MEUt

STBUNONH
Te,.

hs.

Iu'IoI

&

SEFC U F|OR|CA
PEIRF HAGilI

EUruM bN CFENGi

- BUCUFE9n,tm

Ohul a sin ii dintotdeauna nevoia sn imile

natura. ca.e La servit modele atragetoare pfi!
ior6e si contururi biDe determinate cum ar li
tuncbiurile @pacilor, pieirele tleiulte de apn
bolia cerea*n ti inca nulte altele'
9i vint, qfii,
ObseNind nediul inconjudtor mii de ani
de-a rlndul. din necesitatea de a slpravieiui
condiiiilor grele, el a inceput sn-ti laureasce di
rerile un.lre. carcta l-a dat lolme cit dai F_
tdvite $i cit mai f.umoa* AFa a apirut nevoia
folosirii uneltelo. din ce in e mai tsrfeclionate,
cu ajlto.ul ciro.a a nodelai obiecte de u? casnic sau piere de ornameni
Deallll. din cle nai vechi rinpu.i' oladi
dadeau lorni lutului cu ajutorul unor cuiite
de lemn sau chiar cu mina, oblinind vse cu
cele mai vadat lorne. Aupra lutului, in mi9cara de .olalie. apasn cutritul dinlr-o singus
pe
Fie, da. modelu) cutitului se leproduce
toaG supralaia de conlact, prin dePlasara lui
dea lungul piesei in migcar. Aceasr, Iorna s.
obline Ia[ a soate din bucala d. lul nimic
aqchiere, deoarce lutul este
moale si se poare nula uFr.

prin
2

un naterial

rudiheniara
Dupn aceasri prina i2binda
omll a ircercai sn ludezo
roalA a oLaruhi
un mareial mai tare dcit lutul, $i anume lcnnul, cu ajutorul unei eiti Gulit) din fier, p'in
aschierc. Bucata de lemn * putea roli i. doui
licaiu.i de lome circuhre. iar peste Lemn ra
treuta o sloar5, legaG cu un capnt d crcanga
unui copac, iar cu celdldt de o pedali Pin
apisa.ea pepedalt, bucata delmn rrcta, iar
cind pedlla em elibe.ah. creang. copacului.
prin arcuie, rotea in sehs invers bucata de
lemn. Cu ajutorul unor de\i netalice cu o lormi
bine siabilh se alchiaze kmnul, obtrinindu+e
Mai tiEiu s-a folosit o rcatd pue in ni*are
printr o nanivell, in acest lel bu* roti jntr un singur sens
Acesta forna simde de stttrs a r.ezii ida
crenrii unui st.ung Fniru prelucrarea lemnu_
lui, pus ln mi$sre prin forla apei, a vintului, a
iburului sau a areniului eleddc.
tuuqind sa obJine o $$bre a lo4ei de tutir
a pi$ei ln hi*a.e, onul a incercal sA prelude o pedah

caia de lemh putindu

nabdale dib ce in e nai dure : aldi_

niu, cupru, Iier, folosind cullc din hetale 9i
mai dure deir pisa strunjig. Asdel, pioele
ca.e e oblinau pid alunci numai p.in tur_
na.e sau pilire erau acum oblnute, in canti
LIli hai 9i in sud tinp, prin strunj! e.
Vedne akliee de strungerie adhu ca nilte
crcze

liane,

atoritA curelelor de t.a.smisi e care, prin_

1.-un ax p.incipal, puneau in mi$.are toale

strungurile.tlietului.
Treptat, pie*le $runjite au intml in alcituirea tutu.or matinilor, fapt ca.e a dsla mode.nizarea strungurilo., de la ma$inile care ftceau piee d dive.s forn (stungtri ufrirer
sde) F ore le puten iniilni asldzi in bate ate
lierele mecanice, pinE la st.uhgudle care execud nlnai anumite oF.alii , strungLd specialkote-dLtomdte) 9\ care ptoduc mii de pies pe
Un strlng nden esle iomat dinlr-un srpd, (baliu) ruloliq pe care $te montati o crtie de litezd, care, pinh_un dbqdtb de Vhdre 4 pbsei (unive.sl), pune in migcae de
.obtie Dies ce trebuie st.uniite. Caliltl ste

I$/'

lkr

ts !n rlptFsanie, cile se F.te deplda

tmnsvprsl lali de baiiul strun$lui,
Dad piesa care trebuie drujiti
sie nai
lunge, Eceasta pate fi strunjid inf-un dt su-

port numLr dprqd aobtd. .o se poare deplasi

0 lu.gut bet utui M\car(a de rntatie csre
dati d un noror etectric
ln preesut de siruoji.e, piesa se foresle cu
o v trzi.a. e*e in Iuhcte dF rir a (dunratear
nrerJlul!r )j d mpnsunite a.cilu a, iar cutirui
!ddr, o m,5c.'. de avansj rFnsv. \ato 5j lon_
!ilud'nah lata de pre* Cu aiuto.ut unui ase_
nenea st.ubg sc Fot obti,. piesc merali.e .,
forhe cilind.ice conice si chi;. dcrice. D-a asc,
menea tot cu srrunuri univNale se exccutd
su.ubDri ri piuijle de diveNe din.nsiuni.
St p.ate spufp ca preseie +runjire po, tr rnrrr'le dcla
^brec!"te fotosLre rn Aospod,r,e (mr_
tna de tocat, ninila dc calea mixe. a\. rs_
tor) pinJ la rnduni consrrioa.c de m;r.r
'a
(onrr. ma5inilor lagodn.tor,
ceio.latt ma, n
de prcluc.are a nelajului, freze, rcbokze.
ha_
tnj degluil) si ta navete cosmi.p
Preselp meratrcp de drmehnuni na.i
ilil.,E
iu.Er. pe srfung,' ..Cd.6d, h c.c
;rcq
este fixati F uh ptdlou rnilersdl
care se r.
t.tle cu o vit.za rcdusd, cutitete fiind am.ta_
iate in diveEe puncte. in jurul
lisei. A ;jude

