-- r/) r-n

E
E
EE.Ea
XE
.F
!w ,.\
J
ir
ii
V
m*V6Ai\vL^^
e
n. H
v' Fc)
(.) F^X
(.)llJ'Q
<! = N

r'1

U)"

F (tl'r

Q.,,eJJ5i
ro*'i.=5

(J

qJ

; .s

4.e
'- * tt^

l-r

9-:

-.9

6r
tr
F

nE-'5;
s.IeF

9 a
Lr

!{.-.g
ns.A
a
(J
,F-:5!?
s'-:9ii9

f\

F E,oc X

-i6l

at)

F{

f_1

th

)(d.Y
:E.hc.=cs
L'-'.Wi

kd

c)

(t.l

!.1
:YJ
Ec)
x0)

fi

()

c!r

c"+5
3 cqd $

6
ii
a
o
i{

'a.E

a #h

.=

()

).J
='

=':.so

al

o
c)
I

';(g
,;i

/R

v .H
r ^vqF
\

() \J

s, iio

H
.a- ()'(J'-

cg

x!2

o
a

a.

cl

a
()

i<
i<

':Y
rr

.igii

eEe#
ggE.E

x'o
t)9

FEbP
hctri.i

69

ex ^

.Yg()c)

uo

-o

ji
?

"lf
6
()
4
6

.l

{)rd
-9
v'F-s

a.
nt

^()

H63Ho)
vcgl

OJ

'c

E
ra)S

(.)

-!
.:r

:1

a\

(t)
I

(u

,lu

-::
i.:

li

<od

AY
v

ti
:y
v

HQ)

-oE
v

'=

Eg

v
at

cdPdu)

!.--9d
H!'FLJ

o-=6-)

F.qE
F'3;I
6.X*
X q bl
F X r::

I9l
=(!s
trx'x
tr.5Hl
d
,q
R'
.a
:?'El
L/'1J o l-, tr q

CJ

F'a-:'# b

AE
E
5,,E

EHils
U frE !)cV)d
:i7 ()
(Xn-dnrJYH
Yr'/. N <
--i

L.-:

F
'.=
0).!- Fi:
^.'=
x-E.ogi

rv

=,--7

v'r

-.gi\

L')Q h r;
o o o'5|i(J
+:i !v
Fr ll'1
ti

-rJ*
.Y
ts,?

H*

Fo
rvi9)

dlA.r

\., .= \-J

<o- E

:5
i:X !'l

E.n E
-iotr?c)
or x,:

ti
I

gq

No
OH

o
>d5!Y

)i

-.Y-

FPE50 S

Cj

+.d

fr

6
(.)

r'E
k
=^otr c-E
,6.":E
q
o.E
H
.9
.-+ta)
<*SX-o
,r-rE
E
53A_J
o 3 f; ii;
I!-r:'r
E
--.-L iilioo
02
co
i:
o
9-o
l-r c-,:--d(J >
H'E
i.F
9
=.=;=,.o;Y-t aE
3 d"F 3 q a SHEEHro
cl
= H a.F 5 H
5gE g
- \JE'JE
/i o.IJ in o- Y A - O'a3fi
.H\J

C)

\f,

aaa

aa

C)

t1

aa

.f,

=c=()
:o
-o
A
V
!U

!lR

'Efi E .9
Ee '^ =
j

"E
E
E
;i
.;

g;
.'>

E'a
x
trF E
F
.=
E ts

.s E
e
q .;
4't^
.E,q F 5
:jJ
5
dx g
5
H
ss'X
o

n
EE
'E U
d

nd
.*YX
:aE
v
.=
'HgR
c)

6so
&
FE4
g

-F5
EcP
ti9o.
v-

cd;i-VVH

qc

tr .=

i '=
5'-t
t;

5X

rr

9Ets
E.H d
.(r

-No.
X

9"'A:
;i.-..=

s= -H qiiE..!
E
,si'. ?

n
g; E
a
8o

hg '
'<

a)H.i*u

,:6.

c)

b
o

FoOgE
Qa.,FY
o.!
o oE,c
'S".F

': E 8.5 o.E

E U F ';e5'F"ql
F .'c H qA.
F FaX

$?

I f

'=-

A-

.:a'oH
v

,c :

bo

C)

aij

vdNl':Y6tss

c'i
(a)d
.=

C.,
.d

?o&E

'3'a
Fqr
trg

!
ii.ts

'JD^

vii

E
EA

,*

+t

i^Yd
.d*F.-

)Cg

't-o
a.x

'#

Eb's;
"q Fg

-()C
- oo_d
49()
-H
F] E'A

oxJI
rrl

O(;i()c)
()Or-,X

di:.:

.i .E 'N
EhSYo
-

t-r -

'd

F(;=t{
a)(g

-.

.!
)cg

!r

'J:L

'^3s.9
;:'oPd

C)

d
i<

v
F
C!

t^
C]

oa

C)()

O
d

VL

-tr
L()

X
()

)cS

roo

oc.
!q)
ADtr
()'-1
|rE

ii

Fsees *erE

to"!gTFEz5r'rgE
EE*
*
il:g * e
'i
E F.g b N.' .E I
3
eDeECF-*>h,nO.

EgxEfi:5:i=ii
sH9P-fr

9nrvO.-CrE{d,l
*J.-C)-O-O(g(=.Y
r'E=O=E'gtro._c

z'8" E g E 8. A a.g,E"

EE$ggsE.55EB
ed.ra';5r-,A ?,.8
t6,Je
"

.p V

ia
+(

a.)

l)ezvoltarea durabilS: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Creqterea qi adaptarea continud a structurii fizice qi a proceselor de productie a sistemelor

economice au fost dependente de dinamica capitalului social gi cultural (Figura 25B* & C) ca
pdrli componente ale sistemelor socio-economice. Desigur cd dinamica capitalului social qi
cultural a fost condifionatd de logistica qi facilitdtile pe care capitalul construit le putea
asigura la un moment dat Ei intr-o foarte mare mdsurd de interacliunea directd a populaliilor
umane cu toate componentele mediului fizic, chimic qi biologicicapitalului natural.

in

dezbaterile care au avut loc in ultimii ani pe probleme de ecologie economicd s-a
formulat qi s-a argumentat punctul de vedere dupd care capitalulas social qi cultural este de
fapt rnterfata dintre capitalul natural pe de o parte qi capitalul construit pe de alta parte
(Costantza R., 1989; Berkes F., Folke C., 1994; ostrom R., 1990; Gadgil M., 1987; Gadgil
M., Berkes F., 1991; Cairns J.,7997,1996; Leopold 8., 1990; Costantza et al., 1996;
Lubchenko J., 1998; Sanderson S., 1996).
lnterpretAnd complexitatea sistemelor socio-economice ca mai sus (vezi F-igura 25) facem
un pas semniiicativ in intAmpinarea cerinlei formulate cu rnultb insistenld in ultirnii ani atAt
de cdtre factorii de decizie cAt qi unii membri ai comunitdlii academice, pentru a schimba
semnificativ modul de abordare a relaliei o'om <+ mediu" qi ?n speciatr felu1 de anahzd.,
proiectare gi construire a capitalului fizic, respectiv de a dimensiona schimburile materiaie
gi energetice ale acestuia cu "mediul"/capitalul natural.

Aplicarea analizei sistemice este singura cale de a identifica corect sisternele socioeconomice, pozilia qi relatiile lor cu toate componentele capitalului natural qi implicit de a
integra populatiile umane impreund cu capitalul social qi cultural in structura modelului
homomorf general- Credem cd din punct de vedere conceptual aceasta este calea de a
intcgra riguros "dimensinnea uman6" in abordarea qi solu{ionarea multiplelor gi dilicilelor

.--'-'" In tnultc iucrdri de economie ecologicd (Costanl.za

R., Daly lI., 1992; Berkes F., Folke C., 1994) termenul de
"capital urnan". Aceqti termeni au fost folosili pentru a desemna: modalitdlile
"naturii" Ei universului, normele de eticd, rnoral5, organizarea social5, institufir,

capital culiural este sinonim cu cei

c1e

de abordare gi rntetpretare a
tehnologii, cunoagtere, nivelul de educafie/aptitudinile profesionaie, tradifii etc.
Pe mdsurd ce "dimensiunea tmand" era mai serios qi eficient integlatd ca o dimensiune majord in analiza sistemicd
aplicatd sistemelor socio-economice 9i rela{iilor lor cu "mediul" s-a srmlit nevoia diferen}ierii unor valiabile specifice
"sistemulut social" cat'e sd rellecte diversitatea organizdrii sociale gi institufionale. ln acesf sens, pentru ictul de
variabile care reflecti organizarea social5 s-a folosit conceptul de "capital sccial" (Coleman J. S., 1990) iar pentru cel
institulional cel de "capital institulionai" (Ostrom, 1990). Ulter.ior, Berkes F., Folke C. (1994) utlhzeazd. tennenni de
"capital social" in sens larg pontru a putea include atdt varitrbilele care clescriu organizarea sociald c6t gi pe cele care
descriu infrastructura institulionald a "sistemului social".
in aceste condilii, variabilele care reflectd sistemul dc valori, de norme morale qi de eticd, filozofia asupra
natuliilmediului qi universulrti, religia, ounoqtinlele hadiJionatre privind procedeele qi mijloacele c1e utilizare
"durabil[" a resurselor naturale", bazcle de cunogtinle qi date care s-au dezvoltat prin derularea programeior de
cercelare a sistemelor ecologice, a sistemelor sociale ,si oconomice gi nu tn ultimul r6nd, a progpamelor do clezvoltare
tchnoiogicd, ar reprezenta in sens strict "capitalul cultural/urnan".
In acest volum propunom ca modelui conceptual aplicabil analizoi sisfcmicerholiste a sistemelor socio-economice $r a
rela;iilor aoestora cu componentele capitalu.lui natural, sd integreze (Figura 25F & C) doud compartirnente distincte:
capitalul social qi capitalul cultural, oare ?n fond reflectd suportul organizatoric, instifu{ionai, cognitiv, norrnativ gi <le
valori prin care popula{iile umane au detorminat o anurnitd structurd qi poziiie a sistemelor socio-economice in cadrul
ierarhiei sistemeior ecologice, respectiv au aclionat gi vor acfiona ca factori tle cornancld cheie pentru dinarnica
acestei ier aihii organizatorice.
144

rJL

Dezruoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

problemepecarelegenereazdcreqtereaeconomic5,creqtereaefectiv"@
tranzi[ia globald.
Recunoaqterea interdependenJei dintre compafiimentele modelului homomorf trebuie sd
stimuleze qi sd orienteze demersurile factorilor de decizie $i politicienilor in sensul
dezvoltdrii gi perfecfiondrii organizdrii sociale qi institufionale, educafiei qi formdrii resurser
Llmane, sistemelor informalionale suport qi restructurdrii, respectiv recalibrdrii capitalului
construit pentru a-l compatlbrltza cu structura qi capacitatea productivd gi de s,port a
capitalului natural.

Analiza modului de orgarizare spafio-temporald a sistemelor socio-economice nafionale a

ardtat cd acestea sunt de fapt complexe de ecosisteme (Tabelul 3) in componenfa cdrora
se
intdlnesc ecosistemele construite qi dependente strict de resursele auxiliare de energie
procum qi o mare varietate de ecosisteme antropizate. Am ardtat de asemenea cd ele s-au
construit in urma unui proces indelungat, determinat qi controlat de cdtre populaliile
'mane.
de substituire parlial[ sau totald a sistemelor ecoiogice naturale qi seminaturale.
Ca sisteme dominate de cdtre populaliile umane, sistemele socio-economice se dezvoltd ?rr
cadrul unor structuri sau refele de sisteme ecologice, care au constituit matricea 1or sr.rport.
Se inlelege cd aoeste sisteme dominate de populafiile umane iqi pdstr eazd caracterul de
srsteme dinamice (vezi 1.6).
t

in

ceea oe priveqte dinamica sistemelor socio-economice considerdm necosar ca in acest

subcapitoi sd subliniem cdteva coordonate care p6nd in prezerfi au determinat sensul general
al procesului qi asupra cdrora credem cd va trebui sd se acfioneze in viitorul apropiat-pentru
a schimba traiectoria qi a orienta dinamica acestora cdtre un model durabil de dezvoltare
sooio-economicS.

o
a

ri

Extinderea continud in spaliu prin substituirea totala sau parfialS a componentelor

regim nalural qi seminatural ale refelei ecologice qi transformarea acesteia din urmd
sensul simplifi cdrii, fragmentdrii qi restrAngerii conectivitdtii .

1n

1n

Diversificarea qi specializarea structurii interne a sistemelor socio-economice, creqterea

densitdfii fluxuriior materiale qi energeiice qi a volumului de bunuri si servicii cu valoare
de piagd.

Multiplicarca canalelor de absorbfie a resurselor regenerabile qi "neregenerabile" qi a

serviciilor produse de cdtrc componentele capitalului natural qi respectiv creqterea
densitdfii fluxurilor materiale qi energetice la nivelul fiecdrui canal.

Multiplicarca qi diversifiaarea canalelorl"surselor punctiforme" $i a zonelorl"surselor

difuze" de dispersie ?n compartimenteic unitalilor hidrogeomorfologice (in special
cursuri de apd qi lacuri; apele litorale marine qi oceanice, litosferd) qi ?n troposferd, a
produi;ilor secundari carerezultd in procesele tehnologice qi o germd Iarg6 Oe activiiati
11a
I J-l

llezvollerea durabil[: teorie

Ei

practicd (Vol. I) - Capitolul 2

umane, a produ$ilor finali cu utilizare speciald (pesticide, detergenfi, CF-C" etc.) Ei a

oelor uza[r dinpunct de vedere tehnic qi moral precum qi a entropiei.

Tendinfa genoralA dc cregtere a ratelor de transfer material qi energetic din sistemele

socio-economice in troposfer[ qi in compartimentele unitSlilor hidrogeomorfologicc
asociat cu perturbarea circuitelor biogeochimice locale, regionale Ei globale a multor
macro qi rnicro elemente (vezi 1.5.).

Absorblia qi acumulareaa6 sau concentrarea resurselor minerale neregenerabile sub

Ibrmd de "deqeuri" sau intr-o serie de componente aie capitalului construit ?n sistemele
socio-economice concomitent cu epuizarea stclcurilor delinute de cdtrc componentele
capitalului natural.
Regionalizarea qi globahzarea sistemelor socio-economice ca efect al creqterii gradului
de interdependen{d dinlre ele are pind in prezent ca suport globalizarea bazinului de
aiimentare cu resurse neregenerabile qi regenerabile a {drilor dezvoltate gi respcctiv
globaltzarea piefei de destacere a produsclor industriale generate de cdtre sistemele
economice ale acestor fdri. O noud traiectorie pentru dinamica sistemelor sooioeconomice se impune in viitorul apropiat care sperdm c'a va schimba profund
semnifi ca{ia procesulur de globaTr'zare.

a6

Aceste fenornene care, aqa cum am ardtatin capitolul 1.5, sunt normale pentru anumite lanfuri trofice iii canale de
transl-er din ststemele ecologice in regim natural indicAnd rolul unci serii complexe de populalii sau module

trofodinamice in procesul de ciclare au, in cazul sistemelor socio-economice care in inare sunt lipsite cie
infrastructura tehnologicd pentlu reciclare sau reutilizare, un efect de "linearizare", adicd transferui metalelor din
str-rcul neregenerabil al capitaluiui natural intr-un stoc noregenerabil care s-a constituit in sistemele socio-econbmice.
Reanrintim cd tninereurile sunt resurse neregenerabile la scara de timp la care analizdm dinamica sistemului socioeconomic (vezi 1.7) iar deqeurile solide minerale stooate in structrra sistemului socio-economic nu sunt inc6 sau sunt
numai intr-o micb proporlie reciclale.
134

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I)

Capitolul

2.2 DINAMICA SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE: FACTORI ENDOGE]V

SI
EXOGENI
Dinamica Si dezvoltarea sistemelor socio-economice este un proces complex, controlat cle
cdtre populaliile umane dar care se deffisoard in interiorul ierarhiei siitemelor ecologice
si in limitele capacitd{ii de suport ale acestore, respectiv a ecosferei. Ca orice siitern
ecologic, un sistem socio'economic trebuie sd parcurgd tn pro"ttui dezvoltiirii doud etapel
distincte: a) cresterea econornicd/"dezvoltarea cantitativd si calitativd"
$i b) evotulia iaui
perfeclionarea structurald sifunclionald/"dezvoltarea calitativd" (vezi I.6).

Aqa cum am subliniat deja, toate sistemele socio-econornico s-au menlinut p6nd in prezent
?n etapa creqterii economice chiar dacd unele dintre ele (1arile dezvoltate) au depaqit
iimitele
capacitdlii productive qi de suport ale capitalului natural-propriu. Acestea din urmd s-au
men{inut in fazele de creqtere economicb prin extind erca bazinelor de alimentare cu resurse
la scara intregii ecosfere qi determinAnd evident stoparea sau reducerea ratei de dezvoltwe
pentru majoritatea {drilor ("ILrt in curs de dezvoltare").
Factorii de comandd" aare au detetminat qi determind dinamica/dezvoltarea sistemelor socioeconomice pot fi grupa{i in doud categorii principale: a) exogeni qi b) endogeni.

a) in

categoria faotorilor de comandd exogeni trebuie si includem pe de o parte factorii

cosmici qi geologici (vezi 1.2) care au modulat dinamica ecosferei iar pe 6e altd parte
dinamica ecosferei insdqi qi a componentelor sale (inclusiv sistemul climatic)

Procesul de coevolufie la care ne-am referit inparagraful anterior este de fapt un proces
de codezvoltare care in primul r0nd a presupus qi presupun e adaptarea sau corelarea
dinamicii sistemelor socio-economice lalcu dinamica Ecosferei gi a componentelor saie.

b) in

categoria factorilor de comandd endogeni care au determinat in mod decisiv ritmul

dezvoltdrii sistemelor socio-economice, cu precddere in ultimele doud secoie. trebuie sI
ludm in considerare trei dintre ei:

i- dinamica exponenfiald a efectivelor populafiilor umane,

ii. dinamica nevoilor materiale gi nemateriale ale membrilor

populaliilor umane,
corelat cu dezvoltarea organizilrii sociale qi institulionale,
iii- dezvoltarea mijloacelor qi tehnologiilor (T) performante de acces qi de utilizare a
resurselor regenerabile qi neregenerabile precum qi a serviciilor asigurate de cdtre
componentele capitalului natural.
l'orfele i qi ii reflectd de fapt dinamica capitalului social iar iii dinamica capitalului cultural.
De asemenea echivaldm ii cu rata cle consum a resurselor exprimatd prin consumul
specific
per individ urnan (A).
Problema pusd in discufie in cadrul acestui subcapitol a fost formulatd qi discutatd in
diferite
variante cu precddere in ultimele trei decenii. coevolufia sau codezvoltarea sistemelor
135

Dezvoltarea tlurabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

socio-economice qi a ierarhiei sistemelor ecologice va fi discutatd din punctul de vedere al

somnificaiiei Ei efectelor reciproce in subcapitolul 2.3. In consecinld, am considerat util
pentru scopul pe care-l urmbrim, sd ne concentrdm in cele ce urrneazS asupra aciiunii
corelate a celor trei factori'de comandd endogeni menlionafi mai sus.

AnaiizAnd aceastd interdependenfd dintre fortele interne ale dezvoltdrii sistemelor socioeconomice vom ajunge in mod inevitabil in situalia de a recunoaqte cd din primele decenii
ale acestui secol, c0nd de fapt a fost depdqit plafbnul de 2.10e indivizi pentru specia Homo
sttpiens, dinamica exponcnfialS a efectivului a preluat treptat roh,rl oheie caforld motrice a
dezvoltlrii s ocio-economice.
Progresul tehnologic (T) a urmdrit in ultimele doud secole aproape exclusiv pe de o parte
performanla in a substitui componentele in regim natural qi seminatural ale capitalului
natural, iar pe de altd parte aocesul la resurse gi cregterea ratei de utlltzare a acestora.
Progresul tehnologic a permis astfel diversificarea gamei de resurse regenerabile (inclusiv
solul Ei apa) qi a celor ncregenerabile (combustibili fosili qi minereuri) utilizate qi intr-o
lbarte mare mdsurd creqterea densit5fii fluxurilor energetice qi materiale [A:f(T)1.

in

moci direct, stimnlarea accesului la resursele q;i serviciile asigurate de cdtre capitalul
natural a determinat perfeclionarsa organtzrani sociale qi institufionale, respectiv a structurii
Ei funoliondrii sistemelor socio-economice, oeea ce a oondus la crcarea premizelor pentru
ridicarea standardului qi a speranlei de viafd. Aceste schimbdri in structura gi performanfcle
funclionale ale sistemelor socio-economice au creat la r0ndul lor condi;iile pentru creEterea
exponenfrald a efectivului speciei umane (Figura 268).

In-consocinld, putem consemna oa un fcnomen real dependenfa dintre elbctivul

umanc

+
(LN,,.
t-1

unde Nt

spe

cier

- efectivui unei popuialii date, i:1.."rr - populatiiie umano, t

timpul) qi creqterea volumului de resurse absorbit din capitalul natural, exprimat

cie

consumul specitic pcr individ uman (A)"

Ilr,, = -f(A)
Creqtcrca exponenfiald a efectivului speciei umane a determinat prin feedback pozitiv
accelerarea procesului de de;rvoltare (chiar dacd diferenfiat) a sistemelor socio-economice
pe dircc{ia indicatd in2.1i;i aceasta s-a concretizatnunumai in extinderea la scard spafiald a
acestora

lnl

ci qi in evolufia aproape similard a cantitdfilor de t.rurr*l}uN,,

Ll-I

iextrase

din

componentele capitalului natural.

Creqterea exponen{i aI6 a efectivului specier umanc a constituit astlbl un stimul permanent
pentru a susfine cercetarea qi dezvoltarea tehnologicd cu scopui de a diversifica accesul q;i a
maximaliza densitatea fluxurilor materiale qi energetice respeotiv de transformare a
capitalului natural.
136

Dezvoltarea dulabild: teorie qi practic6(Vo1. I) -Capitolul 2

(0p.lerTruu

armun rarlelndod ltu\rt osJe

v)\o

h^
N;
.r{

(opruTIIru)

rueurn !orlslndod lnlrlcoya

r'cqfsri

ar -b
r,
{,

5>
odl 'r

oo.
o^,

ts
-o

+I

di
l"j
+J
(Jt:.1
&rn

-(,

od
()';
trj(
a
uic

-7
:\N
i

:f+
_e{

I
I
I
I

{l*

l{?

Di!r
I
I

!! t!

.EL
E6-

E
*

ori

^i
xq
00
E8
qZ
o

0,
Fo-lH
ub0

.:z

&ts
n .!t
'g

Zna
.r{::
F-

iq
+

qE

I
I
I

I
I

E
(j

n
I

i
I

tr
d

rtr

'Ai
d,

-g
.i
N

$
141

Dezvoltarea dru'abrld: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

Se inchide qi se reia perrnanent

intr-un alt plan cercul de influente pozitive (Figura 26A)

dintre factorii de comandd endoeeni care deterrnind sensul qi rata dinamicii sistemelor
socio-economice.

sn
) Aly

Figura 26 A Interacfiunea factorilor de comand[ interni ai dinamicii SSE""

Mai sunt necesare cateva precizdn suplimentare pentru a evidenlia un decalaj semnificativ
qi
care se amplificd rapid, intre ritmul de reinnoire tehnologic5, destinalia qi
respectiv
performanfele tehnologiilor pe de o parte qi rata de creqtere a
mdrimii populafiilo, u*un. p.
de altd parte.

'

o
r
'
I

Progresul tehnologic pdstreazd,in linii mari aceleagi caracteristici qi

obiective care l-au
catactetizat incd din primele faze ale "revolufiei industriale": pdstrarea
unor presupuneri
eronate dupd. care "resursele mediuiui" qi capacitatea lui de suport sunt
nelimitate qi, in
consecin{a, obiectivele sale vizeazdmaxirnalizarea absorbliei resurselor
de materii pri-"
qi energetice in procesele tehnologice pentru maximalizarea producfiei de burruri qi
servicii cu valoare de piafd.
cre$te decalajul dintre standardul de viafd tipic
fdrilor dezvoltate, bazat pe supraconsum
bunuri
qi servicii qi standardul de viafd stiucturat cn precddere pe satisfacerea
-de
minimd
a nevoiior de ordinul I din fdrile in curs de dezvoltare.
Modificdrile semnificative in structura qi capacitatea productivd, a capttalului
natural
global in sensul stopdrii qi chiar reducerii
5-10yo o ratei de regenerare a unora dintre
"u
resursele alimentare de bazd".
intdrzierea sau performanfele modeste in orientarea sectorului tehnoiogic

in sensul

dezvoltdrii infrastructurii ftzice pentru "reciclarea" in interiorul srstemelor

socioeconomice a materiilor prime neregenerabile absorbite din componentele
capitalului

natural.
Dinamica rndrimii populaliilor umane are qi pare sd pdstreze,
demografice cficiente, caracterul exponenfial

in absenla unor politici

in consecinfa, se poate spune o[ procesul de dezvo I?are afbst insofit in ultimele decenii
de o
serie de fenomene interne la nivelul sistemelor socio-economice
deterrninate sau amplificate

de creqterea mdrimii populaliilor umane qi care au influenlat negatrv structura gl

'

funclionarea capitalului

natural

Credern cb avem mai mult decAt oricAnd nevoie de tirnp (probabil

30-50 ani) pentru a
reorienta cercetarea qi dezvoltarea tehnologicd asupra problemelor
care derivd din
recunoaqterea faptului cd resursele neregenerabile minerale
sunt epuizabile dacd men{inem
138

l)ezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vot. I)

)AJ

:lor

Capitolul 2

actuaitrlprocesde..lineariZare,,sautranSferunidirecfio'ut
scara geoiogic5 de timp in componentele capitaiului natural intr-un alt stoc nereciclabil
din
structura sistemelor socio-economice qi de a dezvolta sisteme de conversie a unor
resurse
aiternative de energie in care se prodnce energie netdal. Timpul este necesar pentru
completaroa cunoaqterii modului de funclionarc a capitalului natural, a capacitilri
lui
productive qi de suport qi pentru a infelege consecinfele schimdrilor survenite ?n
struciura qr
Iunc{ronarea aoestuia ca rezLtltat aI impactuiui dezvoltdrii socio-economice. Se
aqtoapia
astfel ca in structura capitalului construit, cultural Ei social sd se producd modificd.
proflrnde care sd redimensi aneze raporturile dintre capitalul natural pi ,irt"*.1e
socioeconomice.

$1

tiv
pe

au

:ri
in
ne

;i
m
i5
al
:e

il
)-

Pentru a "c0qtiga" acest interval mirurn de timp necesar parcurgerii etapelor critrce
ale
"ttanziliet globaie" se impune o anahzd, mai atentd a unui set de .scenarii privind
evolufia
dernograficd qi a consecinlelor potenliale asociate acestora precum qi a opliunilor pentru
a
controla qi stabiliza acest factor de comandd critic. Acesta ar putea fi gn cadru la care
ar
trebut sd ne raportdm atunci cAnd evaludm avantajelc qi dezivatqele ceiui mai probabil
scenariu de evolufie demograficd in RomAnia.

Cu doud mii de ani in urmd, efectivul speciei umane nu deplqea 500 milioanc indivizi.
Acesta a cresout lent qi s-a dublat intr-un interval de 18 ,secole, atingand la slbrqitul
secolului XVII nivelul de 1 miliard de indivizi. Au fost necesari numai t:O de ani pentru
ca
efbctivul spcciei umane sd se dubleze dinnou (2 miliarde in 1930) gi numai 60 de ani pentru
ca acesta sd atingd nivelul de 5,29 miliarde de indivizi (in 1990) <tin c,are 78o/o
fiincl loiuito'
ar fdrilor in curs de dezvoltare*. La actuala ratd. de creqtere a efectivuiui speciei umanc
se
estimeazd cd 97 rnilioane de oameni se adaugd anual populafiilor umane qi .a in
ultimul
deceniu al acestui secol efectivul global va spori cu aproape 1 miliarcl de indivizi.
Datoritd faptului cd presiunea sistemului socio-economlc uman asupra componentelor
capitalului natural se diversificd qi creqte o datd cu creqterea efectivelor populagiilor umane

gi a nevoilor individualc, precum qi datoritd acumuldrii unui lbarte bogat material

faptic care
ilustreazd natura qi amploarea impactului dinamicii sistemului socio-economic .r,,,'on asupra

caprtaiului natural. calitdfii aerului qi apei qi in mod implioit asupra calitdlii populaliilor
urrlane s-a conqtientizat, cu precddere in ultim e\e 2-3 decenii, de cdtie experlii
in-domeniu gi

ri
a7

,l.T

Temrenul a fost folosit de cdtre H. T. oclum in cadrul analizei asupra solufiilor viabile pentru problema
cr-itic[ care
vtzeazd asigurarea consumur.ilor energotice pe termne lung.
/1.-__-\ p

Unde: A - cantitatea cle energie

produsd in sistemul de conversie.

B - cantitatea de energic necesard pentru a menfine intregul lan!

de producJie a energiei (include costurile

energetice penfi:u accesul la resursa primarS, intrefinerea qi tunctrionarea sistemului
de conversie iii costur1le
pentru limitarea efccteior directe gi indirecte/controluidispersiei ..deqeurilor").

LJn sistem este eficient gi poate fi considerat o solulie pe termen lung numai
dacd raportul A/I) ia valori in cl.*cnrui
1z-+7.in csrcetarea tehnoiogicd cle proiil obieclivul este de a diI'ereitria tehnologiile cle produclie n energier in cair.

raportul A.El -+ 4.
. in
categoria fdrilor in curs de clezvoltare nu sunt incluse
fdrile europene, America de N.rrd, Japonia, Sineapor.e
Austraiia qi Noua Zerelandd.

l3tr

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

dec6treoparteafactori1ordedecizie,cdviitoru1sistemu1uii*@
depinde intr-o foarte mare mdsurd de dinamica efectivului popuiafiilor umane. in ansamblul
factorilor de comandd alogeni qi endogeni care condifioneazd, dinamica sistemului socioeconomic global se recunoaqte cd cel pulin pentru orizontul de timp 50-100 ani, efectivele
populaliilor umane (\,) vor avea rolul cheie.
AEa se explicd de ce specialiqtii in demografie qi ecologie umand procum qi organismele
speciaiizate ale "Nafiunilor Unite" au acordat in ultimul deceniu qi acordd in continuare o
atenlie deosebitd anabzet dinamicii efectivelor populaliitor umane, identificdrii tendin{elor
rnajore qi consecinfelor 1or, precum qi a unor opliuni de control eficient a acestei dinamici in
acord cu capacitatea productivd qi de suport a ecosferei.

Dtnamica efectivelor populafiilor umane este dependentS, ca qi in cantl populafiilor oricdrei

alte specii, de rata a trei fenomene demografice independente: fertilititea, mortalitatea qi
dispersia spaliald precrim gi de raportul dintre ele.

Dezvoltarea tehnologicd

qi respectiv maximahzare:a absorbliei

resurselor materiale

qi

energetice (regenerabile Ei neregenerabile) ale capitalului natural, asociate cu perfbclionarea

mijloacclor de asiguraro a nevoilor de bazd (predominant fiziologice) qi de asistenf[
medicald qi socialS, au favorizat acliunea factorilor de comandd care au modulat cele trei
l'enomene demografice astfel ?ncAt rata de creqtere a majoritalii populaliilor umane s6 fie
pozitivd iar dinamica efectiveior 1or in ultimui secol sd fie de tip
(Figura 268).

"*pott"niiul

Studiile de prognoz1. care s-au efectuat ?n uitimii 4-5 ani pe de o parte asupra dinamicii
efbctivului global al speciei umane iar pe de altd parte asupra populafiilor umane distribuite
in 12 regiuni geografice ale planetei au luat in considerare fenomeneie demografice indicate
anterior qi domeniile in care ele s-ar putea modifica cu cea mai mare probabilitate (Lutz qi
coi., 1993).

in

functrie de valorile probabile ale celor trei variabiie reprezentate de cdtre fenomenele
demografice fundamentale, Lutz qi col. au dezvoltat qi analizat 9 scenarii privind dinamica
efectivului global al speciei umane qi respectiv dinamica efectivelor populiltilor umane din
cele 72 regiuni geografice considerate (Tabelul 5). Scenariul cu vaiori minime prognozate
presupune cd fertilitateava atinge nivelul de 1.8 copii per femeie pAnd in anut )OZi gi 1.7
copii per femeie p6nd in anul 2100, iar scenariul cu valori maxime presupune cd fertilitatea
va rdmdne Ia nivelurile nafionale atinse in 1990 ceoa ce va insemna 4.3 copii per femeie in
anul 2025 (Pop. Reports, 1992; Lutz, 1 993).

Multe dintre analizele care se adreseazd, dinamicii sistemului SSEGI. sau celor regionale
rau insd ca termen de referintd scenariul cu valori medii prognozate qi care Je fapt
presupune cd pAnd in anul 2025 fertllitatea v& avea valoarea medie de 2.i copii per
femeie gi
in 2i00 valoarea de 2.l copii per femeie (Tabelul 5).
-

Srstem socio-economic global.

140

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicb (Voi.

;
lul

c:le

'le

i) - Capitolul

Tabc'lul 5 - Date privind efectivele populafiilor umane din 12 regiuni geografice ale
planetei. din regiuni cu flri in curs de dezvoltare sau dezvoltate qi efectivul speciei
umane (1106 indivizi).

(1'alorile prognozatc corespund scenariului cu probabilitatea cea mai mare;

t-ertilitatea - 2.3 copii per femeie pinl in anul 2025 qi 2.1 copii per femeie pflni in anul
211f

t|) - Lutz, 1993; Pop. Rep ., 1992.

o
0r

in

pi

;l

Resiunea seografic#elobal

1990

2010

2030

2050

140

2t5

322

541

i.

\lirca de Nord

1.

.\frica Sub-Sahariand

502

854

1499

l80t)

-:.
4.

.\mcrica de Nord

277

1aa

J)Z

376

389

141

201

289

30t)

5.

Arnerica de Sud

294

397

5i6

539

6.

.\sia CentralL

197

ata

) tz

442

553

.-\merica CentralS

& Caraibc

A
..;

7.

&. Vesticd

, Asia de Sud

191

1817

2428

2673

159

1396

1722

t612

x.

L'hina

Asia de Sud-Est

518

647

931

85i

10.

Japonia, Noua Zeelandd &

144

152

160

139

345

344

380

289

12. Eurooa de Vest

377

425

416

389

t'

Resiuni in curs de dezvoitare

4149

5819

8167

8624

z',.

Resiuni dezvoltate

tl42

1213

333

i208

5285

7032

9500

9833

& Hons Kons

Australia
11

Europa de Est

GI,OBAL

Dezloltarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

Din analiza tuturor scenariilor posibile se pot desprinde cateva concluzii extrem de utile
pentru poiiticile $i strategiile globale $i regionale care vizeazd traiectoria
rata

$i

transformdrilor SSEGI sau a celor regionale qi nalionale in urmdtorul secol.

("

Efectivul speciei umane

t,, lva continua sd creascd dupd toate scenariile, iar in

II
\i-l
/

2030 va ardta o creqtere de circa 50% (7.9.10e indivtzi umam fala de 5.2g.10e in 1990) sau
o
creqtere de peste nA % (adicd =11.5'10e membri fafd de valoarea de refennf6 din 1990).

Dupd scenariul cu probabilitatea cea mai mare, se aqteaptd o creqtere a efectivului global
pand in 2030 cu circa 80o/o, ceea ce ar insemna un efectiv total de aproximativ 9.5.i6e
membri (Tabelul 5).

Ponderea efectivelor populafiilor umane din {6ri1e

creascS qi va atinge nivelul de 86r/o in 2030.

in curs de dezvoltare va contmua

sd

Extrem de important pentru politicile qi strategiile ce privesc SSEGI este i-aptul cd dupd
toate scenariile ponderea populafiilor africane va cregte cu o ratd mai mare. Astfel, dupd
scenariul cel mai probabil, ponderea populatiilor africane va creqte de 1a l2o/o in anul
1990 la 79o/.in anul 2030 qi ehiar 26yoinanul 2100 (McNeely, tooa1.

t in

aazul majorit5lii scenariilor (cu exceplia scenariului care presupuno menlinerea

nivelului de fertilitate din anul 1990), dinamica tuturor populafiiloi umane va fi as.ciatd
cu un prooes de imbdtrdnire qi acest proces va fi direct proportional cu rata d,e reducere
a
ferri liralii

Desigur cd procesul de imbdtrdnire a populatiilor va avea,pentru acelaqi orizont de timp,

profunde implicatii sociale, economice qi politice. Reducerea raiei cle ereqtere a
populaJiilor pdnd la valori negative, a$a cum se prognozeazd"pentruuneie
fdri dezvoltate
(Franfa, Germania,Italia sau Japonia) asociatb cu extinderei duratei meOii de viafd,
va
conduce ?n mod inevitabil la reducerea semnificativd a componentei productive din
structura populaliilor qi respectiv la creqterea componentei neproductive qi a costurilor
pentru menfinerea acesteia. Pentru aceste
fdri, costurile pentru intrefinerea componentei
neproductive se estimeazd cd vor atinge la mijiocul secolului XXI. nivelul de 1S% drn
PIB fal6 de nivelul actual de 5-l0o/o (Bruce, 1995).

Numdrul de indivizi din totalul efectivului speciei umane, care vor trdi qi vor desfiqura
activitatea in "mediul rural" (sate, comune, agrosisteme) va creqte lent pAnd in anul
2010, odatb cu creqterea efectiwlui total qi va scade uqor dupd acea datd..
Pentru tot intervalul de prognozS, ponderea componentei din rnediul rural va scddea gi
ar
uffna sd reprezinte circa 40yo dintotalul efectivului ?n anul 2030.

Desigur cd" aceste aprecieri generale mascheazd evolufia diferenliatd

acestei

componente ?n functie de specificul celor 12 regiuni geografice sau in

funcfie de cele
doud niveluri majore de dezvoltare. Astfel, oupa oatele celui mai probabii
scenariu.
142

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I)

Capitolul 2

populatia din mediul mral in fdrile in curs de dezvoltare ar putea

"t"qt.landluffiiii
de 3.09'10e indivizj ?r:r anul 2015 qi apoi ar uffna sd scadd u$or pana
la nivelul de 310e
indivizi in jurul anului 2A30, iar in fdrile dezvoltate populafia din mediul rural ar urma sd
scadS continun de la nivelul de 301. 106 indivizi in 1990 La ckca 185.106 inclivizi in
2030. in
aoeste condilii s-ar putea crede cd cel pulin in
fdrile dezvoltate o parte din terennnle
agricole ar putea fi abandonate pentru refacerea relelelor de sisteme ecologtce iii
regim nafitral sau cel pufin s-ar reduce considerabil procesul de extindere a agrosistemelor.

'

Procesul de urbanizare va ovolua ascendent in toate regir-rnile geografice pe fundalr-rl

creqterii efectivelor populafiilor umane q;i a reducerii ponderii componentei drn mediul
rural. Este de aqteptat ca ponderea populafiei umane carc va locui qi va activa in
ecosistemele urbane sd repr:ezinte ccl pulin 60% in anul 2$A
figura 268). Sc
estimeazd de asemenea cd ctca AAYo din cregterea populaliei urbane sd fie asiguratd
de
migralia popula{iei din mediul rural.

Prooesul de urbanizare intensd presupune in mod obltgatoriu pe de o parte creqterea ponderii

srstemelor urbane, strict dependente de fluxuri materiale qi energetice auxiliare ("sistemele
patazrt" atAt pentru celelalte componente ale SSEG1 c6t'qi peniru componcntele in regim

natural ale capttalului natural), rar pe de altd partc distributia spafiald a acestora cu
prccldere in zoneie de coastd ale m[rilor qi oceanelor sau pe cursul marilor fluvii. Tn cazui
in care se vor menfine lirnitcle actuale de proiectare, construcfie qi managemenl. a
ecosistemelor urbane (sisteme transport, canaItz,arc, aiimentare cu apA., colectarea g1
procosarea degeurilor solidc, sisteme de tratare a apelor uzate etc.) atunci iste de
aqteptat oa
hazinul de originc pentru fluxurilc materiale qi energetice sd se extindd excesiv de mult
(proces care in mod inevitabil va determina simplificarea structurii capitalului natural
)
asociat cu supraexploatarca resurselor regenerabile qi neregenerabile qi respectiv a
serviciilor asigurate de cdtre componentele capitalului naturil precum qi deteriorarea
calitdlii aerului qi a stdrii de sdndtate a indivizilor umani. Credem cd asigurarea viabilitdfii
SSEG qi a oelor icgioiiale va fi striot dependentd de transfognirile rapiCe gr prcf'ncle in
modul de proiectare qi gospoddrire a ccosistemelor urbane, de nivelul cunoaqterii acestora, a
inrjloacclor ingincreqti qi nu in ultimul rdnd pregdtirea resursei umane de specialitate pontru
un nou mod de abordare in proiectarea qi rnanagementul aqezdrilor umane.
Pentru a inlelege semni{ica}ia ooncluziilor enumerate anterior ?n activitatea cle elaborare q;i
aplicare a politicilor q;i stratcgiilor de control a dinamicii SSEG qi respectiv a celor regio'aie
;i locale estc absolut necesar sd se analizeze au discemdmdnt datelc gi cunoqtintrele existcntcr
(chiar dacd in multe aazurr reprezintd rezultatul unor estimdri cu un grad redus cie siguranfd)
despre capitalul natural gi capacitatea productivd qi de suport a colxponentelor sa1e.

Populafiile umaneutllizeazd direct sau indirect aproximattv 40Yo din producfia primard a
sistemelor ecologice terestre (Vitousek et al, 1986). in intervalut tqSO-1984, produclia
de ccrealg per cap de locuitor la nivel planetar a crescut cu 4AYo iar in apioximaiiv
aceiaqi interval (1950-1 990), aprovizionarea per cap de loouitor ou carne de vita
Ei de
oaie a crescut cu26oh. Capturile modiale de peqte au crescut cu circa 4.6 oriin aoelaqi
interval. l)e asemetrca, in intervalul 1950-1991 se estimeazd cd, consumul cle masf,
lemnoasd a crescut de 2.5 ori (Durning, 1994; McNeely, 1996).
1 tra

I +.1

Dezvoltarea durabil5: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

In marea lor majoritate, analiqtii din domeniul resurselor naturale consrderd cd sdrdcia
cste principala cauzd. a deteriordrii capitalului natural qi a mediului abiotic. Fdrd anega
aceastd constatare, aniliza din ultimii am (Kennedy, 1993) evidenfiazd. un alt adevdr
(mulli ani ascuns sau neglijat) care constd in faptul c5. supraconsumul din {6rile
dezvoltate este intr-o mai mare mdsur[ rdspunzdtor de deteriorarea capitalului natural q;i
a mediului abiotic.

in medie, s-a estimat cd intr-un ciclu mediu de viafd un individ din SUA are un impact
de 2 ori mai mare decdt un suedez, de 13 ori mai mare decdt un brazilian, de 35 ori mai
mare decdt un indian. Pe baza unor asemenea estimdri se poate aprecia cd flrile
dezvoltate chiar dacd au in prezent sau iqi vor menline in orizontul de timp de 50-100 de
ani efectivele populatiilor la nivele relativ sc5zute qi stabile (Tabelul 5), au qi vor
continua sd aibd un impact mai rnare decAt sau cel pulin echivatrent cu firile in curs de
dezvoltare (Shiva et al, 1991;McNelly, 1996).

Existd date consistente privind o serie de indicatori care sugereazd cdrcta de regenerare
a resurselor naturale de cdtre componentele capitalului natural a fost atinsd deja sau
chiar depdqitd. Astfel, in oeea ce priveqte nivelul capturilor de peqte, datele aratd ca
acesta atinsese in 1989 nivelul de 100.106 tone pentru ca in 1993 sd scadd cu circaTo/u
fafd de nivelul din 1989. Produclia de cereale pe cap de locuitor a scdzut cu circa 11%in
intervalul 1984-1993, iar <;regterea economicdmondi'ald,ascdzut de la rataanualdde3,/a
in perioada 1950-1960 la aproximativ 7o/, in deceniul 1980-1990 qi la mai pu{in de 1o/o
dupd 1990 (McNeely, 1996).

Aproximativ 1/3 din uscatul planetar este fblosit pentru producfia de resurse alimentare,
din care 1.5'10e ha este folositd <;a teren arabil (Kendall & Pimental,1994; Doos, 1gg4).
-Aceastd suprafafd cu potenfial productiv ridicat este de agteptat si se reducd prin
extinderea SSEGI qi prin degradarea solurilor ca urmare a supraexploatdrii. Pentru viitor
se poate conta pe o suprafald suplimentard agricold de aproximativ 1 .5-I.7.10e ha dar
aceasti suprafald s-ar putea obline prin conversia ecosistemelor forestiere tropioale cu
soluri cu potenfial redus, a terenurilor in pantd qi a celor din regiuni semi-aride.
Utllizarea acestora se considerd cdva depinde de dezvoltarea, perfecfionarea qi aplicarea
biotehlologiilor.

Necesarul global de apd pentru uz casnic, industrie qi agriculturd a crescut anual cu o

rat5 de 2.3% pe an, dublAndu-se la fiecare2l de ani qi sunt indicti cdrata de utilizare a
acestei resurso este aproape de nivelul ratei de regenerare.

Dacd oonsumul pe cap de locuitor scade ih multe zone din "lumsa a trera", 83% din
venitul mondial este concentrat in momentul de fafd in mdinile a 20% din populafia
planetei qi anume ?n mdinile acelora capabili sd mobilizeze qi sd absoarbd resursele la
scara intregii ecosfere, fiind pe termen mediu imum la consecinfele supraexpioatdrii
locale (Dasmann,

797

5).

Constatdrile privind starea actualS a principalelor resurse asigurate de cdtre capitalul

natural global qi tendinlele de evolutie a acestora sunt luate in considerare atunci c6nd se
t44

Dezvoiiarea dulabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

incearcd sd se propund solufii alternative pentru problema cheie a urm5toarelor ?+

decenii, Qea care vizeazd "efectivul maxim suportabil pentru specia umand qi
mecanismele de stabilizare a dinamicii acestuia sub nivelul maxim de suportabilitate".

in funclie

de mdsura in care se iau in considerare unii sau a11ii dintre lactoqr de

comandb asociali forlei motrice care a imprimat sensul qi viteza dinarnicii SSEGI. cn
precddere in ultimul secol, se estimeazd mai multe niveluri maxime pentru efectivul
speciei umane care at 1i compatibile cu capacitatea productivd qi de suport a ecosferei gi
respectiv a capitalului natural (Tabelul 6).

Noti:Viabi1itateaSSEG1ascaradetimpdeseco1eqimileru
in primul rAnd strict qi direot dependentd de elicienfa controlului dinamicii efectivului
peciei umane sub nivelul de 10-i 1'l0e indivizi ceea ce in fapt va presupune in orizontul
e tirnp de 50-100 ani admiterea unor costuri ridicate pentru menfinerea componentei
eproductive.
aceastd condilie de ordinul 1 va putea fi satisfdcutd, atunci viabiiitatea SSEGT va fi
ependentd de asemenea de o serie de condifii de ordinul 2 sar-r 3 cum ar Ii: dezvoltarea

;i

consolidarea capitalului natural; redefinirea, redimensionarea qi reproiectarca

itandardului de via{b utilizAnd intensiv principiile Etiinfeior nonnative (etica, morala); o
iscriminare obiectivd intre nevoile materiale Ei nemateriale pe de o parte qi "dorin1e" pe
e altd parte qi nu in ultimul rdnd restructurarea qi retehnol ogrzarca sistemului econornic
producfie, respectiv fundamentarea qi aplicarea unei "noi economii rJe piald"
iarbilitatea, durabilitatea sau "sustenabilttatea" SSEGI qi a componentelor salc
egronale gi locale va fi reald numai atunci cAnd dinamica acestora se circumscrie in
irnitele capacitdlii productive qi de supofi ale eoosferei qi componentelor salel"Capitalul
{atural", ea reztiltat aI aphelrii unor politici, strategii qi sisteme suport manageriale
fundamentate gtiinlific ,si performante qi, respectiv num a daab factorii de comandd
ici qi geologioi pentru ierarhia sistemelor ecologice (inclusiv SSEGI) nu ag
fluctuafii cu caracter de zgomote (vezi 7.2).

Dezvoltarea durabiid: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Tabelul 6 - Scenarii privind efectivele maxime posibite pentru specia umane

$i
condifiile in care acestea se circumscriu capacitifii productive qi a" suport ui"

Ecosferei.

Scenariul

Structura sistemului economic

Standardul material
pentru caiitatea vietii
Predominatd de structuri industriale/ Standard material
Tehnologii performante pentru (supraconsum) de tip
absorblia materiilor prime qi surselor nord-american.
de energie qi pentru maximalizarea Standard material
acestor fluxuri.
comparabil cu
nivelul rnediu din
Vestfdrile

o
r
r

ff, *ax

1.10e

indivizi

24.10e indivizi

Europene"

Structura sistemului economio Standard material

dominatd de: tehnologii pentru echivalent nivelului
practicarea agriculturii intensive;
industrii asociate sectorului
agricol;
turism - uttbzarea capitalului
natrral qi a celui etnocultural.

mediu actual pentru

densitdlii
fluxurilor materialc qi energetice
p?n'ala sau sub nivelul capacitilfit

Standard

o l)imensionarea
produotive

qi de suport

capitalului natural;

o Lanfuri tehnologice cuplate

5-7.10e indivrzi

fermierii din fdrile

dezvoltate.

dc

via[d.

fundamentat

pe

asigurarea nevoilor

materiale

nonmateriale

=10-l1 10e
indivizi

qi
de

baz6".

pentru reoiclarea produqilor

secundari Ei finali;
O noud economie de piatd.

Scenariile A gi B au numai valoare teoreticd.

C este singurul scenaritt realist care credem cI ar putea garwfia depdqirea perioadei
severd pe care o parcurgo SSEGI incepdnd cu anii 70.

d,e qi,zra

Dez-voltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Caprtolul 2

:, 3 DETERIORAREA CAPITALULT.]I ]VATARAL

: perioada de dezvoltare industriald o 55ff", evolutria procesului de "detasare" sau,

',:qlijare a rela{iilor Si influenlelor recipror:e dintre SSff" e CN a fost tnso(itd cle u
')-(,)ces complementar de modificare
Si deteriorare a structurii Si capac:itd{ii./uncfionale
.iritalului natural, a compoziliei troposJbrei Si componentelot' UHGM". Politicile S
.i'utegiile care s-au adresat procesului de deteriorare ("politicile in domeniul mediului"
;ii utntt un caracter curativ, au.fost politici ,si. ac{iuni limitute tn spaliu Si timp Si, in esenSri.
::trltatul aplicdrii acestor politici a constat numai tn reducerea ratei de deteriorare .fitr
,:td a preveni si controla procesul.

t:voltarea sistemelor socio-economice care, a$a cum s-a aratal anterior, a parcurs
htsiv numai faze de cre\tere economicd, s-a realizat cu acumularea unei "datorii.fala
L diu/cap italul natural "

,:t
,

d,

it

trltimele trei decenii s-a constientizat faptul cd diversificareu, accelerarea, globctliz

' c,ronicizarea sunt curacteristicile dominante ale procesului de deteriorare a r:opitctlulu
,,ttural. Intensitatea Si amploarea procesuhti de deteriorqre a componentelor capitalulu
,,Lrnffal, a r:alitdtrii troposferei Si compartimentelor UHGM" (sol/sedimente Si apa) precun
t: povara imensd a "datoriei" pe care sistemele socio-economice au acumulat-o Jala d,
rrintele proheazd existenla unei "crize ecologice cronice".
1.3.1 Politici qi strategii de dezvoltare a SSE'": limite in abordarea relafiilor SSE""

CN

Lrrordonatele qi categoriile de aotivitdfi umane caro au intrelinut gi orientat procesui de

.iczvoitare a sistemelor socio-economice (vezi 2.1) arutia c'a toate politicile qi strategrile in
foarte severe din punct de
^ez,a chrora acest proces a fost proiectat qi realizat au avut limite
,edere conoeptual (a), procedural (b) qi logistic (c)-

r.

Limite

a1e

modelului conceptual.

Me<liul a fost perceput ca un ansamblu de factori: ap6, aer, sol, flord qi laund care pol
ilfluenla calitatea vielii Ei starea de sdndtate a populaliilor umane 9i nu ca o refea de
sisteme rerarhizate (vezi Figura 5), sisteme care se autoorganizeazd qi se autointrelin qi
care funlioneazd caunitSli productive de bunuri (resurselc naturalc) qi scrvicii (vezi 1.4,
1.5 qi 1 .6). in aceste conclilii, procesul real reprezenlat de cdtre dinamica cuplatd prin
multiple interdependenle reciproce ale sistemelor socio-economice pe de o parte ,si
sistemelc ecologice naturale, seminaturale qi antroptzate pe de altd pattc, nu a putut fi
oonqtientizat $i, in consecinfd, toate politicile qi strategiile de dezvohare socioeconomici ar-i fost fundamentate exclusiv in funclie de efectivele populafiilor, cle nevoile
qi "dorintele" carc defincau un anumit standard de yialA qi de nivelul progresului
tehnologic. in ceea ce priveqte organrzarea societSfilor umane qi a infiastruotl"trir
sistemelor economice s-a menlinut ar:claqi mod de abordare sectorial cu proiccfie in
spaliu qi timp carc viza profitul imediat qi soluliile pe termen scurt.
1
l-

,11
I

L)ezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Un asemenea mod de percepere $i interpretare a 'mediuluit a fost asoclat cu

presupunerea nerealistd pe termen lung dupd care resursele regenerabile gi
ncregenerabile s-ar gdsi in cantit5{i imense in "naturd" sau od cel pu}in o parte dintre ele
pot fi subsrituire
Restricfiiie evidente privind atdt calitatea cdt qi accesibilitatea lor au fost qi sunt
tratate ca protriemc temporare dependente de ritmul progresului tehnologic.

inci

De asemenea, s-au acceptat fbrd nici o fundamentare qtiinfificd o serie cle afirmalii falsc
despre "factorii de mediu" . Tn cazul apei qi aerului s-a considerat qi din pacate
incd se
mai considerS. cd au capacitate practic nelimitatd de dilufie a poluanliloiqi ci totul se
rezumd la solufiile tehnice de dispcrsie. Pentru soluri qi sedimente s-a presupus
in marea
majoritate a cazurllor cd, ar avea o capacitate de retenlie foarte *ur., iar in cazul
componentelor biologice ale mediului ("biota") s-a supraestimat totdeauna capacrtatea
lor de a tolera sau de a asimila qi transforma poluanfii.
b.

Urr model conceptual cu trS.sdturile de mai sus a determinat in mod firesc proceduri
de
abordare qi solulionare a problemelor dezvoltdrii'socio-economice care scoteau practic
(pe termen lung) societd{ile umane ,si sistemele economice din contextul (mediul
real)
real qi le plasau intr-un context (mediu artificial) ipotctic.
Procedeele folosite constau

in: transfoffnarea structurii UFtrGM"" qi "comunitdfil'r de

plante qi animale"; substituirea mediuiui natural, corrplex sau "ostil" cu mediul
simplificat, transformat qi controlat; substituirea rnediului natural sau controlat cu
mediul artificial; transportul qi introducerca unor specii cle plante qi animale in medii pe
care nu le-au populat anterior; maximalizarea fluxurilor cie materii prime gi resuise
- energetice; diversificarea qi innoirea liniilor tehnologice pentru iaxtmaiizarea
;i
diversificarea gamei de produse qi servicii in acord ..r
pie{ei; stimularea
consumului de prociuse gi servicii gi dispersia sau acumuiarea""tin1.le
qi ciepozrtarcadeqeuriicr.

Subliniem cd pdn6 foarte curdnd in fdrile dezvoltate qi practic qi in prezent in rnajorrtatea

farilor in curs de dezvoitare sau cu 'oeconomia in tranzitrie" procedeele de mai sus au fost
sau sunt folosite ignorAndu-se incd din faza de proiectut. u 1o, efectele potcnliale
directe
qi indirecte, cumulate qi pe termen lung asupra "mediului".

Structura {rzicd, a sistemelor economice a fbst qi ?ncd este dominatd cle edtre iinii
tehnologice care presupun pe de o parte maxrmalizarea consumurilor tle materii primc
qi
energie iar pe de altd partc dispersia produqilor secundari rezultayi ?n proceseie
tehnologice in raport cu capacitatea de dilufie in mediul aovatic gi troposfer6 sau
cu
capacitatea de retenfie in sedimente sau sol.

Nwnai in ultimele doud decenii au fbst inifiate activiffili de cercetare qi dezv.oltare

tehnologicd pentru completarea"captLalului construit" cu linii tehnologice
de ordinul cloi
sau trei complementarc liniilor tehnologice prirnare, prin care si se
Jrigrr.. o structurd
trzicd de produc [ie bazatd pe reciclarea materiilor pr me.
i

148

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

CU

^:
)r

ele

rca

Ise
SC
SC
r9d

rri
ea

i-

Jtr

Drn punct de vedere institufional, relaliile complexe dintre sistemele socio-economice gi

cotnponentele capitalului natural au fost lipsite de suport sau acesta a fost limitat doar la
institulii care sd inregistreze fenomenele de poiuare, sd mdsoare emisiile punctiforme qi
sd "lupte impotriva poludrii" (Clarke W. C., Holling C. S., 1984; Ring I., 1997).

Suportul juridic aa qi instrumenteie economice necesare mirumalizirii efectelor

determinate de aplicarea politicilor qi strategiilor de dezvoltare a sistemelor socioeoonomice s-au dezvoltat cu intdrziere Ei au reflectat aceleaqi lacune de orclin
conceptual. Obiectivele principale ale acestor sisteme de norme qi instrumente juridice
sau economice, atunci cdnd s-au dezvoltat qi apltcat, au vtzat in primul rand
identificarea qi aplicarea unor mdsuri reparatorii.

De asemenea, institutiile qi metodologia pentru producerea qi evaluarea cahtia[ii datelor

qi respectiv a "stdrii factorilor de mediu" pe de o parte qi pentru transferul cunoqtinlclor
qtiinlifice in strategiile qi prograrnele de management ale mediului s-au dezvoltat lent gr
sectorial.

1u

lr
,rJ

tIL

:l
u

;1

Consecintele practice aie principalelor iimite de naturl conceptuali, procedurald qi logisticd

care au marcat toate politicile qi strategiile de dezvoltare ale SSE"" in ultimii 200 de ani,
asupra orgarizdrli spafio-temporale a capitalului natural, compozifiei chimice qi calitdfii
compartimentelor unitdlilor sale hidrogeomorfologice (UHGM) qi troposferei, diversit5lii
biologice respectiv asupra capaoitdlii sale productive qi de suport qi nu in ultimul rAnd
asupra capitalului etno-cultural al SSEG1 insuqi, sunt analizate succint in cele ce urmeazd.

Diversitatea qi oomplexitatea consecinfelor directe qi indirecte de la nivel local, regionai qi

global a fost probat6, in special in ultimele 2-3 decenii, de cdtre rezultatele obfinute in
programele de cercetare qi de supraveghere/monitoring qi care au fost analizate, interpretate
gi publicate in difcrite forme: rapoarte na{ionale sau ale crganisrnelor interguvernamentale
de specialitate, ale organizafiilor profesionale na]ionale ;i internafionale, cdr]i qi reviste dc
profil, o micd parte dintre acestea (sperdm insd qi unele dintre ceic mai reprezentative) fiind
inclusd ?n lista bibliosraficd a acestui volum.

In aceste circumstanle mi-am proplls sd rezist oricdrei tentalii fireqti de a furniza cititorului o
gamdlargd de fapte gocante, bine documentate sau de atntra in detaliile multor dezbateri gi
interpretdri contradictorii in care sunt antrenate deopotrivb comunitatea qtiinfificd,
politicienii qi factorii de decizie sau componente diverse ale societdlii civile $i, in
consccin!6, sd limitez prezentarea la un set de precizdrt care spor sd constituie coordonatele:
unui cadru de 'analizd qi integrare sistemicd a fbptelor, de evaluare obiectivd a dichotomrei
dintre sensul dinamicii componentelor capitalului natural qi cetr al sistemelor socioeconomice, respectiv aI impactului acestei dichotomii de origine antropicd asupra
componentelor capitalului natural. Selecfia faptelor a fost limitatd la strictul neoesar pentru a
susfine liecare precrzare qi a convinge cititorul, qi au lbst grupate in casete distincte.

t49

Dez,voltarea durabiid: teorie qi practicd (Vol.

2.3.2 O noui tendinf[

I) - Capitolul

imprimatl dinamicii SSE*

l)inamica relaliilor dintre sistemele socio-economice qi componentelo capitalului natural

(SSE"' 9 CN) sau procesul de codczvoltare qi adaptare reciprocd a parcurs in ultimii 200 de
ani (etapa industriald a dezvoltdrii sistemelor socio-economice) modificdri semnificative
care s-au autointreiinut qi amplificat. in acest interval s-a diferenliat Ei a fost intrelinutd
tendinfa de detaqare a politicilor qi strategiilor de dezvoltare a sistemelor socio-economice
de contextul reprezentat de odtre structura, potenfialul productiv qi capacitatea de suport a
capitalului natural-propriu fiec5rui stat qi macroregiuni. Procesul de detaqare a tnl';rat intr-o
faz'a acceleratd qi s-a globalrzat treptat incep6nd cu al IIIr"u deceniu al secolului nostru,
moment ?n care efectivul speciei l{omo sapiens a depdqit plafonul de 2.10e indivizi qi din
care dinamica acestui parametru a urmat o curbd exponenliaid (Figura 268:). Prooesul c1e
detaqare a dinamicii sistemelor socio-economice de context a fost proiectat qi concretizat pe
baza unui ansamblu de premize:

i.

evolulia oapitalului cultural pe direcfia cercetdrii gi dezvoitdrii tehnologice, fapt oare a

favorizat progresul tehnologic $i, in ultimd instan!5., transfbrmarea, controlul qi
substituirea componentelor capitalului natural, respectiv maxtmaTrzarea fluxurilor
materiale qi energetice cu scopul maxtmalizdrii producliei de bunuri qi scrvicii cu
valoare de piatd;

cunoqtinfe foarte limitate privind dinamica qi capacitatea productivd qi de suport a

componentelor capitalului natural asociatd cu dificultdfi severe de accesare a acestora;

iii. abordare

sectoriald qi utilizarea sc6rii de timp qi spafiu improprii sistemelor mari;

rv. acceptarea principiului eronat riupd care "ca*pacitateaproductivd(resurseleregenerabile)

Ei stocurile dc resurse neregenerabile qi respectiv capacitatea de suporta8 (vezi 1.6) sunt
nelimitate".

v.

promovarea principiului de substituire a componentelor in regim natural ale capitalului

naturai gi a resurselor neregenerabile.

Politicile qi strategiile care au neghjat interdependenfa SSE." + CN ca trdslturd dominantd

a procesului de codezvoltare qi respectiv ca precondifie a dezvoltdrii socio-economice pe
termen lung, au orientat treptat dinamica sistemelor socio-economice c5tre un atractor ce
s-ar plasa in afara domeniului de stabilitate ale componentelor capitalului natural qi al
ecoslbrei.

'E

Redusi nejustificat doar la capacilatea de a asimila qi neutraliza produqii secundari dispersali in "medid'

150

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

2.3.3 Deteriorarea capitalului natural este un proces real, complex, de lungd durati qi
cu o evolufie ascendenti strict dependentl de ritmul, formele qi lbrfele motrice (vezi
2.2) ale dezvolt[rii sistemelor socio-economice.
Este expresia impactului direct sau indirect al tuturor categoriilor de activitdli umane prin
care politicile qi strategiile de dezvoltare "forlat independente de context" ale ststemelor
s ocio-eoonomice au fost concretizate.
Prccizarea de mai sus implicd din partea oricdrui cititor o dovadd a disporubilitdtii sale la
r,tn efort intelectual pentru a aplica modelul conceptual de abordare, analiz6. qi interpretare
propus in acest volum.
Nu va fi greu de inteles cd pentru a accepta qi opera ou efectele acestei precizdri este absolut
necesar sd optdm pentru urmStoarea clarificare de ordin conceptual:

Mediul este organizatin sisteme cu o anumitil orgznaare spafio-temporal[, dinamice

;i care funcfioneud im regim natural, seminatural qi controlat sau impus de citre
populafiile umane.
Dacd concept,ul de mai sus este clar, atunci inseamnd cb problema care sc adresa relaliei
"om <=) naturf," iar mai recent relaliei "dezrroltare ++ mediu" ss reformule uzbin termenii
care exprimdrelagia "SSE"'<+ CN".
Ceea ce incd este formulat qi analizat ca "rmpact al omului" sau a unei activitS|i specificc
umane asupraunui factor sau a factorilor de mediu (apd, aer, sol, biota) poate qi trebuie sd
fie reformulat in acord cu posibilitdlile actuale de identifioare a mediului, astfcl: "impactul
clez.voltdrli sistemelor socio-eoonomice asupra componentelor capitalului naturai".
Aceastd formulare decurge ?n mod logic din interpretarea qi abordarea sistemicd a mediului

creat gi controiat de cdtre specia flomo sapiens qi a "mediului natural" respectiv din
recunoaqterea f'aptului cd activitatea umanb a avut qi are un impact negativ asupra "mediuiui
natural" sau "naturrl" atdt timp cAt s-au pdstrat gi incd se mai pdstreazd, cel pufin in parte,
limitele de natr-ud conceptuaid, proceduraid qi logisticd subliniate anterior.

2.3.3.1Deteriorarea capitalului natural prin dezvoltarea spafiali a SSE""

Extinderea in spaliu a SSE"" prin:

a) Transformarea

qi substituirea sistemelor ecologice in regim natural qi seminatural cu o

gam1 diversd de urutbfi de producfie a resurselor regenerabile controlate structural qi
funcfional (vezi 7.7 qi 2.1) do cdtre populafiile umane pe cdi diverse qi cu consum de
Eauxitlare:

151

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

b)
c)

Substituirea totald a componentelor capitalului natural de cdtre sisteme construite $1

strict dependente de fluxurile materiale auxiliare qi energetice;
Fragmentarea qi izolarea sistemelor ecologice naturale qi seminaturale ca urmare a unor
planuri de "amenajare a teritoriului" Ei de dezvoltare spafiald a SSE"" care au avut la
baz\, aceTeaEi erori conceptuale asupra "mediului" a condus in mod inevitabil, in
condifiile promovdrii polrtlcilor qi strategiilor de "dotaqare" a sistemelor socioeconomice de procesul multimilenar de codezvoltare, la forme foarte serioase de impact
asupra capitalului natural.

Formeie de impact asupra capitalului natural determinate de cdtre dezvoltarea spaliald

SSE"* se pot grupa astfel:

o
o
.
o

pierderea unor tipr,rri de sisteme ecologice naturale Ei seminaturale din structura

capitalului natural qi respectiv habitatele unor specii de plante qi arumale;
reducerea ponderii de reprezentare a unor tipuri de sisteme ecologice naturale Ei
seminaturale asociatd cu fragmentarea gi creqterea gradului de vulnerabilitate a acestora;
diminuarea conectivitdtii sau izolarea unor componente ale capitalului natural;
extincfia speciilor odatd cu pierderea definitivd a habitatelor sau creEterea numdrului de
specii vulnerabile qi cu statut de specii critice sau pg cale de extincfie.

in ultirnd instanld impactul creqterii spaflale a sistemelor socio-economice se concretizeazd

in simplifit'areal)'eroziunea" structurii ecologice sau a capitalului natural asociatd cu
o'reducerea/eroziunea diversitifii biologice" gi cu
declinul ponderii resurselor
regenerabile produse in sistemele naturale qi seminaturale, respectiv pefiurbarea
mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic.
2.3.3.2 Absorbfia resurselor regenerabile qi neregenerabile de materii prime qi energie
de cdtre SSE"".
Dinamica Sistemelor Socio-Economice a prosupus. a$a cum am arlatat anterior (vezi 2.1), pe
de o parte creqterea spafialS a acestclra iar pe de altd parte restructurarea qi perfecfionarea
funclionald continud a componentelor capitaldui fizic construit, a capitalului social qi
cultural qi nu ?n ultimul rAnd a compartimentului antropizat drn structrra capitalului natural"

a presupus de asemenea diversificarea, interconectarea qi perl'ec{ionarea

tehnologicd a infrastructurii suport pentru toate mecanismele qi fenornencle fizicc qi chimice
cuplate prin care se asigurd conversia meteriei prime, energiei qi muncii in produse frnite qi
servicii, respectiv in produqi secundari "neutilizabili" (deqeuri in stare lichid6, solicld Ei
gazoasd) qi energie "degradatd" (entropie).
Procesul

I)ensitatea fluxurilor materiale, energetice qi informa{ionale Ia nivelul infrastructurii

generatoars de bunuri Ei seruicii a crescut in func{ie de nivelul piefei, la rdndul ior stimulate
pi intreNinute de cdtre crepterea continud a oonsumului.

r52

l)ezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vo1. f ) _ Capitolul 2

.l

'I
il

Creqterea producfiei de bunuri qi servicii pentru a rdspunde pe de o part. n"uoil* d.

ale unorpopulafii cu creqtere exponenlialdiar pe de altd pafie nevoilror qi "dorin{elor" care
decurg din rnodul de structurare qi calibrare a standardului qi modului de viald, precum
$1
creqterea costurilor materiale qi energetice pentru menfinerea SSE'" ca structuri Oliipative
qi
complexe, s-au asigurat totdeauna po baza absorbliei resurselor materiaie qi energetice
produse sau a serviciilor asigurate de cdtre componentele capitalului natural.

bE

'1

As;a cum am ardLat anterior, absorbtria directd in proccsele antropioe de productie a

resurselor materiale qi energetice sau utlhzarea lor pentru produceiea inteniivd a Lrn.r
resurse regenerabile (ex. solul) a fost dimensionatd totdeauna in funclic de consum
;r
cerinfele piefei qi in baza acceptdrli presupunerir cd stocurile de resurse sunt "incpuizabile"
;i cd ele rru pot constitui decAt vremelnic nn factor limitant al creqterii socio-econ'mice qr
accasta datoritd fie incd neidentificdrii lor, fie inaccesibilitdlii la unele dintre cele
identificate. Se explicd astfel tendinfa cate a ciominat de lapt pdn6 in prezent perioacla
"dezvoltdrii industriale" ds a prospecta, identifica qi evalua stocuriie clc resurse,
rcspectrv cle
a oonoentra cercetarea qi dezvoltarea tehnologicl cu prioritate ?n sectoarele de extraclie q;i
preiucrare primarS"
Rata de absorbfie a resurselor cunoscul"e qi accesibile a crescut lbrd nici o restricfie
nu numai
datoritd presupuncrii od acelaqi tip cte resurse pot
identificate gi
alte zone qi cb
dezvtlltarea tehnologtcra va putea asigura ?ntr-un viitor apropiat exploatarea acestora
in
conciifii economice acceptabile deLr qi datoritd. "optimismului exigerat" cu privire la
posibilitatea de a substitui practic orice resursd cu alta in condilii de eficienld economicdae.

fi

i
r

in

in

aceste condilii, dinamica SSE"" a fost inso1it5, ce1 pufin in ultimele 3 - 4 deccnii,
cle
fcnomene seYere dc supnaexploatare a tuturor resurselor rcgenerabile qi neregenerabilc
cunoscute qi accesibile.

-supraexpl-oata-ren resurselor regenerabile qi neregenerabile asociatb cu un management

emptric qi de cele mai multe ori defectuos, s-a transfbrrnat, ce1 pgfin in ultima jumdiate
de
secol. intr-una dintre oele mai dinamioe fo{e de deteriorare a iapitalglui natural la
scara
?ntregir ecosf-ere.

Subliniem faptul cd majoritatoa efectelor dereglatoare produse cle cdtre aceastd for{d
antroptcd se exprirnd,la scar6, macroregionald qi globala qi in fond se cumuleazd, cu cel.a' opi.imismului exagerat
manifestat de cdtre majoritatea politicienilor ,si factorilor cle decrzre p6nd la inceputrLl
acestui cieceniu precum gi t.endinfei de promovarc a unei vizu-rii catastrofice de cdtre grupuri
sociale semnificati'c se
conttapune o interpretarc pragmatici a relafiei SSEG <=+ CN, acceptatd
Ei promovata clupi 1992 de cdtre lir1e le
polltioe qi de decrzie din majoritatea |drilor lumii. Se recunoaryte astfcl cd dacd se pdstreazd
rata actuald de exploatare
a resurselor, in orizontul de timp dc 4 - 5 decenii, marea majoritate dintre ele se tiansformd
in factori limitanii severi
qi aceasta in condiliiie in care ef'eclivul speciei umane va cregte cel pufin
cu70 o/o sau se va ilubla.
Se t'ecunoaq;te de asemenea c5 in acest interval foarto scurt cle timp progresul tehnologic
nu poate conduce la solu{iile

pe care s-a scontat inbaza "optimismului exagerat" qi mai mult se rccunoaqte

lbptul cd suntiesursc qr servrcrr care cle
i-apt nu ar putea fi substituite (ex. soiul, apa, concentrarea energiei diluate solare de
cdtre srstemele biologice,
contiolul sistemuiui climatic etc.).
Se deduce asulel cd este nevoie dc timp (1 - 2 secole) pentru a gdsi solufii tehnice problemei
aiimentdrii sistcrnelor
socio-cconomrce cu resurse materialc qi energetice pe termen foarte 1unc.

153

Den'oltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

determinate de cdtre extinderea/creqterea spariald

dispersia "degeurilor"/poluare.

Impactul supraexploatdrii

qi

neregenerabile se concretize azd

.
r
n
r
.
o
"

SSE"" sau cele determinate prin

rnanagementului defectuos

al resurselor

regenerabile

qi

in;

eroziunea qi salinizatea s<tlurilor;

de$ertificarea zonelor aride qi semiaride;
dereglarea circuitului hrdrologic qi epuizarea rezervelor subterane de apd;
diminuarea resurselor regenerabile aie oceanului planetar;
modificarea structurii covorului vegetal qi simplifiaarea relelei de sisteme naturale gi
seminaturale (in special prin supraexploatarea pddurilor qi a pdquniior naturale);

eroziuneadiversitdJiibiologice;
diminuarea severd a stocurilor de rosurse neregenerabile qi epuizarea cei pulin a unora
dintre ele in orizontul de timo de 4 - 5 decenii.

Considerdm util ca intr-o formd fbarte succintd sd sugerdrn qi sd argumentdm dimensiunea

fenomenelor de supraexploaLare a resurselor qi a consecinlelor lor dereglatoare asupra
capitaluiui natural, respectiv constrOngerile care decurg pentru dezvclltarea sistemeior socioec;onomice:

i.

Exploatarea intensivi a agrosistemelor gi supraexploatarea solurilor.

Obiectivul programului internafional de extindere a exploatdrii intensive a

agrosistemelor, cunoscut qi sub numele de "revolufia verde", iansat in anii 1950 a
constat in creqterea producfiei de cereale pentru a face fald cerintelor alimentare ale
.
populafiilor cu creqtere rapidd (ex. India, Pakistan, flrile africane etc.).
Exploatarea intensivd s-a bazat pe utilizarea tehnologiilor agricole care au presupus
lblosirea pesticidelor, a ingrdqimintelor ohimice, a irigatiilor, soiurilor selectate qi
desigur a echipamentelor performante pentru executaroa lucririlor agrotehnice.
Dupd 2 - 3 decenii de practicare a agriculturii intensive, efectele negative sunt atAt de
ample incAt pun serios sub semnul intrebdrii posibilitatea atingerii obiectivului in
deceniile urmf,toare cAnd efectivele populatiilor din fdrile ?n curs de dezvoltare (in
special cele africane) vor continua sd creascd exponential.

Principalele forme de deteriorare identificate au fost: eroziunea, salintzarea, bdltirea

(datoritd lipsei sau erorilor de proiectare a sistemelor de drenaj) qi compactarea solurilor
respectiv epuizarea sau diminuarea severd, a rezervelor subterane de apd (ex. statele din
sud-estui Indiei).
Eroziunea solurilor a depdqit de 16 - 300 ori rata de regenerare a acestora. Se estimeazd
cd aproximatl 0-7 "/, din stratul superfioial de sol se pierde annual, fenomen carc ar
putea determina ca 30 o/o dtn stratul cel mai fertil al solurilor sb se piardd pAnd in 2050
ts4

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. l) - Capitolul

ln

ciaca se menfine aceeaqi ratd

a1. 1995).

5i

a fenomenuiui (Goodland, R., 1997; Pimental, D.

et

c[ in ultimii 40 de ani aproximativ 1/3 din supralala de teren arabils0 a fost

deterroratd prin supraexploatarea solurilor (eroziune, saltntzare, b5ltire) ca urmare a

Se estimeazd
pr acti

cdrii agriculturii intensive qi suprap dqunatului.

prezent se considerdcd anual se pierd din suprafala cultivatd mai mult de 10'106 ha,
darontd eroziunii solului (5 7-106 ha), sahnizdrii gi bSltirii (2 3'100 ha) 9i datoritd
L-xpansiunii sistemelor urbate (2. - 4106 ha) (Kendall, W., Pimental, D., 7994; Azar, C. et al.

in
fr

1996: Goodland, R., 1997) i;i se adaugd prin substituire irproximativ l6'10e ha anual.

asupra populafiilor umane, resurselor gi mediului (1991) se estima cd

36 % din supralala de teren agricol irigatd (= 200000 km2; in India, 20 % reprezentind
32000 km2 in Pakistan Ei aproximaJl 22 n/o drn suprafafa agricoli irigatd ia nivel globa1
(> 600000 km2) o reprezint>a solurile degradate prin salinizare.

in raportul ONU

ta

lt

ta

continuare sc pun mari speranfe in rezultatele practicdrii agriculturii intensive care

trebuic sd concluc6 la un surplus anual de cerealc estimat la = 29"106 t/an pcntru a
asigura hrana unui efectiv suplimentar de = 97'106 indiviziian.

l-

in

llfectele negative determinate direct de cdtre exploatarea intensivd a solurilor Ei de o

serie de efecte asociate determinats de alte cauze (Tabelul 7) se estirneazd of, vor
produce pierderi anuale din recoltd care se pot citra Ia: 14.106 tlan ceea ce reprezintd
1 2 din produc{ia suplimentarb (Tabelul 7).

le

Deteriorarea in acest ca'z aiecteaz'a cele mai bune soluri q;i pcntru colrlpensarea efectelot
asupra producfiei de cereale se ?ntrefine procesul de extindere a supralafelor agricole in
zone mai pulin favorabile qi in detrimentttl sistemelor in regim natural qi seminatural.

ls
qi

Accst proces de substituire continud a sistemslor naturale qi seminaturaie cu sisteme

transfbrmate ?n unit[]i de producfie qi controlatc de cdtre populaiiile umane prin
tehnologii intensive qi asocicrea lui cu procesul de supraexploatare (a soh-rlui, resursclor
de apd subterand) qi deteriorare (eroziune, salinizare, b6ltire) constituis un exemplu tipic
de acumulare a"datorier fa{5 de capitalul natural" care se transferd pe tenncn lung altor

le

generafii.
De relinut faptul cd in orizontul de timp de 50 - 100 ani efectiwl speciei umane in cel
rnai bun caz va creqte cu numai 70 - 100 o/o qi, ?n mod obiectiv, necesarul de resutse
regenerabile trebuie sd se dubleze cel pufin.

ia

)I

n
,a

lr
0

Suprafaga de teren arabil accesibild pentru producerea resurselor vegetale rogenerabile in sisteme antrttpizate este
de numai 22 Yo din suprafala uscatului gi mai pufin de 3 % (din suprafatra acestuia) detine soluri loar1e fertrle
(Cleveland, J. C., 1994).
s0

r55

Dezvoitarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Rata de deteriorare qi abandonare cro$te continuu qi este de aqteptat ca intr-un interval

de cAfiva ani (< 10 ani) aceasta sd depiqeascd rata de substituire a sistemelor naturale gi
seminaturale cu sisterne cultivate.

in

acest sens, reamintim cd extinderea la scari spaliald prin substituirea unor sisteme
ecologice naturale gi seminaturale s-a frcut qi continud cu precddere in zonele
impddurite, aride qi semiaride sau in zonele greu accesibile (exces de umiditate, in pantd
sau cu substrat stAncos) qi cu potenlial productiv foarte scdzut. Subliniem de asemenea
cd procesul de extindere este limitat in spafiu la o suprafafd care variazra intre 0.5 1.5 10e ha (Goodland, R., 1997; McNeely, 1996) qi cd el are loc in zone foarte
vrilnerabile la practicile agriculturii intensive.

Zonele aride qi semiaride reprezintd, aproximativ 713 din suprafala uscatulur Ei sunt
populate in prezent de = f i0e locuitori, respectiv se estimeazd cd populafia se va dubla
in urm6toarcle 3 - 5 decenii. Acestea sunt zonele foarte vulnerabile qi predispuse
prrrcesului de desertificarest (Barbier, 8., 1994).
Se poate trage concluzia cd expansiunea SSE, prin componenta sa aoa mai dinamicd
reprezentatd de cdtre unitdfile antropizate prin transformare qi control (vezi 7.2) cu
scopul de a acoperi nevoiie de ordinul I (cele fiziologice) ale populafiilor umane" nu mai
poate constitui o solutie pe termen lung.

l)e

asemenea, creqterca densitdlii fluxuriior materiale qi energetice in sistemele

antropizate ou soopul creqterii productivitdfii acestora (culturi agricole, ferme zootehnice
intensive) se pare cd nu poate conduce Ia rezultate mai performante clec3t cele atinse
r.{1
oeta'-.

in laia acestor constrAngeri, asigurarea reslrselc'r alimentare optime pentru e{bctive ale
speciei lIomo sapiens care se vor situa ?n urmdtoarele deccnii la valori mai mari <ie
I - 8'10e indivizi va presupune moilificdri profunde ale practicilor manageriale.
Accste schimbdri probabil cd se vor concentra asupra reducerii ratei de substituire a
sistemelor naturale qi seminaturale cu sisteme antroprzate foarte vulnerabile qi asupra
evitdrii fenomenelor de supraexploatare a solurilor, asociate ou un proces reversibil de
reouperare a sistemelor (terenurilor) deteriorate qi abandonate. Procesul invers de
substituire a zonelor deteriorate cu agrosisteme productive la scara la care ar fi necesar

" Este rezultatul procesului de deteriorare a solurilor prin supraplqunat, agriculturd intensivd gi distrugerea covorului
vegetal pAnE la un nivel de unde reclrperarea pe cale naturald dupd inldfurarea cauzelor este practic imposibild (cel
pufin in orizontui de mii sau zeci de mii de ani) sau prohibitivi pnn lucrdri de reconstruc;ie ecolggicd extrem de
cost isitoare.
s2

ir-r ultimii ani nu s-au mai obfinut creqteri semnificative cle produclie chiar gi in cazul
ldglor in care resursele
energetice au pemis creqteri de peste i00 de ori a densitdfii fluului de energie auxiliard pentnr a asigura folosirea
celor mai productive soiuri de plante, lucrdrile agrotehnice, fertilizarea qi "combaterea ddun6torilor", respectiv cel
mai pertbrmant management. Cu un consum mediu de 4 - 4.5 t motorind la hectar pe an, agrosistemele din S1JA qi
Japonia sr-mt considerate adevdrate sistome de conversie a cornbustibiliior fosili in resurse tle hrand (Cair.ns, J., iggl).

156

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. i) - Capitolul 2

a1

s1

!.e

le

reprezint5 o problemd a viitorului qi el este dependent de progresut tehnologic co

precdderc in domeniul biotehnologiilor qi de accesul la resurscle financiare necesare.

Tabelul

7-

Estirnarea pierderilor anuale din producfia modiali de cereale

determinate de practicarea agriculturii intensive si nlte cauze asociate.

td

Nr.
Crt"

r2

Tipul de impact

x106t

Eroziunea solului
Salinizarea qi bdltirea

-)

Reducerea aportului de materie organicd*

te

nt

8L

1a

Compactarea solurilor
Poiuarea aerului**

ie

.a

Inundafii, acidifierea solurilor qi incidenfa

radia{iilor UV-B
TOTAL

)u

ai

le
;e

Ie

le

to

le
le
lltl

u1
_1

le

la
el
<i

Pierderi anuale
9.106
1.106

2.106
1

.106

1.106

14.106

uttlizarea resturilor organice din produclia vegetalS qi bdlegarul sub lbrm6 de

combustibili in gospoddriile fdranilor.
'F* un rol important ?l are ozonul din straturile inferioare ale troposferei

I)upd estimdrile actuale (Myers, N., 1991; Gooclland, R., 1997), extinderea la scard
spafiald a agrosistemelor qi practicarea agriculturii intensive pot asigura in urm6toarele
decenii un surplus net anual de cereale de aproximativ tr o/o, rat rata medie ilc cregtere a
efectivuiui speciei umano (r) dupd cel mai optimist scenariu ar putea sd se menfind 1a
nivelul de 1.7'%.Tn aceste conciilii este evident cd cieterrorareaceior mai fertiie ierenuri

agricole qi creqterea datoriei faJd de sistemele antroprzate in mod direct, respectiv 1af6 de
"msdiu sau capitalul natural" in mod indirect vor crea probleme incomparabil mai
dificile decAt ccle ale inomentului in sfera asigurdrii resurselor minime de hrand si ar
putea constitui cauza principald a"migra[lilor de masd".

ii" supraexploatarea qi substituirea ecosistemelor forestiere

Perioada dezvoltdrii industriale a SSE'" a a'uut ca suport progresul tehnologic qi substituirea
roiuiui primordial al resurselor regenerabile produse in ecosistemele terestre naturale qi
antrctpiz:ate pentru economie cu rolul resurselor minerale
Ei combustibililor fosili.

Infrastrur:tura sistemului economic s-a completat qi s-a dezvoltat cu sectoarele

rndustriale ibrd ?nsd a se ronunfa ia dezvoltarea sectoarelor economice care au oonhnuat
sd tbloseasci resursele regencrabile produse in ecosisternele terestrc. Mai muit, a$a cum
s-a ardtat anterior, in acest interval .s-au dilbrenliat sistemele de producfie intensivd a
resurselor regenerabile alimentare sau de masd lemnoasd Si s-a continuat exploatarea
Is7

Dezvoltarea durabild: teorie gi practici (Vol. I) - Capitolul 2

intensivd a masei iemnoase din ecosistemele forestiere pentru a asigura materia primd in
industria lemnului qi a celulozei qi hArtiei.
Necesarul de teren ag.ricol - arabil qi pentru pdqunat - s-a asigurat in mare parte prin
defriqarea pddurilor. Presiunea pentru noi terenuri agricole a crescut treptat, odatd cu
creEterea efectivelor populafiilor umane qi cu intensificarea procesului de deteriorare a
aoestora prin explo atar ea solurilor.
Dacd la inceputul secolului Vru suprafaia impdduritd reprezerrta mal mult de 50 % din
suprafafa uscatului, la sffirqitul deceniului al noudlea al secolului XX aceasta reprezenta
rnai pufin de 23 % (Fig27).
Cea mai mare parte a terenuriior denudate prin defriqarea pddurilor a fost transformatd
in teren arabrl qi pdEuni. Desigur c5,in mod indirect, prin supraexploatarea solurilor qi
suprapdqunat o parte din fostele suprafefe impddurite au fost transformate in terenuri
erodate, salinizate sau au contribuit la extinderea deqertului.

La forfele prezentate mai sus ca fiind cauza supraexploatdrii qi substituirii ecosistemelor

fbrestiere, ad6ug[m pc cea care este rcprezentatd, de cdtre creqterea continud a
necesarului de masd lemnoasb pentru combustibil in gospoddriile rndividuale. Se
estimeazd cd in prezent 213 din populafiile umane folosesc lemnul drept combustibil
(Population Rep., May 1992). De asemenea, rata actuald de reducere a suprafefei
p[durilor tropicale ca urrnare a supraoxploatdrii qi substituirii este estimatd la mai mult
de 17.106 ha.an-r.

Declinul pddurilor tropicale este considerat ca una din principalele cauze ale creqterii
ratei de extinclie a speciilor, creqterii ooncentraliei de CO, in troposferd qI respectiv una
din cauzele pe termen lung ale modificdriior climatice.

iii.

Supraexploatarea resurselor

de ap[ pi L resurselor

regenerabile ale

ecosistemelor acvatice: continentale 6i marine

Aqa curn s-a stabilit in 1.5, resursele de apd dulce trebuie sd fie folosite qr gospoddrite
ca resurse regenerabile. Volumul qi rata lor de regenera.re sunt dependente de circuitul
hrdrologic global (Fig. 18, cap. 1.6). In general, circuitul hidrologic poate fi descris ca o
relea de re.zervoare interconectate prin mecanisme de transfer de masd. Refeaua
hidrologicd de suprafafd constituio rezervoare de apd cu ratd mare de reinnotre qi
sistemul de transfer a apei din bazinele de alimentare ale acestora in mdri qi oceane.
Rezervoarele subterane au o dinamicdmai lent[ comparativ cu cele de suprafafd qi sunt
foarte vulnerabile fa15 de programele de exploatare in care acestea sunt tratate ca resurse
neregenerabile.

158

Dezvoitarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - (iapitolul

l-igura 27 - Dintmica ponderii ecosistemelor forestiere, agrosistemelor qi terenuritor

cu Yegetafie ierboas[ in structura refelei de sisteme ecologice terestre.

tn
rrt

Eoosistemc
fbrestiere
=7.2.10e ha

n
.4"

Ecosisteme cn
vegetafie ierboasd
=1.10' ha

Agrosisteme
=0,15.10e ha

a
,l
l

Fic. forestiere

Ec. forestiere
secundare
=2.IA" ha

primare
=5'2-10e ha

=0.5.10e ha
(seminaturale)

'^Y

U
t

I tlc.forestiere
Ill prlmare
:1 .4. 10e ha
tii
.__

l-

___.1

=0'5.10e ha
(naturale)

i
I

b". cu vegetalle

I|

seminaturale
=2-7.10" ha

, E" cu vegetafic

ierboas5

ierboasd

__

__

-l

naturalc
=0.3.10" ha

A - inceputul secolului XVIII

B - estimlri la nivelul anilor 1980
Diferenla de = 0'5'10e haintre totalul suprafefelclr ocupate de cdtre aceste tipuri de sisteme
ecologice la ?nceputul secolului XWII qi cele estiryrate pentru deceniul al 91"o a1 secolului
XX reprezintd pierderi prin deteriorare sau, intr-o mdsurd lrai micd, prin substitnirea ior cu
sistemele construite (ecosisteme urbane, refele rutiere, complexe induitriale etc.).

ls9

Dezvoharea dwabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

f)in volumul total de api detinut de ecosferd, numai 2.86 % ?1 reprezinti rezervele de
apd dulce reciclabile. Din acest volum, 2.24 % oste stocat pe terrnen iung in calotele
gLaciare gi ghelari, 0.61 % in rezervoarele subterane, 0.009 % in lacuri, 0.001 o/, in
troposferd qi 0.0001 o/o re[eaua de ape curgdtoare de suprafa]5 (Ailan, I). J., 1gg4).
Heterogenitatea unit[filor hidrogeomorfologice (UHGM"") qi a condifiilor particulare de
climd moduleazd diferenfiat la scard spaliald qi de timp circuitele hidrologice locale qi
regionale, respectiv dinamica resurselor de apd.

in aceste condilii sunt multe zone terestre in care volumul precipitaliilor qi al rezervelor
de suprafafd sau subterane intrefin debite anuale ale fluxurilor de apd Ia nivelul sau sub
pragul critic (1'106 m3'an-1'2000-1 locuit<lri), f-apt care determind ca sjstemele socioeconomice din aceste zone sd fie in mod inevitabil "stresate" d.e perspectiva Hpsei de
apd sau sd se confrunte cu un deficit sevor a1 acestei resurse

in cazul unui management

defectuos, aI suprapopuldrii sau 'd, supradimensiondrii consumurilor ?n sectoarele
industrial, agricol gi casnic (Faikenmark, M., 1984). Acestea sunt zone distribuite cu
precddere pe continentul african, orientul mijlociu gi Asia qi ?n care se gdsesc
t6ri in curs
de "dezvoltare socio-economic|" cu o populalie de aproximativ 2.10e locuitori. in unele
din aceste fdri, pragul critic este de 1.106 m3.an-1'1000-t locuitori fapt care determinb ca
sistemele socio'economice sd se confrunte cu un deficit cronic de apd.
La scard de timp, dinamica rezervelor gi a fluxurilor se caracterrzeazd, in foarte multe
zone cu maxime de scurtd duratd (3 * 4 iuni) cAnd se tranzite azd 50 -- 80 % din volumul
anual de apd: primdvara in zonele temperate; sezonul ploios in zonele tropicale.
Aceste particularitdfi ale fluctuafiilor in regimul hidrologic au reclamat din punot <ie
vedere managerial solufii tehnice pentru constituirca qi controlul rezervelor de suprafald
(lacuri de acumulare) cu scopul asigurdrii coiisumului de apa pe tot parcusul -anului
qi/sau cu s copul utilizdrii potenfi alului hidroenergetic.
Resursele de apd sunt utilizate intensiv in sistemelc socio-economice pentru consumul
casnic (= 9'/o), in procesele industriale (= 26 %) qi pentru krgarca a peste 1g % dintre
culturile agricole (= 73 Yn).