10

Lorul rcestor s!ungud s prelucreaza utagii de

hetal ai lurbinelor hid.aulice din hidrocenlrale A$azi exista chia. tabtci p.eluoatoa.e,
.ohplerautomatizate, in carcomll ste chehat
nuhai pent.u aljmeniarca haqihilor sau .evi
zui.ea perjodicn a lo. ln acesre lab.ici se gn
ssc sl.ungufi cu aia ztE condndd prasrdm.
Forma piesj finite depinde in mare nisud de
deplasa.a culitului sau cutretor, in .apofr dc
suprafala piesei, ceea ce inseanni cn prin ac_
liondrca cut tcror rrtFun anumit tt se puate

Cohen2ile Fnrru tiecafe culit si.t inregis_

lrare pp bandb magnehla, ca Ia naentofon_
sr
srnr hansmrse mai'nir rnh-o anumna mdrnc
Toate acest tjpuri de sirunguri si.r produse as,
tnzi ta noi i. lad, atii penlru uzjneie noasr.e.
cit 9i pe.bu a ]e sporta in alie staie.
Sliuhgar'a. dedtfet ca once nesere.s Doate
depr'ndr jnc, d,n arelereles.oala, ,il p;nrru
a satislaceacearb paiunea rinerilo.,rn
@merl
\e Sdsesc 5tru^g!tu peniru pretucrareacomol$
a lehnului
Md ]!tii se desene&i piesa jn torma defin!

t2

NF}MO

.0

rl

ff,

i'l
q"/

(!, Fll

<nts-^-l
\\

[,i

{ }'-l

ii

.-

lvn, avind edji ca unele .or.. cum sint imoi

mzosi dbmeirul bucitii intiale de lenn si ;il
depiFascr valorile ihpue de indicaliil srrungului. In caz contrar, bucara d temn
reco_
Ge

handia fi bhn d. rei)s.aduce ladimnsiunite

impu$. de .arr.a !runglrr', p,in rijerea lem_
Matldalul s tjxeazi int.e brc$ de dnieure
si ririrl coii. al strungllui, .a.e trcbuie sn ri
bine presat in bucat! de lemn
Se alege tipul de d.lLj in luhctie d. prolilul
.
preser ce urmeazn a ii ilruDjid
$i, tinihd{ rn
pozlie orizonrala. sprijinfrn d suporrul ddllii,se
.pasd u9o. asupra bucitii de lemh care esr in
rotllie. Sevaavea ih ved..ecadeptasarea dittii
sp.e bucatadr lemn s, s.tac, in.et pent.u a nu
iua archii prcama.i din material.
DSi $rungul prelucr.aza nunai tebn d.
.senln moal., se r.comandi ca iihrrut srru.ga.
si poarte ochelah de prore(ie, tolosjnd in aceh$ limp $i apsrnba.ea st.ungutui. Djn .ind in
cidd se va st.inge bucata d lemn Fntru a im_
pidica aNnca.ea ei din srrung
14

Dup{

e ea oblinut

protild dodt, m.htu_

lul $ gtdulEh cu o bu@tn & hhie atutad

ii apl s & un hc inolor Fsb pid.
Cu ajubd asbr n$ini * Ft exsta ti-

ghe Ftru Fh, biklouri su pi@ Fnrru uz

dc (ci@e de lemn eb.), dndu-i mialui
tunF budda Falidii, @ prcpusi lcte,
a wor hcrud tuehib
ei @E lu@ad h stunsi to ahbEb
sdn Fl S stujee, g d6 mteddq cu
ar li : made pkie, dumhiu, hnz. @1.
fedd etfl ptuii Ni dre md & $tun-

--\.

COAI{DA

- IN TUMEA MICROSCOPUI.UI
- SP|RU HAREr- ENETGTA ArOilrCA
AUREI. VTAICU
- ZEORURILE COSMICE
tocoMoltvE RoMANESfl - NrcotAE BALCESCU
rErE,.. C(MNTUL MAGTC - 13 STEMA IARI
PTNGUtNil
- t8Z -ANUr BTRUINTEI
GRIGORE ANTIPA
- PATRIA,
HENRI

vtATA SUBACVAilCa
DtN MAR| tt OCEANE

- MESTER| VESilTI Al T|PARUIUI

- CRESC ODAIA CU TARA - ZBORUT PASARILOR - PE$TERILE
- ANA IPATESCU
- AUIOMOBILUL
APARAREA
MEDIULUI
ircoxruraron

CEL MAt FRUMOS CUVINT

MtCUt TIMP1AR
PAMINTUT SE INVIRIE9IE
NICO1AE IORSA
1 DECEMBRTE r9i8 - AIBA
SAP1TALA fAnll MEIE
MICUT SIIUNAR

lutlA

+3*

Lector: AURELIA SZASZ

Tehnoredoctor

STEFANIA MIHAI

8un de tipo.r 31.03.1979. Ap6rut 1979; Tiroj 80000 brotote;

coli de tipor 0,5.

Comondo 75. intreprindereo Poligrofic6 Oltenio, str, Mihoi Vireozul

'

nr.

4.

Republico Sociolistd Rom6nio