In condifiile in care rosursele de apd sunt deficitare pe suprafele largi ale uscatului
planetar qi in care in aceste perimetre trdieqte peste 40 % din efectivgl speciei umane
supraexploatatearesurselor de apdeste un lbnomen general, cu evolufie ascendentd.

Subiiruem cd efectele supraexploatlrii resurselor de apd de suprafa!5 qi subterane sunt

amplificate de modiflcarea structurii refelei de sisteme ecologice naturale qi seminaturale
(in special ecosisteme forestiere) in bazinele de alimentere $i rm in gltimul r6nd de
modificarea organizdrii spafiale a unitSlilor hidrogeomorfologice, respectiv a structurii
refelei hrdrologice de suprafalS (compactare, lucrdri de drenaj, ?ndiguire qi bararca
cnrsuriior de apd). De asemenea, deficitul de apd este ampltficat in terrrreni reali datoritd
160

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

|e

e
n
l1

deteriordrii calitatrii resurselor de apd de suprafald Ei subterane prin poruare agroindustriald $i datorita pierderilor in sistemele de transport a 40 - g0 % din volumul de
apd destinat irigdrii terenurilor agricole qi a 40 - 5a % din volumul de apd destinat
consumului casnic.
Fonomenele sinergice prezentate mai sus au o frecvenfd qi intensitate maximd tot in
zonele suprapopulate qi in mod natural cu deficit in ceea ce priveqte resursele 6e apd,
fapt care aratd cd' acestea vor lirnita sever dezvoltarea socio-economicd in viitor qi oeea
ce este mai grav, potenlialui de a asigura un nivel minim al nevoilor fiziologice.

Datoritb supraexploatdrii resurselor de apd subterand din zonele cu deficit in rezervele

de apd de suprafafd,,pdnza freaticd a cobordt cu 30 - 50 rn in ultimele trei decenii (ex.
Statul Tamil-Nadu - India) qi in multe zone are o rat6 de coborAre dtl 2 4 m.an-l dupd
cum aratd inregistrdrile din ultimii ant (zona Beijing/China, sud vestul SUA sau zone
din America centrald) (cairns, J.,7997; Shiva, v. et al, l99l; Myers, N., 1991).
I

iv. Supraexploatarea resurselor piscicole

in pericrada

1960-1990 s-a inregistrat declinul capturilor cu peste 50 % in cazul a 76

specii de peqti marini, iar la = 8 dintre aceste specii s-a inregistrat dupb i 975 un
adevdrat colaps (Weber, P.,7994; Fairlie, S. et a1., 1995). Capturile de peqte marin au
crescut de la = 60.106 tone in anul1g74la = g6.106 tone in 1ggg.

De fapt, maximul capturilor de resurse regenerabile marine a fost atins in i989 qi s-a
situat la niveiul de = 100'106 tone din care 86.106 tone fiind reprezentate de cdtre
capturile de peqte. Dupd 1990 s-a ?nregistrat un declin uqor dar continuu al acestor
capturi.

Dupd statisticile FAO, intre 1960 qi 1990 capturiie marine au crescul

concomitent cu o dublare a numdrului de vase de pescuit qi a tonajului lor .

cu

4%

Majoritatea guvernelor din |drile cu ieqire directd la mare, intre care qi RomAnia, au fost
atrase de perspeotiva creqterii numdrului locurilor de muncd qi a economiei prin
stimularea pescuitului industrial qi respectiv a investiliilor pentru dezvoltarea flotei de
pescuit astfel incAt sd se asigure:
Creqterea capturilor qi a flexibilitA}ii in ceea ce privegte spectrul speciilor care
constituie obiectivul activitdfii de pescuit pe mdsurd ce datoritd suprapescuitului
stocurile lor scad cu mai mult de 50 %;

Extinderea activitS{ii de pescuit Ia scara intregului ocean planetar, cre$rerea

autonomiei de marq qi a capacitdfii de prelucrare qi conservare.
Efectele supraexploatdrli resurselor regenerabile ale oceanului planetar au condus, aqa
cum am ardtat anterior, 1a o sporire a capturilor cu = 44 Yo ?n anii 1960 i990 asociat cr_r
-

l6l

Dezvoltalca durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

redltcerea severf, sau colapsul stocurilor unor specii (stocurile de hering din Atlantic
dup[ 1966 sau cele de an$oa din apele de coastd pacifice ale Americii de Suci dupd
7910, stocurile de cod din Pacific dupb 1980 etc.) respectiv cu substituirea speciilor in
declin qi modihcarea spectrului de resurse exploatatc.
Ca rezultat al declinului unor specii valoroase pentru pescuitul intensiv in deceniile 6 qi
8 ale secolului XX, iar dupd 1990 al volumului total de resurse pescuite, s-au adoptat
mf,snri speciale de protec{ie a dreptului asupra resurselor marine prin constituirea irr
apele litorale a"zonelor economice exclusive" cu o iStime de 200 mile.

De asemenea, in noile condifii creato, industria globalS a pescuitului

opereazd, cu

subvenfii care se ridicd la peste 54'10e USD pe an, fapt care stimuleazd procesul de
suprapescuit qi respectiv de declin a stocuriior (Pairlie, S. et a1., 1995).
Aceste efecte asupra resurselor regenerabiie ale oceanuiui planotar care constituic ?n
prazafit = 1 o/o din resursele alimentare ale populaliilor umane (19 kg.individ-1an-1;, =
5 o/" din proteina consumatd qt = 25 o/" dinproteina de origine ammald sunt intrefinute rJc
alti lactori de oomandd de origine antropicd: poluarea apelor litorale, arnenaJaraa sau
substituirea estuarelor gi deltelor, a zonelor inundabile qi a zonelor umede costiere.
Creqterea cu aproximativ 70 o/o sau dublarea efectivului speciei umane in urmdtoarele 3
5 decenii se va produce in condiliiie in caro resursele regenerabile ale oceanului
planetar vor asigura in cel mai bun caz = 9A.106 tone anual ceea ce va ?nsemna
?njumdtSfirea cantitillii disponibile pe cap de locuitor.

in

aceste condilii, acvaculturas3, semiintensivd qi intensivd, cleqi presupune stllizarea

Llnor oantitS|r semnificati-re de Eauxliarr este consideratd ca, o altomativ[, e drept
costisitoare, penlru suplimentarea rosurselor alimentare (Goodland, R., 1997).

v. Mttltiplicarea canalelor gi creEterea densit[fii lluxurilor de transfer a stocurilor

de resurse minerale qi energetice din componentele CN qi SSE"".
I)ezvoltarea sistemelor socio-economice
majore:

o
o
o
sr

in perioada industriald a avut ca dimensiuni

diversificarea qi creqterea capitalului construit,

cre$terea ponderii sistemelor intensive de produc{ie a resurselor regenerabile,

stimularea creqterii productiviHlii industriale qi diversificareaproducliei de bururi qi

servicii,

Acvacultura scmiintensivd se bazeazd pe util\zareabazei trofice naturale, iar cea intensivd presupune fertilizarea,
l'ulajarea qi stitnularea cregterii biomasei. Ambsle tehnologii presupun insd reproducerea artiliciald, cleEterea
materialului de populare q;i popularea incintelor de prociuclie.

t62

Dezvoltarea durabild: toorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

LII

in

)l

tat

;*

111

u-Ll

l-

1n

1U

stimularea consumuiui de bunuri $i servlcll

dezvoltare, axat pe cre$terea economicd rapidd qi continuS, a fost posibil

numai in conditiile identificbrii, accesibilitd{ii qi exploatdrii intensive a stocurilor de
resurse minerale qi de combustibili fosili.
Ei acest mod ds

intr-un interval de patru decenii (1950/1990), interval in care efectivul speciei umatle s-a
clublat, exploatarea minereurilor qi produclia cle cupru s-au dublat, produc{ia de o1e1 a
crescut de aproape patru ori iar cea de aluminiu de peste 10 ori. DupS 79'/0, in 1irile
dezvoltate s-a manifestat o tendinld de stabilizare a consumului de rnetalc 1a un nivel
foarte ridicat dar acesta a continuat sd creascf, in fdrile in curs de dezvoltare dalontd
creEtcrii relativ lente a oonsumului pe cap de locuitor qi unci creqteri exponcnfiale a
efectivelor populafiilof umano (Corson, W. iI., 1990; Tilton, J. E., 1990; Frosch, R. A..
Gallopoulos, N. E., 1989; Cook, J. P., Shcath, D., 1997).
Aceastd tendinld este dc aqteptat sd se menfin[

in orizontul de timp de 4 - 5 deoenii in

primul rAnd pc baza nevaii de dezvolfare a capitalului construit in t[rile in curs de

dezvgltare qi acest luoru va fi real chiar in condiliile in care dezvoltarea tehnologiod gi
aocesibilitatea la noile tehnologii ar putea conduce ia creqterea eficienfei de utiiizdre a
minereurilor, la reciciarsa acestora sau ar putea permite substituireaparliald a 1or"

-l
u1

1a

Este de aqteptat ca etbctele sinergice ale creqterii consumulni pe cap de locuitor in fdrile
?n curs de dezvoltare qi ale creqterii efectivelor populaliilor acestora sd conducf, la
situafir critice in aprovtzlonarea cu materii prime minerale. Acest fapt pare sd fie lbarte
prohabil atdta timp cdt realitatoa ne demonstreazd cb identificarea zdcdmrntclor bogate

sau dezvoltarca tehnologiilor pentru utllizarea zdcdmintelor sdrace

-a

Dt

)r

l1

in

condifii de

eficienfd economicl pe de o parte sau pentru reciciare qi substituire pe de altd parte,

evolueazd cu o ratd semnificativ mai micd dec0t rata de exploatare a zlcdmintelor
cllnoscuLe.
Tn aceste condi{ii se estimeazd cd rezervele de minereu de cupru in curs de exploatare
sau cele prognozate sunt epuizabile in = 277 ani dacd se pdstreazd consumul actual pe

cap de locuitor qi dacd s-ar menfine nivelul actual al efectivului speciei umanc. Acestc
rezerve sunt insd epuizabile in aproximativ trei decenii dacl efectivul speciei umane se
stabtlizeazb la nivelul dc 10'10e indivizi qi dacd consumul mediu pe cap de locr,ritor ar fi
comparabil cu cel actual in SUA. Evaludrile care se fac in aceleaqi condilii pentru
rezervelc de cobalt Ei platinS Natd cd ele sunt epr,rizabile in aproximativ palru decenii.
Sisternele socio-economice ca struoturi disipaLivo s-au dezvoltat in mdsura in care att
absorbit direct "resursele de energie concentratd" (vezi 1.4) regenerabile produse in
componentele capitalului natural, a$a cum s-a intdmpiat in toate fazele perioadei
preindustriale. sau combustibilii 1bsili, care, la rdndul 1or, sunt rezcrve de encrgie
concentrati, oll ratl fbarte lentd de reinnoire (vezi 1.7) qi deci cu statutul de resurse
"nerogenerabile" ?n termenii in care se analizeazd dinamica SSE"". futnrul foarts ridicat
cle dezvoltarc a SSE"" in perioada industrialra a fost posibil numai datoritd creqterir
163

I)ezvoitarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

treptate a densitdfii fluxurilor de energie concentratd din stocurile de comb"rtrbifr f*rl

(Figura 28)- Ponderea fluxurilor energetice cu origine in combustibilii fosili, carc susfin
in prezent funclionarea gi creqterea SSE"" constituie mai mult de B0 % (Azare, et aI.,
1996; Carson, W. H., 1990) din totalul intrdrilor de energie in SSE"" cesa ce reprezintd
un consum anual echivalent cu energia concentratd qi acumulatd la nivelul ecosferei in
aproximativ 1.106 ani (Gibbons, J. H. et al., 1989).
Dacd considerdm nivelul actual al consumului pe cap de locuitor qi dacd acceptdm
doar
pentru atalizra presllpunerea nerealistS a menlinerii efectivului actual p.ntru specia
umand, atunci se poate estima cd rezervele de petrol accesibile in momentul de
fald s-ar
epuiza in 40 ani iar cele de gaze naturale in aproximativ 60 ani. Numai resursele
de
cdrbune s-ar menfine pe un interval de sute de ani.

in aceste condiiii, conservarea stocurilor de combustibili fosili, prin e{ici ,,ntizarea

proceselor tehnologice qi reducereatn consumului por cap de locuitor in
1iri1e clezvoltate
(consumul per cap de locuitor este, in fdrile dezvoltate, de 10 ori mai mare decAt in
{drile
in ours de de:rvoltare) la jumdtate din ruvelul actual qi "controlul" creqterii consumului
per oap de locuitor in tdrile in curs de dezvoltare p6nd la dublarea consumului actual
pentru a susline creqterea economicd (dacd accesul la cele mai eficiente tehnologii
indnstriale qi mijloace de eficientizare a consumului casnic va fi asigurai pontru aceste
fdri) , respectiv controlul creqterii efectivului speciei umano qi stabiliz6rir acestuia Ia mai
pu{in de 9'10e indivizi sunt obiective prioritare pcntru unndtoarea jumdtate de secol qi,
desigur, singurele modalitdli rafionale de a reacfiona in vederea obfinerii timpului
necesar pentru ca dezvoltarea tehnologicd sd conducd ia solufii viabile pe termen
i.r.rg.
Dezvoltarea tehnologicd actuald in domeniul energeticii nu poate garanta substit'irea
- resurselor energetice
fosile (petrol, gaz, cdrbune) in urmdtoarele dccenii, ?n proporfie
mai mare de 10 - 20 % foresupunere foarte optimistd) cu a$a numitele ".resurse
neconvenfionale" sau sd creascS semnificativ ponderea energeticii nucleare 1?ri efecte
secundare majore qi pe termen foarte lung.

; i" p-.i*d" rssolrgsl

f*il" in.,rr* de dezvollare

au crescur consumui de energie pentrumenlinerea gi crcqterea

economrcd a SSE'" cu aproximativ 22 %. Aceastd creqtere a consumrilui a reprezentat
in proportrie de !0 %
menlinerea SSE"'in condifiile croqterii efectivelor populaliilor umane cu: 11 %
sirestul de 50 yo a fost orientat
pentru sus{inerea creqterii oconomice. ln urmdtorii cinci ani, consumul de energie
in firile in curs c1e 6ezvoltare s-i,

triplat.

Se recunoaqte cd q'i in condifiile in care fdrile dezvoltate gi-ar putea climinua consumul
la jumdtate din cel aclual iar
[driie in curs de dezvoitarc ai-ar dubla consumul pentru a sustrine cregterea economicd, creqlerea etbctivelor
populaliilor umane in urmdtoarele trei decenii ar putea ridica consr-rmui global de energie
la aproape 2i terarval.s (J
telrawat - i'10r2 waii)' Un terawat este echivalent cu energia ooncentratd in 5.10e
barili cle petrol sau i.l0e

cdrbune' respectiv l'6'10e tone de masd lemnoasd (Holdren, P., 1990, IIN world
population prospectr,

l99l).
ln momentul actual' este foarte dificil chiar pentru f5rile ciezvoltate de a substitui combustibilii
fosiii cu

regenerabile de energie: potenfialul hidroenergetic, energia soiard enel.gra eoiiani.

Ei

164

tone

resurse

Dez,rroltarea durabilS: teorie qi practice

ffol.i) -Capitolui 2

tlt

m
I

I..

t;

!L

Cl

in

'didq
U

E I

z'
'5t)

AL
fFV

=()i;
pc*,P;

;Gc.=)cs

.h

AI

-1

{'Jtrl=U

ia

ttrl

1A

ai

["cl
l'ori
la

al

[41

ffi

lfd

o!

!2H

.g'i
gc)

()
ir

II
lo

EE

N(Jf,i

o $'+^

F:35
^e
E E'$

9-

N9

t:::

F1

iil

(E

!rg
v(s

tsU
4
I
I

I
I

966r
ri

v66r

7,66r

'o

066I

t
.F

-Ftg

o!.
&$
.tu^
;u^
oA

s;e
E

-1

I
c',

tr
Lr

I
I

NEtr

ir

.h
f:
I

't
(.)

!2

li

TJ

886 I

.J

fil

986 I

!Y
d

?86

r\AK

E.E

I'g

E
F"d
tr.t35

^* cE

U)

.F

gE E
fEH
EaE

-^cF
,='f,
IR

-'fr'f;

E=

EEif;;
0fi g
.) d(iX
E$
sg

b H EA

6eE :
c H* lT

0861

8L6l

-EEt5

9L6l

ETE,*
sfEE
fl E,I

vL6l
7L6l

gE$EF

0L6l
arEJouo op JolesJns Eerzzrv.ln

EA
AH
t o&:1
6

N
rh
lorlac1 lualBAIIIta auol

E
r0Ix

an

165

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practicb (Vol. i) - Capitolul 2

2.3.3.3 Eliminarea qi depozitarea produgilor secundari ai 6'metabolismului" SSE"" cale de deteriorare a CN.
(\rganizarea structurall spalio{emporala gi func{ionarca sistcmclor socio-economjcc s-au
modificat continuu in sensul extinderii la scarb geograticd, creqterii complexitdfii (Fig. 24 qr
25), a densitdlii fluxurilor rnateriatre qi energetice ia interfala dintre acestea qi capitalul
natural, respcotiv a densitdtii fluxurilor materiale qi energetice interne, sau altfel spus ?n
scnsul intensificSrii "metabolismului" q;i a accentudrii caracterului lor de sisteme deschise si
dc structuri disipative.
Identihcarea sistemelor socio-economice ca sisteme ecologice transformate sau create q;i
dominate, respectiv controlate de cdtre popuiafiile umane, a condus de asernenea la
adaptarea, perfecfionarea qi dezvoltarea metodologier de analiz1,, evaluare qi proiectare a
dinamicii ?n plan structurai qi func{i<tnal a acestora.

Similar cu modul de anabzd qi evaluare a structurii qi funcliondrii sistemelor ecologie

naturale qi seminaturale s-au dezvoltat dup[ 1990 metode de identificare a structurii SSE""
(elementele structuraie qi conexiunile dintre ele sau canalele de schimb material, energetic qi
informalional) (Fig. 29) precum $i a mecanismelor lizice qi chimice cuplate prin care se
asigurd fluxurile materiale qi energetice qi prin care materiile prime minerale, resursele de
energie qi "muncd" sunt transformate in trepte (procesele tehnologice de producfie) in
trunuri Ei servicii utile (cu valoare de piafd) qi in produqi secundari/deqeuri, rcspectiv a cdilor
de consum qi utilizare a bunurilor qi serviciilor (Fig. 30), la rAndul lor asociate cu fenomene
de translbrmare qi producere a deqeuriior (Ayres, R., 1994: Anderberg, S., 1998; Baccini,
P,, Burnner, P. H., 1991; Vddineamr, A. et a1., 1998).
Un asemenoa mod de abordare evidenfiazd cd fluxurile materiale in SSE'", aga cum sunt ele
structurate in prezent, au urmdtoarelc particularitdfi:

. in

oea mar mare parte fluxurile sunt unidirecJionate (sistemele socio-economice nu

dispun incd de o infrastructurd completd care sd asigurc reutilizarea qi reoiclarea materier
prime) qi se constituie din cinci trepte succesive - 1. cxtracfie/exploatare; 2. prelucrarea
qi concenttatea materiei prime/producfia de energie comerciald; 3. producfia de bunuri qi
servicii; 4. utlh'zarea q;i consumui produselor qi serviciilor qi 5. stocarea produselor al
cdror ciclu de vra[E a expirat (Fig. 30).

166

Pe m[surd ce rezervele accesibile de minereuri din structura CN se reduc cu o ratd mai

mare decAt rata cu care alte resurse sunt identificate gi devin accesibile, se acumuleazd qi
se constituie in interiorul SSE"' un stoc de resurse care in cea mai mare parte este incd
nereciciabil.

Q gamd largd de produqi chimici care au tbst utilizafi intensiv in ultimele decenii gi care
au o duratd de viafd oonsiderabilS (1 - tr00 de ani) s-au acurnulat in straturile inferioare

Dezvoltarea durabilS: teorie Ei practicS(Vol. I) -Capitolui 2

99r
b#F
.6
HN
Hd
V .\

al

8.8
.
G-l/q oE
AT H

()

tt..

0)

// u/

l.i
a)
d

]i ,*

'6Ni

#
.- u.9
3:l

(n

a)

iv.F
*laP
JJHiT
g qH

O
l-i

Ha"
-tv

i-t

5oh
(l a,i

X
dd|.r 'rl
<d'F
)
H-

i:o5
dlA

l-t

O
fi
N

.?\

|<()'

=>
.EH
,n

s2

li

{)

r/>,

N
Y
fi

O
(-{

o
P

1.

,!l

F'

a
tt

o
'Fo
0)
(.)

I
/^t

a)

v>

o
c)
l-r

i
a

i
I
I

i
a

c)
U)^
c)

i-!\
jr

!t I

()
a

H9E
EHd

-\-Pd^

l-i

()

Pl-r fit/
FUd
6ir'v

^tst
I U

AA

P
i'l

^,'n
xH

E :1
ot
in .Ho.gEE
c

3-rHto"X
dE';rlE
o i d;i;

rl.l.if! nr! '=HC)

U El!.Ecdi+:
E.Hgh.=o
O tr O XE

g9EF"gtI

I x',Fs^
s;
F,- q, i - F
lg:s-H
crC E 9="
odhl,1.:yq,

sqfinE:

H.Eag"'*'
Y bn,
.44

- f,i ,6 i.S
#r,coNqh
r,s s H fi
E g N EE:

*d?!p
s 3 b.d E
'E
guHFp"H
* g a;1.9
g H E*F!
i-YE.ilFc.:

c-,

EAfrU s4
, 'd frpH
E
o*NIEU
;N
rb

167

l)ezl.oltarea durabild: teorie qi practicS(Vol. I) -Capitolul 2

t(c

tr
',. ,.ri,,i

:t,

,:..: !a1: ,,

..

o
q

c
4)

{)

E'!
,\ ,v,
,e

F!

3s.
6r:
^,=
a4

u.

,(!

{)

-:'
o-

H.A

',.9

6h

r.g .,9

i,,,
tla'n
?i v.

k
X

E6b

p.'

'D

,d

d)\

t?p

pi

'EN
o!t *
14
d)()
,,, /iE\

\...

(c..l)

.-"::-

---J-,2

--'-'-t

'i

, c

"
9;^,uo
,t .-.
EE=i*i,ii-=-

Lr i.i

.j"

a-Iir-r

(n

i lO
h

lls

:l

'\..,\
.i -i
az

"..: - - " . - " .

tr

-i4H

-'r\

(s,r-

t--- " - - .

$
A,!'.
&:V

q.t
\\r____ .,,,
.0
.rF
iL .;e..9pr'Ii:*+
)F
u5
(D ;,-_
=
----l \
J ;E iEE,
=f---.-t
l-l=.---J
s
-,Fr=g;akl
T1L--'=:---= -=EB*1
I :,-,-:
+a

if

\\\",
\\\\
/
*' t-_-'.'---..
'.-'-.-^..t_---"----TL
_)\

_*_....

l++

168

oA
-a

,difrd

/a\

sa

N
sl

ctr

=J
!dt

T
EO

f,.

i ;il

dE
=9
i'a

clo
ds
o6
oti
AY
i:.
E
c9i

d,;.'
.l

ilT

'

t-'

tr

Os

r$l'

'---'v-L
L)

d4

/-la,

rrr

',

l,,-r
if---.-_j,;-,,

\, l.
I

"c

'ix',^"*:{
\. aUtZEEs
E

l\ '.

=NO

_---+_

l\,1\i

-":x.,,,

H:=
-gE,b,

/i

,':i:

i.-.

\\ I/.E
ts/ ,',

ED

rJt)

Dezvoltarea du'abild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

ale atmosferei (troposferd qi stratosferd)ss modificdnd comp ozitia, perturbAnd echilibrul

roactiilor chimice de formare qi degradare a ozonului gi calitatea fluxului de energie
incidentd la suprafa{a uscatului qi oceanului sau in apele de suprafafb, sedimente gi
soluris6, determinAnd in ultimd instantd serioase efecte ecotoxicologice.
5s

in prima parte a deceniului 4 (secolul XX) au fost sintetiza{i qi utilizali pe scard largi o serie de compuqi chimici,
nt:toxici, sigur qi ugor de utilizat, in domeniile climatizdrii ;i refrigerdrii. Aplicaliile lor au ?nsemnat enour pentr.u
industria alimentar[, inclustria farmaceutic6 gi pentru uzul casnic. Acest grup de compuqi este bine cunoscr-rt sub
denumirea de "ciorofluorocarbori/CF'C" qi din acoasti categorie cei mai cunoscu{i sunt: CFC- 1 1 cu durata c1e viafd dc
50 de ani; CFC-12 cu durata de viafd de 102 ani; subgrupul I{CFC cu durata de viafd de 1,4 - 19,5 ani oi (]FC,l 13

int.rebuinlat ca soivent qi cu duraLa de via{a de 85 de ani.

Un alt grup de compuEi cu utilizare foarte largi pentru controlul incendiilor il reprezintd "halonii", intre care l}eo;ent
lbiosit este compusul Halon 1211 care are o duratd de via.fd de 20 ani.
Din grupul solventrilor organici sunt larg folosifi: tetra-ciorura de carbon (42 ani) qi clorr:form-metiiul (5.4 ani), iar
drn grupul substanfelor fumigene folosite extensiv in agricuitrir6 pentru combaterea ddunitorilor la plante, depozite
etc., foarte eficienti dar qi foarte toxicd este bromura de metil (i,3 ani).
Clompu$ii indica{i mai sus au fost rncluqi pe lista celor mai active substan}e pontru cal'e sunt indicii asupra impltcdrii
1or in degradarca stratului de ozon stratosferic (vezi 1.2) Ei a cdror producere qi utilizare este reglementatd de cdlre
"Protocoiul de la Montreal", in toate !5ri1e semnatare ale acestuia. Acest protocol a fost printre primele acoriluri
internalionale care au vizat protecfia mediului qi care s-au bazat, in lipsa unei argumentalii gtiinfifice suliciente, pe
aplicarea principiului de precaufie (o rndsurh se aplicl inainte de a argumenta gi explica complet din punct de vedere
gtiintific un f'enomen sau proces care ar putea determina efecte foarte severe). Acordul s-a caracterizat de la inceput
prin flexibilitate, ceea ce a permis ca ei sd devrnd mai restrictiv pe rnbsura argumentdrii relatiei cauz6-efect djntre
compugii chimici menfionafi mai sus si deteriorarea stratului de ozon.
In momentul de fatl fdrile de;rvoltate au stopat producfia acestor substanle (cu excepfia bromurii de metil a cdrei
producfie va fi stopatd in 2010) pentru piala internd, dar o mcn{in pentru export Ei uliiizdri speciale. Jlrilc in curs dc
den,oltare au fbst exceptate de la restrictiiie de utilizarc pdnd in anul 2010, interval in care fdrile dezvoltate s-au
anaglat sd sprijine f)rnanciar gi tehnic tn vederea credrii condifiiior pentru stoparea utilizdrii 1or. in ceca cc privoqte
bromura de metil, fdriie in culs de dezvoltare nu au stabilit incd nicr o datd la care ar putea renunla la utilizarea sa.
Prin apiicarea rndsurilor protocolului, s-a estimat cd nivelul maxim de clor in stratosferd va fi atins in urrndtorii ani
(dtrpd o intdrziere de = 15 ani de la data aplicdrii protocolului de cdtre fbrile dezr,ioltate) iar stratul de ozon ar putea si
sc retacd pe la jumdtatea secolului 21 (Hayrnan, G., Trent, S., 1997).
s6

ingrdqdminte minerale pe 6azd de azot Ei fosfor, aclministrate in agrosistemele clestinate producerii resulseloL
alimenlare, bazinele piscicole autenajate pentru piscicultur[ inlensivd gi parfial pdqunilor amena.jate- Pcntru a se
controla structura biocenozelor din agrosisteme qi a favoriza maximalizarea fluxului rle energie la nivelul plantelor de
culturd, respectiv pentm a preveni sau limita sever cleschiderea unor canale secundare de transf'er a energiei
concentrate de cdtre acestea, au fost sintetrza{i qi utiliza}i pe scard largd intr-un interval de aproximativ 70 de am mir
de compuqi chimici care au constituit la r6ndul lor "materia prim6" pentru loatd gama de pesticide din a doua
generalie (pesticidele din priina generalie erau preparate srmple din sull, plumb, zinc, rnercur etc. dar lbar1.e toxice pr
pulrn eficiente in controlui "d5unitodlor" pentru planteie de culturd).
in prima par-te a acestui deceniu se sintetizau 1500 de compuEi chimici diferili din care se pror,luceau = 33000 de
preparate comerciale de erbicide, insocticide, fungicide, rniticide gi rodenticide.
Maioritatea oesticidelor apar{tn la trei grupe principale: organoolorurate, organofosforice qi carbamati. Pcsticidele:
organoclon:r'ate procluse intr-o gamd iargd (DDT, aidrin, iindan, heptaclor, dieldrin etc.) qi folosite iniensiv s-au
r-lovedit a fi foarte rezistente 1a transformare qi persistent pc perioadd lungd de timp in toate comparrimenteie
llH{iM*. Aceste pcsticide au fost antrenate in compartimentele de ciclare, acumulate gi concenf.rate qi au detern.rinat
pe termen lung efecte ecotoxicologice. Majoritatea acestora au fost interzise sau sever controlate in ultimii anr.
Pesticidele organofosforice (in special cele pe bazd de malathion qi parathion) sunt rnai uqor transformate dal

pdstreazi un grad mare de toxicitatc pentru om. Carbamalii au o utiiizare foarte largd (insecticidc, pesticide qr
fungicide), nu sunt persistenfi dar au, ca qi celeialte tipuri, un grad mare de toxicitate.
Se estimeazd cd la inceputul acestui deceniu se foioseau la scard globald aproximativ 2.5.106 tone de pesl.icide, din
care 34 7o in America de Nord, 45 9lo Europa qi 21 % in ldrile in curs de dezvoltare (Chiras, D., 1 991).

169

Dezvoharea durabild: teorie pi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Mecanismele cuplate de transformare care asigurd fluxurile materiale intr-o gamd larg{t
de linii tehnologice de productie, precum Ei cele specifice serviciilor qi cdilor de utilizare
qi consum in SSE"", gefiereazd o mare diversitate de produqi secundari
neutilizabili/degeuri -'steril, materie organicd dizolvatd qi particulatd, gaze (NO*, SO",
CO2, CH4 etc.), radionuclizi,metale grele, praf etc.

Aceqtia au fost qi sunt incd in cea mai mare parte direct transferali in troposferd qi in
compartimentele unitdlilor hidrogeomorfologice (ap6., sedimente, sol) prin emisie
punctiformS qi difuzd qi intr-o micd mdsurd sunt capta\i, neutrahza[i sau incinera]i,
concentrali qi depozitaii.
Deqi creqterea densitdfii fluxurilor rnateriale in SSE"" a fost insolit[ de creqterea densitdfii
emisiilor in compartimentele majore ale ecosferei, fenornenul a fbst in generai tratat in
raport de capacitatea de dispersie Ei dilulie sau in funclie de capacitatea de retenlie a acestor
compartimente precum qi in funcfie de capacitatea componentelor capitalului natural de a
"asimila"/de a integra in procesele de ciclare "deqeurile" care se produc in sistemele socioeconomice.

in

majoritatea cazurilor insd nu s-a cunoscut capacitatea de dilufie, de retenfie Ei de

"asimilare" pentru diferite compartimente ale UHC}M* qi tipuri de sisteme ecologice qi, in
consecinfd, normele de emisie s-au stabilit pe baza acceptdrii presupunerii cd aceste
capacitili sunt nelimitate.

in

aoeste condilii, lru este surprinzdtor faptul cd datoritd divcrsificdrii surselor punctiforme q;i
difuze qi a creqterii clensitSlii fluxurilor de transfer a "deqeurilor" qi a compuqilor chimioi cu
utilizare speciald (CFC, HCFC, haloni, bromurl de metil, pesticide, fertilizatori etc.) din SSII"" in

maurifbstat qi s-a amplificat procesul de acumulare qi

supraincS.rcare a "rezervoarelor principale" a tuturor maffo qi microeiementelor (troposferasT

componentele

CN s-a

s7

Tendintra general5 de creqtere semnificativb a stocurilor reciclabile cantonate la nivelul troposferei tn cazul
carbonului gi azotului (elernente cu circuite biogeochimice de tip gazos qi echilibrate a6ta timp c6t emisirle in troposferd
determinate de modul particular de desftgurare a "melabolismului SSE "" in perioada indushiald de dezvoitare nu au depdqit
"capacitatea de asimilare" a componetelor Clrl) respectiv a sulfului (elemenl cu circuit biogeochimic de tip sedrmentar) a
rndus q;i amplificat trei catogorii de modrficdn complexe in structura gi chimia troposferei:
a) stimularea gi intensificarea reacfiilor fotochimice care au ca produs final ozonul,
b) crearea condifiilor pentru stimularea reactiilor chimice de formare a acidului sulfuric,
c) creqterea concenlrafiei gazelor cu efect de serd qi cregterea capacit[fii troposferei de absorbtrie a
radiatiilor calorice emise de sistemul geosferS-hidrosferd, respectiv de cregterc a "densitdtii fluxuiui de
contraradialii IR" (vezi Fig. 3).
Consecintele acestor modificdri sunt:

reducerea productivitilii primare in ecosistemele terestre asociati cu efecte dereglatoare asupra

proceselor fiziologice la toate speciile,
r acidifierea solurilor qi lacurllor cu grad mare de vulnerabilitate datoritd capacitilii limitate de tamponare,
r modificarea sistemului cliryratic in sensul creqterii temperaturii/'incdlzirea climei".
Moclificarea climei prin creqterea ternperaturii a fost acceptatd dupd multiple dezbatei atAt de cdlre comunitatea
acaclemicd cdt gi de autoritdtile nafionale qi intemalionale ca fiind aldturi de deteliorarea stratului de ozon stratosferic
unul dintre procesele globale ale cdror consocinle pe terrnen lung sunt incompatibile cu dinamica qi stabilitatea SSE"'
lespectiv cu dinamica qi productivitatea CN.
Ca qi in cazui "protocolului de la Monheal" care reglementeazd producfia qi utilizarea substanlelor chimics cu
inrpact asupra ozonului stratosferic qi in cazr.ri reglementdrii emrsiilor de gaze cn efect de serd prin "Convenlia

t70

Dezvoltarea c1urabi16: teorie gi pracicd (Vol. I) - Capitolul 2

l

pentru elementele cu ckouite biogeochimice gazoase - C, N ql sedimsntele sau solul pentru

elementele cu circuite biogeoohimioe sedimentare - P, S, motalc grele, radit-rnuclizi etc.)
respectiv a stocurilor reciclabile (din masa apei in ecosistemele acvatice, so1 $i apa
interstifialS in ecosistemele terestre) qi a dcnsitdtii lluxuriior de transfer in lanfurile trofioc.

Fenomcnelc de mai sus caracterizcazl" ?n esenfd poluarea sa procos qi demonstreazl, cit

pentru a controla qi reduce sau pentru a preveni un asemenea procos insidios este necesar sb
sc evalueze cdt mai corect capacitatea reziduaLd dc dilufie sall retenfie a comparlimcntelor
UHGM"" ;r troposi'erei (vezi 1.5) qi a sistemelor biologice de nivel suprapopulalional.

Subliruem cd in marea majoritate a caznnlor modificdrile de tipul celor de mai sus ss cumuleazi
Asemenea moditrcdri care in tbnd vrzeazd"
comparlimentcle de stocare qi de ciclare ale circuitelor biogeochimicc determind ef'ecte cumulatc
;i la distanfd pe intervale de timp care se exprimd Tn deoenii, seoole qi milenii.

n
tl

Un asemcnea mod de abordare dd o aitl perspectivd Ei pcrrnite o inlelegere alard" a ceea ce in

rnod frecvent qi vag a lbst desemnat prin termenr ca "poluarea tbctorijor de mcdiu" salt a
"mediului" in general qi elimind ca total nefondatb comparuILa dintre "poluarea factorilclr de
mediu" si "ooluatea moral5".

3
I

qi se propagd la scar[ de spatiu qi tirnp.

Lrvolufia metabolismului SSE"" in perioada de dezvoltarc industriald a fost insofitd de o serie

de modificdri structurale qi ef'ecte care pot fi grupate dupd cum urmeaz6:
i1

u
n
i1

ri
,1t

:a

privind modificdiile clirnatice"/l992 s-a aplicat "prinoipiul precauliei" gi a unei strategii flexibile dc reglenicntare pe
mdsura completdrii suportuiu.i qtiintific, respectiv de constituire a untri "fond special de finantare" in vcderetr
spn"linirii efortuiui tdrilor in curs de dezvoitare pcntru aplicarea prevederilor conventiei.
Conl'ednta pdrfilol contractante la "Conventia plivind modifiodrile climatice", care a avut loc 1a Kyoto/l)eccrnbrie
1997. a conslitujt un important pas inainte in sensul aplicdrii el-ective a Clonventriei, prin elaborarea acordului dintre
statele dezvoitate care prevedc ca la nivelul anului 2010 emisiile de gaze cu efect de scrd sd tie in medie cu 5 % sub
nivelul ernisiilor din 1990. Se consideri cd acest acord a transmis un mesaj clar companiilor multinalionale de petrol
;i de producere a energiei privind iipul dc investitii pentru secolul XXi care vor fi apreoiate ca responsabile din punct
cle veclere social gi perfbrmante clin punct de vedcre economic iThc Env. Council,4rabltat 34(1), 1998).
Acordul de la Kyoto vizeazd toatc gazele cu efect cle ser6:
. ozonul clin olizontul int-ericr ai troposfbrei, care se firlmeazd in urma reacliilor dintre lrl0" qr
hidrocarburi (majodtalea ernisii ale vehiculelor') in prezenta E"ou" $i 0, ;i care se estimeazd cd ar
contribui cu = 10 04 la creqterea temperaturir glohaie;
. cornpu$ii de sintezd din grupul CFC qi in particular IIFC, PFC (pc.rfluorocarbon) qi SF6 (hexafluorurd cle
sulfl, folosili pentru refligerare, chmatizare, aerosoli, ambaiaje pi spume qi care ar contribui cu - 20 o/u
la mocliticdriie clirnatice;
. NzO * produs prin descomplrnorea l'rumusului in zonele clespddrxite sau prin degradarea ingrdqdminte lor
pe bazd de azot Ei care ar contribui cu = 6 %o la incdizirea climei:
. CIJ+ - emis in proporfie iie 2./3 de cdtre sulsele controlate de cdtre populaliile umane. Aproximatir' 1,'2
din aceste emisii au ciriginea in ag'osisternele irigate gi in procesul de fermentalie intesl.inaiS a
animaielor crescute- Acest gar: se cstimeazd cd are o contribulie t1e 14 %o la crcqiterea temperaturii

tc

globale;
COr * emis ca urmare a arderilor industriale qi nineralizdrii raprde a hurnustilui dupd despddurirea unor
suprafeJe intinse in zonele tropicale qi ecuatoriale. Se considerd cd acumularea rapidd a acestui gaz in
troposferd contribuie cu = 50 9/o la incdlzrre-a globald a climei (Mycrs, N., 1991).

t7l

Dezv-oltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Lineaizarea circuitelor biogeochimice ale macro qi microelernentelor prin dislocarea

acestora din rezervoarelo cu dinamic6 foarte lentd (depozitele de combustibli fosili qi de
mlnereuri), antrenarea in fluxurile materiale din SSE"" gi acumularea acestora fie ca un
stoc propriu nereciclabil (capitalul fizic qi bunurile materiale cu ciclul de viafd expirat),
lle ca un stoc muit mai dinamic in troposferd, sol/sedimente qi masa de apd;

Eliberarea unor produqi de sintezl stabili

compartimentele UHGM"";

qi

acumularea

lor in

troposferd sau in

f)iminuarea stratului de ozon qi reducerea eficientei de ecranar e a radia[lilor UV;

Modificarea calitdfii qi densitdtii fluxului de energie radi.antd

o
r

Supraexpunerea sistemelor biologice la acfiunea toxicd directd a unor compuqi chimici

sau elemente minerale (metale grele, radionuclizl)wmatd de efecte subletale sau letale;

Declanqarea

(vezi 1.5).

qi intretinerea pe termen lung a unor serii de efecte ecotoxicologice

Consecinfele pe termen lung ale modificdrilor intervenite

metabolismului SSE""" sunt:

o
o
r
o
o
sE

in

"intensitatea

qi

cahtatea

Modiflodri in sistemul <;limatic;

Eutrofizarea apelor continentale qi a celor marine litorale;
Cre$terea depunerilor acide qi acidifierea solurilor qi apelor;
Eroziunea diversitdfii biologicess;
Deteriorarea structurii genetice qi a stdrii de sdndtate a populafiilor umane;

Eroziunea diversitdfii biologice are ca factori de comandd creqterea efectivelor populaliilor umane, extinderea in
spatiu a SSE'" (in principal prin cornponenta antropizatd gi urbanizare), supraexploatarea resurselor regenerabile
(inciusiv braconajul qi comerlul cu animale vii), eliberarea qi dispersia degeuriior sau a compuqilor chimici cu
utilizare specificd (poluare), introducerea conholatd a unor specii striine ?n dit-crite tipuri de sisteme ecologice
particulare sau a unor soiuri qi rase transformate genetic qi nu in uitunul rdnd modificdrile climatice asociate cu
deteriorarea ozonuiui stratosferic r;i cu fragmentarea qi izolarea habitateior. Sc poate afirrua fdrdteama de a greqi, cd
c'roziunea diversitS{ii biologice insofeqte ca proces complementar, eroziunea diversitS{ii sistemeior ecologice
(inlocuirea totald sau reducerea severd a distribuliei spafiale a unor tipr,ni rJc sisteme ecologice naturale qi
seminaturale; fragmentarea gi reducerea conectivitdfii).
De asemenea se poate accepta punctul de vedere ?mpdrtdqit de cdtre maloritatea experfilor, conform clruia eroziulea
diversitdiii btologice este o consecinld (extemalitate) a unei game diverse de activitdti umane a cdror
linti v\zeazd,
oblinerea de beneficii cconomice qi nu in mod particuiar de a simplifica stnrctura biocenozelor sau a elimina anumite
specii (Reid, W.V., Miller, K,R., 1989; Myers, N., 1979, 1989; Schindler, D. W., 1989; McNeely, J. A., 1992;
I)ugan, P. J., 1990; Botnariuc, N., Vddineanu, A., 1992). Astfel, efectele negative asupra altor specii decAt speciile
tmtd sau asupra cornunitdgilor de plante qi animale in ansamblul 1or, a majoritilii pesticidelor nu au fost luate in
considerare atunci cdnd s-au estimat beneficiile utilizirii acestora; conversia energiei concentrate in combustibill
tosili nu a urmdrit in mod special declangarea fenomenului argumentat foarte bine in ultimele decenii qi cunoscut ca
"depuneri acide" (unnare a supraincdrcdrii troposferei cu SO*), fenomen ce a determinat acidifierea solurilor gi apelor
contrnentale care au dispus de sisteme de tamponare mai pufin eficiente qi prin aceasta a determinat dispari{ia tinor
specii Vulnerabile din structura ecosistemelor afectate (ex. 30 % specii de peqti, 60 % dintre speciile rle arnfibieni, 30
% specii de reptile, 30 % specii de pdsdri, 35 % specii de mamifere - din ecosistemele forestiere ale Boemiei (Csepel,
A., 1984) sau declinul efectivelor populafiilor p6n6la sau sub pragul critic.

172

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

e

Diminuarea productivitdiii qi capacit[fii de suport a sistemelor ecologice.

Dinamica SSE"" in perioada industriald a dezxoltdrii lor pe direclia celor trei coordonate
majore pe care le-am luat in considerare in acest subcapitol: a) creqterea spalialb prin
transformarea qi substituirea sistemelor ecologice naturale qi seminaturale; b) diversifi"i..u
canalelor 9i creqterea densitdlii fluxurilor prin care resurseie regenerabile qi neregenerabile,
respectiv serviciile au fost absorbite sau utilizate adeseori dincolo de limitele capacrtdlii
productive ale componentelor CN; c) diversificarea canalelor qi creqterea densitdlir
fluxurilor de utilizarc, acumularc, stocare in SSE"" qi in mod special de transfer ii"r
componentele CN a produqilor linah qi secundari ai "metabolismului" sistemelor socioeconomice pe mdsura intensificdrii accstuia, a fost insolitd de o gamd largra de efecte
perturbatoare pe termen lung, sinergice qi cumulative, care s-au generalizat cel pufin in
ultimii ani la scara intregii ecosfere.
Diversitatea efectcior dereglatoare qi modul 1or de exprimare la scard spafiala qi de timp au
fost tratate succint qi s-a insistat asupra coreldrii qr integrdrii 1or, respectiv s-a urmdrit a se
identifica qi argumenta tendinla in evolu{ia rela}iei SSE"" c+ CN intr-un orizont de timp de
3 -5 decenii. Sper ca cititorul sd fie stimulat de acest demers pentru a fbce propria anahzd
Er
a identifica propriul rdspuns sau sd aducd corecfiile qi completdrile necesare la comentariiie
qi concluziiic propuse de cdtre noi.

in esenfd considerdm cd realitatca

ne obligi sd admitem cd nu mai trebure sd existe nici urr

dubiu (din pdcate) asupra faptului cd "deteriorarea" capitalului natural este un proces real,
gonetalizat la nivelul intregii ecosfere qi strict dependent de formele qi ritmul dezvoltdrii
SSH". Crctmrcizarea acestui proces submineazd insdqi perspeotiva dezvoitdrii SSE.", aalitatea
qi starea de sSndntate a speciei umane.

f-la proees complex, a adrui evolu{ie este nuantatd si amplificatd de t-enornenele de ..decalay
in spaliu qi timp" intre locu1 qi momentul r1e acliune al factorilor de comandd qi locui qi
momentul de exprimare ai efectelor acestora, credem cd deteriorarea capitalului natural qi
efectele sale asupra SSE"" trebuie sd fie analizatd qi infeleasd in urmdtoarele planuri:
Extincfia speciilor gi raseior sau soiurilor ciomestice dctermind ?n final eroziunea genofondglui prin pierderea
definitivd sau simplificarea excesivd a unor "rezervoare cie inlbrmalie gencticS"
,-u*
la slari geologicd
"ur"
"onstituit
dc timp qi care conl'ereau piasticitate sisteinelor ecologice in condilii1e moditicdrii
factorilollo
comandd"
Structura geneticd a soiurilor de porumb qi orez reprezintd in ulturiii ani numai o micd parte a slructurii genetice a
acrcstor soiuri cie acum 2 * 3 dec<;nii (McNeely, J-, i992). Dersi au fost multe incercdri de a cuantifi ca rala procesului
de eroziune ;;i dispunem in prezent de estirniri sarc fluctueazd in limite largi, important este dc a recunoagte cd
plcrcesul se amplilicb exponenlial Ei cd e1'ec:tele salc se concretizeazd in final sub forma reducerii pe 1ermen lung a
capacitdlii productive qi de suport a CN.
'l'rebuie
relinu.t de asemenoa faptul cd toate estimdriie sunt llcute pe baza inventarului fbarte slrac (= 1,4 i06 specii
tlin totalul probabil c1e 10 - 80'106 specii sau chiar mai mult) de care dispunem la ora actuaid (May, R., 1989). Se
doduce de aici cd pentrr"r conservarea qi managementul diversitdfii biologice ca o condilie cheie a consclr,drij
structurii qi potenfialului productiv ale CN, este imperios necesar sd completdm inventarul gi sd-l actualizdnr
continuu' Estc adel'drat cd nu se pot estima cu acuratofea necesard pierCerilor tiac[ nu sc cunoaEte ce exisld la un
rnoement tiat (McNeely, 1., 1992). Es1.e de asomcnea irnposibil sd se aprecieze impactui eroziunii biologice asgpia
potenfralului procluctiv (bunuri Ei serl,icii) 9i dc stiport dacd nu se cunoagte rolul fiecdrei speciiipoptrla{ii in

tirncq.ionalea componentel<lr {lN.

173

l)ezvoltarea ftrabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Eroziunea structurii heterogene a CN sau altfel spus a relelelor de sisteme ecologice

nafionale (REN), regionale (REC) qi a celei globale (REGI) prin transformarea pi
substituirea sistemelor ecologice naturale qi seminaturale, fragmentare Ei reduceroa sau
blocarea conectivitltii ;
Stresarea qi eroziunea capacitdtii functionale a cornponenteior CN: capacitdfii productive

qi a capacitS{ii de suport (in sensul Larg prezentat in 1.6) prin

supraexploatarea

resurselor, poluare qi modificdri climatice;

Eroziunea diversitSjii biologice (a diversitS{ii taxonornice, boga}iei de specii qi a

diversitSlii genetice), respectiv restrAngerea plasti<;itdfii, a opliurulor de rdspuns atit
pentru componentele CN cAt qi pentru SSE"* in deceniile urmdtoare, atunci cflnd
frecven{a gi intensitatea multor factori de comandd de origine antropicd ar continua sd
creascS-

O astfel de analizd evidenliazd cu claritate erorile de ordin conceptual care se reg6sesc in

strategiilc de dezvoltare socio-economicd pe termen scurt qi mediu (de fapt singurele
strategii) ale perioadei de dezvoltare industrialS in cazul rnajoritdlii statelor lumii qi in

particular ?n fdrile dezrvoltate.

in

aoest sens este extrern de important sd menfion ez trei dintre ele, care prin consecinlele pe
termen lung cred cd au pus bazele qi au determinat dimensiunile precum qi formele -de
exprimare ale qtzer in relafiile dintre SSEGlobal <+ CN/"criza ecologicd globald" (Fig.31).

i-

Planificarea nivelului qi ritrnuiui de creqtere economicd pe de o parte qi performanfele

atinse in reah'zarea obiectivelor proiectate (beneficiile exprimate in PIB.) pe de altd
parte, au presupus in fond, ftrd, a fi congtient qi explicit formulat deteriorarea CN,
respectiv s-au bazat pe acumuiarea treptatd a unei "'ciatorii fa!5 de CN'T"datorie r1e
fitediu". l)acd, avem ?n vedere specifioul comportamentului sistemeior mari Ia scarl

spaliald (determinat

de

conectivitatea internd

qi

conectivitatea

Ia

scard

tnacroregionalS) qi temporala (determinat de mdrimea constantelor de timp ani,

decenii, secole) putem infelege de ce pe un interval rnai mare de 200 de ani a fost
posibil ca "datoria de mediu" sd fie transferdtl, cel pufin parlial, de la un stat la altui
(ex. fdrile dezvoltate cd.tre cele ?n curs de dczvoltare), de la o regiunelaalta,precllm
qi de la o generafie Ia alta.

in ultimul

deceniu, datoria fafd de CN a fbst perceputd ca un fenomen global qi

interpretatd ca un cost ai dezvoltdrii SSE Global, cost care a fost qi este inichitabil
distribuit intre SSE"" constituente sau care a fost gi incb se mai incearcd a fi transt-erat
in contul generafiilor viitoare.

PIFJ

rl4

* produsul intern brut

Dezvoltalea dumbilS: teorie gi practicd(Vol. I) -Capitoiui 2

lce

r$i

Fu

rq

r=.

$j!
HH

lJ

r
;+i '3
tra o

ns.
,,d
arE

:'S'E

E
:

='E#,*
?
ts i.l
E

!v
;iv)

't

AF
*H.H

ive

;
8E ,g

tea

'frn-*

at
nd
sa

liNd)-.r
lVV'--

Ee E
L

EE

E"FE
-

-;E
nEE
:
'E
-'i*

le
in

AI

:F

A\

?'a"Eb
Ez !l

,g

FO

G.E

,Eo;
l+fi;
f;
Er
g
o?x
_,F
riX
oUu
._rY

!
ea=.
6-l'
ag:e :

te

le

.EH
q'E
?'A
-U
'JF ia

SEi g H;
FE
;
"Er'.-6 =tr
sE"^!u
5A ;'d
*'E.+ H't
*-''FE
-'E
tsrf,EB
g*.eEU =Ed
cl
ETE;; EHq;

-1,.{.jl"

t,

8b

etEE"" E;A i-FlEn rE:g-t^trg

"*:j Jfr
.EH:t:

il

I
,

{,!,
i=1

!
t
I

'S u 8:
Ei E
*'d Eii

in

I,Y

T\ )'\
r3;
i+

oiilF,H zU!
oEE!'E o-#

3
E;3.Fl.r,or

._r
?,Q

.l1d

tEE;E
E[5 ;E
i E :'qz ! l.g i
-',t =

EeEEtgEEi

tD O *
r-'{8.--.C)-*jj S l-lJ

-3;:"=."3 ui'.=

^
EiE$=8"3f *

H:EEEAAU

[i

;;

.-d

?$

dH

|
" ,5,-'fi'E
:C E
c!E.," ogs-lZ{

6, ;
F{

o
.$
h
175

Dezvoltaroa durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Elementul de qizd, constA tocmai in globalizur;t

de CN pdnd la un nivel previzibil pentru prima jumdtate a secolului X;1 qi care va
limita sever posibilitdlile de dezvoltare ale sSE"" sau, $i mai grav, ar putea sa
submineze stabilitatea acestora.
ii.

Elementele concrete de deteriorare (efbctele negative) au fost totdeauna inregistrate

"postfacto" sau, qi mai grave chiar atunci cAnd acestea au fost anticipate,
s-a optat
pentru transferul consecinlelor acestora la scard de timp qi spatriu ?n schimbul
maximalizdrii beneficiilor pe termen scurt.
Ca un paleativ la tendin{a evidentd de deteriorare acceleratd, aCN, s-a acceptat
treptat
in special in ultima jumdtate de secol, sd se introducd in politicile qi strategiile de
dezvoltare a SSE"" elemente specifice care sd stimuleze activitdfile de inregistrare
qi
corectare a procesului de deteriorare qi numai foarte rar qi total nesemruficativ
au foit
promovate mdsuri de evitare sau limitare a procesului.

in

aceste conditii "miqcaroa" de protecfie a naturii (punea accentul pe protecfia

speciilor de plante qi animale rare sau pe cale de exiinclie) in prima jum6tate.a
secolului XX qi cea de 'protecfie a mediului" (in sensul cle protec{ie a "factorilor de
mcdiu" - aP6, aer, sol qi biota) in a doua jumdtate a secoluluinostru, au fost tratate ca
dimensiuni marginale in toate politicile qi strategiile de dezvoltare a SSE.". Din
nefericire, acest tratament continud sd caracterrzezi politicile qi strategiile actuale de
dezvoltare a majoritS{ii ssE*. Nu este astfel surprinzdtor cd deqi se discuta qi
chiar se
aplicd programe de investilii in domeniul protecliei mediului, unele <iintre ele
foarte
costisitoare, acestea sunt in final tratate ca investifii marginale care ar frina creqterea
economicd gi de cele mai multe ori sunt am6nate pentru faze in care conjunctura
economicd ar fi "mai favorabild".

Elementul de crizd il constituie in acest caz faptul cd se acceptd in oontinuare ca

dezvoltarea socio-economicd sd se facd cu costuri imense, datoritd erorilor <Je
concepfie qi proiectare, dar care sunt oomascate" temporar sub forma unei datorii
fata
de CN transferatd in "contul altora" Recuperarea "datoriei" atunci cOnd suntem obligafi sd o acoeptdm (in urmdtoarele
decenii acest proces va marca sever politicile qi rteciziile noastre) Lste extreni de
costisitoare qi presupune investitii distincte, cunoscllte ?n ultimul timp ca "investifii
de mediu" qi care in conjunctura unor crize economice gi a unor prioiltali pe termen
scurt de stimulare a creqterii economice sunt percepute ca un fenomen de ..detumare
a resurselor financiare" qi aqa limitate.
111.

Politicile qi strategiile de dezvoitare a SSE"" nafionale qi regionaie continud sd

pdstreze (chiar dacd trebuie sd recunoaqtem cd existd pr.o.upurea
de a g6sr noi

solufii) aceeaqi traiectorie qi acelaqi atractorl"rnodel de dezvoltaie socio-economicb,,

care le plaseazd intr-un ritm accelerat in afara contextului sau suportului
reprezenLat
de cdtre capitalul natural.
176

Den'oitare a

iuralla: tecne 51 prac:1.-l ' r"'li.

I ) - Capilolul 2

ntinud sd Pastreze statutul, de

;.i.,d"p.nden16 mar[inald" iai obiectivele sunt in continuare focalizate pe ac]iuni de
.o."r'ti., de restabiiirc "post facto" a conexiunilor cu baza de suslinere sau altfcl spus
cle "reintegrare" ca pd4f componento ate ierarhiei sistemelor ecoiogice'

il

constituie antagonismul ciintre obieotiveie qi

oonsecin{ele politicilor qi strategitlor de dezvoltare socio-economicd Ei cele ale
politiciloi q;i sirategiilor din domeniul proteciiei mediultri-

Elementgl de crrz6

in

acest plan

Acest antagonism conduce inevitabii (chiar dacb pol fi inregistrate reduceri temporare qi
krcaie ale efectelor qi consecinfelor accstora) la creqterea in continuare a datorier SSE""
fa1[ de CN qi la subminarea sau in ccl mai bun caz.larestringerea dra.sticd a op]iuniior
intr-un interval de timp < 102 ani. Consecinlele cnzei ?n relaliile dinlre SSE"" qi capitalul
natural propriu {iecdrei {5ri sau regiuni, respectiv intre SSBGI qi CN al ecosferei vor
concliliona gi orienta dinamica capitalului etno-cuhuralse, starea de sf,ndtate a populallilor
'umaneo,t, starea qi perfonnanleie subsistemelor economice in particular qi a ccorromiei
globale in general, justifia sociald qi nu ?n ultimul r6nd sconritatea na{ional6,

regionald qi g1obal6.
eroilatd pe parcursul
Diversitatea etnic[ Ei culturald a popula]iilor qi speciei Homo sapiens a fost semnificativ
strinse dinl.rc ele 1a nivel
constituirii gi dezvoh.drii SSI:,"'nalionale qi a interconectdrii, respectiv a interdepcndenlelor
rogional iar in ultimele doud clecenii la nivel global'
qi altele se afld intr-o lazi
cd mar mult de 90 de triburi incigene au dispdrut de ia inceputul acestui secol

se

Se estirneazb

G'M', Pimentei, D', 1996)'

ltngvisticb 9i cultui'ald,
Disparifia sau asimrlarca grupurilor etnice sau populaliilor indigene a sdr6cit diversilatea
a SSII" in ;i cu
qi
armonioasd
evolulia
inlcgrarea
privind
s-au pier6ut pcntiu iotcleauna tradilii valoroa.se
avansatd clc extinc{ie (Plotkin, M. J., 1988; Paoletti,

'"ri""tir
stru.ctr-uile

locale ale CN.

in acelaqi context r1e transformdn ciin interiorul populafiilor qi a speciei ulnane s-a produs de asc:menca erozittnea
populaiiilor sub presiunea
structurii genctice a speciei Ilamo sapiens, asociatd cu "degradarea" acesteia la nivelul

UV-B)'
cle comantld mutageni (in special cornpu;i chrmici de sintezd, raclionuciizi' radiafii
pentru a corytien,iza ,lmerisiunea aiestor pierderi este suficient si refinem cd tin singur trib al indieniior din zona
de 100 de specii de plante (Plotkin, M'
amazoniand are cunoqtinfc privrnd utilizarea in scopuri medicinalc a mai mult
etnice, care volbcsc propria limbd
.f., igSg) iar cele cAteva milioane cle fermieri rnexicanr aparJin la peste 50 grupuri
(Gomez-Pompa, A. C., Kaus, A', 1990)'
li care utilizeaz6 in practica agricc;I5 incd multe cuno$tinle tradi{ionale
gi
a resurselor biotrogice precum tsi a diversitl1ii elnoConservarea tradiliiior privinimodul de utilizare a tercnurilor
precum
;,i pentru managenentul SSEGIculturale constiture o piatrd dc inccrcare pentru SSE'" modeme

lacrorilor

cornpartimcnie ale-'
l)eteriorarea structurii ,si capacitdfii productive a CN, a caiitltrii troposferei qi a principalelor
soverc' de
lIi1GM* (apa, scdimente, sol) p" "XitL qi prin mecanismer.e indicate in 2.3.3.4 asocjatd cu f-enotnene
ccoa cc
in
sel'ete
qi
ine{icien![ qi inabiiitate in rnanagementul aqezdrilor umane precun cu limite
.'0

,,-,p-,.upop,.r1uie,

au condus

Ei
priu"it"-r.r.rrse1e trmane, finanoiare qi materiale pentru sistemele de asistenli meclicalS sociall
a slructurii genctice a
conlinui
cleteriorarea
la
dezvoltate
ceie
purt"
in
in
bun6
,
dezvoltare
de
curs
in
in mate fdrile
;i
bohlor genelicc, a
populaliilor. umanc, a st.arii r,lc sdndl.ate ;i in general a calitS{ii viefii umane. Irrecven{a
infbcftcrase 1t
bolilor
a
cancerului,
rnaiformaliiictr congcnitale, a bolilor melabolicc, cardio-vascularc, respiratotii,
unui sisl.em
permis
frnanlarea
a
economicd
parazitozeior Llrmeazao curbd ascendenta chiar qi in {drile in care situafia
proces'
clc mdsuri foarte costisitor, destinat controlului acestui
(intr-o mhsurd mult mai micd pentru cahiatea
Date concreie care arati evolufia tiecvenlei bolilor menfionate mai sus
qii

cc'nduc

na{,ionale Ei internaftonale'
structurii genetice a populagiiioi umane) sunt incluse in rapoartele organismelor de speciaiitatc
qi continuS incb sa
acumulat
au
SSE'
cd
este
faptul
noastre
analizei
ln
contextui
ii,urt. rmportant de subllriiat
Ceea ce
,,clatorie" fafa de CN (datorie de mediu) ci qi o datone care vizeaza calilatea 9i starea de sdnittatc- a
"it
acrurulcze nu nr,unai o
punAndu-le pg acestea (este vorba 'ie
populafiilor umane. Aceste cJatoni sunt transferate in conrul generafiilor care urmeaz6,
'in
urmbtoarele doui decenii) in sinratia exhem cle crttre i
generafiile care s-au nbscut de4a dup5 1990 qi cele care se vor na$te
i. u-Ei'a.np"ri propnile costr-u:i gi cL1 pulin o parle consistentd clin "clatoria moqtenitS"111
tii

Dez.voltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

NCRI.

CAUZELE, FORMELE DE MANIFESTARE $I DIMENSIANILE

COLOGICE" ntt fost idenfficate Si constientizste treptat in altimele 4 decenii
dsurd ce criza s-fi generalizat gi croniciz,at.
'inalizarea procesului complex Si de lungd duratd, de constituire a bazei leoretice a
olo.Eiei sistemice (vezi l.l) Si a metodologiei de abordare, identfficare Si analizd a
,.stemelor "mari", a permis ca tntr-un interval de cilgiva ani (dupd 1990) sd se pund bazele
unei d.iscipline aplicative din familia ecalogiei sistemice, cunoscutd deia ca "economie
ecologicd'I/ecotehnieo2" ;i care a permis identificarea SSE"" ca sisteme ecologice dominate
tJe c:dtre populaliile umane (vezi 2.1) Si managementul integrat al codezvoltdrii complexului

CN.

S-au creat premizele elabord.rii strategiilor Si paliticilor pentru managementul t:rizei, prin
recunoasteiea faptului cir singura alternativd viabild pentru depdsirea crizei este pe de o
de a identi.fica un model de dezvoltare socio-economicd tn cadrul ecosferei Si tn
t.mitele capacitdlii productive
Si de suport a CN, iar pe de altd parte de a ini(ia Si controla
duratd a "tranzi{iei" (implicd schimbarea traiectoriilor
lungd
n proces c.omplex Si de
tuale cu cele care eu ca atraclor noul model de dezvoltare sacio-economicd) tuturor
5'.SB' locale Si regionale respectiv a SSEGI cdtre acest nou model de rlezvoltare socioonomrca..

Sittgtra solulie la criza generuliza,td ;i c:ronicizatd a relaliilor dintre SSE'" e CN este

"reinteprarea fn context" a sistemelor dominate de cdtre populatiile umane, ceea ce
hivaleazit ctt " dezvoltarea socio'economicd durabild" a acestorz.
2.4.1 Conqtientizarea procesului de globalizare gi cronici'ztre
in relafiile dintre 'odezvaf,tare (* mediu"

u crizeilantagonismului

Tendinla de globallzare a deterioririi "mediului", ca rczultat al poludrii chimice prin

uti,bzare,a extensivd gi intensivd ?n agriculturd a pesticideior, a fost mai bine evidenfiatd la
inceputul anilor '60 de cdtre Rachel Carson, piin publicarea volumului "Silent Spring",
volum care integre,azdrezultatele proprii qi cele din literatura dc specialitate privind el'ecteie
toxice, ecologice gr epidemiologice ale pesticidelor.
Corelafia directd dintre dezvoltarea SSE global qi deteriorarea mediului a fost amahzatdintro manierd integratd de cbtre membrii "Clubului de la Roma" la slErqitul arulor '60, iar ?n
u' S-a diferenfiat qi consolidat la inceputui acestui deceniu ca o discipiind aplicativd bazatil pe teoria ecologier
sist.ernice Ei a integrdnt multidisciplinare la initiativa Socretdtii Intemafionale de Economie Ecologic[. Disciplina a
folosit ca suport qr er clezvoltat concepfia soonomistului amedcan de origine romAnd Georgescu-Roegen.
62
S-a diferentiat ca un domeniu de abordare holistd/sistemicd a societ5lii ufiIane, a SSE' qi de management a clinamicii lor,
precum gi a relafiilor cu componentele CN, prin integalea multidisciplinard a cunoqtinJelor din domeniile qtirnlelor naturii,
socio-urnane Ei tehnice, folosind baz-a teorelicd a ecologiei sistemice qi metodolog:a analizni sistemice. Procesul a ar'ut la
bazi rmliariria Comandantului Cousteau qi echipei sale a Diviziei de $liinfe EcologicefuNESCO, programul MAB in
"si
colabolare cu refeaua de {Iniversitdtri europenc fcrmatd din: tJniversiktea Liberb Brussels (VIJB), Universitatea din
l3ucureqti. Univorsitatea Complutense Madnd, Universitatea Friedrich-Schiller Jcna qi Urriversitatea din Szeged.

178

Dezvoltarea dulabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

EI
pe

ul
ul
:iel
.l
I

t!e

1972 a fost publicat un raport cuprinzAtor, coerent, "Limitele creqterii" (Meadows et aL

1972). O serie de scenarii ale ,Jezvoltdrii globale, caf,e s-au diferenfiat prin rnodularea la
diferite orizonturi de timp a efectivului speciei umane, consumului resurselor regenerabile fj
neregenerabile qi a productiei industriale qi, respectiv, aie deteriordrii "mediului", au fost
analizate qi in toate c'aztrile s-a ardtat cd actualul model de dezvoltate, bazat pe creqterea
oconomicd qi sociald $i po supraexploatarea resurselor regcnerabile qi nerogcnerabile, nu
mai este viabil pe termen lung.

i
I

Itel

,i

iut
I
I

Anterior acestui studiu, Paul Ehrlich publicase volumul intitulat "Population Bomb" in car.a discutat ?n detaliu efectele creqterii exponenfiale ale efectivuiui speciei umane asupra
mediuiui, resurselor regenerabiie qi asupra calitdlii qi stdrii dc sdndtate a popula{iilor umane

'inl
.ol

tnl

lrl
i

ot'i
-t

ci'l
o-l
-1
i

tol

Comurutatea academicd internalionaid a lansat de asemenea in anii '60 "Programul biologrc

internafional" (un studiu pe zece ani), ca rdspuns la primele indicatii certe aie "crizer
ecolttgice globale", pentru a identifica mecanismele biologice qi ecologioe ale deteriordrl

mediuiui.

in

acest cr:ntext de probe care evidenfiau corelafia dintre deteriorarea la scarb planetari a
mediului qi dezvoltarea socio-cconomicd, ONU a orgmzat "Conferinla de la Stockhollr
asupra mediului uman"
7972, caro a formulat qi adoptat o seric de dccizii privrn.l
acfiunile comune coordonate 1a scarS internafionalS de protecfie a mediului.

.rl'
I

_i
.lt

Pentru implementarea deciziilor Conferin{ei de ia Stockholm s-a infiinfat in cadrul structul

ONU un program distinct "Programul Nafiunilor Units pentru Mediu" - UNEP. in ace,,
context, Comunitatea Econclmicd Europeand lanseazd, in anul 1973 propriui program .l:
acliune pcntru proteclia mediului.

in elaborarea un,,:
strategii qi planuri opera{ionaie, a unor tratate, convenfii qi acorciuri internafionalc precuin s
dezvoitarea unor noi structuri institufionale pentru proteclia rnediului la nivel nalional (ir:
aoest context se inscrie Legea w" 911973 adoptati de cdtre autoritdfile romAne, Consrh'.rl
Nafional pentru Protecfia Mediului qi o serie de planuri caro in fond n-au fost operafionalc
sau aplicate) Ei regional au purtat amprenta erorilor de ordin conceptual r:are au marcat si
incd marcheazd semnificativ activitatea de protecfie a "rnediului", in sensul cd obiectivci.sale au lbst ooncentrate cu precddere asupra identificdrii fenomcnelor de detcriclrare si
elabordrii planurilor de reabilitare sau reconstrucfie. Investiliile necesare pentru realizarce
acestor planuri (investifii pentru protecfia mediului) de reconstrucfie qi reabilitare cre$teali
dupl o curbd exponenfialL,rar realizarca 1or integralS, atunci cAnd ar fi fcrst posibiid, ar li
insemnat constrangeri scvere sau chiar blocarea cregterii economioe.
Trebuie sd subliniem cd ansamblul acliunilor intreprinse const6nd

ll
.a

tr

A fost astfel inifiat Ei amplificattreptat, antagonismul dintre doud proccse esenfiale penrnr
societdlile umans, cel al dezvoltlrii qi cel ai protec{iei mediului.

Subliniem insd cd acest antagonism are la crigine erori de ordin conoeptual qi respectiv
proiectare Ei calibrare a relafiilor dintre "dez,vctltare gi mediu".

cie

ll:;

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practicl (Vol. I) - Capitolul 2

Au urmat, a doua Conferin{5 ONU 1982 (Nairobi) qi o serie de reacfii guvernamentale qi ale
unor organizatlr fieguvemamentale (ONG), care s-au axat cu precddere asupra modului de
manifestare a"crizet ecologice" la nivel national Ei regional, precum qi asupra relaliei dintre
dezvoltarea socio-economicS qi deteriorarea mediului qi care au culminat cu infiinlarea in
7984 a "Comisiei Mondiaie pentru Mediu qi Dezvoltare - WCEI)" sub preqedinfia doamnei
GRO HARLEM BRUNDTLAND, primul ministru a1 Norvegiei.
Comisia a anabzat interdependenia dintre problemele sociale, economice, culturale q;i cele
de "inediu" la scarl g1oba15 Ei a produs un raport coerent, intitulat "Our Common Future"
1987 (cunoscut qi ca "raportul Brundtland"), raport care tntegreazb contribu{iile majore
antcrioare qi care, pentru prima datd, propune oricntarea dezvoltdrii socio-economice
gi obale cdtre modelul de " dezv oltare durabil6/sustenabild".

Fird a preciza ?n detaliu coordonatele dezvoltdrii durabile, raportul propune un nou modcl
de dezvoltare "care se bazeazd pe utlltzarea resurselor regenerabile Ei neregenerabile
pentru satisfacerea nevoilor qi asprraliilor unei generafii, fard a compromite qansele
viitoarelor generalii de a-qi satisface propriiie nevoi qi aspira{ii". in ultimele trei dccenii,
agen{iile spectabzate ONU pe de o parte, reprezentate de cdtre LTNESCO qi UNEP qi
UICNU, respectiv ICSUb pe de altd parte, au dezvoltat, promovat gi realrzat o serie de
programe (MAB",UN[ISCO, IGBPdICSU) qi proiecte (ex. Diversitas/MAR, LOICZ'II(}BP,
T,UCCVIGBP) regionale qi globale de investigare, colectare qi evaluare a datelor Ei
respectiv, de analiz6, qi sintezd caro au probat dimensiunile planetare ale "crizei ccologice",
ale fazeut critice in care se afl6 rela{iile dintre dinamica/dezvoltarca SSR qi dinamica
componentelor naturale ale ierarhiei ecologice respectiv, in care s-a subliniat necesitatea
unor schimbdri fundamentale in modelul de dezvoltare socio-economicd gi in rela{iile dintre
SSE Ei sistemcle ecologice naturalc, schimbdri carc trebuie sd conducd la armonizatea
intensitSfii qi calitdlii dezvoltdrii socio-economice cu capaoitatea productiv[ q;i de suport a
celcr din urmi.
Rezuitatele acestor programe de anab'zd qi srntezi au fost integrate par[iai] in dou6 lucrbri de
ref-eriir{d publicate de cdtre UICN: "strategia mondial[ a conservdrii" (i980) qi "Carrying
fbr the EarLW1991" qi in care conceptului do "dezvoltare duralrildlsustenablll" i sc conferi
un conlinut semnifl cativ.

in

aoeste lucrdri, oonceptul de dezvoltare durabilS pare s5 se desprind[ din doud laturi
complementare ale conceptului de "conservare a naturii",lJna reprezentatd de reaclia contra
teoriei economice care considerd resursele bioiogice generate in sistemele ecologice
naturale ca bunuri fdrd valoare de pia{6, exterioare procesului de dezvoltare propriu-zis gi in
mod eron:aL inepuizabile (Reid, 1993) pi a doua de ordin moral, care obligi la reaclii

" IJION - Uniunea internationald pentru Conservarea Naturii

|' ICSII
--..,. - - Consiiiul
^
Internalional al Uniunilor $tiinfilice
' MAfl - Programul "Omul qi Biosfera"
'r

IC:iBP - Programul Internafional "Geosfera - Biosfera"

. LOICZ - lnteracliunea uscat - ocean in zonele de coasta (I-and - Occan lnterractions in the Coasial Zone)
' LUCC - Ulilizarea terenurilor qi modificarea gtadului tic acopcrire (Lantl Use and Cover Change)
r80

Dezrvoltarea durabiid: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

consistente fatil de efectele alarmante ale globalizdrli procesului de deteriorate a Capitalului

Natural, cahffitrii mediului qi st[rii de sdndtate apopulafiei umane (Vddineanu 1985, 1987,
1991; Reid, 1993: Meadows et al, 1972; Ehrlich, 1968; Carson Rachel, 1962; Botnariuc ct
aL,1982).

La sfbrqitul deceniului opt qi ?nceputul celui de-al noudlea, atdtbaza de datc privind evolufia
la scarb spalialS a procesului de "deteriorare a mediului" exprimat prin: modilicdri ale
ciimei; reducerea stratului de ozon; desertificarea; eutrofizarea apeior continentale gi a celor
marine costiere; erodarea diversitdlii biologica etc., c6t qi conqtientizarea dependenlei
acestui proces de evolufia exponentrald a efectivelor populafiilor umane qi respcctir,', dc
modelul social qi economic de dezvoltare, atinsese "niveiul crttic", suficient peniru a
determina mobilizarea structurilor executive qi politice na{ionale, regionale qi globale
precum q;i a unor componente din structura societSfii civile (orguizalli qtiintifice, C)NG-un
active in domeniul conservdrii naturii qi protecfiei mediului), cu scopul de a dezbate qr a
elabora "un model nou de dezvoitare socicl-economicd care sd reflecte cu acuratete evolufia
conceptului de "dezvoltare durabild/sustenabild" qi de acces la tehnologiile perfbrmante gi
respectiv, de a crea premizele exprimdrii voinlei politice, de a declanga qi orienta "tranzilia
socio-economicd g1oba15" cdtre un rnodel socio-er:onomic viabil pe termen lung.
Procesul amplu de dezbatere qi elaborare a unei noi strategii de dezvoitare socio-economicl
g1oba15, de identilicare a mecanisrnelor juridico qi financiare adeovate pentru a orienta qi
controla tranzrfia la scard planetard a SSE pe direcfia modelului de dezvoltare durabild qi de
a proiecta noi structuri institufionale, s-a derulat in perioada 1990 - 1992 qi a fost si-rsfinr-rt de
structuri guvernamentale Ei politice din 153 state qi peste 200 ONG din tot atdtealdrt.

Acest proces s-a derulat sub auspiciile ONU in patru etape distincte (august 1990 - rnartie
1992), in care s-au elaborat, dezbdtut qi negociat o serie de documente cheie care, ultedor,
in cadrul Conferinfei ONU pentrut Mediu qi Dezvoltare (UNCED) din 3 - 4 rume 1992,
orgaruzatd.la fuo de Janeiro (Brazilia) au fbst completate, frnahzale Ei acioptate pariial de
cdtre experli qi dc cdtre delegallllela cel mai inalt nivel din 153 state ale 1umii.
Principalele documentate adoptate in cadrul UNCED/fuo sunt: Deciaralia politici de la Rio
asupra mediului qi dezvoltdrii63; Convenfia cadru privind modificdrile climaticefa; Convenlia
I
)

63

Declaralia de ia Rio/i992 a fost structurati pentru a include pe de o parte o prezentare gencraiS a cclntcxtului sau
"uizei in rela{iile mediu <+ dezvoitaro" Ei a principiilor generale care constituie coordonatcle "Agcndei 21", iar pc de
altd parte textul convenliilor internationale frnalizatt: (rnstrumentele jundice pentru a declanqa aplicarea agendei) ;i a
hotirAni privrnd consensul general asupra conservSrii qi utilizdrii durabile a futuror t'ipurilor de ccosisteme florestiereEste de fapt precizat un set de 27 norme aplicabile de cdtre fiecare stat sau regir.rne in func{ie de condi{iiie specifice
cultulale, poiitice qi economice. DeEi s-au clepus elbrturi serioase din partca celor mai competente forte rrtelectuaie de a
elabora ur docunent mult mai consistent (Charta P[mentului) care sd includd deopoh'ivd norue/principii qi instructium
de aplicare a lor in managemenhrl relaliei dinlre dezvoltare qi "mediu", in uhimd instanfd declaraiia sste r.lrl compromis
sau un rezultat al nogocierilor de lungi duratd dtntre polrticrle qi strategiile ldrilor dezvoltate ,si cele ale fdnlol in cr-us de
de'zrloltare. Documentul cred cd reflectd ln acelaqi trmp limitele concephrale, procedurale qi institulionale cale inca
persislau cu privire la modul de percepere, interpretare ;i abordare a interdependenfelor complexe dintre SSE" qi CN. Drntre
principiile incluse in declarafie qi care r"rJterior au lost promovate, vcrificate gi aplicate ir majoritatea strategiilor gi planu'1lrr
de acfiune trebuie sd subhmem pe urmdtoarele: a) prrnoipiuJ precaufiei (aplicat in cazttl Protocolului de 1a lr,Jc.ntie:.
gi a acordului privind conholul gazelol cu efect. de serd,/Dec. 1997-Kyoto); principiul subsidiaritdlii; c) plincrpnrl carc
181

Dezvoitarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

*rpru diversitalii biologice6s; Convenlia asupra controlului

Ei

Agenda

procesului de desertiticare66

2167.

DatoritS implicaliilor politice, religioase qi juridice, una din cele mai impor[ante probleme,
de a c'arer solu{ionare depinde ?n mare mdsurd menfinerea dinamicii SStr global pe
traiectoria modeluiui de dezvoltare durabild Ei anurne "dinamica exponenliald a efeotivului
populaliilor umane qi implicafiile sale asupra dezvoltdrii economice" a fost numai colateral
dezbltut[ Ei a tbst arndnatd pentru a fi subiect al Conferin]ei ONU asupra Popula]iei Ei
llezvoltdrii (Cairo, Septembri e 799 4).
Documentelc adoptate la Conferinla ONU asupra relafiei mcdiu - dezvoltare reflectd Lln nou
mod de abordare fald de etapele anterioare precum qi experien{a acumulatd in aproximativ
doud decenii de activitate intensd in domeniul protectiei mediului. Aceste documente sunt
rezultatul unui proces de evaluare qi integrare a modului in care a evoluat qi a fost abordat
reclamd obligativitatca poiuatorului de a acoperi costul daunelor directe qi indirecte ("poluatorui pldteqte"); d)
princtpiul care prornoveazd obligativitatea utilizatoruiui oricdrei resurse de a prelua costurile efectelor directe Ei
induecte, respecliv pe termen lung asociate fiecirei trepte ce caract.erizea't.5 meta.bolismul SSE" ("utiiizatonrl
pldteqte"); e) principiul accesului echitabii la resurse al generatiilor (este eiementtrl cheie in definirea dezvoltdrji
clurabile din raportul llrudtland); t) principiul ganselor egale de a accede qi utiliza resursele de c[tre membrii uner
generalii (i-uc Hens, 1996).
6a

Conventria cadru privind rnoclificdrile climatics s-a constituit ca cel rnai larg ;i ooerent spatiu lundic internaliona1
pentru mdsuri l'erme de reducere semnificativd a emisiilor de gaze cu efect cle serd, respectiv de prevenire ;i control a
rnodificirilor climatice. Primui set de rndsuri fbrme qi norme privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de serf, a
fost conrrenil de cdtre pdrlile la convenfie dupd mai mult de cinci ani de la evenimentul de la Rio de Ianetrc/1992
prin "aoordul de la Kyoto/decembrie 1997" (vezi 57).

Convenlia asupra diversitd{ii biologice constituio cadrul pentru cooperare internationald in vederea conservbrii
diversitdfji biologice qi ecologice qi a utilizdrii durabile a resurselor regenerabile (inclusiv a resurseloL genetice).
Conventia a unldrit sd stimuleze procesul de normare qi reglcmentare a tuturor activitdtiior umane care direct sar"t
indirect concurd la eroziunea diversitdtii biologice qi ecologice (vezi 58) qi implicil la deteriorarea LlN. Convenfia
siipuleazd c[ resursele biotogice intrd sub incidenia pnncipiului suveranitS]ii statelor qi in consecintd acestora le
ler.rnc obligativital.ea de a conserva patrimoniul de care dispun. in acest sens, p6rtile contractante (169 p6nd in
prezcnl) au fost incurajate qi ajutate financiar gr logistic (este cazul tdriior in curs de dezvoltare)- pcntru a elabora
siratcgiile qi pianurile de acfiune proprii privind consacrarea qi utilizarea durabild a diversitdfii. In acelaqi contexl
ofent de cdtro aceastd convenfie, la niveiul tJE a fost eiaborati strategia pe termen lung de consel"varc a divei'sitbfii
biologice qi a complexelor de sisteme ecologice (landscapes) ,si al cdrei obrieotiv princrpal il reprczintd evaluarea,
reabilitarea gi managementui "reJelei ecologice pan-europene" sau in fond a CN al Europei. Jdrile ccntral 9i est
europene, definhtoale in general a1 unui CN mai heterogen qi intr-o mai micd mdsurd erodat prin transfbrmare,
substituire gi iiagmentare sunt incurajate qi ajutate de a coopera ,si adopta prevederile acestei strategii proprii de
refolrnd gi redimensionare a SSE"", ca o conditrie maiord in procesul cle aderare qi integrare in tJB a acestor i6ri.
Convenfia solic-itd qi stirnuioazd o participare foarte largd (pcpulalii locale, grupurile etnice, fcmcile, tineretul etc.) a
populatriei aldtuli de autoritSfile guvemamentale, at6t in procestrl de elabolare a strategiilor' gi planurilor de acJiunc
pentru conservarea diversitdfii biolclgice cAt qi in cel care vizeazia apiicarea acestora- ln ceea ce priveEte resurseie
genetice, convenfia prevede posibilitatea dezvoltdrii qi aplicdrii mecanismelor prin care tdrile de{rn[toare sl
bcneticieze de o q;ctd parte din veniturile realizate de cdtre companii sau state prin aplicarea unor biotehnologii care
au lblosit resursels lor genetice. Eficienfa actiunilor intreprinse pentru aplicarea acestci conventii de cdtre statele care
au adi-rptat-o ca parte a sisiemuiui legislativ propriu, este monitorizatS" de odtre "Consiliul ONU poeniru dezvohare
durabili". Ritmul lent, confuziile qi rezuhatele lbarte modeste obfinute in aplicarea prevederilor convenliei Susiificd
pesimismul celor care ar: sperat rnult mai mult sau "nervozitatea" celor pentru cate acesle prevederi constifuie doar
6s

lestricl

I tt2

ii

impuse crcEteri i cconontice.

Dezxoltarca durabild: teorie gi practicd (Vo1. I) - Capitolul 2

antagonismullcrtza in relaliile dintre "dezvoltare" qi "mediu" precum qi stadiul medierii

conflictului de interese dintre 'nordul dezxoltat si sudui ?n curs de dezvoitare".

Conferinfa qi documentele adoptate au plasat problernele care privesc relayra mediu qi

dezvoltare intr-un ait plan qi au deschis astfel pe de o parte posibilitatea identificdrii
constrAngerilor, lacunelor qi incertitudinilor de ordin conceptual, procedural qi institufional,
iar pe de aitd parte concentrarea efortului pentru extinderea procesului de fundamentare
teoreticd a modelului conceptual asupra relaliei "dezvoltare e mediu", perfeclionarea qi
dezvoltarea sistemului procedural Ei a sistemului institufional.
Toate forfele implicate anterior, direct sau indirect, in pregdtirea documentelor Conferinlei
ONU pentru "mediu qi dezvoltare"/Rio de Janciro * 1992, precum Ei grupurile sociale Ei
profbsionale din fiecare fard sau asooiafiile lor internafionale, s-au implicat in funcfie de

oo

Convenlia privrnd desertilicarea a fost finalizatd gi aprobatd abia in Martie/l 994 (Paris), ca urmart: a dezbaterilor
carc vizau corelafia dintre procesul de desertificare qi cel de supraexploafare a ecosistemelor forestiere (in spccial
cele tropicale) qi de despddurire, relalie intermediatd de citre un a1t proces foarte activ, cel de supraexploalare qt
eroziunc a terenurilor agricole (ve'2i2.3.3.3). Jeriie dezvoltate au corelat de asemenea procesele de mai sus cu rata
foarte semnificativd de creqtere a concentraliei de C0, in troposferd (responsabil in proporfie de = 50 % de
modificdrile climatice), oa urrnare a diminu^drii capacitdfii de absorblie qi stocare a CO, de cdtre ecosistemele
forestiere gi a condilionat in mod insistent incheierea acordului cle o serie de angajarnente prealabile din partea larilor
in curs de dez;roharo, detindtoare a marii majoritili a fondului foreslier al ecosferei, care sd "garanteze" diminuarea
sernnificativd a ratei procesului de despddurire.
67
Agenda 21 este un document politic qi strzrtegic asupra reiafiei de interdependcnfd dintre "mediu ) dezvoitare'',
insuqit de cdtre autoritdtile polilice qi guvcmamentale a mai mult de 180 de sLate ale lumii. A fbst pe bLrrd dreptate
considerat ca cel mai cuprinzdtor qi dificil acord intemational negociat qi adoptat pdnia in prezent. L,laborat pe 4
secfiu:l qi 40 de capitole, documentul abordc,azd la scard globald qi pe temene medii gi lungr cele mai cr:itice probleme care
au insolit dinamica relatiilor drnhe deirvoltarea SSE' qi mediu qi, ceea ce este mai important, acesta roflecti i.rn rezultat
parfial consistent al efortului de a coreia qi integra toate aspectele care definesc "criza eoclogicd" qi reprezinti totodaE o
proicctie qi o caracterizarc mai completi (cel putin din anr-unile prncte de vedere) a unui nou mod de dezvoltare socioeconomicd care sd constituie altemativa pe termen lung 1a criza generalizatd qi cronicizati dintre "dezvoltare il mediu". in
prima sectiune care se constihrie drn capitolele 2 - 8, sunt tratate "dimensiunile sociale qi economice" a1e mrului model de
dezvoltare socio-economicd. [n aceasld sectiune se regdsesc cele mai importante concepte precixn qi caracterizarea 1a nivelul
anului i992 a conceptului de "sustenabilitate". Sunt argumentate aici relaliile critice dintre creqterea populaliilor uma.ne
(demografie), consurn, sdrdcie, starea de sdndtate gi deteriorarea "calit5lii mediului".
ln socliunea a doua sunt incluse obiectivele qi cerinlele pentru'oconservarea qi managementul resurselor" (Cap. t)-22t,,
reounoscAndu-se cd fenomenele de supraexploatate a acestora le transformd in cele mai severe constrAngeri ale
dezvoltdrii. Totuqi, din "rafiuni politice", sectiunea neglijeazd total unul dintre cele mai critice procese de deteriorare
a CN reprezentat de cdtre eroziunea qii degradarea solurilor gi formularea problemelor rdmdne in mare parte tributard
moduiui de abordare sectoriai.
Secliunoa a treia (capitolele 22 - 32) este axat[ asupra rolului po care ar trebui s5-1 indeplineasc6 noud grupuri tinti
ctn structura capitalului social in procesul de proiectare, dezvoltare qi aplicare a "politicilor de mediu": personalul
implicat in sectoarele industriale gi afaoeri; sindicate; fernieri sau lucrdtorii agricoli; comunitatea qtiin{ificd qi corpul
tchnic; I-emei; l.ineri; triburile de indigeni/populafiiie locale; aclministralia local[ qi organizatiiic neguvernamentale.
in sectriunea a patra (capitolele 34 * 40) surt propuse o gamd largd de rnijloace jrindice, financiare gi rnstitulionale pentru
aplicarea prevederilor Agendei 21. Se subltniazd de asernenca fapful cd pentru aplicarea,si perfectionarea acordului
rntemalional, fiecare stat are responsabilitatea dc. a dezvolta shategii, politici qi programe proprii, respectiv cle a-qi adapta gi
dezv'olta sistemcie proprii jwidice, financiare qi institulionale. Se subliniazl de asemenea necesitatea unor programe speciale
penfiu de:zvoltarea capacitifii marageriale, a bazei de cunogfinte, educatrie gi perfectionare a resursei umane qi nu in ultrmul
r6nd, se solicitd dez.voltarea qi perlbcJionatea cadrului juridic qr a mijloacelor de sprijin finemciar (ex. Fondul mondial penhu
mediu (GEF) gi complementar "fonduri nafionale pentru meciiu") penhu cooperare Ei partenenat dintre toate componentele
capitalului social al unui stat Ei dintre fdn la nivel regional gi giobal.

r83

Dezvoitarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

posibillHlile proprii in procesul complex qi dificil de aplicare a prevederilor Agendei 21, dar
mai ales au monitorizat qt ffiticat ritmul in care s-a desfbgurat procesul.
Comentariile pro qi cor$ra privind semnificalia Conferinlei asupra relaliei "mediu qi
rlezvoltare"llgg2 qi a rolului documentelor adoptate sau numai ini{iate ca suport pentru un
alt mod de abordare qi solu{ionare a problemelor cornplexe care derivd din aceastd rela}ie,
au fost treptat inlocuite cu o gamd largd de intrebdrt vrzdnd efectele conferinfei qi a
documentelor adoptate, respectiv cu o serie de critici qi comentarii care incriminau
rezultatele foarte modeste - post Rio.
Lucrdrile Adun[rii Generale ONU, intrunitd in sesiune speciald in perioada 7 - 13 iunie
1997 pentru a analtza gi evalua modul in care s-a acfionat, respectl rezultatele parliale
privind aplicarea recomanddrilor Agendei 27 Ia cinci ani dupd adoptarea sa precum qi
rezultatul acestei sesiuni, au confirmat indoielile qi au resuscitat comentariile critice.

in

ceea ce ne priveqte, considerdm necosar sd circumscriem anahza evoluliei modului de

abordare, a metodologiei gi intrastructurii institufionale legatd de dinamica qi caracterul
ielaliilor "mediu qi dezvoltare", in perioada scurt6* de tirnp care s-a scurs dupd 7992, in
contextul pe care l-am derxoltat in capitolele anterioare.

Vom incerca astfel sd identificdm qi sd relevdm, din pozilia oferitb de cdtre acest contoxt,
accle dezvoltdri qi clarificdri in plan teoretic, metodologic qi institulional care s-au reahzat
in ultimii ani qi care pot fundamenta efectiv procesul de proiectare a modelului de
dezvoltare durabili a SSE'" qt a tranzifiei fiecdruia dintre ele, respectiv a SSEGI de pe
actualele traiectorii care le plaseazd inmod inevitabil intr-un ortzonL de timp de 50 - 100
ani in atbra domeniuiui de stabilitate al ecosferei pe traiectorii noi, convergente cdtre noul
msdel de dezvoltare.

2.4.2

Clarificiri teoretice ;i dezvoltiri procedurale Ei institufionale - post Rio.

acest inlerval s-a evidenfiat foartc clar cd antagonismul dinlre "protecfia mcdiului qi
dezvoltarea socio-economicd", indus qi amplificat de cdtre erori de identificare qi calibrare,
pe de o parte a "mediului qi resurselor" iar pe de alt[ parte a "tipurilor qi intensitifii
activitS{ilor socio-economice" qi s-a cristalizat astfel ideea cd eliminarea antagonismului gi
deci operalionaiizarea conceptului de "dezvoltare durabiid" depind de mdsura in care sunt
satisfrcute urmdtoarele conditii :

in

a.

Elaboarea qi aplicarea unui model conceptual practic privind modul in care

percepem qi identificdm pe de o parte mediul (vezi 1 .2) iar pe de altd parte
"societdfile umane" (v ezi 2.1).

Afirmafia sebazeazd pe faptul cd pentru sistemels mari un interval de cinci ani este inferior scdrii de trmo la care in

mod obiEnuit dinamica 1or trebuie sd fie analizatd.

184

Dezvoltarea durabil6: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Acest model este in motllentul de fat5 concretizat folosindu-se elementele

teoretice fundamentale a1e ecologiei sistemice qi el permite identificarea
"mediului" $i u "societdiilor umane" ca o ierarhie otganlzatoricd de sisteme marr,
neiineare Ei care sunt sistemele suport ale viefii. In cadrul acstei ierarhii se
riiferenfiazd dou6 categorii majore de sisteme, reprezentdnd "Capitalul Natural" gi

l.

''sistemele socio-economice".

f'.

;l

b.

i1

Diferenlierea metodelor de identificare, modelare gi analizd a componenteior CN

qi ale SSFI"". S-a apelat frecvent dupd 1990 la anahza sistemicd pentru
identiircarea qi modelarea atdt a componentelor CN cAt qi a SSE'"; sttnt in lazd
avansatd de proietare Ei realizare unele sisteme informalionale pentru anumite
categorii de sisteme din structura CN sau pentru SSE"" dezvoltate qi s-a diferenliat
o gamd Iargd de instrumente economice qi juridice, de norme qi indicatori prin
care soiufiile viabile pe termen lung pot fi seiectate, aplicate, monitorizate Ei
evaluate.

e
rl
tt

c.

Proiectarea qi dezvoltarea institulionall, a resursei umane qi a capitalului social qi

cultural in general astfel incAt sd se constituie suportul efectiv pentru un model de

dezvoltare socio-economicd in interiorul ierarhiei organizatorice qi

capacitdlii productive qi de suport ale componentelor CN.
rt

e
fl

rl

A lbst tot mai

in limitele

des qi corect perceputd necesitatea pdrdsirii modului de abordare sectorial,

rcductionist, folosrt pdnd in prezett qi care determina majoritatea institufiilor

guvernamentale sau private s[ considere cd ceea cc este "urgent qi practic" vtzeaz'a cu
prccddere implementarea "solu1iilor". S-au resimfit de asemenea efectele practiciL
gcneralizate de a nu evalua calitatea cunoagterii gi datelor, majoritatea obfinute din
tnvestigarea sectoriald/reducfionistd qi de a considera cb din punct de vedere "teoretic" gtim
foarte mult qi cd singurul obiectiv prioritar este sd "aplicdm imediat cunoqtinfele qi datele
existente".

foarte tranqant intte "teoreticieni" sau '"filozoli ai

qtiinfei" qi "practicieni" sau a$a numilii oameni pragmatici. Mai mult, se mcn{ine
cliferenlrereaforlat/a, iErdnici untemei, intre "oamerui politici" pe de o parte qi "tehnicicni
sau profesionigtilexperli" pe de altd parte, ca rsi cum primii n-ar trebui sd fie in primul rAnd
foarte buni experli in dclmeniul cunoaqterii qi managementului SSEc".
Sr.rbliruem totuqi

ci incd se diferenliazd

.L

viabil la scari
de timp qi spafiu este in fond "modelul conceptual" despre oomplexitatea "realitdlii
inconjurdtoare" cdreia ne adresdm qi respectiv, despre scopui acfiunilor noastrc. De
asemenea, se neglijeaziain majoritatea cazurrlor faptul a6frrra metode de analizd Ei sistetne
suport al actului decizional coerente qi eficiente (institufii qi mijloace care s5 derive sau sd
corespundd modului de abordare sistemic/liolist gi care sb dispund de capacitatea de a
elabora qi aplica solulii viabile pe termen lung) chrar gi cel mai bun model conceptual
rdmAne neoperant sau conduce la solulii gi practici neviabile pe termen lung.
Se neglijeazi astfsl faptul cb "cel mai practic element" pentru a realiza ceva

18,i

Dezvollarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

Modelul conceptual trebuie sd se bazeze pe eiementele teoretice aie ecologiei sistemice

(cap. 1) qi pe nivelul de cunoaqtere, la momentul dat, a modului de structurare qi funciionare
a sistemelor ecologice (naturaie sau antropizate/dominate de populalia umand) dar trebuie sI
includd, de asemenea, o serie de elemente normative care ne pennit sd integrdm scopul pe
care-l urmlrim, respectiv sd facem previziuni gi sd elabordm seturi de soluJii alternative.
Reialia dintre eiementele teoretice/pozitive (Costantza R., 1936) qi cele normative este
similard cu cea dintre qtiinlele de bazd qi ccle aplicative Ei aceasta trebuie interpretatd ca o
relalie complexi qi dinamicd qi nu ca o simpld dichotomie.
Modelul conceptual in cazul nostru corespunde actului cognitiv preanalitic, care trebuie sd
preceadd orice analizd qi elaborare de solulii in cazul oricdrui domeniu sau tip <ie activitate
urnand (Costantza R., 1996).
Orientarea qi controiul dinamiciiltranz,i[tei sistemelor socio-economice pe direc]ia modelului
de dezvoltare durabil5/sustenabild presupune deci, in mod obligatoriu, integrarea a trei
categorii de elemente: conceptuale, metodologice qi institugionale. Atingerea acestui
obiectiv implic6, de fapt, translalia de Ia abordarea interdiciplinari care a dominat cu
precddere deceniile 4 - 9 ale secolului XX la abordarea sistemicS/holistd care emerge
(dupd 1980) din integrarea multidisciplinarb (Etiinfe sociale, economice, qtiinle tehnice,
qtiinfele naturii) ?n spafiul $i pe baza teoriei ecoiogiei sistemice, a societ5lii umane qi a
relatiilor sale cu sistemele suport ale vielii (sistemele eoologice) (Vddineanu, 1991 ,1995;
Costantza R., 1993).

Pe mdsurd ce modul cle abordare sistemicd se cristaliza qi era aplicat analtzet societdfii
ur4ane qi relafiilor sale cu componentele "mediului rtattJral", s-au diferenliat qi incearcd sd se
impund discipiine noi dintre care cele mai cunoscr.rte sunt: ecologia umand,
ecotehnologiaiingineria tehnologicS, economia ecologicd qi, mai recent, ecotehnia.

Considerdm od aceste noi discipline reprezintb faze ale procesului de integrare

rnultidisciplinard lirndamentat de teoria ecologiei sistemice qi respectiv, incercbri de a
proiecta qi a aplica programe de orientare a dinamicii SSE cdtre modelul de dezvoltare
durabi15.

Deqi o anahzd cornparatd atentd a sferei de cuprindere qi a obiectivelor acestor discipline

indicd un inalt grad de suprapunere tematicd, apreciern totuqi cI "Economia ecologici" qi
"Ecotehnia" inglobeazd toate achizillile teoretice qi practice ale procesului de integrarc
multidisciplinard qi propun variante promildtoare de abordare qi solufionare a problemelor
pe care le implicd orientarea dinamicii SSE cdtre modelul de dezvoltare durabild.

Este de aqteptat ca

in viitorui apropiat specialiqtii

care au contribuit semniilcativ la

dezvoltarea convergentd a celor doud discipline, sd se recunoascd reciproc ca specialiqti ai

aceluiaqi domeniu, indiferent de titulatura pe care o vor adopta. Indiferent de titulatura
disciplinei, a<;easta este qi va rdmdne componentd in familia disciplinelor ecologice cu
pronunlat caracter aplicativ, discipline oare au ca fundarnent comun teoria ecologiei
186

Dezvoltarea durabild: toorie gi practicd (Vo1. I) - Capitolul 2

e
e
a
e

sistcmice ca Etiinfd a sistemolor mari, complexe incluse in ierarhia org'anizatoricd a

sistemelor ocologice sau sistemelor suport ale vie{ii (Vddineanu 1985, 1990, 1993;
Rotnariuc N. et al., 1982; C)dum, 1983, 1993).

Dup[ adoptarea, respectiv ratiftc'area documentelor care in fapt au prefigurat coordonatcle

majore ale "atractorului'7(modelului socio-economrc cu Sanso de mentinere intr-un onzont dc
timp dc ordinul secolelor qi mileniilor), pentru "trawi[ra sooio-economiod globa1f," s-a
resunoscut de cdtre tot mai mul{i factori politici, de decizie qi de cdtre reprezentan}i ai societalu
civile cd fiecare SSE., indiferent de pozilia geograficd qi de niveiul actual ai de;zvoltdrii trebuie
s5 intre intr-un proces de restrucfurare, redimensionare sau perfeclionate a inliastructunt
economice qi adaptare a creqterii economice in acord cu capacitatea productivd qi de suport a
Capitalului Natural (Cl$ al hecdrui stat qi ou un ruvel optim aL calit5fii troposlbrei,
componentelor UIIGM"" (soVsedimente, apd) qi vietii umane.
Se poate ir4elege astfel c[ pentru absolut toate statele lumii se pune problerna schimbirii
rnodelului de dezvoltare existent/atractorului, cu un model de "deizvoltare durabilSlsustenabil5"
gi in mod implicit a traiectmiei qi a rnecanismelor, mijloacelor qi ratei transformlrilor.

Der;i existd incd multd reticentd sau uneori este foarte greu de deoelat mesajul datoritd
caracterului confuz al acestuia, se poate identifica totugi ideea r:5 toate SSE"", indiferent de
gradul 1or de dezvoltare, sunt angajate pe o traiectorie atrasd de modelele socio-economice
neviabrle qi cd toate trebuie sd se angajeze intr-un proces de tranzi{ie care sd vtzeze modelul dc
dezvoltare socio-economicd durabild.

Acum qi in viitorul eLpropiat, lbrfetre politice din orioe !ar6 Ei ?n particular, din RomAnia, sc vor
impune ?n arena politicd in functie de abilitatea qi capacitalea lor de a ?nfelege, dc a adopta
modele conceptuaie rezitate din integrarea multidisciplinard fundament*d pe teoria ecologiei
sistemice ;i de a dezl'olta prcgiarne politice (de orientare qi control a dinamicii SSE), -qtrategii qr
planuri de acfiunc prin care sd proiecteze intr-o formd sistemicd/holistd qi la scerd de timp
specificd sistemelor mari, respectiv sd conducd tranz,i[ra socio-economic'a, cdtre modelul de
dczvoltare durabil5/sustenabili.
Pentru ca declaragia politicd a Summitului de la Rio qi Agenda 21 sd fie puse in aplicare,
UNCED a rocomandat institufionaltzarea instrumentelor qi a mecanismelor de implementars
qi rnonitorizare, dupd cum urmeazf,:

(1) La nivel mondial, confurm recornanddrii UNCED, a fost infiinfatd, incd din anul
1992, Comisia ONU pentru Dez.voltare Durabild, avAnd rnandatul de a actiona ca
un forum interguvernamental pentru monitorizarea implementdrii Agendei 21 qi
elaborarea de recomanddri ?n atenfia ONLI, in legdturi cu procesul implementdrii
Asendei 21.

SSE

Sistem socio-economic urnan

lgr

l)ezvoitarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul

Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurdtor (LTNEP), UNDP,

LTNESCO, FAO qi alte organrza[ri qi agen]ii specializate din sistemul Na]iunilor
Unite au fost mandatate cu atributii de coordonare a programelor, acliunilor qi
mdsurilor ce privesc implementarea obiectiveior qi recomanddrilor Agendei 21.

Conform prevederilor capitolului 38, paragraful 1 din Agenda 21, o mare

responsabilitate pentru respectarea recomanddrilor UNCED revine Adundrii
generale a ONU, in care tuturor tlrilor membre le revin rdspunderi politice qi de
altd natur6.

(2) La nivel regional, s-au constituit comisii (:consilii:forumuri) pentru Dezvoltare

Durabiid. Astfel, la ruvelul Uruunii Europene s-a constituit printr-o decizie a
Comisiei Europene din 7 decembrie 1.993, Forumul Consultativ (ieneral pentru
Mediu, ca parte a procesului de implementare a celui de al 5-1ea Program de
Actiune al Comunitdlii Europene pentru Mediu "Cdtre un model de dezvoltare
durabili", un program care incorporeazd politicile qi acliunile europeno
reforitoare la mediu qi dezvoitare durabild. Scopul principal al FORUMIJLUI este
de a oferi un cadru de consultare qi dialog intre reprezentan[li sectoarelor de
producfie, ai lumii afacerilor, ai autoritdlilor regionale qi locale, ai asociafiilor

profesionale,

ai

organizalirlor

de protecfie a mediului, de proteclie a

oonsumatorilor, precurn qi ai Comisrei Europone, asupra problemelor cheie cu

oare se confruntd politica actualS qi viitoare la nivelul Uniunii Europene qi asupra
modului in care trebuie sd se aclioneze pentru implementarea dezvoltdrii durabile.
F-ORUMUL european este constituit din 32 membri, reprezentan{i ai sectoarelor
mai sus menfionate, are un Birou, al cdrui preqedinte este Directorul general al
l)irectoratuiui pentru protecfia mediului inconjurdtor din cadrul Comisiei
Europene, are un secretariat Ei grupe de lucru pe principaiele probleme qi
obiective a1e Agenciei 27.

De asemenea, la nivel regional ac\ioneazl, cu u11 mandat consoiidat, birourile

regionale UNEP, cum este qi Biroul Regional UNEP pentru Europa, avdnd rolul
de coordonare, mobilizare qi stimulare a programelor, acfiunilor qi mdsurilor ce
intrd in responsabilitdfile IJNEP pentru irnplementarea Agendei 21 la nivel
European.

(3) La nivel nafional, potrivit deciziilor UNCED, ale Adundrii gencrale a ONU q;i a
recomanddrilor cuprinse in Agenda 21, statele infnnleazd organisme nalionale
pentru dezvoltare durabild (comisii:comitete:consilii:fcrrurnuri=platforme
nafionale). Acestea reprezintd, o noud categorie de institutii, cu ro1 consultativ, de
avizare qi inifiativd, cu laryd reprezentare dernocraticL, apdrute din neccsitatea
aprofunddrii dialogului dintre guverne qi societatea civild, a credrli unui cadru de
dezbatere democraticd a politicilor qi strategiilor nalionale de dezvoltare durabild,
avdnd ca repere fundamentale obiectivcle qi rocomanddrile Agendei 21;
tbrumurile nafionale pentru dezvoltare durabild interac{ioneazd, includ qi asistd
guvernele la cel mai inalt nivel, dar ele nu sunt controlate de guverne, sunt
independente; ele includ institufii guvernamenlale, reprezentan[i ai celorlalte
188

DezvolLarea durabilS: teorie qi practicd (Vol.

I) - Capitolul

autoritdli publice centrale qi locale, ai parlamentului, ai forurilor academice

nalionalo, ai patronatului, sindicatelor, organizallilor qi asocia{iilor profesionale,
institufiilor de artd qi culturS, ai bisericii, ai organiza[illor de femei, tineret, al
altor organizalli neguvernamentale qi sectoare ale societdfii civile. Ele sunt, deci,
institufii multiparticipative qi integratoare la nivel nafional, regional qi global,
care stimuleazd dialogul qi incurajeazd un nou nivel de cooperare intre stat qi
societatea civitr5. Organismele nafionaie pentru dezvoltarc durabild sunt
corespondentele pe pian nalional ale forumurilor regionale pentru dezvoltare
durabild qi ale Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabild, la nivcl mondial.

DP,

ilor

r$i
are
arii
de

Principalele atribuliuni pe care

are

le pot avea organismele nafionale pentru

dezvoltare durabil5 le consacrd ca:

,{7

tru
de
IIe
ne
ite

garanli post-Rio ai Agendei 27, prin inilierea, Ia scard nafionalS,

procesului de elaborare qi implementare a strategiilor qi programelor cadrtr

de acliune pentru dezvoltare <trurabild;

de

OI

suportul institufional pentru reahzarca unui consens social bazat pe dialog

qi pe modalitSji inovative de negociere a intereselor, intre so<;ietatea civild
qi guvernare in procesui de elaborare qi luare a deciziilor pentru dezvoltare
durabilS;

-tI

ra

mijloace de institufionalizare a participdrii cetdtenilor la cleciziile privind

dezvoltarea durabilS;

)T

il
:i
il

I
3

instrumente ale integrdrii qi oooperdrii internationale.

2.4.3 Elementelcoordonate cheie ale modelului de dezvoltare durabil[ qi ale startcgiei

pentru tran'zifia SSE"" citre un asemenea model de dezvoltare.

In perioada scursd dupd elaborarea conceptului de "dezvoltare durabild" qi prima sa definire

(Raportul Brudtland, 1987) s-au incercat o serie de alte intcrpretbri sau oompletdri, fiocare
din ele reprezentdnd de fapt rdspunsuri alternative qi parliale laintrebdri de genul:

o
.

Ce este de fapt dezvoltarea durabild ? Ce anume trebuie sd se dszvolte intr-o form6

durabild ? O regiune, o fard, societatea in ansarnblul sdu sau anumite sectoare aie sale ?
in ce mdsurd qi cum politicienii qi factorii de decizie pot integrain deciziile lor interesele
generaliilor viitoars ? (DeGraaf et a1., 1996).

in

consecinfd, dif-erite variante ale modelului de dezvoltare durabil5 qi ale strategiei

tranzilier au fost proiectate folosind in marea majoritate a cazurrlor o singurd coordonatd
principald reprezentS.nd: sectorul financiar (Eleckerman, 1994); dinamica populafiilor umane
(Myers, 1993); inlocuirea crepterii economice cu dezvoltarea calitativa sall creq;terea
bundstdrii (Parker, i 993); normarea din p'uns1 de vedere etic qi moral a accesului la rcsursele
189

Dezvoltarea durabild: t.eorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

gi serviciile CN a membrilor generaliilor prezente qi viitoare (Redclift M., 1993; Peterson

M. J., Peterson T. R., 1993; Pezzey J., 7992); agricultura, transporturile sau turismul qi
astfel toate au continuat sd pdstreze un pronun{at caracter sectoriai.
De asemenea, aqa cum s-a ardtat in capitolul 1.6 aceste variante ale rnodelelor de dezvoltare
au fost proiectate in spiritul conceptului de "dezvoltare durabild totaldlstrong sustainability"
care solicitd, in mod obligatoriu, conservarea deasupra unui prag limitd a orgarnzdrrr
stntcturale qi func{ionale heterogene a CN sau in spiritul conceptului de "durabilitate
par[raldlweak sustainability" care in fond acceptd ldrra limite substituirea componenteior in
regim natural qi seminatural ale CN, respectiv ale resurselor Ei serviciilor produse de c6tre
acestea prin componente ale SSE'" (in special cele din structura capitalului fizic creat) sau
bunuri qi servicii cu valoare de piafd produse in subsistemul economic pentru creqterea
ruvelului de bundstare.

Modelul qi strategia de dezvoltare durabild, proiectate qi descrise de cdtre noi in acest

subcapitol, aa rezrtltat in ufina retinerii qi integrdrii tuturor elementelor valoroase ale
variantelor descrise pbnd in prezent (DeGraaf et a1., 1996; Costantza R., 1997, 1996;
Costantza R. et a1-, 7997; Daly H., 1995, 1996; Holmberg J. et a1., 1996; Martinez-Alier J.,
1987; Meadows D., 1996; Tainter J. A., 1996; Jamieson D., 1998; Heyes A., Liston-Heyes
C., 1995; Loc:kwood M",7997; Rennings K., Wiggering H., 1997; Norton B. et a1., 199fi,
Ayres R. U., 1996; Hueting R., 1996), procum qi a unora dintre comentariile critice asupra
limitelor acestor variante. Integrarea s-a realizat dupi modelul conceptual privincl pe de o
parte rnodlrl de identificare, descriere qi evaluare a CN (vezi I .7), tar pe de altd parte a
sistemelor socio-economice Ei a procesului de codezvoltare a aoestora (vezi 2.1, 2.2, 2.3') in
interiorul ierarhiei sistemelor ecologice.
Cdordonatele modelului qi strategiei de dezvoltare drirabilS promovat de cdtre noi in acest
volum jaloneazd ia r1ndui 1or procesul <le integrare al tuturor aspectelor qi planurilor prin qi
in care trebuic sd facem analtza qi sI proiectdm codezxoltarea SSE"" <+ CN. in acelagi timp,
ele constiturie cadrul pentru identificarea qi utilizatea suportului asigurat de cdtre valorile
estetice, spirituale, religioase, culturale, politice qi morale pentru motivarea participdrii
tuturor componentelor capitalului social in procesul de lungd (decenii) qi foarte lungd durati.
(sccole qi milenii) de reintegrare in context a SSE"" qi de menfinere la scard planetard" a
codezvoitdrii armonioase a SSE"" qi CN (in fond, depdqirea qi prevenirea"crizei ecologice").

Modelul Ei strategia de dezvoltare durabil#sustenabild se bizuie

in

acest caz pe o
interpretare fuarte cuprinzdtoare a conceptulului de sustenabilitate care ?n esenfd expriml
garantarea codezvoltdrii la orice scard spaliald (locald pdndla scara intregii ecosfere) qi pe
terrnen foarte lung a sistemelor socio-economice qi a componentelor CN. Depdqim astfel
limitele interpretdrilor predominant sau exclusiv antropocentrice qi economiste pe de o parte
qi a celor biocentrice/ecocentrice pe de altl parte, date pdnd in prezent conceptului de
s

ustenahilitate.

190

Dezvoltarea durabil[: teorie qi practicd (Vol.

2.4.3.1Care sunt coordonatele cheie ale modelului de dezvoltare durabili

i) - Capitolul

Facem de la inceput precizarea cd fiecare dintre coordonatele acestui model conceptual a

fost identificatd qi argumentatd in urna evaludrilor critice efectuate in toate capitolele qi
subcapitolele anterioare dar, in mod special, in i.6, 1.7 gi 2.1,2.2 respectiv 2.3.

I.

Organizarea spaiio-temporalS a SSE" individuale (locale, regionale gi

macroregionale) qi a SSEGi, precum gi dinamica acestora trebuie sd fie
redimensionatb, reproiectatd qi controlatd plecind de la recunoagterea faptului

sunt viabile pe termen lung numai daci se constituie ca pdrfi

organizlrii ierarhice ale ansamblului: geosfer6 - troposfer[ - biosferl.

ci

ele
integrante ale

"Contextul" este interpretat in acest eaz ea reprezentind pe de o parte intreaga

ierarhie organizatorici a "mediului fizic, chimic Ai bioiogic" delimitat ca in 1.2, iar pe
de altd parte unitdlile hidrogeomorf'ologice a1e componentelor construite din structura
SSE'", sistemul ciimatic Ai serviciile asigurate de cdtre componentele CN (vezi 1.7;
Fis.24 qi Tab. 3).
Bazinul de alirnentare al oricdrui SSE cu resursele materiale qi energetice care
asigurd componentelor construite (Tab. 3) comportamentul shucturilor disipative gi
celor transformate qi controlate de cbtre populaliile umane maximalizarea fluxului de
Esolard

II.

absorbiti, este reprezentat de cdtre CN.

Capitalul natural sau. bazinul de absorbtie al unui SSE nalional rnacroregional gi ai

celui global se constifuie din reteaua sistemelor ecologice naturale, seminaturale qi
anttopizate.

Capitalul natural cu semnificalia de mai sus se suprapune integral cu aria de

cuprindere a conceptului de "diversitate biologicd gi ecologicd".
Resurselo naturale regenerabile gi neregenerabile (vezi 1.7) qi serviciile asigurate de
cdtre cornponentele CN constituie factori esenliali in procesul de productie al
bunurilor qi serviciilor de c6tre subsistemul economic sau condilioneaz[ in mod
direct structura, funclionarea gi c alitat eal sdniltatea populaliilor urnane.

ilI.

Cregterea efectivului populaliilor urnane, stilul gi standardul de viat6, respectiv

o'metabolismului" SSE determind extinderea la scard spaliald a acestora,
intensitatea
'
diversificarea canalelor de schimb reciproc Ai a densit5lii fluxurilor materiaie qi
energetice dintre ele pi componentele CN.
191

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

IV.

Pentru ca SSE"" individuale $i SSEG1 sd schimbo actualele traiectorii qi atractori ai

dezvoltdrii cu traiectorii convergonte cdtre un model de dezvoltare durabilA fig. 32)
este necesar sA se diferenlieze qi sd se aplice in procesul de elaborare a politicilor qi
strategiilor specifice de dezvoltare un set de norme care sd garanteze:

Bazinul de absorbfie al fiecdrui SSE nafional s6 se constituie in proporlie >- l5 Yo

din CN propriu;
Structura CN sd se constituie in proporfie ) 50 % din sisteme ecologice naturale
qi seminaturale;

Structura CN sd conserve diversitatea biologicd qi ecologicd, respectiv

conectivitatea dintre categoriile de compclnente ale acestuia;
O ratd de utilizare a resurselor regenerabile < decAt rata lor de regenerare
(absorblia resurselor regenerabile de cdtre SSE sd nu depd.qeascd capacitatea
productivd a colnponetelor CN);
Rata de utllizarc a resurselor neregenerabile accesibile sd nu conducd la epuizarca
acestora intr-un orizont de timp < 100 ani;
Diversitatea canalelor de dispersie qi densitatea fluxurilor de produqi secundari
sau finali ai metabolismului SSE dispersafi in mediu trebuie sd fie < decdt
capacitatea de "asimilare" a CN, respectiv sd nu depdqeascd capacitatea de
retenfie a troposferei sau a cornpartimentelor LIHGM"".
Rata de deteriorare a CN sd se reducd treptat, astfel incA:t in orizontul de timp de
10 - 20 ani procesul sd fie strict qi eficient controlat iar acumularea "datoriei de
mediu" sd fie inghefatS.

\/

Modelul de dezvoltare durabild reclamd de asemenea o serie de norme

modul de structurare qi firnclionare a SSE"'.

care vizeazd"

Restructurarea qi redimensionarea subsistemului economic astfcl incdt acesta sd

satisfacl din punct de vedere structural qi funclional urmdtoarele condilii:

Structura subsistemului economic sd fie complemerrtard structurii Ei

capacitdtii productive a CN, respectiv diversitd{ii, calitdfii i;i ruvelului
stocurilor de resurse neregenerabile (vezi 2.1);

r92

Diminuarea consumurilor materiale in cazul rnateriilor prime epuizabile,

identificarea Ei utilizarea unor noi materiale qi materii prims qi in principal
de:rvoltarea Ei aplicarea tehnoiogiilor care sd asigure reutilizarea Ei
reciclarea "deEeurilor" solide;

Diminuarea ratei consumurilor de resurse energetice neregenerabile, a

consumurilor specifice qi creqterea treptatd a ponderii surselor alternative
astfel incdt in orizontul de timp de 50 - 100 ani s5 se gdseasci solufii
viabile pentru reducerea semnificativd a efectelor limitante ale epuizdrii
resurselor reprezentate de cdtre conibustibilii fosili.

Den'oltarea dru'abildr teorie qi practicd(Vol. I) -Capitolul 2

ai
f,
L

,S

$1

v?"L-

..

r!

EE,*
F!=

ri-i

9
r{

-li
'=5
^
3FP

Ea:
E
!-t
E.- E' ri
U:E :tt
aU
Ex
!
*.1
:.x
..
F!.:

i-,0

le

F .9i+t
LFJ'

E.6E
rs '^-) r-

E
E; E.ri-*
$ ..Ep iP'5.c)

'e

-+i lr
I

tA

U},

7t'^'C t-!,t.'
IUrN
E
X v.YP
Xf iiXS
fr tll+.3t
5E:5
v

.,

c. C -

Fr

a ist
4,,

a**
E
O Lr=
-

f,

9 ,'i

iEE-e
v

*Htr.'E'-e"'
a,

E iE,8 xrEi!r
i*g
su= ?rJ',

ir

IF rgo z=E!,
2 =.1 - u=:c.
.E .s;:
'IFr.
s r;EE ,d:;E

'6. 5'A..- 'Fr:

E=;! i..SiEi
O a'J
= ;5r.i
tl 'd'E'd
J

i;

ar

,i

V:
r li
*lr^.1.I

*\\]

/l

-]

.,t

';>l

'r
-.rl

l+ hFE rF;,q !=Eu$5EI

fig ,!:oFtt
"-Y.=':;.3 !
I ;E ! l'*'fl r
e UaE.N=!ji.kP
.E

:t] +l

t It,
\r

d.:\x.*-A=!F*

EtrTIgE.!T
#
:r E'i
.!O'^".XF'-:r
h htE"4fio.5
rz.*4u,
dF-:',--r-\

n'Y:Jvhrnrl

ts;,:5EE*rfr
E

d rE

f E I i !E *

" ,lE E -,
E'*E:+EEE:o'
E: 'E

3?E

: ! a.Y.
Et
<l'?""'F'=,o.r
,
N
o

it C'C c,cJt=

- r!
cC

!b
tu

193

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicb (Vol. i) - Capitolul 2

VI.

Diferenfierea $i aplicarea unor politici eficiente de control ale proceselor demografice

care sA permitd ca intr-un interval de 30 - 50 ani efectivele populaliilor umane sd nu
creascb cu mai mult de 70 - 100 "/o fa[Fi de mvelul actual, iar efectivul maxim sd se
stabilizeze sub nivelul de 1 1.10e indivizi.

VII.

Reducerea treptatd a procesului de deteriorare a structurii genetice a populafiilor

umane qi a stlrii lor de sdndtate paralel cu recuperarea datoriei acumulate fafd de
"cilrtatea" acestora.

VIII.

Prcriectarea, dezvoltarea qi perfectionarea continub a orgatizdrti sociale qi

institulionale (inclusiv in plan politic), adicd a capitalului sociai, astl'el incAt sd sc
asigure suportul heterogen, flexibil, coerent Ei perfbrmant pentru:

Evaluarea permanentd, a fazelor procesului de codezvoltare ale complexului de

sisteme ierarhizate reprezentat pe de o parte de cdtre componentele CN iar pe de
altd parte de cdtre SSE"" qi identificarea decalajelor, tendinlelor contrarii respectiv
a disfuncfionalit5lilor dintre SSE'" qi dintre e1e qi componenteie CN;

Accesul nediscriminatoriu qi echitabil la rezultatele evaludrilor qi participarea

efectivd a tuturor membrilor qi structurilor sociale orgafirzate in procesul de
elaborare a strategiilor qi politicilor privind managementul codezvoltdrii;
Elaborarea pachetelor de soiulii alternative qi de mdsuri, respectiv a costurilor qi
beneficiilor pe termen lung, precum qi asigurarea condi{iilor pentru participarea
efectivS a tuturor componentelor capitalului social in procesul de negociere a
intereselor individuale sau de grup qi a celor pe termen scurt qi mediu din
perspectiva pe termen lung qi foarte lung a fiecdrui SSE in parte (la rAndul sdu
compiemettarl celei a SSE macroregionale qi a SSEGI);
Asigurarea sprijinului majoritar sau, de preferat, a consensului pentru strategiile qi
politicile pe termen lung qi lbarte lung privind managementul codezvoltdrii adicd
ale dezvoltdrii socio-eoonomice durabile:

f)ezbaterea Largd. qi aprobarea planurilor de ac{iune pe termen scurt qi mediu,

respectiv asigurarea implicdrii directe sau indirecte in procesul de concretiz,are a
acestora:

Dezvoltarea qi perfeclionarea dupd principiiie complementaritd;ii, uraximalizdrii

performanfelor Ei minimizdrii oosturilor, a infrastructurii institufionale6s destinatd
managementului procesului de codezvoltare a complexului SSL,'" <+ CN;

68

in contexful muit mai larg al orgarizbrii sociale qi institulionale pentru elaborarea strategiilor qi politiciior care
privesc depdrsirea crizei genetalizate clintre dezvoltarea SSE"" gi a cornponenteior CN, precum qi pentru elaborarea si
aplicarea soluliilor tehnice, respectiv pentru managementul coclezvoltdlii SSE* e CN/'dezvoitarea durabild" a fosl
rnrfiat un proces amplu (vezi 2.4)) care se afl[ acum in plind fazd. de evoluJie rapid6, de proiectare qi den oltare sau
194

Dezvoitarea durabild: teorie qi practicd (Voi. I) - Capitolul 2

Constituirca sistemelor suport pentru asistaroa procesului de elaborare a

strategiilor, politicilor $i planurilor de actiune privind codezvoltarea SSE"" <+ CN,
adicd a infrastructurii cunoscute deja sub denumirea de "sisteme suport pentru
asistarea dezvoltdrii durabile6e".

I,\.

Conservarea qi de'zvoltarea "capitalului cultural" (inclusiv a diversitdlii etnoculturale), respectiv a mecanismelor pentru accosarea Ei utilizarea echitabil6 a
acestuia.

In acest sens trebuie sd se facS distinalia clarra intre urmdtoarele categorii de acfiuni,
care dup6 pdrerea noastrl este nccesar sd fie proiectate qi aplicate concomitent gi
echilibrat:
Conservarea gi utilizarea cLl eficien{I a tuturor componentelor capitalului cultural,

creat in decursul dezvoltdrii istorice a SSE"" qi in particular a tradiliilor qi

experienfei acumulate de cratre populafiile umane, grupurilor etnice sau
forma{iunilor tribale in ceea ce priveqte utihzxea, conservarea qi rnanagementul
durabil al resurselor naturale qi al mediului nautral.
Identificarea sistemelor qi dezvoltarea cunoaqterii privind capacitatca productivd
qi de suport a tuturor categoriilor de componente din structura CN care constituie
bazinul de absorbfie 'aI fiecdrui SSE precum qi deirvoltarea sistemelor cle
rnonitoring integrat al dinamicii acestora;

de restructurare 4;i redimensicnare a

instituliilor interguvemamenlaie sau nonguvernarnentale globale, rlacroregionale

nalionale.
O a,tenlie deosebitd s-a acordat in ultimul deceniu proiect5rii gi dezvoltdrii unor institutii noi, efioiente. a c6ror
misiune exclusivd este de a gospoddri procesul complex al codezvoltdrii SSE'" e CN de la scard nafionald pdnd la
scard globald. Dupd incercdri qi adaptdri repetate, care ln primeie etape s-au bazat cu precldere pc inecanis1nc,
secLoriale qi pe atnbuirea unor obiigatii suphmentare unor structuri institufionaie existente (cx. celor care aveau in
qi

atribufie managementul apelor, terenurilor sau pddurilor) s-a inleles sau a inceput sd se infeleagd, clatoritd
insucceselor sau unor rcalizdri nesemnificative, cd sunt necesare institufii intcgral noi care sd se ocupe eficient qi intr-

o manierd sistemicd/holistd de managementul codezvoltdrii SSE'" c> CN. Deja pentru orice anaiist al tentlinlei<,.r din
ultimii ani in ceea ce pritrcate dezvoltarea capitalului social qi in particular al rnstitufiilor pentru proiectarea qr
managemenful codezvoitdrii SSE* er CN, este evident cd s-a crisfalizat lbarte ciar o structuri institufionald caclru
(Fig. 33) cale se aplicd sau trebuie sd sc aplice la toatd ierarhia spa{iai[ qi care conferd condi{iile pentru aplicarea
pnncipiilor derrocratice in interiorul gi intre statele indcpendente, al garantdrii suveranitdfii, al negocierii intere-qe1or
inclividuaie qi colective in interiorul SSE"'nafionale Ei ale celor na{ionale 1n interiorul SSE'" macroregionale qi a1
celui giobal pe baza recunoaqterii interdependenlelor dintre SSE'" pe de o parte qi dintre ele qi componentele inlregrr
ielarhii care reprczintd CN (aceasta credem cd este semnificafia realS a conceptuiui de giobalizare).
llna dintre cauzele reale ale rezultatelor nesatis{dcdtoare in aplicarea gi dezvollarea prevederilor Agendei 21 ili perioarla car.e
s-a scurs de la Confeirnla ONU dn 1992 il reprezrnti ansamblul de dificultdfi care au fost generate cle c[trc subcstimarea
complexitdlii qi a scdni de trmp gi spatiu pe care le presupune dezrvoltarea inliastructuni institufionale.
6e

Sunt sisteme care au ca suport pe de o parte organizarea sociaid gi rnstitutrionald transformati qi arlaptatA pe direcfia
ana\izatd mai sus (68; Fig" 33), iar pe clo altd parte sistemele informa{ionale privind dinamica structurii qr funcfion6rii
CN gi a SSE"". Descrierea in detaliu a structr.rrii qi rnodului de operare a acestor sisteme suport este inclusa in volumui
al doilea al acestei lucrdri.

195

l)ezvoltarea durabrld: teode qi practic6(Vol. I) -Capitoiul 2

I:
I

ale
caoitalului social \l<'
globat
---t .r'

Alte componente

B''

''

rnnn r{Lt uu ; '-

__n"

,Atlutarea generald

uNL'- _I r-{
-- -.--_
y,t
t)
D"
-+
, J\
J
i.,r''r
l':'lc,,,\ -Zs "Pcraljt'rrak
!_ii-^ni',,.

'\
.."' I FoRUM illtiPIMMENTTt u i
capitalriiuisocial
rELRoqEAlq'
:L ryfePlyllJE!
' -tY
' --,f-- A ;E
f - 1;'
-r
^),
ArPM&|
-l'-< -vtil : - -ir'ET('/N[t
Iil -r I ./
/
l:a
-('OMt.';ta

.,..,'_,_.un

CLOBA t'

n\L9VutlrllLrltgllL!

macroregionale a1e
caoitalriui social

U,
..i'

u"a.

!i_-,=/"^ifi,f"f|t
1,,'
j.__

MACRORECIONAL

"^':i_

='':l'j'.,_-J

Fig. 33 - Structura instltufionali cadru peatru malagcnatul codezvoltidl SSE-ce <-> CN respectiv
pentru "ftrndrmentarea, proiectarea, negoclerea, aprobarea gi aplicrea" strategiiloa politicltor,
lnstrumentelor qi planurilor de acflune priylnd tranzft,la citre modelul de dezvoltare durabili".
A, A', A" - lnstitulji cu rol leislativ
B, B, B" - Elaboreazi sj corecteazS sffatgiile gi politicile alternative de dezvollare durabiii pe baza
"Cialogului" pe.rmal}eni Si negocierilor cu toate compone.ntele capitalului social, inclusiv cu formaliunile
politice. Rea;ltd stusLe.gii nafiorrale. macroregionale 9i giobale rare sunl evaluate Si iegifcrate de cdtre

instituliile legislative - {A, A, A'l

C, C', C" - Elaboreazd planuri de acliune, norrre gi reglementdri pdvind struclxra calitat-ivi gi
rnetabolismul SSE, respectiv relaiiile spalio-lr:rnpcrale ,si funcponale iratele de schimb material Ei
energetic) dint_re ssE-ce

si cN.

D, D', D" - lnstilrrfiile operaflonale care aplicd strategiile sj plalurile de acliune 1n liuiilele nornrelor
gi regletnentArilor care garanteazi atingexea obiecrivelor slrat.e,gice, folosind in acest sens mijloacele
:si instrume.nlele .iuridice 5i economice.
E, E, E" - Clodrponente ale tapitaltrlui social diir SSE-ce nafionale, uratxorc4ionale Ei a celui global,
[urt roi cheie il au iristituliile academice - Universilali, Institule rle cercc'tare, orgarrizatii profesionale,
ONG-uri, celelalte institutii guvernarncrrtale, autorltdfile locale, formaprrnl politice)
CDD - Comisia ONU pentru Dezvcitare DurabilSl UNEP - Ftogramrrl Natiunilor tlnite pe.ntru Mecliu:
UNDP - ftogramul Naljunilor Unite pentrrr Dezvoltare; ALPM - Aenlia European6 pentn: Meciiu;
ETC / NFIT - Reteaua de centr-e tcmatice europrr penn-u evaluarea calitdlii mediului, conservare
a capitalului naturnl qi [taniigernentul arij,lor prote.jate; CNDD - Consiliul national peritnl dezvoltare
durabilS; ANPM - Aenlia na.lionalS pentru proteclia rnediului; ANCCN - Agenfia nafionalS pentru
conse.I-I/a.rea

196

CN Ei managerrrentrrl rete.lej de arii proleiate.

Dezvoltarea durabiib: teorie 9i practicd (Vol' I) - Capitolui 2

proiectarea $i dezvoltarea sistemelor de rnanagement al informa{iilor (vezi 1 ? ?'

Fig. 9El) pentru toate categoriile de compononte ale CN qi integrarea lor in
structura'isistemelor suport de asistare a dezvoltirii durabile" sau altfel spus a
mecanismelor Ei interfalei pentru accesarea qi utilizarea informatiilor;

Dezvoltarea tehnologicd in sensul asigurdrii soiuliilor tehnice pentru minimizarea

consumurilor de materii prime qi energie, a producliei de deqeuri gi in special

pentru restructurarea

qi

redimensionarea capitalului

ftzic, respectiv

metabolismului SSR"" pe baza resutselot alternative;

Restructurarea qi dezvoltarea sistemului de norme r;i indicatori (inclusiv cer

economici) pentru aprecierea cAt mai completd a valorii tuturor componentclor
CN din punctul de vedere al diversitAlii qi calit6lii respectiv al stocurilor qi ratei
de regenerare aresurseior qi a serviciilor qi nu in ultrmul r6nd, pentru a efectua
asemenoa evaludri pe termene lungi qi fbarte lungi qi a pune astfel bazcle unuj
management eficient Ei echitabil nu numai in interiorul aceleiaEi ci qi in
sucoesiunea generafiilor;

Perl'ecfionarea qi extinderea sistemului de norme qi mecanisme care sd

reglementeze qi sd asignre accesul liber Ei echitabii pe de o parte 1a resursele Ei
serviciile produse de oitre componentele CN iar pe de altd parte la resursele
generate de cdtre capitalul cultural insuqi (valori spirituale, morale, informatie'
iehnologii, metode ,si mijloace de a controla qi preveni deteriorarea st[rii dc
s6ndtate a populaliilor umane etc.) in interiorttl aceluiagi SSE dar qi intre SSE""
din componenfa SSEGI.

in concluzie, putem afirma cd dimensiunile majore ale unui model de den'oltare durabild
sau de "codozvoltare pe terrnen foarte lung a complexului SSE"" <+ CN" deourg din
qi cr-r
recunoagterea faptului cd procesul in sine este specific sistemelor mari, nelincare
constante de timp mari Ei fbarte mari (vezi 1-6) precum qi t-aptul cd acesta presupune
altemarfiafazelor de creqtcre qi evolutieT0.

econonllce $1
i)upd perrings (1994), moclelul de dezvoltare durabild s-ar lundamenta pc doud categorii de concepte:
unui
deasupra
se
mentind
s1
care
al
CN
"stoc
eoclogice,. Acesta * ,ropii"o in osenfd extin,lerea oportunitdfilor asociate.unui
o
stare
instala
s-ar
atunci
constan6'
rdm6ne
ar
oportun'iti1igama
de
dacb
p.ug inrr1- acceptrbili'. ln acestc condifii,
SSB se de:rvolti. Valoarea CN ar fi in aceste condilii clcpendent5 de
statrt.,a.a care ,-leqi ar putea fi viabild, nu ar ardta

70

"e
ca valoarea CN sd creascd in titnp'
oporf.urriUtril" asociate, fapt care conduce la concluzia cl.ptemiza cheie a.dezvoltdrii este
ar implica crersterea cconomrcd.
nu
dezvoltarea
Autonr.l citat consiclera, clupd pdrerea noastrd nefundamentat,
s-ar rezrma la procesul el'oluitr
dez.voltarea
cAnd
el creqtcrea economicd are ca efect "restrAngerea oportunitifilor",.pe

ci

Dupd

(utilitatea
s-ar extinde sehrl cle oportunitAg accesibile societffii unane sau Ei valoarea lor instrumentalS
sistettle
indusd in societate) sau lespectiv pe amdndoud. Dacd insd, rnterpretdm CN qi SSE* ca ijind
qi
severe
a
consecinlelor
tjinarnice nelineare (vezi 1.6), se irnpune o clarificare a problemei qi astfel evitarea disculiilor inutile
iegate dc reiafia "dezvoltare e cre$tere economlca

prir,

Oe

apt

"*"
irnediatd qi bundstarea

Dip6 noi, cieqteroa economicd reprezintd fazele succesionaie de creqtere ale SSE* qi care se fundamenteazh

pe

sau de evolulie, deci

resursele gi serviciilc asigurate de cetre componentele CN la rAndul lor allate in taze de cre$tere
inseamni
in foncl s[ se
lucru
Acest
a
le
represa.
insb
fbrd
CN,
aiociate
clinamice,
lor
pe oportunitdlile, la rAnIul
CN'
a
productivd
qi
capacitatea
diversitatea
strucfura,
"o.rriru"
tur"t" de creqtere economicl,'cand SSE"'ating limitelo de extindere spa]ia1d qi ale capacitilii productlve qi de
n"fa
sufon ale CN, acestea parcurg l'azele evolutivc ale dezvoltdrii, in care se diversitrcd oportumtSlile asociate C]N $i

l()7

Dezvoltarea durabild: teorie gi practrcd (Vol. I) - Capitolul 2

acest sens se recunoa$te ca proiectarea sl managementul dezvoltdrii durabile

trebuie sd inciudS:

SSE"'

normarea procesului de "codezvoltare" sau deiimilarea spaliului cadru in care trebuie

sd se menlind dinamica SSE", aarela rAndul sdu presupune pe de o parte noflnarea
orgatizdrri spalio-temporalc a SSE" ca pdrti componente ale ierarhiei sistemclor
ecologice/"mediului", respectiv a raportului dintre structura qi distribufia la scard
spafiald a acestora qi a componentelor naturale qi seminaturale a CN, iar pe de altd
parte normarea structurii subsistemelor economice qi a metabolismului SSE"" astfel
incAt densrtatea qi calitatea fluxurilor materiale qi energetice prin care se realizeazd.
schimburile dintre SSE"" + CN si fie dimensionate qi menfinute in linritele
oapacitdlii productive qi de suport (include qi capacitatea de a asimila Ei integra
poluanlii in circuitele biogeochimice) a cornponentelor CN;
normarea pe criterii de elicien{d qi echitate a structurii qi calitd}ii capitalului social, a
capitalului cultural qi respectiv a "calitdlii viefii";
111.

perfeclionarea qi recalibrarea mecanismelor qi instrumentelor pielci pentru a stimula,

orienta qi controla produc{ia de bunuri qi servicii respectiv a c6ilor, formelor qi ratei
de consum a acestora in concordanfd cu normele din <;ategoriile i Ei ii.

Este evident cd modelul de dezvoltare durabild a SSE"" are cu totul alte coordonate fa{d de
actuaiul model de dezvoltare urmat, chiar dacd sub forme nuanfate diferit, de cdtre toatc
lor pe baza restructurdrii, adapt5rii continue la sensul qi ntmul drnamtcii CN precum qi optimizarea
lluxurilor materialc, energetice E;r informalionale in SSE"". Acest iucru se pclate face at6i prin orieniarea der:voliirit
tehnologiiior in sensul recicldrii qi reutilizdrii materiei prime cAt qi cltre minimizarea consumurilor cnergeticc
valoarea

specifice respectiv pe ulilizarea resursolor alternative de energie.

Evolulia SSE " esle susfinutd de asemenea in foarte mare parte de mecanismele care rezultd prin reilimensionarea qi
recalibrarea calitdtii vietii, care astfel nu s-ar mai re'z1m\a la consumu.l de bunuri qi servicii. Dimensiunile noi pontru
caracterizarea calit5fii vietii trebuie sd.vizeze cel pufrn: educafia qi accesul la infbrma]ie; starea r1e sdnbtate; libertatea
qanstlor qi echitatea in ceca ce priveqte accesul la mijloacele de exprimare a potenfialului individuai; dezvoltarea
moralE gi spiritualS; accesul echitabil la resurse qi servicii etcIn sensul de rnai sus subiiniem cd Pierce ;i Turner (1990) au recunocut cd valoarea de pia;d a consumului nu poat fi
mdsura potrivitd pentru a evalua "bundstarea"/calitatea vielii pentrri cd aceasta ar exprima numai creqt.erea valotrr
instrumenfaie a CN qi respectiv ar masca procesul de deteriorare, acumuiarea datoriei pentru mediu gi a datoriei
"penru calitatea poputaliilor umane".
Dezvoltarea durabild a SSE"" implicd deci deopotrivd alternanla fazelor de creqtere economicd Ei de er,'olufie in
functie de dinamica potentialului productiv qi a capacitdlii de suport ale componentelor CN, respectiy in funcfie de

investifiile pentru recllperarea "datoriei de mediu" existente

la un

moment dat

qi deci in func{ie de

"reconstruofia/reabilitarea CN deteriorat".
in ceea ce priveqte "regula Hartwick" (Perrings Ch., 1994) care se bazeaza pe presuprmerea cd toate componentele
CN au numai vaioare instrumentald qi care susline cd sc poato menfine valoarea acestui capital dacd beneficiul sau
aitfel spus imprumutul reiltrltat din opuizarea sau deteriorarea sa este reinnoit intr-un "capital reproductibil", putern
reitel'a cd este total nefondatl atAta timp cdt credem cd sunt foarte multe argumente pentru a sus{ine cd at6t
componenteie CN in general cAt qi in mod particular cele reprezentate de cdtre sistemele naturale qi seminaturale
respectiv dc diversitatea speciilor qi a resurselor genetice, nu pot fi tranformate sau inlocgite cie c[tre comtronente a]e
SSE"' peste un anumit prag critic (r'ezi 1.7).

r9ri

Dezvoltarea durabild: teone gi practicd (Vol. I) - Capitolui 2

statele lumii in ultimel e 2 3 secole. Acesta din urmd limrteazd dezvoltarea SSE'" exclusiv
la cregterea economicd, stimulati de cdtre creqterea consumului qi guvernatd predominant
sau exclusiv de cdtre "legile economiei de praf6".

I)ezvoltarea dominatd de creqterea economicd qi a consumuiui qi guvematd de cdtre legile

e<;onornici de pia!6 au plasat SSE"'in afara "contextului" qi au gencrat criza dintre acestea Ei
CN iar dezvoltarea durabilb care implicd alternanfa creqterii qi evolufiei SSE"", noi cdi qi
forme de consum respectiv noi standarde pentru calitatea viefii qi respectiv noi legit61i de
guvffrare care integreazd legit61ile piefei (dar nu se rezuml la acestea), constituie singura
alternativl pentru depdqirea crrzer sau reintegrarea in context sau restabiiirea condifiilor
pentru codezvoltarea SSE"" <+ CN.

2.4.3.2 Elemente caracteristice generale ale tranzifiei SSE*

dezvoltare durabild

citre modelul de

in rnai multe rAnduri, pe parcursul acestui volum, am frcut o serie de constatdri pe care leam considerat ca avdnd un rol decisiv ?n procesul de clarificare, deblocare Ei reorientare a
dezbaterilor Ei respectiv a activit5lilor de proiectare conceptuald, identificare qi caractefl'zare
a uneia dintre cele mai complexe qi urgente probleme cu care se conliuntd umanitatea la
sfrrqitul acestui mileniu.

Una dintre aceste constatdri subiiniazd faptul cd sistemele socio-economioe sunt sistetne
ecologice transformate qi controlate sau ureate qi menlinute de cdtro popuiatiiie umane, cd
ele conservb caracterul de sisteme dinamice qi sunt deci sistemeintranzt{ie de la o stare la
alta in lungul unci traiectorii date sau qi de la o traiectorie la alta in cadrul unui bazin
particular de absorblie (vezi 1.6). Tranzi[ia rmplicd deci trei compcnente distincte: a)
dinarnica sistemului in lungul unei traiectorii c[tre un atractor dat; b) saltul de pe o
traiectorie pe alta dar, menfinerea aceleiaq;i orientdri gcnerale, ceea cc implicd pdstrarea
aceluiaqi atractor qi a aceluiaqibazin de absorblie; c) schimbarea atractorului, bazinului de
absorbfie q;i respecti v a traiectoriei.
termenii in care am anahzat problema la 1.6, atractorul ar rcprezenta dorneniul de
stabilitate al sistemului ierarhic superior sau unul din subdomeniile acestuia in cazul in care
sistemul superior aintratinfaze de evolufie. Din acest punct de vedere interpretdm modelnl
de dezvoltare durabild, descris ?ntr-o form[ succintb anterior, ca un nott atractor pentru toate
SSE"*, reprezentdnd de fapt un subdomeniu in domeniul de stabilitate al eoosf-erei. I)e
asomenea, in acest context, putem sublinia din nou cd sernnificalia conceptului de
sustenabilitate se rezumd in fond la procesul de codezvoltare al complexului SSH"' CN.

in

Constatarea aceasta evidenliazd pe de o parte faptul cd toate SSE"" au avut qi vor p[stra
caracterul de sisteme in Lranzi[ie, rar pe de altd parte faptul cd pentru perioada utmdtoarc
(= 3 * 5 decenii), cdnd trebuie sd se asigure depdqirea crizer generahzate pi cronice drn
199

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practiod (Vol. I) - Capitolul 2

relatiile SSE"" Si componentele CN/mediului, tranzilra va presupune atAt schimbarea

traiectoriei cat qi a atractorului qi bazinului de absorbfie.

Disculiile sterile care se. poartd in plan politic asupra "tranzifiei economice" qi asupra
perioadei de timp necesare (se propun, in condilii dc ignoranld qi incapacitate de a identifica
fenornenulreal,intervalecarearacoperi6-7lunipAnd la2-3aru)arputeafiorientate
asupra procesului real de restructurare qi redrmensionare a tuturor cLrmponentelor SSE"" (ni.i
numai a subsistemului economic aqa cum in mod eronat se considerb in momentul cie lafd)
qi a relafiilor lor spafiale qi functionale cu componentele CN, prooes care trebuie sd asigure
schirnbarea traiectoriilor qi orientarea dinamicii acestor sisteme cdtre modelul de dezvoltare
durabil6.

I)urata unui asemenea proces complex care ia in considerare toate coordonatele cheie
indicate \a2.4.3.1 ar putea qi trebuie sd fie limitatd la3 - 5 decerui qi ea echivaJeazd. cu
trmpul necesar pentru depdqirea "crizei ecologice". Subliniem od asemenea delimitare ?n
timp este valabild nttmai pentru componentele tranzi[iei care vizeuzd, schimbarea traiectoriei
qi atractorului" Este de asemenea u$or de identificat faptul cb toate stateie dezvoltate sau in
curs de dezvoltare trebuie sd se angajeze in acest proces qi cb fiecare dintre ele porneqte la
drum din pozilii qi cu resurse diferite.
Ccea ce estc extrem de important sd se recunoascd de cdtre tofi factorii politioi qi de decizie

consti in faptul cd procesul trebuie iniliat, coordonat qi linalizat in orizontul de timp

monlionat anterior atdt

in

cazul SSE"' nalionale cdt qi a celui global. Tranzi[ia SSE"" cdtre

urodelul de dezvoltare durabilS rectramS: identificarea, negocierea qi promovarea
concomitentd Ei echilibratd a unor premize oare corespund coordonatelor modelului de
dezvoltare durabild (i); proiectarea, aplicarea qi perfeclionarea setului de indicatori pentru
morutorizarea procesului (ii); proiectarea, dezvoltarea qi aplicarea tehnologiilor,
prooedeelor, normelor juridice, instrumentelor qi mecanismelor economice, normclor etioe
qi rnorale precllm qi a mecanismelor de negociere a intereselor qi a sistemelor suport de
asistare a tr anziliei (iii).

i.

200

Pregdtirea qi proiectarea corectd la scard de timp qi spafiu a procesului complex de

reorientare a dinamicii SSE"' cdtre un model de dezvoltare durabild presupune
derularea unui set coetent de activitdfi pe termen scurt. CaLitatea, performaniele Ei
costurile tranzi[iei definite ca mai sus sunt strict depen<lente de coeren]a qi eficienfa
activitdfilor pregdtitoare qi de proicctare. Neglijarea acestei etape de scurtd duratb (1
- 2 ant) sau tratarea cu superficialitate, a$a cum este cazul majoritilii statelor lumii,
explic5 dificultdfile sevore in declanqarea procesului, cheltuielile inutile efectuate sub
acoperirea unor declaralti de principii qi nu in ultimul rAnd pierderea credibilitalii,
instalarea confuziei asupra unui prooes imperios necesar gi creqterea gradului de
instabilitate politicd qi sociald. Realitatea din {driie foste comuniste care au intrat
dup6 1989 intr-un aqa-zis proces de"tranzifie sconomicS" confirmd din plin afirmafia
cle mai sus. in acest sens indrdznesc sd aflrm cb in aceste
fdri s-a ?ncercat qi s-a ,.uiit
parfial (Cehia, Ungana, Polonia, Slovenia) un proces de restructurare qi reabilitare a
economiilor guvernate de legilc economiei de piaf6, proces foarte costisitor (in plan

Dczvoltarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

social qi eocnomic) dar frrd perspoctivA pe termen lung. S-a pierdut pdnd in prezent
Qansa declanqdrii prooesului real de tranzifie o[tre un nou model de dezvoltare,
performant qi viabil pe termen lung qi foarte lung. Erorile qi costurile imense asociate
cu insuccesul rndsurilor de reformd, sporesc confuzia qi cresc gradul de risc Ai
instabilitate.
Subliruez ?ncd o da|ia cd, din pun<;t de vedere conceptual, coclrdonatele oheie ale
modelului de dezvoltare durabild erau qi au fost identificate incd de la inoeputr,rl
acestui deceniu qi ulterior au fost completate dar declangarea procesului de tranzitrie
efectivd cdtre acest nou model de dezvoltare practic nu a inceput sau a inceput haotic
qi aceasta datoritd neglijdrii sau erorilor in procesul pregdtitor.
Pentru reuqitd credem cd sunt necesare urmdtoarele activitdli pregdtitoare:

ir

Evaluarea calitdfii datelorTl qi informafiilor istorice cu privire la structura gi

funclionarea SSE"" qi a componentelor CN, identificarea iacunclor f
incertitudinilor, selectarea ipotezelor care inglobeazd experienfa empiricd cea ma1
performantd pcntru managementul lacunelor Ei incertitudinilor qr proicctarea.
respectiv alim entarea sistemelor informaf ionale.

Folosind datele qi informaliilc credibile asupra CN qi ipotezele cu cel mai scdzui

grad de risc, se elaboreazd rispunsurile la un set de intrebdri care vizeaza
structura qi funcfionaroa CN, respectiv calrtatea compartimentelor UFIGM".
Carc este structura actuall a CN pe teritorir-rl unei fart,macroregiuni sau la scara
planetar[ ? C'arc este structura retelelor ecologice na]iona1e, macroregionale qi a
celei globale ? Care este diversitatea eoologicd qi biologicd" ? Care este gradul dc
fragmentare ai UHGI\4'" sau habitateiur, respeciiv niveiul de ?ntrerupere a
conectivitdtli ? Care sun[ componentele wrlnerabile ale CN, oare este gradul 1or
de vulnerabilitate qi care sunt factorii de comandl cheie ? Care este diversitatea qi
nivelul stocurilor de resurse neregonorabile ? Care este oapa{-^itatea prodr-rctivi Er
de suport a componentelor CN ?

in

speoial rdspunsul la ultima intrebare se poate elabora cu precdderc prin

utthz.area ipoiezelor ou grad de risc ridicat, fapt care conduce 1a rccunoagterea
unei prioritd{i irncdiate penlru politicile dc cercetare.

7r

in care aceastd activil.ato s-a deruiat cu profesionalism ci in rnedie mai pufrn de 40 %i drn
qi
intbrmaliile existente sunt credibile. Neghjarea acestei activitil,i conduce in mod inevitabil la soiufir
ciatele
neviabile pontlu cele mai critice probleme ale tranzi\iet, pierderi imense qi erodarea credibiiitdfii.
N4area majoritate a soluliilor adoptate ,sr aplicate in procesul de reformd a SSE"' drn Rom6nia au fost f-undamentate pe
date gi informafii contradictorii ;i de slabd calilate.
S-a consl,atatin cazul

201

Dezvoltarea durabil5: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

iz.

Foiosind acela$i procedeu se elaboreazi rdspunsudle la un set complementar de

intrebbri care vizeazd structura Ei metabolsimul SSE"".
Care este structura SSE"U gi care sunt particularitdtile "metabolismului" acestora ?
Care este efectivul populaliilor umane qi care este nivelul de organrzare, calitatea
qi eficienla capitalului social ? Ce structurd qi cabtate are capttalul cultural qi care
este eficienta utilizdrii lui ? Care este stilul de vra[d, respectiv calitatea vie]ii ?

Pe baza datelor qi informaliilor credibile, trebuie sd se aprecieze deci pe de o

parte starea structurali qi funcfional[ a SSE"" qi a CN precum qi calitatea
compartimentelor UFIGM"', iar pe de altd parte gradul de cornpiementaritate
dintre ele (SSE"" <+ CN) la scarb spatiald (nationald, macroregionald Ei globald) qi
mvelul "datoriei de mediu" sau gradul de deteriorare a acestuia, respectiv datoria
fatd de calitatea populafiilor umane sau gradul de deteriorare a sdndtd{ii acestora.

Se estimeazd de asemenea raporturile dintre SSE"", gradul de suprapunere

bazinelor lor de alimentare (inclusiv extinderea la scard spafiald a acestora)
contribufia fiec[ruia in procesul de acumulare a datoriei de mediu.

al
qi

in fond trebuie

sd se estimeze in primul r0nd nivelul qi formele de exprimare ale

crrzei dintre SSE"" qi CN precum qi potentialul existent ia nivelul CN qi al SSII""
ca suport pentru proiectarea qi dimensionarea modelului de dezvoltare durabild qi
respectiv declanqarea procesului de reorientare a ttanzi\iei sau de restabilire a
condiliilor pentru codezvoltarea celor dou6 categorii de sisteme.

is.

ActivitSlile pregdtitoare menlionate mai sus pot qi trebuie sd fie organizate qi

derulate in regim intensiv intr-un interval de timp de maximum 1 - 2 ant (in
funclie de facilitdlile existente,, accesul la datele qi inlbrmaliile "istorice" etc.).

Cu un decalaj cle circa 6 luni fa\6 de momentul declanqdrii activitdfilor

pregdtitoare este necesar sd se inceapd procesul de proiectare qi dimensionare a
structurii gi "formelor", rospectiv intensit5|ii rnetabolismului SSE"' -

in funclie de coordonateie rnodelului de dezvoltare durabild, de constringerile

care s-au identificat pe parcursul analizei formelor qi intensitdtii de exprimare ale
cnzei (ve2i 2.4"2 qi 2.4.3.1) qi de potenfialul pe de o parte productiv qi de suport
al CN din bazinul de alimentare iar pe de altb parte ai ficcdrui SSE in parte
(sectoare economioe viabile, resursa umand, orguizarea sociald, capitalul
prorecteazd structura
cultural)
metabolismul acestuia din urmd

qi
(componentele, fluxurile materiale qi energetice qi
se

densitatea acestora in
subsistemul economic respectiv structura qi normele juridice, etice qi morale
pentru Capitaiul Social, precum qi structura qi normele de funcfionare ale
Sistemului Suport pentru ManagementLll dezvoltdrii durabile ca expresie a
202

Dezvoltarea durabil[: teorie

Capitalului Cultural) pentru

;i practicd (Vol. I) - Capitoiul

corespunde standardelor dezvoltdrii socio-

economice pe termen lung qi foarte lung.

Dacd in paragraful anterior am subliniat necesitatea evaludrii cAt rnai coreote a
pozifiei SSE"" qi componentelor CN sau a "condiliilor de start" intr-un proces
complex, calitativ di{'erit qi de lung5 duratd, in acest paragral- am subliniat
neoesitatea unui proicct clar pentru "\inta mobild" sau atractorul specific fiec[rui
SSE. Deoi, ?ntr-un interval scurt de timp trebuie ca fiecare stat sau uniune la scard
macroregionald (dezvoltat sau in curs de dezvoltare) sd-qi defineascd cu claritate
pe de o parte pozilra qi condiliile de start iar pe de alt1 parte particularitd{ile
structurale qi funcfionale qi performanlele previzibile ale modelr-rlui lintd propriu
care insd se plaseazdinbazinul de absorbfie al "modelului fintd" giobal.

Ilste evident faptul cd rezultatels acestui proces pregdtitor qi

c1e proiectare a
"tranzt[iei cf,tre modelul de dezvoltare durabild", acceptatd ca unica solu]ie pentru
aiza generalizatd, Ei cronicizatd, arelaftilor dintre SSB" ] CN, nu pot li emana]ia
unei singure fbrmaliuni sau a unei coalilii de fbrle politice sau a unui stat,
respectiv a unei grup[ri de state, ci consecin]a unui proces democratic de
negociere a intcreselor individuale, de grup, a programelor politice specifice
fbrmaliunilor politice de pe pozilia Ei in interesul dezvoltdrii durabile in primul
rAnd a SSE"" nafionale ca o condifie la rAndul sdu pentru dezvoltarea durabil6 a
SSE"" macroregionale gi, in ultimd instanfd, a SSEGI.

Negocierea pe principii democratice qi ou respectarea suveranitdlii se extinde decr

intre statele dintr-o tnacroregiune geograficf, precum qi intre toate statele lurnii.
Pentru a se realiza consensul ?n procesui dificil de negociere a intcreselor tuturor
partenerilor, adesea pe tcrmen scrrt, sunt necesare: a) o evaluare prol'esiona16 gr
ccrectd a condi{ii1c'r d,r start; b) un model coerent ;i eredibil al alractorului {intd
re'niltal- in urma integrdrii datelor qi informaliilor de calitate cie cdtre cei mar
perfbrman{i experfi; o) existenfa unei structuri institufronale corespunzvatoare (vezi
Fig. 33) qi a unui grad cel pufin acceplabil de organizarc qi funcfionare a
capitaiului social; d) aocesul liber ia informalie qi informarea corectd, printr-o
gamd largd de mijloace, a tuturor membriior qi componentelor capitalului social:
e) asigurarea condiiiilor pentru participarea directd, a dezbaterilor pe ioncl a
solufiilor alternative potenfiale (prefbrate dc cdtre unii sau allii dintre partencrii la
dialog) qi prornovarea mijloacelor, respectiv a sistemulur de valori pi nclrme
eficiente dc negociere asupra solufiilor potenfiale qi de stabilire a consensului.

ir.

La fincle acestui proces pregdtitor de scurtd duratd este insd strict necesar sd, se
aptf,cie.ze cu acuratefe distanfa cea mai scurtd dintre pozilia de slart qi atractorul
fintd specific fiecdrui SSlt qi nu in ultimui rdnd trebuie sd se dezvolte Lln prograrn
cadru de acfiune flexibil in carc sd se propund succesiunea fazelor, clurata
maximd a fiecdrei faze astfel incAt intreaga distanjb si lie parcursd in maxim 50
ani, tipurile de activitdfi de restructnrare, redimensionare qi dezvoltare minin
necesare, cu dest}gurarea 1or in timp.
l.

\/-t

Dezvoltarea dulabilS: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

De asemenea, este necesar sA se estimeze costuriie materiale, energetice $i

monetare necesare pentru fiecare fazd a procesului precum Ei efectele asupra
calitSlii viefii.

Toate componentele programului de acfiune pe termen lung trebuie sd constituie

de asemenearezultatele unui proces complex qi dificii de informare, dezbatere qi
negociere a intereselor tuturor componentelor capitalului sociai. in cadrul acestor
dezbateri qi negocieri, formafiunile politice trebuie sd participe cu oferte clare pe
termen lung de programe cadru precum qi cu oferte de programe de acfiune pe
termen scurt gi mediu mult mai detaliate.

Subliniem in aceastd fazd a tratdrii problemei abordate faptul cd ofertele

formafiunilor politice (programul ior de guvernare) vizeazd. exclusiv programele
de actiune la nivel nalional, macroregional qi global pentru realizarea trmziliei
intr-un interval maxim de 50 ani cdtre atractorul specific reprezentat de c[tre
modeiul de dezvoltare durabild asupra cdruia s-a convenit prin consens de cdtre
toate componentele capitalului social. Impactul ofertei fiecdiei formaJiuni politice
in procesul de dezbatere qi negociere, respectiv asupra electoratului, va depinde
de valoarea acesteia la rAndul sdu datd de cdtre modul qi rndsura in care interesele
partenerilor sociali sunt luate in considerare, de tipurile de actium qi mdsuri
preconizate pentru fiecare faz\, a procesului de tranzilie, de solufiile propuse
pentru mirimtzarea costurilor qi maximalizarea efecteior benefice, de modui in
care se propune reparti{ia costurilor qi beneficiilor pe de o parte ?ntre
componentele capitalului social iar pe de altd parte intre generafii" precum qi de
mdsura in care programele oferite garanteazd. consolidareapozilrei de partener aie
statului nafional la dezbaterile qi negocierile simrlare de ia nivel macroregional qi
giobal.

Rezultd deci, c5 oferta formaliurulor politice moderne va fi un produs al unei

activitdti profesionale de inaltd performantd, orientatd asupra anabzer sistemice de
detaliu a SSE in complexitatea sa preoum qi a relafiilor sale in context
macroregional qi global, respectiv o proiecfic nuanlatd qi clard pe termen lung a

dinamicii

in plan

structural

qi

funclional

acestuia, orientatd cdtre

modelul/atractorul specific de dezvoltare durabild. in cadrul dezbaterilor qi

negocierilor asupra ofertelor promovate de formafiunile politice sau de alte
componente ale capitaiului social se poate ajunge in mod firesc la situafia de a
recunoaqte valoarea incontestabiid a uneia dintre ofbrte de cdtre toli sau
majoritatea partenerilor ds dialog sau la situa{ia de a se solicita integrarea
elementelor valoroase din doud sau mai multe oferte. in acest context se tbrmeazd
coaliliile politice viabile care promoveuzd. un "program de guvernare" (program
de acfiune pentru dezvoltarea socio-economicd durabild) comun, rezultat in urma
dezbaterilor qi negocierilor largi qi care primeqte in urma negocierilor un suport
care va putea {i lesne confirmat qi reconfirmat in cadrul alegerilor generale .

204

Dezvoltarea durabiid: teorie qi practicd (Vol. I) - fiapitolurl

ii.

Tranzilia SSE"" ou cele trei componente ale sale este un proces pe tormen lung qi
fbarte lung qi implicd modificdri atdt ale organtzilrri in plan structural cAt Ei a1e
metabolismuiui acestora. Procesul implic[ de asemenea modiftearca raportulilor
spaliale dintre componentele in regim natural qi seminatural ale CN precum Si
dimensionaroa respectiv controlul densitdfii fluxurilor materiale qi de energie prin
care se asigurd schimburile bidirecfionale dintre ele. Managementul unui asemenea
proces presupune nu numai existenfa unui program de acliune ci qi a setului de
indicatori prin care se poate evalua in timp ritmul Ei eficienla acestuia sau care pot
evidentia abaterile de la orientarea generald proiectatd.

Informaliile oblinute prin intermediul "indicatorilor de sustenabilltate" trebtire sd

permitd identificarea restricliiior qi disfunclionalitdlrlor qi sd fundarnenteze mdsurile
pentru completarea qi redimensionarea programelor de acfiune a.le Lranztlrer 1a scard
nafionald qi armonizarea acestora ia scard macroregionalS qi globald. Controlul

eficient al, procesului de tranzilie este deci strict dependent de procesul

complementar de supraveghere a acestuia prin intennediul unui set de indicatori
sensibili qi cu relcvanfd pentru procesul urmdrit.

Existd in uz la ora actualil indicatori de sustenabilitate care au fost dezvoltali cu

scopul de a evidenlia eficienla lluxurilor monetare sau a fluxurilor materiale gi
energetice (Azar C. et ai, 1996).

I)eja s-a sirnlit nevoia diferenlierii unui sistem de clasiflcare a gamei largi

de

"indicatort ftzict" prin care se incearcd sd se evalueze caracterul qi ritmul procesului

de tra.nzilie cdtre un nou model de dezvoltare in cazwlle in care acesta este un proces
real {Azar C., 1996; Costantza R. et al., 1997).
S-au dit'erenfiat qi sunt folosite pdnd in prezent trei categorii principale de indicatori
F,zicr ai sustenabilitdtii :

Indioatori care refleoti presiunea potenfial[ a SSE'" asupra CN qi a calitd]ii

troposferei qi compartimentelor UFIGM"" (ex.
chimiric toxice).

"

- ratele do emisie ale substanteior

lndicatori oare reflectd "calitatea mediului" (ex. - concentralia metalelor grele ?n

-sol Ei sedimentc; nivelui stocului reciclabil de N qi in ecosistemcle acvattcc
conlinentale etc.).

Indicatori care rcflectd caracterul Ei intensitatea ruetabolismului SSE'" (ex. reciclarea materialelor; producfia unor compuqi chimici cu grad mare de
toxicitate etc.);

Rezultatele anabzei critice a principiilor care au stat la baza elabordrii gamei de

indicatori pentru c'dractertzarea nivelulur de sustenabilitate al dinamicii SSE"', a
205

Dezr;oltarea durabilS: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul

gradului lor de sensibilitate qi relevanfd precum qi a limitelor acestora sunt prezentate

in volumul a1 doilea.
111.

Conuettzarea programelor de actiune in prealabil dezbdtute, negociate qi aprobate qi

in fond ritmul gi eficienf atrartziliei SSE"' cdtre modelul de denrcltarc durabiid sunt
strict dependente de ritmul ,si gradul de indeplinire a unor cerinte fundamentale.

Ca elemente cheie care nu trebuie sd lipseascd din nici o strategie a tranzilrei,

considerdm necesar sd menfion[m aceste cerin]e in urm5torul paragraf, rdminAnd ca
descrierea qi analiza acestora sd constituie coloana vertebrald a celei de a doua pirli a
acestei luordri, parte dedicat[ exclusiv aspectelor practice ale dezvoltdrii durabile.

I)ezvoltarea qi consolidarea refeiei institutionale (Fig. 33) de specialitate pentru

pregdtirea, pro ie ctarea q i realiz ar ea tr anzifiei S SE"".
Constituirea qi perfecfionarea sistemelor suport pentru elaborarea qi negocierea
soluliilor alternative gi a programelor de acfiune.

Educafia populafiei qi formarea resursei umane

politicienilor qi personalului de decizie.

de specialitate, inclusiv a

Alimentarea continuia a bazet de cunoqtinfe qi a celei de date cu produsele

relelelor acadernice de cercetare qi ale sistcmelor de monitoring integrat.
Dezvoltarea Ei adaptarea sistemului legislativ pentru a reglementa qi conduce
tranzi\ra in iimitele spaliului cadru care garanteazd, codezvoltarea SSE"" e CN.

Dezvoltarea qi adaptarea sistemuiui de valori qi norme (etioe, morale) ale

mecanismelor de negociere a intereselor individuale Ei celor ale componenteior
capitalului social de pe pozi[ia qi in interesul menJinerii pe termen lung ale
conditiilor de codezvoltare ale SSE"'qi componcntelor CN.
Redefinirea qi redimensionarea "standardelor de vraf6", controlul efectivelor
populaliilor qi speciei umane qi a densitdjii fluxurilor materiale qi energeticc in
concordanld cu noiie standarde pentru calitatea vielii.
Sistemul de mecanisme qi instmmente economice pentru tnternahzarea costurilor

directe qi indireote pe care le reclam[ acfiunile complementare destinate

controlului presiunii factorilor de comandd de origine anbroprcd qi preverurii
procesului de deteriorare a componentelor CN, a calitdlIi compartimentelor
UI{GM* qi troposfcrei qi a stdrii de sdndtate respectiv structurii genetice a
populaliilor umane.
Dezvoitarea sistemului de indicatori qi metode economice de evaluare a
serviciilor qi resurselor naturaie asigurate qi produse de cdtre componentele in
206

Dez,voltarea durabild: toorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 2

regim natural qi seminatural ale CN gi de integrarein analiza cost-beneficiu pe

termen lung.

Dezvo\Iarca mecanismelor eficiente pentru crearea resurselor financiare

necesare recuper[rii datoriei pentru mediu qi deschiderii nnor noi oportunit[]i
pentru cregterea economicd. In acest context este de agteptat ca mecanismele
pentru crearea "fondurilor speciale pentru recuperarea datoriei de mediu qi
creqterea capacit[fii comunit[lilor locale qi a statelor de a se integra in
procesul de tranzifie total[", cunoscute ca "fonduri pentru mediu" precum ;i
mecanismele, respectiv criteriile de alocare a acestora, s[ se diversifice qi sd se
perfecfioneze.

tehnologic in sensul minimizdrii

consumurilor materiale gi energetice qi a "producliei" de degeuri pe unitatea de
produs sau servicii precum qi in sensul creqterii capacitdtti de reciclare a
deqeurilor sau de recondifionare qi reutilizare a produqilor finali (bunurilor)
uzali moral qi fizic ai nu in ultimul r6.nd de valorificare a resurselor

Orientarea

alternative.

qi stimularea progresului

Dezvoltarea durabil[: teorio qi practrcd (Vol. I ) - Capitolul

3. TRANZITIA ECONOMICA
sau

TRAIYZITTA SISTEMULU SOCIO.ECONOMIC DIN ROMANIA

CATRE MuDELUL DE DEZVoLTARE DURABIL4?
Drumul parcurs de SSE din Romdnia dupd 1989, consecinfele qi stare a actual| a tuturor
sectoarclor subsistemuiui economic, a stdrii de sbndtate a populafiei qi a calttil\li viefii,
precum gi similitudinea acestui proces cu cele ale majoritalii statelor Central qi Est
Iiuropene qi cele din componenfa CSI, considerate in mod nefundamentat ca singureie fdri in
tran'zijie prin componenta 1or economicd, de unde qi titlul generic de 'Jiri cu economia in
tranzilie", m-au determinat sd formulez aceastdproblemd qi sd propun un rdspuns cadru care
sper sf, indemnc la refleclie qi sd incite dezbaterile de fond privind viitorul aoestuia.

in accst

sens folosesc acelaqi suport teoretic (cap. 1), mod

utlltzat anterior in aceastd lucrare.

de ana\izd (cap.2) qi interpretare

Rdspunsul cadru reprezintl, doar fundamentarea unui nou mod de a aborda qi soiufiona
problema trarviltei in cazul specific al Rom6niei, altul decAt cel folosit in ultimii opt aru qi
de a ardta pe baza unor variabile de stare cheie care este starea sau pozifia SSE qi a CN
nalional in momentul de fa16, dacd schirnbdrile macro qi microeconomice preconizate qi
realizate parlial constituie premrze doar pentru schimbarea traiectoriei in cadrul aceluiaqi
oazin de absorbfie qi deci dinamica ar rdmine orientatd cltre un "model de dezr,zoltare" sau
atractor eare se plaseazrainafarc "contextului" qi care este in consecinidneviabil pe terrnen
lrrng qi foartelung qi cum se raporteuzd."tranzt[ia economicd"in curs de derulare in spa]iul
romAnesc Ei Est European fafd de cerinfele qi obiectivele tranzifiei in Uniunea Europeand Ei
ale Lr anziJi ei globale.
Rdspunsul cadru include ca element central propunorea pentru o opliune clard in favoarea
proiectSrii qi decianqdrii procesului de tranzifie "totild" cu semnificafia precizatdin 2.4.3 Ei
?n acest sens so prezintd o caraclerizare succirfid, a condifiilor de start qi a atractorului
specific dimensionat in funcfie de coordonatele majore ale modeiului de dezvoltare durabild
(ve'zi 2.3.4.1) precum Ei cr schi!6 a programului de acfiune pe termen scurt, mediu qi lung.

Fiind conqtient de faptul cd multe dintre datele puse in circulalie inainte qi dupd 1989 sunt
contradictorii, cd au o valoare indoielnicd atdt tirnp cAt un proces laborios dar extrem de util
de evaluare a calitdfii datelor nu a fost incd iniliat, am evitat sb folosesc pentru
caracterizarea condifiilor de start cifre absolute sau atunci cdnd am fdcut acest lucru am
dorit doar sd sugerez sensul gi amploarea acestui fenomcn.

2t)ti

Dezvoltarea drrrabili: teorie gi practicd (Vol. 1)

Capitolul

Subliniez incd o datd faptul cd obiectivul urmdrit in acest capitol este o re7altafia p*tt.ufu*
a soluliei giobale propuse qi argumentate pantru depbEirea"crTzer generale gi crgnice" care
afecteazrain ultimeic decenii relafiile clintre sSE"'qi componentelo cN.

Din acest punct de vedcre sunt conqtient cd pe de o parte condiliile de start in procesui
tranziliei vor Ii completate qi suslinute de date cu un inalt grad de credibilitate clacd "erapa
pregdtitoare" a procesului va fi parcursd, iar pe de altd parte opfiunea pentru tranzi\iatotala
sati compietb (se iau ?n considcrare concomitent cele trei componente ale procesuiui) va
aparline "populafiei RomAniei" in ansambul sbu dupd un program de inlbrmur. ,or."id qi
completd asupra potenfialului nafional qi oportunitdfilor respectiv tendinlelor in context

macroregional qi global, dezbatere qi negociere a intereselor indivitluale qi de grup de pe

pozr[ia intereselor pe termen lung qi foarte lung a1e SSE nafional iar programul de acliune
caclru pe ten:nen lung (programui de guvernare) cu derivatele sale pe termen scurt qi meriiu
vor ll reznltanLa dezbateru Ei negocierii ofertelor formaliurulor politicc mocierne sau a altor
componente ale capitaluiui social.

3.

r TRANZITIA ECONOMTCA

l,)alorita unui mod cle abordare sectorial Si reducfionist, proc:esul a Jbst concentral exclusiv
\{M aproape exclusiv asupra "subsisternului economic".
Dec:i tranzilia totald a SSIi na[ional ca sistem complex, r'u organizare spalio-temarald ca in
Fig. 25 (2.1) a.fost mwlt,simplfficatd Si redusd la prot:e.sul de re.fbrmd/restructurare nxe(:ro

yi trticnteconomicii.

Cupitalul social a./bst total scru tn mare parte negtiiat. Aici nu este vorba. de "protecliu
sociald" care tn.t'bnd este o laturd a refonnei econornice pentru a tompona efbctele in pktn
:ocial r:i de dezvoltarea. capitalulai social c:are ut perioatia totahtard aJost sever represat si

rsntosenizeil

Este vorba cieci de subde;zvoltarea capitalului social care sc referd deopotrivd la lbptul cd au
Ibst menfinr-rte institufiiie sistemului oare se voia sohimt'rat, in forma qi cu func{iile vechr qr
inai mu1t, la f-aptul ci atunci c6.nd alte institulii s-au crcat, acest lucru nu s-a llcut dupd o
analizra sertoasd q;i o definire clard a "misiunii"/funcfiilor acestora, ceea ce a conclus la

apari{ia institufiilor paralele. Acestea au supradimensionat costurilc administra{iei, iar

paralelismul 9i suprapunerile au constituit sursd de confuzie aproape generaltzatta, de
rrrrprecizii sau dectzii qi legi contradictorii ;i nu in uiirmul rdnd cie nemulfumire gi
instabilitate sosiald gi poiitic6.

Subdezvoltarea Capitaluluj Social este reflectatd gi de faptul od organi,zarea sociald s-a

produs anarhic, pdstrAnd aoeeaq;i caracteristic,d de structurd paraleld qi surprapusa, fdrA
iegdturi sau sisteme de relafii pentru transferul inforrna{iilor, de uncle a ciccurs in fond
-rnularea sau tnai bine zis men{inerea la nivelul minim inainte dc 1989, a rolului capitalului
strcial in elaborarea olbrtelor, dczbaterea qi negocierea lor prin metode $i pe baza unor
209

I)ezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. 1) - Capitolul

norme qi standarde de eticd qi moral6, respectiv a unui sistem de valori care sA permitA
atingerea consensului qi promovarea soiufiilor cu beneficii pe termen lung qi pentru toate
componentele Capitalului Social.

In sprijinul afirmaliei de mai sus folosim urmdtoarele categorii de argumente:

a. Existd formaliuni politice

paralele care i$i disputd legitimitatea, sediile sau paternitatea

tradi;iilor sau a unor idei limitate.

Se identificd un spectru larg de formaliuni politice, de la extrema st6ngd pAn6la extrema

dreaptS, fiecare cu un punct de vedere diferit, limitat gi distorsionat despre realitatea sau
starea actualS a SSE nafional. Fiecare iqi arogd "droptul" pe care in fond nu-l are dc a
decide drumul sau sensul dinamicii SSE nafional in 1oc sd faci oferte clare qi complete

de programe cadru de acfiune pe termcn lung, dupd ce in prealabil ar fi contribuit la

dezbaterea qi negocierea largb a optiunilor pentru dezvoltarea pe termen lung Ei deci
asupra "oomplexitdfii qi sensului procesului de tranzilie".
b. I)e asemenea, sindicatele sunt orgamzate dupd aceleaqi criterii eronate, astfel incAt
intereseie unor grupuri profesionale sunt "apdrate" qi negociate de 2 - 5 sindicate
diferite.
c. tn cazui ONGro' se remarcd aceeaqi caracteristicd,, iar competilia qi conflictele de interese
(de cele mai multe ori sectoriale qi obscure) a determinat practic auto-anihiliarea
aoestora subminAnd credibilitatea unor asemenea componente atAt de necesare in
stmctura Capitalului Social.
d. Restructurarea macro si microeconomicb sau reforma oconomicd are ca obiective
majorc:
a) tranzifia de la economia centrahzatd, dirijatS qi subvenlionatd de cdtre stat
la economia de pia!6 care se autocontroleazd pe baza legitdfilor pielei
iibere;

b) prlatizarca;
c) asanarea subsistemului

economic prin eliminarea "brutald"

r-rrutdlilor

insolvabile.
Atingerea acestor obiective au presupus qi presupun costuri sooiale qi economice imense Er
un declin al calitdfii viefii. Flle s-au stabilit qi s-a actionat in mod repetat (inifiativd qi recul)
{brd sI existe in prealabil sau frrd sd se facd in mod serios o utahzf a structurii SSE" ?n
ansamblul siu, fbrd si se evalueze amploarea procesului qi mai ales costurile sociale qi nu in
ultimul rAnd sd se evaluaeze contribulia unitdtrilor economice (?n special cele industriale) 1a
datoria pentru mediu Ei datoria pentru calitatea populafiei umane.

in aceste condilii, creclem cd s-a ?ncercat qi se incearcd incd s5 se modifice numai traieotoria,
fiard" a schimba atractorul a$a cum presupune tranzi\ra cdtre modelul de dezvoltare durabild
acceptatl, ca opliune 1a nivel global qi regional, ceea ce in mod logic ar trebui sd se
considere ca acceptat qi la nivel nafional.

210

Dezvollarea durabild: teorie gi practicd (Vol. l _ Caprtolul

)

a)

Economia de piald promovatd presupune stimularea consumului

$l exploatarea
rgsurselor lErd nici o restricfie. S-a precizat anterior cd s-au adus in ultimii
ani corecfii
importante qi se vorbeqte de o "noud economie de piafd" compatibild
cu dezvoltarea
durabild.

Nu s-au lEcut eforturi semnificative qi bine orientate pentru a se analiza, infelege

;r

promova noile coordonate ale economiei de piafd.

b)

Privattzmea este proiectatd qi apiicatd {Erd o analizd prealabild a pozitriet,

r.rluiur ;r
efioien{ei unitdfilor industriale in structura subsistemului economic, a
lmpaotului 1or
asupra densitdfii fluxurilor materiale qi energetice (asupra metabolismului
?ntregului
sistem)-, a originii fluxurilor de materii prime qi nu in ultirnui rand "ciatoriei
a
plrr,ru
rnediu" acumulate cle cdtre flecare unitate qi a ..datoriei poten1ia1e,,.

in

acest oaz datoritd prefului extrem de reclus al muncii qi negtijdrii

datoriei dc mediu
este posibil sd- fie atraqi Ia pr:atizare nllrnai investitori pe-termen
scurl, pe care-i
intereseazd profitul excesiv in special in cele mai restriclionate sectoare
inclustriale, cum
ar fi: industria prelucrdtoare a materiilor prime (siderurgie, metalurgie in special
mctalurgie neferoasS; petrochirnie) Ei inclustria chimicd (penim produclia unor
i;ompuqi

cu grad mare de risc), industria cimentuiui etc., prin legi eficiente qi ."u..", in
majoritatea tbrilor oare au trecut deja la aplicarea unor programe de ac{iune
elicientc

pcntru ffanzilra odtre modelul de dezvoltare durabila. Acestei sunt scctorele

cnergofage
gi cu datorie de rnediu potenfiald incd foarte ridicat5 chiar 6acd sc aplica
cete mai nii
tehnologii"

f)e remarcaLcdpe fundalul unui sistem iegislativ qi de reglementare slab q;i confuz
sunt
incuraja{i investitorii pe termen scurt sau mediu (at}t cAt va prevala sldbicitrnea
qi
conluzia) care vor acumula in oontui SSE nafional o datorie rle inediu qi pentru
c.aTitaLea
populafiilor umano foarte mare. Acesta ar fi preful beneficiilor pe tormen
meciir-r
transfera generaf iil or urmdtoarc.

c)

caro s-ar

Asanarea subsisiernulut economic ca parte a procesului de restructurare, pln

apiicarea strictd a legilclr economiei de piafd a;a cum se ?nsearcd dupd
1996, estc un
proces de scurtd duratd (dacd se aplicd fbrd sincope poate dura
I - 3 anij qi el csie asocial
cu modificdri arnple in plan social. in cazul unui subsistem economlc clominat de
sectoate industriale carc in mod normal se confruntd cu rJificultdfi pe plan
mondial qi
defindtoare a unor unitdli de producfie supraclimensionate, echipate-..i trhni"d
deja ,rr,ut;,
moral qi fizio qi oare inod din faza d,e proiect qi construc{ie au tbst lipsrte de sectoarele
sau dotSrile complementare striot necesare nurnai pe considerentul reducerii
voir-rmul,r
investi{iei pentru a rdspunde unei cerinle artificiale de economisire a res,rselor
tinanciare este de agteptat ea aplicAnd cu rigurozitate legile eoonomiei de pia.fd
o
proporfie de pAnd la 50 0/o sau chrar mai mult sd intre sub incidenfa procesu|-u
ric
asanare.

211

Dezvoltarea dulabrld: teorie qi practicd (Vo1. 1) - Capitolui

Acest lucru este susfinut gi de o serie de alte argumente la rAndul ior imposibii de rospins
oum ar fi cele care vrzeazd consumurile mari de materie primd qi energie pe unitatea de
produs qi faptul cd in marea majoritate a cazurrlor materia primd este in propor{ie de
pinl la 80 % importatd.

in

acest condilii, derularea procesului la soara intregii economii atrage dupb sine
disponibil'tzarea a sute de mii de muncitori care nu pot fi absorbi{i de cdtre piata muncii.
Trebuie subliniat aici un fapt in general evitat sau neglijat qi anume acela cd in nici un caz
investifiile in noi sectoare ale economiei nu se pot face intr-un ritm qi la un volum atAt de
mare incdt sd genereze locurile de muncf, necesare pentru absorblia resursei umane
clisponibilizate din sectoarele lalimentate. Mai mult, sectoarele sau unit51ile noi create nu
pot in cele mai multe cazvrl absorbi forta de munod fbrd o prealabilS recalificare.
Dezechilibrul dintre efectele proccsu.lui de asanare pe de o parte, care nu se rezumd numai la
falimentarea intreprinderilor ci qi la redimensionarea capacitdlilor de producfie qi a
productivitd{ii (I'enomene care determind reducerea personalului angajat cu pAnd la 60 * 70
%), $i efectele benefice ale procesului investilionai pe de altd,parte, se concretizeazd" intr-o
masd supradimensionatd de oameni lipsili de locurile lor de muncd qi de sursele sigure de
subzisten{5 qi in consecin}d, aceasta se constituie ?n principala forfd de opozilie fa}d de
procesul astfel declangat qi nu in ultimul rdnd principala for{d disputatd de cdtre fbrmafiunile
politice din opozilie.
Altematrva, lblositd in perioada 7990 - 1996, de a frAna qi a controla procesul la un nivel
foarte scdzut, tocmai de teama consecinfelor sociale dar cu un nivel ai costurilor in termenr
monetari care a depiqit semnificativ pragul de cinci miliardc de dolari, este de asemenea
neviabrld.
Situalra descrisd mai sus, chiar dacd comportd coreciii aie pragurilor indicate, este o situaiie
real6 qi ea este consecinia modului simplist qi empiric de abordare. Depdqirea situaliei
critice nu se poate face dec0t pe baza unei analize ligrr<>ase qi intcgrate a structurii qi
metabolismului SSE nafi<lnal care sd conducd la proiectarea qi calibrarea celor doud procesc
atAt de sensibile, la scara de timp cea mai potrivitd pentru sisternele mari Ei pe bazd de
complementaritate. Procesele trebuie sd fie astfel calibrate qi controlate incdt intre momentul
disponibiltzdrii resursei umane dintr-un sector economic anume qi rnomentul ol'ertei de
iocuri de muncd sd existe un interval de timp (< 1 an) pentru antrenarea resursei
disponibilizate inft-un proces de recalificare de scurtd durat6. Se pot evita astfel pe de o
parte o evolufie aberantd a structurii capitalului social iar pe de altd parte mirumizarea
costurilor concomitent cu depdqirea crizei.
Este total neprofesionist qi extrem de costisitor sb facem experien{e, incercdri in cairul unor
procese ample Ei strAns interconectate, far6. o anahzd qi proiectare prealabil6", bazdndu-ne pe
intuilie sau pe modele irnprumutate.

7r2

Den'oltarea dr.lr'abild: teorie gi practicd (Vol. t _ Capitolul

)

Mai mult, este lipsit de sens qi neproductiv sd promovdm o

..trunrifr"-"r*ffi

costisiLoare care ar putca da in oel mai bun caz roade pe termen meciir; ?n loc sd. analizdm
cu
prolbsionalism frdmdntdrile qi cdutSrile din ultimii ani la scard macroregionald qi globald
qr

sd identilicdm astfel tendinla oare reclaml cu insistenld nevoile unei traszi[ii totale gi
globale pentru restabilirea condiliilor care ar garanta codezvoltaroa pe termen foarte
lung
(secole qi milenii) a complexului SSII"" <+ CN. Problema in cazul RomAniei
nu estc cea de a
fuce clasamente pentru fdrile antrenate in " oursa tranzi[tci socio-economice" qi de
a stabiii
termene pentru frnalizareaprocesului ci este aceca ile a mobiliza resursa umanl
cali6catd de
care dispunem Ei de a LfiLliza experienfa nefericitd proprie qi a altor parteneri de
drum,
precum qi experienla pozrt\vd atdt cdt existS, pentru a proiecta tranzt[iatotald a
SSE na]ional
cdtre un model de dezvoltare durabild.

3.2 Tranzilia totald a SSE nulionul: singuru solulie pe termen tung

sifoarte lang.

Cu increderea cd, cxplicatd qi argumentatl, corespunzdtor, aceastd optiune ar fi rec.nfirmatd

gi adoptatd de cdtre populafia RomAniei ca cea mai consistentd speiantrA pentru ge'eraliile

rinere gi ocle care vor ilfina, propun spre analiz|

schifd cadru pentru tranziltatotald,a SSE nafional.

qi

Crezbatcrc

cititoriior acester lucrd.ri o

in acest sens descriem mai jos pe cle o parte condifiile de start (i) qi caracteristioile cele mai
probabile ale atractorului specific (ii) iar pe de altd parte propunem cdteva dintre
acfiunile qi
tndsurile pe termen scurt, mediu qi lung (iii) pe care le consideram ca priorito..
Ei
indispcnsabile in orice 'program cadru de acfiune" prin caro s-ar mateializa procesr-rl
de

tranzi[ie total6.

1"

Degi, a$a cum am menfionat anterior, nu dispunem de o bazd de date binc

structurat5. 9i aiimentatd cu rezultate valoroase, verificate <lin punctul de vedere al
calitdfii lor astfel incdt sd ne pcrmitd o evaluare riguroasd pe de o parte a parametrilor
structuraii qi funolionali actuali ai SSE nafional iar pe de altd puti" ai heier.genitdlir
qi capacitdfii productive gi de suport aie componentelor CN in regim natural
Ei
seminatural respectiv a calitdlii componentelor UHGM"", troposferei qi populafiei
umane, totuEi rezultatele qi sintezelepar[iaIe
{Zamfrr C. et al., 1996; pastiV. et al.,
1996; Barbu J. ct a1. 1997; Vddineanu A. et al. 1992, I99B; Falcd M. er a1", 1993;
ar')
Lt-1

DezvolLarea dulabild: teorie gi practicd (Vo1. 1) - Capitolul 3

Strategia Nalionald de Protecfia Mediulur 1992, 1996; BoEcaiu N., 1997) precum $i
experienla qi observaliile proprii ne pcrmit sd surprindem qi sd exprimdm in termeni
relativi cdteva caracteristici definitorii ale complexului SSE e> CN de pe teritoriul
RomAniei dupd = 30 ani de industrtaltzare extensivd qi de practicare a agriculturii
intensive qi dupd 8 ani de "reformd" sau tranzifie economicS.

ir

Structura subsistemului economic este dominatd

de cdtre cdteva

sectoare

industriale predominant prelucrdtoare a materiei prime (petrochimie, metalurgie qi

siderurgie) sau care produc bunuri cu un grad mare de risc (industria chimic6) qi
cu consumuri specifice materiale qi de energie ridicate. Bazinul de alimentare cu
materia primd necesard acestor sectoare se extinde sau se extindea la scard
geograficd foarte largd, incluzAnd [6ri ca Frazlla, Australia, India, Africa, ]5ri1e
arhe, Ukraina, Federa{ia Rusd eto.
Acesta s-a suprapus cu bazinele de alimentare ale unor ldri cu economie mai
perfonnantd gi deci mai competitive sau a inclus state cu un grad mare de
instabilitate politicS.

Estimdm cd sectoarele industriale dominante in structura gi metabolismul

subsistemului economic al SSE nalional au depins sau ar depinde in cazul in care
ar func{iona la capacrtate maxim[ in propor{ie de = 70 o/o de importurile de
materie primd.

in

spatele discufiilor contradictorii care domind scena politicd qi care privesc

robustefea, gradui de tehnicitate sau eficienta unitdfilor productive din structura
sectoarelor industriale, orice analtz1, {bcut[ de experfi de bund oredintd ne-ar ardta
pe de o parte faptul cd,in cazul marii lor majoritdli dotarea tehnicd este uzatis. {rzic
qi rnorai iar pe de altd partc faptui c5 structura liniilor tehnologice de producfie
este aproape in totaUtate lipsit[ de dotdrile tehnice complementare qi necesare
pentru captarea qi controtrul emisiilor de produqi secundari in fazd gazoasd sau
liclrrdd, respectiv de colectare qi reciclare sau depozitare in siguranfd a deqeurilor
solide.

De assmenea, unitdlilc industriale qi activiffitile de productie (inclusiv cele din

agriculturd) care folosesc resursele regenerabile au ,fiost dimensionate qi pdstreazd.
incd potcnlialul de a solicita supraexploatarca acestora.
Putem afirma deci, frrd teama de a greqi semnificativ, cd subsistemul economic
este structurat qi dimensionat pe de o parte pe importul masiv de rlaterli prime
dintr-un bazin de alimentare foarte extins la scard spafiald qi caracterrzat in cea
mai mare parte de un grad mare de instabilitate politicd, iar pe de altd parte din
punct de vedere funcfional posedd un potenlial enorm de deteriorare a CN
autohton, de degradare a caht6{ii apelor de suprafa{d qi subterane, a troposf-erei qi

2t4

llezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I ) - Capitolul

solului $i nu in ultimul rAnd a structurii genetice qi a stdrii de sdndtate a populafiei

umane. In esenf6, identificdm cd structura $i metabolismul capitalului construit
pentru activitdfi productive se caracteizeazd printr-un pronunlat grad de
incompatibilitate cu structura, capacLtatea productivd qi de suport a CN autohton
respectiv printr-o datorie acumulatd fa|d de "mediu" 1;i "aalrtataa populafiei
umane" oonsiderabilS dar mai ales printr-un potenlial foarte mare de a eroda CN
Ei calitatea populafiei qi deci de a spori exponential datoria SSI1 pe mdsrira
degraddrii frzice qi morale a capitalului fizic construit.
i2

Restul componentelor capitalului construit: infrastructura ecosistemelor urbanc

{sLrdzi, re}ea de canalizare, refele pentru alimentarea cu apd, gaze qi encrgie
electricS; sistemele de colectare qi depozitare a degcurilor solide; sistcmui de
transport in comun; traficui rutier; stafiile pentru epurarea apelor uzate etc.);
regularizarea cursurilor de apd; lacurile de acumulare; sistcmul de irigalit,
industria extractivd qi encrgeticS, se catacterizeazla prtntr-un grad mare de uzurd,
dislunclionaliti{i, limite severe in proiectare, execufie qi sistern de management qi
in ultinnd instan{5 au avut qi pdsLreazd caracterul de structuri ineficicnte,
costisitoare qi cu potengial semnificativ pentru a contribui la acumularea datoriei
pentru mediu qi pentru "calitatea populaliei umane".

l3

Rcstructurarea maaro qi microeconomicd qi privattzarea au conservat pAnd in

prezent oaracteristicile structurale Ei lunctiorrale generale ale subsisternului
eoonomic qi, in consecin{6, au ptezervat capacitatea de a induce qi susfine
procesul de deteriorare,

Capitalul social are un pronuntal grad de subdezvoitare qi manif-estd o tendinfd

evidenld de deteriorare structurald qi funclionalS in condiliile menfincrii erorilor
de proiectare qi aplicare a tranzi[iei economice (vezi 3.1). Strr"rctura sociald se
polarizeazd intr-o masd dorninantd numeric (60 - 70 %) dar sdracd qi fbartc seiracd
pi o masd minord din punct de vedere numerio (5 - 10 %) dar dominantd prin
puterea econornicd qi dccizionald pe care o deline. Starea de sdndtate a popula{iei
umano este in oontinu[ degraclare.
Cornponenta institufionald este anaoronicd, cu multe paralelisme ,si suprapuncri,
extrcm de costisitoare mai ales prin ineficienfd qi prin capacitatea de a menirne Ei
amplifica confuzia qi dezordinea.

Lipseqtc practio infrastructura institufionald speciahzatd pentru reglarea qi

controlul relafiilor dintre subsistemnl economic qi "componentele rnediului".
extrem de utilS chiar qi pentru varianta limitatd a trwrzi\iei reprezentatd de c[trc
ffanzilia economicd. Ceea ce s-a considerat ou incdpdiinare dupd 1990. ca
reprezentAnd "institufia de mediu" abilitatd pentru a se rccomanda ?n fala
partencriior externi ca institufia responsabild cu "protecfia cclor mai importanii
factori de mediu" (fbrmr-rlare anacronicb qi reduclionistd) - pddurca Ei apele, a
firncfionat practic ca una dintre oele mai "eficiente" institulii de blooare a oriedrei
215

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vo1- 1) - Capitolul 3

iniliative de integrare funcfionald la nivel macroregional (a nu se confunda cu

rati fic area c onventiil or i ac orduril or internaf ional e).
$

Mai mult, cu mici excepfii a constituit paravanul qi adeseori chiar instrumentul in

spatele cdruia sau prin care s-au urmdrit qi s-au indeplinit interese ecilnomice
imediate Ei de grup.

indrdznesc sd susfin cd multe dintre reproqurile ce ne-au fost adresate de cdtre

invcstitorii serioqi cara ar fi vrut sd investeascd pe termen foarte lung in economia
romAneascd au avut la origine confuzia sau lipsa totald a unui mesaj clar ce ar fi
trebuit sd fie fundamentat de cdtre aceastd institulie.
Privatizarea unei intreprinderi care are in lbnd deja acumulatd o mare datorie
pentru mediu qi conservd un potential foarte consistent de a deteriora in
continuare nu poate interesa un investitor serios dacd printre condi{iile de
negociere se afirmd cu totul marginal cd ar trebui sd se considere qi "ecologia
intieprinderii date" (exprimare nefericitd a multora dintre demnitarii ,si politicienii
noqtri). Sunt explicabile in aceste conditii obiectiile care s-au fbcut imediat dupd
initiativa de a depune documentele oficiale privind aderarea Rominiei la UE Ei
care in lbnd constata lipsa totald a unei strategii qi politici clare care sd vizeze
o'mediu" sau CN qi modul in care ar urrna sd se raporteze SSE
atitudinea fafd de
naiional falade CN autohton qi cel ouropean. in ce mbsurd obiectiveletranz,rliei
noastre sunt compatibile cu obiectivele pe tetmen lung qi foarte lung aie UE ?
Capitalul cultural qi in special componentele care reflectd informatia qtiinlifica qi
educatia respectiv formarea resursei Llmane sunt structurate in forme greu
accesibile r;i nepertbrmante.
Sistemele legislativ, de normare qi reglernentare in toate sectoarele qi in particular
cele care vrzeazd relaliile dintre SSE qi componentele CN sau ale mediului sunt

incomplete, cu multe contradicfii, confuze qi neoperalionale. Programul de

"proteelia mediului" este conceput ca o anexS a pfogramului de restructurare qi
dezvoltare cu scopul evident de a constata fenomenele de deteriorare determinate
exclusiv de potuare qi de a propune mdsuri reparatorii.

identificdm totuqi dou[ premrze incd foarte favorabile

pentru trxrzi[ia totald a SSE na{ional care constau in faptul cd pe de o parte CN
autohton pre'zew6, hetcrogenitatea, capacitatea productivd qi de suport care poate
sus{ine deopotrivl restructurarea qi creqterea economicd a aoestuia in urmdtoarele
4 - 5 decenii, iar pe de altd parte cd efectivul populaliei umane din Romdnia va
oscila in domeniul 20 - 27.106 locuitori in orizontul de timp de aproximativ un

i6 in acest context lirnitativ

secol.

/. IO

Dezv'oltarea durabilE: teorie qi practicd (Vol. I )

Capitolul

AvAnd in vedere premisele favorabile de la iu qi faptul cd deteriorarea CN, a cahtdfli

troposferei qi compartimentelor UHGM"', respectiv a sdndtbfii populaiiei, au fost qi
sunt determinate qi suslinute de cdtre erori in structurarea, dotarea qi funclionarea
subsistemului economic precum $i in proiectarea, dezvoltarea gi managementul
aqezdrllor umane, a sectorului agricol respectiv in procesul amplu de amenaj are a
relelei hidrografice qi de trtlltzare a resurselor de apd, credem cd sunt argumente
suficiente pentru a orgatiza qi inilia de urgenfd ftanzi[ra totald.

ii.

trebui s[ fie caracteristicile determinante a unui SSE nafional cu viabilitate pe

termen foarte lung ? Care ar fi scara de timp ?n care actualul sistem sooio-cconomic
ar intra in parametrii specifici modelului de dezvoltare durabilb ?
C'are ar

iit

Cornponentele capitaiuiui fizic construit din structura subsistemului economrc

precum qi formele qi intensitatea metabolismului SSE in ansamblul sdu trebuie sd
fie complementare structurii, capacitS|ii productive qi de suport a CN autohron
respectiv componenta externd a bazinului de alimentare sd nu reprezinte mai mult
de 25 Yo (vezi 2.1 qi2.2).

Atingerea

qi apoi

reglarea acestui parametru prosupune insd indeplinirea

urmdtoarelor cerinte cheie:

Restructurarea, asanarea Ei redimensionarea precum qi completarea sau

dezvoltarea infrastructurii de produciie a subsistemului economic, respectiv de
recalibrare a densitdiii qi calitdfii fluxurilor materiale qi energetice prin care sc

realizeazd schimburile

o
o

cu toate componentele CN

autohton

gi

crl

compartimentele UHGM"";
Asanarea, redimensionarea qi eficier$izarea structurald qi funclionald a
capitaiuiui fizic construit ca suport iogisiic perr'Lni componentele capitalului
social, cultural qi ale subsistemului economic in ansamblul sbu;
Organizarea spaliald a SSE (inclusiv componenta antropizatd a CN) in lrmitcie
amai pufin de 50 o/o din spaliul nalionai asociatb cu procesul de conservare a
structurii (tipuri de sisteme ecologice qi conectivitatea 1or), funclionalitdfii
respectiv a condifiilor de codezvoltare ale complexului SSE <+ CN la scard
nalionald.

in lunclie de aceste cerinte care condilioneazbatingerea obiestiwlui menlionat se

poate qi trebuie sd se proiecteze structura qi intensitatea metabcilismului SSU
nafional respectiv programului de acJiune pentru concretizarea proiectului.

iir

Structura qi normele cle funcfionare ale capitalului social trebuie sd garantezepe.

de o parte participarea directd la negocierile intereselor strategice individuale Ei
de grup respeotiv integrarea acestora in strategia de dezvoltare durabild a SSE
nafional iar pe de altd parte negocierea qi adoptarea programului de acliune cadru

217

Dezvoltarea durabilS: teorie

Ei

practicd (Vol. 1) - Capitolul

$i a programelor derivate pe termen scurt $i mediu precum $i

focaltzarea

expertizer qi efortului tuturor componentelor sale pentru aplicarea 1or.

Aceasta trebuie .sd garanteze, de asemonea, performanfa qi eficienta in negocierile

intereselor nafionale strategice ?n contextul strategiilor qi programelor de acfiune
regionale (Balcani, bazinul Mdrii Negre), europene qi globale.

Pentru atingerea acestui parametru urmdtoarele cerinte credem cd trebuie s5 fie

ar,'ute in vedere in mod deosebit:

lnfrastructurd institufionald supld, constituitS din compartimente ale cdror

responsabihffili sunt complementare qi olar definite.
Dezvoltarea unei infrastructuri instituJionale specializate pentru elaborarea
strategiilor qi politicilor nafionale respectiv programelor de acfiune qi de
asistare a aplicdrii acestora in toate sectoarele SSE precum qi de control a
aplicdrii lor (Fig. 34).

Aqa cum am ardtat anterior, dezvoltarea unei infrastructuri institulionale

specializate pentru a asista procesul complex de tranzi[ie totald este o
prioritate globalb iar pentru SSH din RomArua o urgenJd (datoritd intArzierilor)
iar aceastd infrastructurd la nivel nalional trebuie sd fie prorectatd qi reahzatb,
astfel incAt sd se asigure compatibilitatea respectiv cornpatibihzarea cll
struotura europeand qi g1oba15 existentd sau cea care se constituie ca atractor in
perspectiva modelului de dezvoltare durabild global (vezi Fig. 33).

Nu in ultimul rdnd se impune de urgenfd constituirea unor formatiuni politice

modeme, fiexibile care-qi proieoteazd ;i fundamerieaz6, "ideoiogia" pe baza
unei aborddri sistemice a procesului de tranzitie tota15 qi de preg[tire a
condiliilor pentrti codeizvoltarea SSE <+ CN Ia scard nafionalb qi in
perspectivd pe termen lung qi foarte lung.
Program flexibil de mdsuri pentru protectia socialS in fazele critice ale
proccsului de restructurare, asanare qi redimensionare a subsistemuiui
cconomic, complementar cu dezvoltarea instrumentelor qi capacit[]ii de
management a activitdtii economice, cu scopul de a recalibra structura sociald
in sensul creqterii pondeni clasei mijlocii la un nivel de circa 60 - 80 o/o pe
seama rcduoerii ponderii categoriilor sdrace.
Ptogram de mdsuri pentru
san[tdli i populafici umane.

218

a preveni deteriorarea structurii

genetice

gi a

Dezr,'oltarsa ciurabilh: teorie gi practrcd(Vol. I) -Capitolul 3

Altc

coLnponente ale

capitalului social

f5g. 34 - $tructura institu$onald pentru firndamentsrea, proiectarea, negocierea, aprobarea gi aplicarea

strategiilor qi planurilor de acfiune privind tra:rzifia totali edtre modelul de dezvoltare durablli.
Se distlng in cadrul dlagramei acele componeute cheie care trebtrie sd reprezinte structurile
specializate pentnr analiza qi inteFarea plarr:rilor qi intereselor conpolentelor capitalulrri social
in strategia gi planul de acfiune peatru traaaifia totali Si dezvoltarea durabild a SSE nafional
Acestea sunt: Centnd Nafional pentru Dezvoltare Durabili (Centr.N.D.D.) $i Consiliul National
pentru Dezvolta:re Durabili {CNDD).
Strategia naliorali este analizatd. ;i amendati asual iu funefie de performanfele interne ale
tranaifiei gi cele care privese tranzi{la regionald, macroregional{ 9i globali.
Strategia, planul cadru de acliune Fi planurile derivate pe terlcen scurt (programele de guvernare)
srmt aprobate delAtrc p4rianrelt ?e baza suportului acordat de citre conponentele capitalului
sociel.

Componentele guvernultri (miaisterele) ar putea ff dlmenslonate asfel incit sd indeplineasci

rdrl de a diferen{ia programele seetorlale ea pergi ale progranului unitar al tranzlflei, normele
;i reglementirile de aplicare. Aplicarea prograrnelor seetoriale ar intrs ia sarcina agenfiilor
operafioaale cu dezvoltare la scar{ na{ionali.
in acest seos diagrama indici 'Miolsterul Mediului drept componenti cu misiunea d.e a ugrlga

qi Ie[eBEt4 raporturile dintte

ltmg 9i foarte I'qg.

$SE<->CN cu respectarea

condlflllor de "codezvoltare" pe termen

Ca agenfle operafionald se propune - Agenlta Na{ionali pentru Protecfla Medtului tAItlPM} cu

organizare spa$al{ la nivelul Judefelor sau regiunilor.

219

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol.

llr

i) - Capitolul

Restructurarea qi dezvoltarea unui sistem flexibil qi performant de educafie a

popula{iei qi de formare a resursei, inclusiv pregdtirea oamenilor politici qi cle
decizie in spiritul aborddrii hoiiste a activitdtrilor sectoriale qi al analizei costbeneficiu pe termen lung pentru a sus{ine procesul de tratzi\ie totald a SSE din
Romdnia (Fig. 35).

Capitalul cultural trebuie sd fie structurat astfel incAt pe de o parte sd conserve qi

sd permitd utiiizarea patrirnoniului acumulat in decursul dezvoltdrii istorice a SSE
pe tcritoriul Romdniei, conexiunea qi schimburile cu patrimoniul cultural
universal, iar pe de altd parte sd asigure restructurarea, alimentarea qi accesarea
acestuia pentru a fundamenta din punct de vedere qtiinlific qi a facilita din punct
de vedere managerial at6t modularea structurii ftzice a SSE c6t qi formeie.
respectiv intensitatea metabolismului acestuia.
Acesta trebuie s5 reflecte, de asemenea, organizarea spaltald a SSE qi a cN, sd
defind informatia privind capacitatea procluctivd qi de suport a componentelor CN
gi sd asigure controlul eficient al densitdlii schimburilor materiale qi onergetrce
dini.re ele pentru a preveni deteriorarea prin supraexploatare poluare.
$i

in sensul de rnai sus, o serie do cerinfe sunt prioritare:

Figura 34

AM)M

Prcriectarea, rcalizarea pi alimentarea sistemului informafional dupd ce atAt

componentele CN auttlhton cdt qi ale SSE, nalional au fost identificate in
termenii anahzei sistemice, iar calitatea datelor a fost evaluatd.

continuare

- are ca olemente componente majore: a) DG Monit. Int. - Direcfia Generaid Monil.oring Integrar qi releaua
laboratorelor de monit.oring (Sistemui de Monitoring Integrat
- SMI); b) D.G.C.C.N. & Manag. Ar. pr. - Direclra
Generald pentru Conservarea Capitalului Natural qi Managementul re{clei
de Arii protojate, respectrv re}eaua tie centre
regionale; c) Sistemul Inflcrurafional (S. inf.) alimentat de SMI, uniEfiie de
ce{cetare, reteaua de centre regionale pentru
conservarea CN; d) Inspecfia de stat pi oficiile regionale ale acesteia.
Se observ5
i,rn"triona.ea infrastruiturii piopuse
se bazeaz'ia pe parteneriatul cu toate componentele Capitalului Social atAt "a
in procezul de elaborare qi validiu.e a
stt'ategiilor 9i planurilor de acliune cat qi in procesul de aplicare a accstora.
Se face, de asemenea, distrncfia clard intre
mlslunea M' Mediului qi ANPM qi se sugereazd complementaritatea acestora.
o asemenea infrastrucl.urd yrstitufional6
esf.e complementard celei care se dezvoltd la nivelul
L-rE ,si la scard global5.
220

Dczvoltarea durabill: teorie gi practicd (Vol" i,)-L-apitolui

A.

B.

Ciclul I
(2 ad)
P

Pr-ogr.

Frogranr.de

de llaz,'6.

,,,:.',,,Ba7A',,

,'.

C)

/\

ll
G
R

\
$tiiula

Ciclul I

ult"t*-

Medrului

(2 ani)

A
D
U

A
L
E
:;

,.i

'.i
ii
i:.i
ir:i
P

(i
A
M
E
P

o
s
T
\J

A
t)
t.I

E&

TD
ZC
AT
EO

+
Ftg. 35 - Serii curriculare pentru pregitirca qi perfecfionarea resursel
umane de specialitate in vederea proiectdrii gt managementullrl codezvoltdrii
dintre S$E gi CN ale Romdniei respectiv pentru integrarea acestui proces la scard
macroregionali qi globald. Pe baaa considerafillor de ordln conceptual folosite in
aceasti lucrare gi a analizel crltice a programelor slmllare promovate in alte

universitdfl europene, s-au identificat doui seril curriculare paralele qi

complementare, unfl axatd p componentele CN{AI 9i alta pe componentele
SSE(B). De-a lungul flec{rul serli s-au propus qi se aplici deJa trei niveluri de
integrare multidiscipllnard, programele indlcate asiguri formarea resursei umane
necesari. deopotrlv6 managementului gi dezvoltirii cunoaqterit CN qi al SSE qi in
conseclnfi procesului de tranzi{ie totali..

221

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. t)

Capitolul

Identifiaarea lacunelor, incertitudinilor $i restrictiilor cle ordin tehnic $i

diferentierea pachetelor de programe de cercetare fundamentald qi aplicati,
respectiv de

.structur

ar

e a pr ogresului tehnologicT2.

Dezvoltarea qi adaptarea sistemului de indioatori economici pentru aprecierea

valorii de piatd a resurselor qi serviciilor asigurate de cdtre componentele CN
qi de instrumente qi mecanisme economice pentru promovarea solu{iiior
viabile pe termen lung in orice sector socio-economic qi, in consecinfa,
blocarea procesului de acurnulare a datoriei pentru mediu sau fald de calitatea
populafiei umane.

Amendarea "Legii Mediului" in sensul legiferdrii procesului de constituire a

"fondului special pentru mediu", ca mecanism linanciar nalional de susfinere a
acliunilor de asanare a structurii SSE qi de diminuare a "datoriei pentru
mediu" in procesul de traru;ifie tota16.

72

Evaluarea calitd{ii datelor gi verificarea, respectiv integrarea infomafiilor existente sgnt elape critice, d(j foaite multe
ori neglijate, ceea ce determind fie solulii eronate incazul r.rnor probleme complexe ce implicd investilii considerabile
fie ca informaliile de caiitate sd nu poatd fi accesate de c[h'e utrlizaton, It4ai mult, neglijarea acestor etape in
managemenluJ datelor qi informatiilor conduce in mod inevitabil la situalia do a nu identifica cu aauratet lacunele qi
incertitudinile gi respectiv, sd determine orientarea activitdlilor pe direcfii secundalo sau false qi nu in uliimut r6nd sdr
intrelrn[ paralelislnele gi suprapunerile tematice. I)e asemenea, frrd a determina noile coordonate stru;tr-nale gi
functionalc ale subsistemului economic, care sd garanteze traw"ilia SSE cdire modelul dc dezvoltai.e durabild. este 1a fel
de dificil s6 se identifice prioritatile reaie ale cercetirii 6i dezvoltirii tehnoloeice.
Evaluarea

caliEfii

dateior gi

informaliilor

Baza de date
qi de cunogtin{e

Evaluarea

Fivaluarea nevoilor

nevoilor logistice

Iltrlizatori

de pregdtire a

resursei umane

Funciamentarea investiliilor pentru dotarea

gi a costurilor pentru
programele de "rnaster" Ei cloctorat.

tehnicl a laboratoarelor

ln cazul componentelor CN prioritdJile pentru cercetare

se adreseaz[ pe de o pafie necesitdfii de a iclentifica structura

"Retelei ecologice nalionale - REN' ca pade integranu a Relelei Europene bncoNgf,
iar pe c1e altd parte celei care
vtzeuzd' catacterizarea capaciHlli productive qi de suport a tuturor categoriilor c1e componinte din shuctura
refeler
nafionale .
ln ceea ce pnveqle struct.ula capitalului fizic Ai al "melabolismului" subsistemului economic, prioritare sunt problemele

p:

carc vizeazi dezvoltarea tehnologiilor bazata

consumuri minime de materii prime gi enorgie din sursele convenlionalel
utllizarea ca materie primd a oodeqeurilor" sau produqilor finali uzafi moral qi

a)
b)
c)

222

fizic;

uttlizatea sulselor alternative de materii prirne qi energie sau a tehnologiilor auxiliarc, complementare
celor de tip a, b, c prin care se minimizeazi emisiiie sau cele
p"ioit nsutralizarea qi stocarea in
"u."
siguranfi a deqeurilor periculoase.

Dezvoitarea durabild: teorie qi practicd (Vol. 1)

Capttolul

Dezvoltarea qi adaptarea continud a unui sistem coerent de legi, rcglementdri

Ei norme pentru conservarea qi utilizarea durabild a CN, de proteclie a calit[lii
mediului qi a sdndtdjii populaliei. Coreiarea qi armorizarea sistemului
legislativ intern cu sistemul legisiativ internalional (regional qi global).

Dezvcrltarea sistemului suportT3 pentru asistarea tranzi\iei totale

national.

SSE

Fundamentarea deciziei privind implementarea orrc/arui proiect de dezvoltarc

din orice compartiment al SSE pe rezultatele ar:mJizei
o ciclului de viafb al produsului
. de risc
. de impact (direct, la distanfd, cumulat) inclusiv al analizei costbeneficiu.
Eficienla in aplicarea acestui sistem de procedee qi mdsuri va creqte in timp,
odatd cu asigurarea conditriilor indispensabile inaltei performanle: sisteme
informalionale puternice; resursb umanS calificatd; indicatori economici dc
apreciere a valorii de pia[d pentru rssurselc regenerabile qi servicii;
instrumente legislative adecvate.

iin I)eteriorarea structurald qi funcfionald a CN autohton, a compartimenteior

UFIGM"" qi troposferei trebuie sd fie prevenitd iar procesul de acumulare a
datoriei fafd de mediu trebuie sd fie blooat (Figura 32).
Este de aqteptat ca de indatd ce acest parametru este atins sd se adopte o strategie

investilional5 pe termsn lung care sd conducit la arnlarea treptatd a "datoriei

istorice pentru mediu" qi de reabilitare sau reconstruclie a CN deteriorat anterior
declanqdrii sau in primcle faze a\e tranzilier totale cre0nciu-se astfel noi premize
pentru creEterea economici in SSE nafional (Fig. 36).
Este evident cb reahzarea acestui obieotiv este strict dependentd de mdsttra in care
inci din primele faze ale tranziliei totale se vor lua misurile adecvate pentru
satisl-aoerea cerinfelor de ia ii, qi deci vor fr blocafi sau controla{i in limite strdnse
factorii de cornandd care intrefineau sau amplificau deteriorarea "mediului".

Concretizarea procesului de tranzilie totaiS a SSE nalional presupune negocierea

ofertelor qi adoptarea unui program cadru de acliune, respectiv a derivatelor sale pe
termen sourt qi mediu (programe de guvernare) din care credem cd n-ar trebui sd
-:

Srstemul suport pentJu asistarea tranzi[iei totale presupune in aceeaqi rldsurd structurarea clatelor qi infonnaliilor in

-:rr. rlc date qi cunoqtintre qi dez.voltarea sistemului de accesare qi utilizare a acestora, precuin 9i structurarea

9i

-Ji-.oltarea capitalului social pentru a faciiita dezbaterea qi negocierea ofertelor qi intercselor in procesul de elaborare a
- -rgrilol pe termen lung gi foarte iung de pe pozilia SSE ca intreg.
r:.2),12a oriticd a experienlei existente in dezvoltarea qi managementul sisteinelor suport de asistare a tranziliel esto
--::ratb in partea a doua a acestei lucrdri"

223
e

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. 1) - Capitolul

lipseascl o serie de acliuru cheie atat in fazele pregAtitoare cat $i in cele de derulare a
tranzi{iei totale.

in cele ce urmoazd am considerat

necesar sd selectdm un set de unsprezece actiuni

(Tabelu1 7) neglijate in programele de guvemarc care s-au aplicat dupd 1990 qi sd
subliniem semnifi cafia implementdrii lor.

1. EvaiuareaTa datoriei pentru mediu a unitafilor econornice clin industrie,

agriculturS; minerit, transporturi; sectorul energetic qi municrpalitllilor
(leegtee).

2. Analiza cost-beneficiu in cadrui fiecdrei unitSli economice

majore

(metalurgie, chimie, energie, industria oimentului, construcfiei, agriculturd

etc.) integrAnd investifiile de capital necesare pentru a bloca sau contr6la
eficient cauzele deteriordrii CN, calitb1ii mediului qi protec{iei populaliei
Llmane. Rezultatele acestei analize trebuie sd conducd Ia identifioarea
unitdiilor economice viabile qi a celor neviabile qi respectiv la proiectarea
etapelor de intrare in parametri pentru cele viabile qi de reducers treptatd, a
activitdlii in cazul celor neviabile (1998199).

3. Reconstruclia qi adueerea in parametri a unitSlilor economioe viabile (At:1215 ani) din proprietatea statului, in cazul celor strategice sau a celor
privatizate. Reducerea treptatd a activit[fii pAnS Ia dezafectarea unita]ilor
economice neviabile (At:5-10 ani), asociatd cu mdsuri temporare qi iettine de
diminuare a poiudrii (199912010).

4.

Reconversia qi redistribuirea pe piafa muncii a grupurilor profesionale care se

disponibilizeazd prin restrdngerea sau stoparoa activitatii in uneie unitdti sau
sectoare economice ( I 998/2005).

5.

Inventarierea locurilor de depozitare a degeurilor sau a substanfelor chirnice

toxice (1998/99); evaluarea impactuluj acestora asupra calitdfii medrului ;i
stdrii de sdndtate (199812001); dezvoltarea sistemului de colectare a deqeurilor

solide (199812005); dezvoltarea infrastructurii pentru reciciarea

sau

depozitarea ?n siguran[d a deqeuriior (1995/2010); irnperm e.fuihzarea gropilor

de gunoi existente qi pentru care s-a probat un nivel riclicat dc pericul <tzitate

(1ee8t2a2g;

6- Elaborarea unor planuri spcciale de management

a zoneltlr puternic
contaminate (cu substanfe chimice, metale grele, deqeuri radioactive etc.) qi cu
grad mare de risc pentru sdndtatea populaliei umane (199812006).

tu

Datele primare colectate gi analiza parfiald efectuate cu precddere

platbn de plecare in acest proccs complex gi urgent.
1,,, A

in i990-1992, trebuie

sd

fie luate in considerare

ca

Dezl'oltarca clurabild: teorie

,si

X
I
I

praclicd (Vol. I)-Capitolul

?iEis,rt
E;E

H=;gE'1

as;: Hl;E
sE*rsEEr
EEgTE

_h___

il.EE

__t

l_
I
I

- -,t--I

--T-

t1

)F
t

: il
, il

1__

,'l
::l

i:l
.IT
/,

____

\c EF.F*.58i'g

c,)

'o

::l
,:l

;:l
:"

V)
V)

:;
;:
i--l--

HIs*ia*

!EEiSEEli
H+,Sii'.ot*h

8 gE;E;E8f;
* f ai;
ngiii
!"nE E i : fi e

=
(l

HH

::

G
I

-T'
l
i

i
I

I:H:E!!

HE
* gHE : E E T O O
* E fr f; ; HE

: agiai;ii?
i i i$ EI$ i
EA:;l;Er
;I t[;aeEirs
$E

r0

.$
h
225

lJezvoltarea durabiiS: teorie qi practicd (Vol. 1) - Capitolul 3

7. Proiectarea qi reahzarea

organizdrii spa{iale a structurii ccologice

in

sectorul

agricol, ca parte integrantd a re{elei ecologice na{ionale (REN). Accasta poate

oontribui semnificativ la controlul poludrii difuze qi a dinamicii principalilor

ddundtori ai culturilor agricole, ia restabiiirea coneotivitdlii in cadrul strusturii
ecologice qi la conservarea diversitdtii biologice (1998-2008).

8.

Dezvoltarea relelei de arii cu regim special de management qi protecfie in

acord cu heterogenitatea qi r,'ulnerabilitatea actuald a CN ai {drii (lg99l2001)
ca parte rntegrantd a refelei ecologice nafionale.

9.

Dezvoltarea sau corectarea, respectiv realizwea planului de dezvoltare urband

qi rural5 gi a sistemului rutier astfel incd,t sd se prevind eroziunea diversitdfii
ecologice qi biologice (199812015) qi deoi eroziunea CN.

l0.Retehnologizarea subsistemului economic pentru minimizarea consumrrilor

specifice de materie primd qi energie, a emisiiior in fazia gazoasd qi lichicld Ei

pentru colectarea

qi reciclarea deqeurilor solide,

respectiv promovarca

tehnclcgiilor de producfie care utilizeazd resursele altelnative.

11a. Reabilitarea qi reconstruclia unei pdrli din sistemul zonelor inundabile ale

Dundrii qi a principalilor sdi tributari pentru: controlul eutrofizdrii apelor de

suprafaf[, continentale qi a celor litorale; refbcerea poten]ialului piscicol

qi

al pescdriei; echilibrareaz cel pulin parliald a circuitului apei; reabilitarea

Ei

dezvoltarea turismuiui (inciusiv a turismului

in zona de coastd a Mdrii

Negre) (1998-2005).

llb.

Anularea treptatd a datoriei pentru mediu care s-a acumulat

istoric de lungd duratd de deteriorare

226

a CN (1998/2030).

in

procesul

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicl (Vol.

l) _ Capitolul 3

Tabelul 7. Proiectarca la scari de timp (!e int.*ut t

tipuri de activitdti din "programul cadru" in vedsrea constructiei unei noi infrastructuri
socio-economice.

1,2-Acliunipetermenscurt(nv 2ani);3,4,5,607,8,11a-Actiunipetermenmediu(s l0

ani); 9, 10, 1lb

- Acfiuni

pe termen lung

(t 10 ani).

Activitililor mai sus enumerate trebuie si li

se asocieze o serie de alte activit[1i, mecanisme

qi m6suri complementarc |.wd de care suntem congtienfi cI nu s-ar putea garanta reugita
procesului de tranzifie totald.

Aplicarea unui asemenea set de actiuni este de agteptat sd induci urm6toarele categorii de
efecte:

Acfiunile de tip 1 gi 2 fundamenteazd qi asigwi proiectarea corect6 la scari de timp gi

spaJiu a intregului plan de acliune pentru asanarea sistemului socio-economic de factorii
anfropici cheie, r[spunzdtori de deteriorarea CN, a calitdfii mediului gi s6n6t6tii
populatiei umane, precum gi evaluarea corecti a cosfurilor (cu precddere pe termen scurt
gi mediu) gi a beneficiilor (in special pe termen lung) pe care le implicl sau care rezulti

din aplicarea acestuia.

in esenld se proiecteazd,

procesul de modificare a structurii qi metabolismului SSE

nafional prin mecanisme de restrdngere gi retehnologizare a capacitdfilor productive in
sectoarele strict dependente de importurile de materii prime; recalibrarea gi
retehnologizarea unitdlilor industriale care utilizeazi resursele regenerabile qi
neregenerabile ale CN autohton; de dezvoltare a capacitdtilor de produc1ie pentru
verigile superioare ale proceselor de producfie gi, in mod speci al, dezialtarea tan;uritor
tehnologice complementare (vezi 72) pentru reciclarea gi reutilizarea 'odegeurilor".

221

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. 1) - Capitolul

ActivitSlile pregdtitoaf,e pe termen scurt pot furniza datele gi informaliile credi6ile pentru
fundamentarea procesului de tranzifie total[, proces in care reorganizarea gi
perfeclionarea sectorului agricol gi turisrnului trebuie sd constituie obiective prioritare.
Sunt argumente s5 credem cd intr-o structurd a subsistemului economic, complementard
structurii CN, agricultura gi turismul pot qi hebtrie s5 se constituie in sectoare economice
echivalente fiecare din punctul de vedere al contribuJiei in PIB cu sectorul industrial.

Acfiunile de tip 3, 4,5r

61 7, 8 asigurd pe termen mediu 9i pe baza dezvoltlrii gi aplicirii

unor pachete specifice de proiecte:

. in primele etape ale restructurdrii gi dezvoltdrii sistemului

socio-economic,

eliminarea sau controlul riguros al factorilor antropici cheie care au susiinut

procesul amplu de deteriorare a CN, calit[1ii mediului gi sdndtitii popula]iei

o
o

umane;
blocarea deterior6rii CN;
reducerea teptati a nivelului de deteriorare a
qi marine, respectiv a solului.

calit[tii aerului, apelor continentale

La scara de timp a 10 - 15 ani considerdm ci trebuie sI se asigure parcurgerea eficientd a

celor mai dificile gi costisitoare etape ale franziliei economico-socialeo etape dominate de
procesele de restructurare, redimensionare, retehnologizare gi asanare a acfualului sistem
socio-economic. Cregterea economicd tebuie si fie asigwat[ treptat pe mdsurl ce se
clddegte structura unui sistem economic viabil pe terrnen lung sau altfel spus, po mdsurd ce
se creeazd condiliile pentru codezvoltarea complementari a SSE gi a CN autohton.
Reconsfructia gi asanaxea vizeazd aproape exclusiv (cu exceplia actiunilor din categoria 8 qi
lla) componentele sistemului socio-economic (unitdfi economiceo industriale, agezdrile
umane, sistemul de ffansport, agrosistemele, turismul).

Structura de bazd

a unui sistem

socio-economic viabil febuie sd fie finalizatd prin

implementarea pachetelor de proiecte asociate acliunilor de tip 3, 4, 5, 6,7,8, deci inf-un
interval de circa l5 ani.

7!.

Scara de spaliu este corect aleasi dacd se identificd corect sistemele gi se iau in considerare interdependenlele,
etectele.ia distanld gi efectele cumulate. Scara de timp corespunzdtoare
fine cont de particularitatea sisternului socioeconomic si a sisternelor ecologice in regim natural de a opera-la scar6 de timp mare (zeci de ani cel pugin)

228

Dezyoltarea durabild: teone gi practicd (Vol.

l) -

Capitolul

Prin dezvoltarea gi aplicarea pachetelor de proiecte asociate acliuniior Ottt .at.goriu 9

$-10
qi prin controlul riguros al tuturor activitdlilor economico-sociale in limitele
,or"rpuncl
"* economice
"optimului" de calitate a aerului, apei qi soluiui se asigurf, premizele unei cre$teri
durabile/viabile.
De subliniat cd.l.lata de cregtere economicd ar evolua ascendent pe mdsurd ce reconstrucfia qi
asanarea sistemului socio-economic se desdvdrqeqte qi pe mdswd ce costurile asociate
acestui proces de construc{ie a unui sistem socio-economic viabil se reduc.
Estimdrn ci o creqtere economicd durabild cu o ratd semmficativ mai mare poate avea loc
dupd finallzarea e 2020) procesului de reconstrucfie a infrastructurii SSE qi cd nivelul
optim aI activitdlii economice corespunzdtor capacitdfii productive qi de suport a CN
autohton ar putea fi atins in jurul anului 2A3A.

Dezvoltarea durabild: teorie qi practtcd (Vo1. 1) - Caprtolul 4

4. CONCLUNI

in

acest volum s-a propus un nou mod de abordare gi interpretarc a crizei cronicizate qi
geterclizaIe ca(e caracterrzeazd relaliile dintre mediu qi dezvoltarc Ia sfrrqitul mileniului
doi. Sper ca analiza, interpretdrile qi soluliile pe care ie-am propus au convins sau cel pufin
au pus pe gdnduri cititorul care qi-a gdsit timpul pentru a mI insofi in aceastd incursiune in
care organi'zarea la scard de timp qi spatiu, respectiv dinamica structurii qi funcliondrii
urutdtilor terarhizate au fost investigate prin metoda anahzei sistemice.

S-a incercat sd se argumenteze cb cele mai multe probleme critice ale raporturilor dintre
SSE"" gi componentele CN au drept cavze primare limiteie conceptuale qi modalitatile
folosite pentru identifi carea realitdf ii.

in ultimi instanfd, s-a folosit orice prilej pentru a insulfa increderea qi speranfa cd ?n viitorul
apropriat pot gi trebuie gdsite solufiile rafionale pentru depdqirea crizei qi deci pentru a evita
?ndeplrtarea de context a SSE"" dincolo de pragul reversibilitdfii, respectiv generalizarea qi
stabilizarea unor trlsdturi ca:

dominanla relaliilor conflictuale, a competifiei dintre "puternici qi slabi" in qi intre

societSlile umane pentru accesul la resurse qi satisfacerea nevoilor fudamentale;
rcducetea sistemului de valori la c6teva componente exprimAnd creqterea, cantitatea qi
mdretia;
transfbrmarea informafiilor, a cunoaqterii qi progresului tehnic in obiecte ale propnetdJii
sau ?n mijloace de dominare qi exercitare aputerii;

limitarea participdrii la derhaterea strategiilor

inlluenlei cetS|enilor in viafa publicd ?n funcfie

qi

de

planurilor de acfiune, respectiv a

proprietatea gi bogdfiile pe carc le

de{in.

Chair dacd drumul pe care-l urmdm se indreaptl, alarmant de repede cdtre un "atractor" sau
un model de dezvoltare care? printre altele, ar avea qi trdsdturile de mai sus qi care, in fond,
este fird perspectivd in orizontul de timp mai mare de 50 100 ani (Meadows D., 1996), am
atdtat cd' au rdmas totuqi $anse pentru tranzilta totald cdtre un model de dezvoltare socioeconomicd care sd garanteze codezvoltarea ierarhiei spafio-temporale a SSE"" <+ CN qi care
sd fundamenteze relaliile sociale qi intre state pe alte criterii qi valori intre care trebuie sd se
regdseascd: cooperarea, eficien{a, c'ahtatea, echitatea, accesibilitatea infbrma}iilor qi
utlltzarea lor ca instrument al democrafiei, responsabilitatea qi integritateamorald.

230

Dezvoltarea durabrld: teorie gi practicd (Vol. 1) - Capitoiul 4

asemenea, cd in context macroregional $i global Romdnia dispune de

condiliile fundamentale pentru a reu$i intrarlziEia totald (CN incd bun qi frrd perspectivd de
a deveni o fard suprapopulatd) dacd se evalueazd cu acuratefe starea actuald, a SSE in
complexitatea sa Ei dacd se elaboreazdqi se negociazd ftrdintdrziere strategia qi p1anu1 de
acliune cadru pe termen lung.

Am ardtat, de

ln tbnd, trebuie sd qtim unde se afld SSE nalional fa{d de corfextul autohton qi european,
care-i sunt limitele de ordin structural qi func{ional, in ce planuri complementare trebuie s6
se aclioneze concomitent qi eficient pentru acrea condiliile trarrziliei totale qi nu in ultimul
r6nd numdrul qi suocesiunea pagilor, viteza qi costurile procesului.

Pentru a reuqi este extrem de important sd nu se neglijeze necesitatea perfecliondrii

orgariziarii sociale qi institutionale in acord cu cerinfele procesului, sd se imbine ingenios qi
bine ftindamentat qtiinlific activitatea de jalonare sau normare cu libera iniliativd qi
dezvoltarea sistemului suport pentru asistarea acestuia. in acest context, poate cel mai critic
element il constituie necesitatea de a moderniza instituliile politice, in sensul adaptdrii Ei
completdrii ideologiilor rezultate dintr-un mod de abordare reducfiorust al SSE cu ideologii
oare sd se fundamenteze pe o abordare sistemicS, integratd a acestuia.

Intereseie nafionale qi cdile de cooperare pentru rezolvarea acestora nu pot

corect ?n lipsa unui context conceptual unitar.

fi

irientificate

Dezvoltarea durabilS: teorie qi practicd (Vol. i)

BIBLIOGRAFIE

Alier - Martinez J., Some issues in apyarian and ecological econamics, in memorv

o/-

Georgescu-Roegen, Ecological Economias 22, p. 225 - 239, 1997.

Ailan D.J., Stream Ecolog,,: Structure andfunction of runningwatets, Chapman & Ilali,
London, 1994.
Al1cn L. R. J., Haskins J. 8., Seilwood W. 8., Spicer A. R., Vaides J. P., Paleot:lintates ancl
their Modeling. with special reference to the Mesozoic era, C,hapman & Hall, l,ondon New York - Tokio - Mclbourne - Madras,1994.
Anclerberg 5., Industrial melabolism and the linkages beh,veen economics, etlzk:s and the
erwironment, Ecological Economics 24, p. 311-32A, 1998"

Arrow K., Bolin 8., Costantza R., Dasgupta P., Folke C., Holling S. C., .Jansson (1., Lcrvin
S., Maler G.K., Perrings C., Pimentel D., Ecol. Econ. 15(2),p.91 - 97,1995.
Ayres R. U., Sirnonis U. E. (Eds.), Industrial metabolism: Restructuring
United Nations Universiry Press, Tokyo, 1994.

for

sustuinable,

Ayres R"1J., Statistical measures oJ'unsustainabilitl,, Eoological Economics 16(3). p.239256,1996.

Ayres R-, Comments on Georgescu-Roegen, Ecoiogical Rconomics 22, p.285 - 288,7991.

Azar C., Holmberg J., Lindgren K., Socio-ecological indicators /br

sustainabil,itt,,

Ecological Economics 18, p. 89-1 12,1996.

Baccini P., Brunner P. H., Metabolism

Ilarbier

o.f

Anthroposphere, Springer-Verlag, Berlin, i991.

ll.

E., Natural capital and the economics of environment and tlevelopment, in 'oAnn
it4ari Jansson. Monica llammer, Folke C., Costanza R. (Eds.) Investittg in Natural Capital",
p.291-322, Island Press, Washington l).C., 1994.

Ilarbu I., Iaooban Carmen, Chichizoi L., Intensive monitoring af deposition in forest
er:osyslems in Romania, Forest Research Station/Cdmpuh-rng Moldovenesc, Report Jr,riy
1997.

Bayley .8. P., Understa,nding large River-F'loodplain ecosystems, Rioscience 45(1), p. 153 r 58, I 9e5.
Ileckerman W., Sustaintrble clevelopment: Is
191-209.1994.

it a useful c:oncept

Z, F,nviron" Values 3, p.

aa a
t.

-J

.',

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Voi.

I)

Berkes F., Folke C., "Investing in Cultural Capitalfor Sustainable Use of Natural Capital",
Jansson Ann Mari, Monica Hammer, Folke C., Costantza R. (Editors), p. 128-151, Island
Press, 1994.

lferryman A. A., Defining the Resilience Treshotds o.f Ecosystems, in "Lauenroth K. W.,
Skogerboe V. G., Flug M. (Editors) Analysis of Ecological Systems: State of the Art in
Ecological Modelingi', Elsevier Sci. Publ. Amsterdam - oxford, p. 58 - 6l,lg13.
Bertalanffy L., Change or Law, ln: Koestler
Aipbach Symposium, p. 56 - 84, 1969.

&

Smythies "Beyond reductionsm: The

Bertalanf$ L., General systems theory, foundations development and applications, George
Brasiler, Braziller, New York, 1968.
Boqcaiu N., Diversitatea Biologicd pe teritoriul Romdniei; valoarea economicd Si culturald,
Ocrot" Nat" Med. inconj., in press, 1998.
Botnariuc N., Biologia generald, Edit. Didacticd qi Pedagogicd BucureEti,7979.

Botnariuc N., Conceplia Si metoda sistemicd tn biologia generald, Edit. Aoad. RomAne,
flucureqti, 1967.

privire la relaliile dintre ordinea taxonomicd Si organizarea sistemicd, a

vii, In: Zarnea G. (Editor), Revolulia biologicd, Edit. Academiei Romane,

Botnariuc N.,

materiei

Cal

Bucureqti, p. 49 - 58, 1985.

Botnariuc N., Diversitatea biologicd Si redundanla speciilor, Acrot Nat. Med. inconi., in
press,1998.
Botnariuc N., Iivolulionismul tn impas ?, Edit. Academiei RomAne, Bucureqti, 1992.
Botnariuc I\., Principii de biologie generald,Edit. Acad. RomAne, Bucureqti, 1967.

Botnariuc N., Unele probleme ale evolulionismului actual, Discursuri de recep{ielAcademia

Romdn6, Editura Acad. Rom6ne, p.7 - 77,1992.
Botnariuc N., vddineanu A., Ecologie, Edit. Did. Pedagogicd, Bucureqti,lgg2.
Brackermann Il., Stemping H. J., (editors), Responsibility means doing without: IIow to
rescue the Ozone Layer, Erich Schmidt Verlag, Berlin, 1989.
Rruce Rupert, Demographic time bomb still ticking , International Herald Tribune, 19
August, 1995.

Butler G., Principles of ecotoxicologt (SCOPE I2) Edit., John Wiley and Sons, Chichesrer,
New York, 1978.
Cairns J., BidwellP.., The modffication of human society by natural systems: Di,scontinuities
caused by the exploitation of endemic species and the introcluction of exptics.
Environmental Health Perspectives, 104 (1 l), p.2-5, 1996.
Cairns J., Sustainability, ecosystem servicies and health. Int. J. Sustian. Dev. World Ecol.4
p. 153-1 65,7997.
clarson, R., silent spring, Fawcett, Greenwich, connecticut,

')+

aa i

uSA. 1962.

lJczvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I)

Chiras D. D., Environmental Science;

Action for a Sustainable F'uture,

Benjamrn/Cummings Pubi., Redwood City, USA, 1991.
Clarck W. C., Renewable resources and economic growth, Ecological economi cs 22, p. 271
- 274,1991.

clarke w. c., Holling c. s., sustainable development of the biosphere, human activities and
global change, in: Malone T" F., Rooderer .1. G. (Ecritors), Global Change, Cambriclge

University Press, Cambridge, p. 47 4-490, 1984.

Claudia Pahl Vosti, The d.ynamic nalure of ecosyslems, J. Wiley and Sons, New york,
1995.
Clar-rdia Vostl-Pahl, Patten C. 8., On the Quantitative dominanr:e of indirect
eJfects in
Iicoqtsteru, in "Lauenroth K. W., Skogerboe V. G., Flug M. (Editors) Analysis o/'Iii:ittogic,at
Svstems" State o.f the Art in Ecological Modeling", Elsevier Sci. Publ. Amsterdam - Oxforcl
p. , 1983.
Clcinenfs F. E., Plant Succession. An a,nalysis of the development oJ'vegetation Carnegie
Inst. \,Vash. Publ. 242,1915.
Cleveland J- C., Ruth M., When, wlrere and by how muclt do biophysical limits constrain
the
economic |Jrocess ? '4 suruey of Nicholas Georgest:u-Roegen's t:otttt"ibutiort to ecologic:al
economics, Ecological economics 22, p. 2A3 - 224, 1gg7 .

Cleveland I'C-, Re'allocating utork belween human and nalural capital 1n agricultu.re;
examples Jrom India and USA, in "Ann Mari Janssun, Iv{onica Hammei, Foike C-, Costanza
R" (Hds.) Investing in. Natural Capital",p" 180-i98, Isiand Press, Washington l)"C.,
1()g4.

D", Cristofor S., Vddineanu A., The dynamic.s o.f amphibian gsmnzunities on
ttuo islsnds of the lower Danube floodptain, trn Bohme. W", Blschoff. W., Ziegler T.
(Editors): Flerpetologia lbnnensis, p. Tl - 80, 1997.
Cogdlniceanu

Coleman J. S.,l;.oundations of Sor:ial Theorv, Cambridge M.A: Ilarvard Univ. press" 1990.
Conneli w. D-, Ecotoxicologv ' a framework for investigations o/- hazu.rdou,g chemicals itt
the environment, Ambio 16(1), p.47,1987 "

Cook J. P., Shearth D", World mineral resources anrl some gtobat envirotmtental
Nature & Resources 33(1), p.26 - 34, j997.

Corson

W. H., (Ed-) The gtobat ecology handbook.

environmental cyisis. Beacon Press, Boston, 1990"

Whctt vou

issue5;-

can clo about

the

C"ostantza R., Cleveiand C., Perrings C., (Eds.), The Development of ficologic:al Economit:s,
Edwin ELgar, London, 1991"

Costantza R., Cttmberland J., Daly I{., Goodland R., Norgaarcl R.,
Er:ological Economics. cRC Press LLC, Boca Raton, Florida, 1997.

An introclwr:tion to

Clostantza R., Daiy H., Natural Capital and Sustainable Developmenl, Conserv.

37-46,7992.

Biol. 6, p.

CostantzaR', Ecomtruic growth, carry-ing capacily and the environment"Ecol. Econ. 15(2)"

p.89 - 94,1995.

ti5

Dezvoltarea durabild: teorie qi practicd (Voi. I)

Costantza R., Segur& O., Martinez-Alier J. (Editors), Getting down to Earth: Practical
applications of ecological economics, Washington D. C., Island Press, 7996.
Costantza R., The Importance of Envisioning in ntotivating change toward sustainability,
Ecological Economics Bulletin 1(2), p. 1 1-13, 1996.

Cristofor S., Sdrbu A., Vddineanu A., Ignat Gh., Iordache V., Postolache C., Dinu C.,
Ciubuc C., Effects of fuidrological regimes on riparian vegetation in the Lower Danube
floodplain, Limnologische Berichte (Donau, 1997), WIEN, p.233 - 237,1997.
Cristofor S., Vddineanu A., ignat Gh., Importance of flood zones for nitrogen and
phosphorous dynamics in the Danube Delta, Hydrobiologra25I,p.l43 - 148,1993.
Cristofor S., Vddineanu A., Ignat Gh., Light penetration in the Danube Delta lakes in
relationship with the mainfactors, Hydrobiologia, T 20,p.5 - 22,1992.
csepel 4., czechs and the ecological balance, New Scientist 27, p. l0-1 l, 7984.
Cutajar ZwnmitM., "Phylosophy behind the Convention on Climate Change and the role of
the Kyoto Conference", Aur Planet 9(3), p. 78, 7997.
DajozR., Dynamique des populations. Masson et Cie, Paris, 1974.
Daiy H. E., The econamic gyowth debate: what some economists have learned but many
have not, J. Environ. Econ. Manag. 14, p. 323 - 336, 1987 .
Daly H., consumption, value added, physical transformatian and welfare,In: costantza R.,
Segura O", Martinez-Alier J., (Eds.) Getting Down to Earth: Practical Apptications o.f'
Ecological Economics, Island Press, Washington DC, 199G.
Daly II., On Witfrecl Beckerman's critique of sustainable development. Environ. Values 4,

p.t0,1995.

L)assman R., National parks, nature conservation and "future

p. 164-167, 1975 "

primitive", Ecologist 65(5),

D6camp H., Naiman R.J., L'ecologie desfleuves, La Recherche 2a,p.310 - 319, 19ti9.
D6camp H., Tabacchi E., Species richness invegetation alongriver margins,In: Giller p.
S., Hildrew A. G. and Raffaelli D. G. (eds.) "Aquatic Ecolog,t: scale, pattern and
processes ", Blackweil, Oxford, p. 1 - 20, 1994.
D6camp H., The renewa.l ofJloodplainforests along rivers: a landscape perspective,Yerch.
Internat. Verein. Limnol. 26, p.35 - 59,1996.

DiCastri F., Towards a common language: From molecular biology to biospheric Ecologt
?, Biol. Int. no. i5, p. 3 - 10, 1987.
Doos B. R., Environmental degyadation, global food production and risk
migrations, Ambio, 23(2), p. 124-130,1994.

for large scale

Dugan P. J., (Ed.), Wetland Conservation: a review of current issues and required action,
Gland, IUCN, 1990.

Durning A. T., Redesigning the forest economy, in (L. R. Brown et al Editors), State of the
World, WW. Norton & Company, New York, lgg4.
230

Dez,voltarea durabilS: tcorle

$1

practicd iVol. I)

Ehrlich R. P., Ecological Economics and the Carrying Capacity of the Earth. ln " Investing
in Natural Capital", Jansson Ann Mari, Monica Hammer, Foike C., Costantza R. (Editors),
p. 39-57, Island Press, 1994.

El Serafy 5., The Environment as Capital.In Costantza R. (Editor), Ecologioal Economics

"The Science and Management of Sustainabili4t", Columbia Universitv Press, New York, p.
168

- 175,199r.

Elton C. S., Animal Ecology, Sidgwick & Jackson, London, 1927.

Fairlie S., Hagier M., O'Riordan 8., The politic:s of overfishing, The Ecologist 25 (213), p.
46-73,1995.
F'alkenmark M., New ecological approach to the water cycle- Ticket to the future, Ambio
13, p. 752-164, i984.
Fisher R. A., Corbet S. A., Wiiliams E. C., The relation between the number af species a.nd
the nwntber of individuals in a randam sample rsf rsn animal population, J. Animal Ecology
12, p. 42 - 58, 1943.
Fortescue C. A. J., Environmental Geochemistry: a holistic appraach, Springer
New York, Berlin, 19t10.

Verlag,

Franklin h-. J-, I'reserving lJiodiversil),: Spec:ies, Ecosystems or Landscapes ?, Ecological

Applications 3(2), p.202 - 205,1993.
Frcrsclr R. A., Gallopoulos N. F,., Strategies
p.144-153, 1989.

for manwfacturing, Scientific Arnerican,26l(3)"

Gadgil Ir4., Berkes F., Traditional resource managernent systems. Resouce Manag. And
Optrmization 8, p. 127-141,1997.
Gadgil M., Diversity: cul.tural and ecological, Trends in Ecology and Evolution,2, p. 369,
1 AOn

LY.'I

Georgescu-Roegen N., Energy, tnatter and ec:onomic evaluation: where do we stancl ?.In
Daly H., Umana F. (Editors) "Energt, Economics and the Environment", Westview Press,
I3oulder, p. 45 - 79, 1981.

Gibbons G. H., Blair P.

26(3), p. 136-143, 1989.

I)., Gwin

F{.

I.,

Strategies

for energt erse, Sclentifis American

Gold J. A., Kellogg Q" D., Modeling Internal Processe,s of R.iparictn Buffer Zones - In
"l{aycock N., Burt T., Goulding K., Pinay G. (eds.) Bu./.fer zones; their processes and
potential in water protection", White Crescent Press Ltd. London, uK, p. 192 - 207,1997.
Gomez-Pompa A., Kaus A., Traditional management of tropical forests in Mexir:o, in
"Alternatives to deforestation: Steps toward Sustainabie Use of the Amazon Rain Forests"
Anderson A" B. (Ed.), Columbia University Press, New York,p. 45-64,1990.

Goodland R., Environmental sustainabilitlt

p. 189-200, 1997

Eooncrmics 23,

itt

agricultutre: diet matters, Ecological

"

73V

Dezvoltarea durabiid: teorie qi practicd (Vol. I)

Gowdy J., O'FIara 5., Weak sustainability and viable technologies, Ecological Economics
22. p. 244 - 249, 1997 .
Grover P. J., Resource competition, Chapman & Hall, London, 1997.

I{acker D. S., Gaines D. S., Some implications of direct positive interactions Jbr communihsp er:ie s div ersi ty, Ecology 7 8(7), p. 1990 -2003, 7 997 .
Haldane J. B. S., The cost of natural selection, J. Genet. 55, p. 51 I - 524, 1957

ilaltbn ll., Theory in Ecosystem Analysis, In "Halfon E. (Editor), Theoretical Syslems

Iicolog,,",p" 1 - 12,1979.
I{ang T. P., Living Systems Theory: Conceptual basis for Ecosystem Mode.ling, in
"Lauenroth K. W., Skogerboe V. G., Flug M. (Editors) Analysis of Ecotogical Systems;
State o.f the Art in Ecological Modelingi', Elsevier Sci. Publ. Amsterdam - Oxford. p. 46 5l , 1983.
Flayco<;k

N. 8., Pinay G., Nitrate retentian in gyass and poplar vegetated riparian bulfer

strips during the winter, J. Environm. Qual" 27 , p. 273 - 279, 1993.

Ilayman G., Trent 5.,, New challanges to the Montreal Protoc:ol, Clonnect 22(2),

p.

3-4,

1q97.

Hayward T., Ecological thoughf, Polity Press, Carnbridge, 1995.

Heyes A., Liston-Heyes C-, Sustainable resource use: search.for meaning, Energy Policy
23(l),p. l-3, 1995.

Hillbricht-Ilowska A., Trophic relations and energy flow in plankton, Pol. Eool. Studies.
3(1), p. 1 - 98, 1977.
Hinterberger F., Luks F., Bleek-schmidt F., Material .flows vs. "natural capital". What
| - 14, lg97 .
Floldren J . P., Energ,t in transitioz, Scientific Ameri can, 263(3), p. 1 s6-163,1990.
makes an economy sustainable ?, Ecological Economics 23, p.

I{olmberg J., Robert K. H., Eriksson E. K., Socio-ecological principles _for a sustainable
society, In: Costantza R., Segura O., Martinez-Aber J., (Eds.) Getting Down to Ea.rth;
Practical Applications of Ecological Economics, Island Press, Washington DC, 1996.
I-Iueoting R., Three persistent myths in the envtronmental debate, Ecological Econorrics 18,

p.86, 1996.
Hunter L. M., Fundamentals of Conservation

usA,

Biologg,,, Blackweil Science Inc., Cambriclge

1996.

F{utchinson G. E., A tre.atise of limnologt, Acad. Press, London, lg57

Ionete C., Wagner P., (Editori), Raportul nalional

Editura Expert, Bucureqti, 1997.

al dezvoltdrii umane: RomAnia lgg7.

Jamieson D., Sustainability and beyond, Ecological Ecnomrcs 24,

238

"

p. 183-192. i 998.

Dezr,oitarea tlurabild": ieone qi praoticd (Vol.

i)

JohnsonI.I].,RichardsonB.w.,TeresaJ.Naimo,Past,presnno,ffi*@,
large River Ecolog,t: I{ow rivers function and how human activities influence river"

processes, Bioscience 45(1), p" 134

- 741, 1995.

Jones G. C-, Lawton H. J., Shachak M., Positive and negative e.ffects
physical ecosystem engineers, Eeology 78(7), p. 1g46-195l , 1gg7 .
-lordan T- 8., Weller E. D., Human contributions to terrestrial nitrogen
p. 655 - 664,1996"

of organisms

flur,

as

Bioscience 46.

Jorgensen E. S., Mejer P. I{., Trends in ecological Mocleling, In "Lauenroth K. W.,

Skogerboe V. G., Fiug M. (Editors), Analysis oJ'Ecological Systems: State af the Art in
Ecological Modeling", Elsevier sci. Publ. Amsterdam - oxford, p.21 - 27 , rggj.

Kendall H. W., Pimental f)., Constraint,s on the expansian of the gktbal

Jbort supply, Ambi'
23(3), p. 198-216, 7994.
Keruredy P., Preparingfor the

2l't century,I{arper collins, London,

1g93.

Klekowski R- Z-, Bioenergetic budgets ancl t:heir application Jbr estimatiop of productiort
fficiencv, Pol. Arch. Hydrobiol . 77, p.55 - 80, Ig7A.
Krebs J. Ch., F)colog,,: the experimental analysis oJ'distribution an6 ahundance. Harper &
Row Publishers, New York. 1972.
Lawton J. H., Naeem S., Woodfin R. M., Brown V. K., Gange A., Godfray C., Heads A.,
Lawler S., Magda D., Thomas C. D.. Thompson J., young S., The ecotron: a controlled
environmenlal .facility for the investigation of population and ecosystem processes, Phil.
Trans. R. Soc. London Ser. B. 341, p. 1 B 1 - 1 94, 1993.

L.,

wetlands os nitrogen sinks; swedish ancl inlerttat iorrcl experiente,

Naturvardsverket. Gotab. Stockhoim. Swoden. lgg4.
loopold L. B-, Ethos, equity and the v.teter r'esource,Ilnvironrn ent 32(2), p. 1rt-42,1990.
Leonardson

Lewis R. E., Network Models in population Biolog,, Springer - Verlag, Berlin, 1977.
Likens G- E-, Borrnan I-I. F., Johnson M. N", Fisher D., Pierce R., Effec.ts o.f
.fbre,sr cuttizg
and herbicide treatment on nutrient budgets in ihe flubbard Brook watershetl ec6sv,stem.
Ircological Monographs 40, p.23 - 47,7970.

Lloyd M., Zar.i. FI', Karr J" R., ()n the calculation oJ'Intormation, Theoretic:al measures o{'
Dittersity, Am. N{idl. Nat. 79" p.257 - 272, 1972.
Lookwood }d-, Integrated value theoryt fur natural areas, Ecological Economics 20(l), p.
83-94, 1997.

Lovelock

Gaia: A new look at life an Earth, Oxford, Oxfbrd University press, lg7g.
Lovelock J. E., Gaia: The world as livirtg organism, New Scientisr 18, p. 25 - 28, 1986.
J

- E'-,

Lubclrenco J-, Entering the century of the Environment; A new social contract for ScienceScience, vol.279 (5350), p. 491-497, i9gB.

I-undgvist J., Quaternarry climatic .flur:tua.tions, giobal enr-ironment cha,nges ancl the intpctcl
oJ-mun, Nature & Resources 32{4), p" 30-39, 1996.
239

Dezvoltarea durabiid: teorie qi practicd (Voi. I)

Lutz W. P., Langgassmer J., World populo.tion projections and possible ecological

Jbedbacks, POPNET, 23, p. 1-1 1, 1993.

MacArthur R., Fluctuations of animal populations and a measure of communig stability,

Ecology. 36.p. 533, 1955Maltby F., Global wetlands. History, Current status and Future, ln - "The Ecalow and
nxanagement oJ'wetlands", Hook D. D. (ed.), Kent, UK, p. 3 - 15, 199g.
Margalef R., Diversity, stability and maturity in natural ecosystems, rn "(Jnifying concepts
in ecology", Jllnk Publ., The Hague, p. 151 - 160, 1975.
Martinez-Alier J., Ecological Economics: Energt, Environment and Society, Cambridge,
lllackwcll, 1987 .

Mary E. P-, Sun A., Parker G., Dietrich E. W., Wootton T. J., Hyclraulic Food Chain
Madels: An approach to the study of food-web dynamics in large rivers, BioScience 45(3'),
p. 159 - 16J,1995.
Matson P-, Hunter l)., The relati.ve contributians of top - down and bottom
population and community ecologt, Ecology, 73, p. 724, lgg2.

VIay R. M., "AJterthoughts"

- up forces in

in May R, M. ed. "stability and complexity in motlel

ecosyslems ", Princeton, New .Tersey, Princeton university press, 1974.

May R-, How many species ?, In "The Aagiie environment" Friday L., Laskey R. Eds., p.
61-81, Carnbridge University Press, 1989.
May R-, on the theory of niche overlup, Theor. popul. Biol. 5, p.297, 1g74.

May R-, Sta'bility and complexity in Model Ecosystems, Princeton University

press,

Princeton,1973.

Mdy R., Tvitt a large, complex system be stable ?,nature 23g, p. 413 - 414, 1972.
Mayumi K-, Information, pseudo measrrres and entropy. An elaboration on Nicholas
Geargescu-Roegen's critique, Ecological Economics 22, p.250 - 261, lggT
"
iv{cNeely J. A., The biodiversity crisis: challenges .for research an6 management, in
"Con,servqtion Biodiversi|
for Sustainable Deveiopment", Sandlund T. O., i{inciar'K..
Brown D. H., Scandinavian University press, Oslo, p. 15 - 26,1992.
McNeely A- J-, Canservation and ihe.future; Trends and options t7ward the ys6y 2025,
IUCN World Congress, Montreal, Document paper, Nov. 1996.

McNeely

A. J., The sinking ark: pollution

Biodiversity Conservation,

l, p.2-78,

ancl the worldwide loss

of

biodiversitv

1992.

Meadows D. IL, Meadows D" L., Randers 1., Limits to Growth. Universe Books. New york_
1972.

Meadows D-, Envisioning a sustainable world,In: CostantzaF.., Segura 0., Martinez-Alier

J.' (Eds-) Gettirtg Down to Earth; Practical Applications of Ecotogicat Economic:.s, Island
Press, Washington f)C, 1996.
Meadows I)., Two futures, one hard, one easy, Ecol. Econorn. Bul. t (3), p.
240

, 1996.

Dezvoltarea durabil5: teorie gi practicd (Vol. I)

Meffe K. G-, Caroll R. C., Principles of Conservation Biology, Sinauer Associates Inc.
Publishers, Sunderiand, 1994

"

Merot P., Durand P., Modeling the interaction between buffer zones and the catchment .In I{aycock N., Burt T., Goulding K., Pinay G. (eds.) Buffer zones: their proc:esses an1
potential in water protection", White Crescent Press Ltd. London, fJK, p. 208 - 220,1997 .

Merrifield J., A rnarket approach to conserving biodiversily, Ecoi. Econ. 76, p.217

- 225.

1996.

Mitsch W. J., Mitsch R. H., Turner R. 8., l4tetlands of the old and new worlds: ecologl, ancl
ftlanagement, \n "Mitsch W" J. (ed.) Global wetlands: old world and new", Elsevier
Amstcrdam, p. 3 - 56, 7994.

Moffatt

1., Sustainable development,

Group, New York

- London,

Principles, Analysis and policies, The Parthenon Publ.

1995.

Moler K. G., Multiple Use of Environmental Resources: the household production.functiott

approach, Beijer Discussion paper 4. Stockholrn: Beijer Institute, 1992.
Molina M. J-, Rowland S. F., Stratospheric sink.for cluorofluoromethanes; chlorine atom
catalyzed destruction of ozone, Nature 249, 1974.
N4oran ll. F., (Ed.), The Ecosystem Approach in Anthropology: From Concept to Practice,
Arin Arbor: Univ. of Michigan Press., 1990Moss 8., Ecologt of Fresh Waters: Man an Medium, Blackwell Sci. Publ., Oxtbrd, London.
1993.

Murdoch W. W., Population regtlation and population inertia, Ecology 51,

1970.

p.

497

502,

Myers N., (Ed.)" Population, Resources and the Environment: The critical cltallenge.s,
Unitated Nations Pop. Fund, Banson Production, London, 1ggl.
lvlyers N., Deforestatioit rates in Tropical Forests cted their Climatic Implir:atirsns, A
Friends of the Earth Report, London, 1989.

Myers N., Population, environment and development, Environ. Conserv. 20(3), p.2A5-215,
1993.

Myers N., Population, Resources and the Environment: The Critical

Challenees,

UNPF/Banson production, London, 1991.

Myers N., The sinking ark: a new look at the prohlem of disappearing species, Pergamon
Press,Oxlbrd, 1979-

Naeem S., Thompson L. J., Lawler S. P., Lawton J. I-I., Woodfin R. M.. Declining
biodiversity can alter the perJbrmance of ecosystems, Nature 368, p. 734 - 737, 1994.
Naiman R. J., D6camp H. (eds.), The Ecology and Management of Aquatic - Tenestrial
Ecotones,I-INESCO. Paris & The Parthenon Publishrng Group, Carnforth, 1990.
Naiman R., I)6camp H., Fournier F., Role of Land-Inland water Ecotones in Lanclscape
Management and Restoration, IINESCO-MAB Paris, 1989.
Nath B., Hens L., I)evuyst D., Sustainable Development, VUB PRESS, I3russels, 1996"

141

-Tl

l)ezvollarea durabil[: teorie

qi

practicd (Vol. I)

Nicolis G., Prigogine I., Self-Organization in Non-Equilibrium Systems, Wiley, New york,
1971.
Nordhaus W. D., Reflections on the concept of sustainable economics growth.In Pasinetti
L. L., Solow M. (Editors) "Economic growth and the structure and Lons Ternt
development", St. Martins Press, New York, p. 309 - 325,1994.
Norgaard R. 8., Econom.ics as mechanics and the demise of biological diversity. Ecological
Modelling, 38, p. 1 19, 1987.

Norton B., Costantza R., tsishop C. R., The evolutian of preferences: Whlt "sovereign"
preferences may not lead to sustainable policies and what to do about i/, Ecological
Economics 24, p. 193-211, 1998.
Novotny V., Somlyody L. (Editors), Remediation and Management of Degraded River
IJasins: with emphasis on Central and Eastern Europe, Springer, Berlin - New York, 1995"
O'Connor M., On the misadventures af capitalist nalure, CNSiSeptember, p. 7 - 40, 1993.
(J'connor M-, The sltstem of capitalized nafiire, cNS/september, p. 86 - Bg,lgg2.
odum E. P., Basic Ecolog,t, sounders college Publishing, philadelphia, I983.
Odum Il. P., Biever I. L., Resource qualit-, mutualism and energy partitioning in food
chains, Am. Nat. 124,p.36A,7984.
Odum 8.P., Iandamentals of Ecologt, W. B. Saunder's Company, Philadelphia, Toronto,
1971.
Odum F., Ecolog,t and our endangered life-supporl sy,stems, Sinauer Assoc. Inc. Publishers.
Sunderland, 1993.
Odum H" T., Systems Ecologt, Wiley-Interscience, New york, 1983.
C)ltean M., Dihortl G., Investigalii de cenotaxonomie numericd asupra asocialiilor cu
Rumex alpinus.L. din Carpalii Ramdniei, St. cerc. Biol., Seria biol. Veget. T 38(1), p. 3 - 14,
1986.

Opschoor J., The hope, fa,ith and love of neoclassit:al environmental economics, Iicological
Economics 22,p.287 - 284,1997.

Ostrom E-, Governing lhe Commons: The evolutiort of institutians

Cambridge Univ. Press, 1990.

for

collective action.

Paoletti G. M", Pimental D., Genetic Engineering and Agriculture; Limits and Options
for
maintaining biodiversity and sustainability,in "sustainqble development", Nath 8.. Hens
L., Devuyst I)., (Eds.), VUB Press, p.233-261,1996.
Parker K., Economic, sustainable growth and communily, Environ. Values 2, p. 233-245,
1

993.

Pasti V., Mihaeia Ntfiroiu,

1997.

Codili C., ROMANIA -starea

de

fopt, Editura Nemira Bucuregti,

Patten C. 8., Systems Anafiisis and Simulation in Ecolog1,, Acad. Press. Inc., London - New
York, 1911.

1A'l

Dezvoltarea durabild: teorie Ei practicd (Voi. I)

D. W., Tutner R. K., Econamics o.f natural resources and the eutironment^ Johns
Hopkins University Press, Baltimore, 1990.
Pearce

Pearce D., Atkinson (i., Capital theory and t:he measurement of sustainahility, Ecolitgrcal
Iloonomics 8, p. 103 - 108, 1993-

Pearce f)., Substittttion and sustainabiliQ: some reflec.tions

Ecological Eoonomics 22, p.295 - 298, IggT .

on

Georgescu-Roegtn.

Perrings C., Georgescu-Roegen and the "irreversibitity" of material processes, Ecolosreaj

Economics 22, p. 303 - 3A5, 1997 .
Ferrings Ch., IJioiic diversity, sustainable development and Natural Capital.In""It"t,-e5ti1tg irt
Irlatural capital", Jansson A. (Editor), Island Press, washington f). c., p. 95, 1gg4.

M. J., Peterson T. R., A rhetorical critique of "l'{onmarket" economic valucttirnt.s

for natu ral resources. Environ. Values 2, p. 47 ^65 , l9g3 .
Pezz,ey J., Sustainability: an interdisciplinary guide, Environ. Values 7,p.327-362, lgg2.
Pimental f)., Harvey C", Resosudarmo P., Sinclair K., Kurz D., McNair M., Crist S., Shpritz
L-, Saffouri R., Blair R., Environmental and ecanomic casts of soit erosion ctnd
conservation benefits, Science 267, p. 1 1 17-l lZ3, lgg1.
Pimentcl D" U.. Stachow D. A., Conserving biotogical diversity in agricultural/forestn
Peterson

sysl.ems,lfioscience 42, p. 354 - 362, 1992.

Pimm S. L., Complexity a,nd stability: another look al Mar: Arthur's original lrypotlrcsi,:.
Oikos33, p. 351 - 357 , 1979.
Pimm S. L., F'ood Webs, Chapman and Flali, London, 1982.
Pinay (i., l)6camp H", Chauvet E., Fustec Eliane, Functiorts of ecotones influviul systent:.
In - "Naiman R., Ddcamp H. (cds.), The ecology and Management of aquatic - terrestt'iti,'
e{:olanes", Parthenon Press Publ., 1990.
Pinay G., L)ecamp H., The roie of riparian woods in regtiating nitrogen.fiuxes between the
allawia,l aquiJbr and swrjh,ce water: a conceptua,l model, regulated Rivers, 2, p.5A7 - 5i6.
1

988.

Flotkin M. J., The owtlookfor New Agricultural antl Industrial Products.from the tropir:s.In
"Biodiversity" Wilson E. O. (Ed.), National Academic Press, Washington DC, p. t-OA-ttO.
1

988.

Poole W.R., An Introduction to Quantitative Ecology, McGraw-Hill Book Co. New York.
1974.
Postolache C., Iordache V., VddineanuA., Ignat Gh., Cristofor S., Neagoe A., Ilociescu F.,
ElJbcts of hydrological conditions on the dynamic of nutrients in the Lower Danube
floodplain, Limnologische Berichte (Donau 1997), WIEN, p. 15 - 79,7997.
Prigogine L, Nicolas G., Babloyantz A.. Thermodynamics and evolution, Physics Today 25
(11), p. 23 - 38,19V2.

Proops R. L. J., Faber M., Manstetten R., Jost F., Ac:hieving

Econ. 17(3), p. 133 - 736,1996.

a sustainable world.

Ecol.

.\ A1

Dezvoltarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I)

Ramanathan V., Cicerone I. R., Singh B. H., Kiehl T. I., Trace gos trends
potential role in climate change,I. Geophys. Res. 90, p. 5541 - 5566,19g5.
Ramanathan V., Vogelmann M. A., Ambio, vol.

,"d th"*

XXVI, no. l, p. 3g - 46,1997.

Redclift M., Sustainable development: lt{eeds, Values, Rights, Environ. Values 2, p- 3-20,
1993.

Reid R., From Nature Conservation to National Sustainable Development Strategies. A

of Nature Conservation, Sustainable Develop*r.tt and
Sustainabilily, 1 966193. Centre for Human Ecology, University of Edinburgh, Uk, 1gg3.
Reid W.V., Miller K.R., Keeping options qlive;the scientific basis for conserving
biodiversily, World Resources Institute, Washington DC, 19g9.
Rennings K., Wiggering H., Steps toward indicators of sustainable development; Linking
economic and e.cological concepts, Ecological Economics 20(1) , p.25-36, 19q7.
Richman 5., The transformation af energy by Daphnia pulex, Ecol. Mongor. 28, p. 213 291,1959.

review of the literature

Rigler F-. H., Quantitative methods

for studying the feeding af planktonic Ctustacea.

Toronto, Dept. of Zool., Univ. Torontoo 1967 .
Ring Irene, Evolutionary Strategies in environmental policy, Ecological Economics 23, p.
237-249,1997.
Roberts N., The Changing Global Environntent, Blackwell Carnbridge, USA

,7gg4.

S6rbu A., Cristofor S., Vddineanu A., Effects of hyrtrotogical regime on submerged
macrophytes in the Lower Danube floodplain and delta, Limnologische Berichte (Donau,
1997), WIEN, p.237 - 241, 1997.
Sanderson 5., The IGBP Congress as a call

for Integrative Sctence, IGBP-Newsletter 26" I

8, 1996.
'.
Schindler D. W., Evolution of phosphorous limitation in lakes, Science 795, p. 260 - 262,
1977.

Schindler D.w., Elfects o.f acid rains on freshwater ecosystems, Scienoe, 239, p. 149-157,
1988.

Schindler W. D., Feeding, assimilation and respiration rates aJ'Danhnia magna under
various environmental conditions and their relation to produc.tion estimates, J. Animal
Ecology 37(2), p. 369 - 385, 1968.
Schlesinger W. H., Biogeochemistry: an analysis of global change, Academic press, San
Diego, USA, 1991.
Schulze E. D., Mooney H.A., Ecosystemfunction of biodiversity; a summary In. Schulze E.
D., Mooney A. (Editors), Biodiversity and ecosystem functiott, Ecological studies, 99,
Springer-Verlag, New York,p.497 - 510, 1993.
Shakespeare Maya R., The lion in the dark" (view point), our planet 9(3), p. 19-21, 1gg7.
Shiva V., Bandyopadhyay J., Hegde P., Krishnamerthy B., Kurien J., Narendranath Ci.,
Ranprasad V., Reddy S. T. 5., Ecolog,, and politics oJ'survival; conflicts over Natural
Re,sources in India, UNU, Tokyo, 1991.
244

Sigel H., Metal ions,

Dezvoitarea durabilE: teorie qi practicd (Vol.

I)

in

Utoro

environment", Mateel Dekker Inc. New york _ Basel, 1gg7.

Singer F' s', Global climate change: Hunaan and
Natural influences, paragon House, New
York, 1989.

smith F' D' M', May R-, Pellew R-, Johnson FI., walter
K. R., How much clo we know about
the current extinction rate 2, Trends Ecol. Evol. g, p.
375 - lig, lg)g;;;.
Smith F '' Biological diversifi;, ecos-vstem stability and
economic development, Ecol. Econ.
76,p.191 - 203,1996.
Smith L. R., Ecorogy and lrietcr Biorogt (4'h edition),
Harper collins pubr., 1990.
sol6 R' v', Bascompte .i-, valls l-, stability and complexity
of
extended twor spatiagy
a -'
species competition, J. Theoret. Bior. 159, p. 469 4g0,1gg2.
Sollner F-'' A reexaminatian of the-19te o.f,thermodynamics
environmental Y(:unotnh
for e'eYotutL'r'Yt,t'u'I
econrrnics"
Ecologioal economics22rp" 175 -202,1gg7.
solow M', The economics a.f resources or the re:sources
of economics,Am. Econ. Rev. 66,
p. 1 - 114,1974.
Southgate D' A', Johnson T. I., Fenwjck G- R., (eds.),
Nutrient availabititv; chemical ancl
biological aspects, Royal society of chernistry, Lltchworth,
uK, 1ggg.
Sparks E- R', Need for ecosystem-management of
Large Rivers ancl their .floodplains,
Bioscience,45(1), p. 16g - 19t,1995.
Stanley E' M', Environmental Chemistry. Lewis Publ.
Inc. Chelsea, Miohigan. 1991.
Stiglitz J' E', A Neoclassical Analysi.s of the Economics
af

Natural resot)rces.ln Kerry V.

(Ed') "scarcity and Growth Reconsideied', RFF and :ohns
H;;k"r'lress, Baltimore" I\,1.
D.,1979.
Strahlor N' A', strahler H. A., Introduction to Environmental
science, Hamllton pubiishing
Co., Santa llarhara, 197 4.
M', Cvbernetic Categories o-f Ecosystem llynamics. ISEM
Journal 2, p. g1 - g6.

il?;"*"

Stumm W'' Morgan T. J-, Aquatic Chemistry. wiley

- Interscience, New york, trg71.
swanson T ', The reliance of northern economies on
southern biodiversity; biodiversifii as
infurmation, Ecol. Econ. 17, p.1 - g, 1996.

Tainter J' A', complexity, problem solving and sustainable

societies,In: costantza R_,
Segura o', Martinez-Alier J., (Eds.) Getting Down
n
na"rth"i iir"r|rr"t Apptications oJ.
Ecological Ecorcmics, Island press, Washingion DC, 1996.
Tilton J' E', (Ed') wortcl metal demand: trends and prospecfs,
washington DC, Resources
fbr the future, 1990.
Tisdell c', capital/natural resource substitution; the
debqte of Georgescu-Roegen (through
Daly) with solow/stiglitz, F,cological Economics 22, p. 2gg _
2g2, 1gg7 .
Turner K' R', Georgescu-Roegen versus sotow/stiglrtz;
a pluralistic and interclisciplinaty
perspective, Ecological Economics 22, p.299 - ZaZ,
Wgl.

1A<

Dezvollarea durabild: teorie gi practicd (Vol. I)

United Nation (LN)

World Population Prospecfs, i990, New York, UN 1991.

Vddineanu A., Cristofor S., Basic requirements for the assessment and management of large
international water systems: Darrube River - Black Sea, Proceedings of the Internat.
Workshop on "Monitoring Tailor-made", Beekbergen/2}-28 Sept. 7994, p"71 - 80, 1994.

Vddineanu A., Cristofor S., Ignat Gh., Iordache V., S6rbu A., Ciubuc C., Romanca G.,
Teodorescu L, Postolache C., Adamescu M., Florescu C., Functional assessment of the
wetlands ecosystems in the Lower Danube River System, Limnologische Berichte (Donau,
1997), WIEN, p. 463 - 467,7997.
Vddineanu A., Cristofor S", Ignat Gh., Phytoplankton and submerged macrophytes in the
aquatic ecosystems of the Danube Delta during the last decade, Hydrobiol . 2431244, p. 141
- 146,1992"
Vddineanu A., I)anube Delta: Evolutionary trends and pratective strateggt, Naturopa 66, p.
56 - 68, 1991.
Vddineanu A., Fundamentals of the support system .for Environment Management, Ocrot.
Nat. Med. Inconj., T 34(t), p. 5 - 11, 1990.

Vidineanu A., Oltean M., GAqtescu P., V6jdea V., Coldea (ih., Munteanu I., Manoleli D.,
Doni{d N., Conceptul de regionare ecologicd Si diferentierea ecoregiunilor din Romiinia,
Mediui Inoonj .3(4), p. 3 - 6,7992.
Vddineanu A., Postolache Carmen, Diaconu V., Targets concerning socio-economic
restructut"ing emerged from the material accounting analysis on the nationul scale
(Romania), in Hens L. Ed., Human Ecolog,, (Proceedings), INTECOL-Conference, Firenze
1998, VUB PRESS, Brussels, 1998.
Vddineanu A., Priorities of the environment protection in Rontania,In "Coping with crisis
in.Easlern Europe's enyironment", Joseph Alcamo (Edit.), The Parthenon Publ. (houp,
Carnforth, p.259 - 266,1992.
Vddineanu A., Tcodorescu I., Controlul pe baze ecologice al populaliilor de insecte din
ugrosisteme, Ocrot. Nat. Med. Inconj., T 3 1(1), p. 28 - 31 , 1987 .
Van f)yne G. M., Content, evolution and edu.cational impacts o.f a rystems ecologt course
sequence, "sirnuiat. Counc. Proc. Ser." 5(1), p. 9 -23, 1975.

Verburg M. R., Wiegel Y., On the compatibility of Sustainability and Economic Growth,
Environmental Ethics 19(3), 1997.
Vernadsky V. I., Himiceskoe stroenie biosferi zemli i eio okrujenio,Nauka,1965.
Victor P., Natural capital, substitution and indicators of sustainable development,3"l
Biennial Meeting of the ISSE, San Jose, Costa fuca, 1994.
Vitousek P. M., Ehrlich R. P., Ehriich H. A., Matson A. P., Human appropriation of the
proclucts of photosynthesis, Bioscience 36, p.368, 1986.
Vitousek P., Abor J., Howarth R., Likens G., Matson Pamela, Schindler D., S<;hlesinger W.
FI., Tilman D., Human alteration of the global nitrogen cycle: sources and consequences,
Ecological Applications 7(3), p.737 - 750,1997.

246

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd (Vol- I)

vollenweider R. A., Eutrotrthication control, Nature utro

UNESCO. I980.
voilenwerder R.

A., Les bases scienti/iques des I'eutrophisation des lucs et des eaux
courantes sans l'aspect particullier du phosphore et de I'azote comme
.fcrc:teur
d'eutrophisation" ln "I'e technique de I'eau et de l;assainissement" . 2gZ, 2g4,
2g4^

tgl

wackernagel M., Rees E. W., Perceptua,l and struclwral barriers ta investing

in nnturcLl
capilal" Economics.from an ecological footprint perspective, Ecological
Eoonomics 20, p. 3
a,
- t+tyv /"
Waiker J- C. G-, Evolution of the Atmosphere,Macrnillan Press, New york
,1977.
WCED, Our Common Future, Oxford University Press, Oxfcrd, i987 (BrundLland

Report).

WCMC (World Consorvatlon Monitoring Center), Indwstrial Reliynce upon

Bio4iversih,.
W('MC, Camhrirlgc.
Wsbor P', Net loss."fish, iobs and tlte marine environmento World
Watch paper i2(),
Worldwatch Institute, Washington, p. i5, 1994.
Wlrite C' R- T', The htadequate Environnrent; Nitrogen and the Abunclance,.f'Arimuls,
Springer - Verlag, Berlin, New york, London, 1993.
Whittaker R. I{., Likens jr. G., primaryproclur:tion of the biosphere. I_Ium.
Biol. l, p.301,
1971.

wilson E. o., The diversity of Life, Berknap, cambricige M. A., 1gg2.

Wilson S' L)', Biologic:*l communities as Jitnctionally organized units,

21 18 - 2A21, 1997

Ecology 7B(7).

p"

Woodmansee G. R., Lauenroth K. W., Modeling realitv;

Fact, h.ancy and F,iction, i,
"Lauenroth K. w., Skogerboe v.G.,
llrg Na. (Editors) Analysis o"f lkotogical ,\ystem.;.
Sl'ate o.f the Art in Ecologic.al Modeling", Elsevier Sci. publ. Arnsterdam
- oxforii, p. 39 45, i9E3.

Worster I)', Nature's Economv; A history oJ'ecologicol ieleas, Cambridge

University press,
Cambridge, I985.
Yodzis P', trntrrsduction to Theoretical Ecolog,,,Llarper and Row publishers
lnc.. 19g9.
zamftr c. (Editor), Dimensiuni are sdrdciei, Editura Expert Bucureqti, lgg5.
Zreglet P- 8., Multilevel Multiformali.s.m Modeling; Att Ecosystem
Example,In..Fiallbn E.
(llditor), Theoreticttl Systems EcolagXt',p. lg - ++, tVlO
Zonneveld s- r-, I'and Ecolagt, spB Academic publ. Amsterdam
,lgg5.
"'* Population Reports: The Environmertt and Fopulation Grotuth,l6 May Wg2.
*** Looking beyond Kyoto. Habitat 34 (1),
.lanuary 199g.
*** National Strategy for thc Environment/M.
Med., Romania 1992.
*** Romanian strategy for the Environment/MAppM,
Romani a 1996.
*** The environment and population growth,
Pclpulation Reports, John trIopkins Univ.
FJaltimore series N,{" 10. 1992.

1/1'7
--l

Tiparul s-a executat sub c-da w.46411999,

la Tipografia Edituni Universitilii din Bucuresti

ISBN: 913 - 515 - 256 - 5