Curs Recoltare Inma

Curs de recoltare a plantelor medicinale
___________________________________________________________________________
CUPRINS
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Cuvant inainte.
Generalitati..
Tipuri de organe de plante ce pot fi recoltate..
Factori ce influenteaza cresterea productiei la plantele medicinale si
aromatice......................................................................................................
Scheme tehnologice de recoltare a plantelor medicinale si aromatice
utilizate.........................................................................................................
Cerinte agrotehnice de exploatare.
Tehnici/tehnologii de recoltare a plantelor medicinale si aromatice
cultivate in zona Calarasi-Silistra..................................................................
Concluzii
Anexe. Fise tehnice ale utilajelor de recoltat plante medicinale si
aromatice, utilizate si propuse.......................................................................
Bibliografie
2
4
6
7
14
21
22
45
46
64
___________________________________________________________________________
CUVANT NAINTE
Interesul pentru terapia cu produse farmaceutice obtinute din plante

este in continua crestere, din a doua parte a secolului trecut, datorita faptului ca
acestea sunt mai compatibile cu organismul uman, fiind mai apropiate din punct
de vedere metabolic si mai usor de tolerat decat medicamentele de sinteza.
n Romania, folosirea plantelor de leac are o veche traditie amintind faptul
ca filozoful si istoricul grec Herodot (484-425 .e.n.) mentiona priceperea
dacilor in folosirea plantelor pentru vindecarea ranilor si calmarea durerilor.
Preocuparile privind valorificarea plantelor medicinale si aromatice
din tara noastra au un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul secolului
al XX-lea. Prima statiune experimentala din lume specializata in studierea
plantelor medicinale a fost infiintatala Cluj, in anul 1904. Studiile in domeniul
plantelor medicinale si aromatice au continuat din anul 1930 in cadrul
Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei, la Statiunile Agricole din
Bucuresti, Cluj, Campia Turzii, Magurele, Brasov, Valul lui Traian, iar din anul
1975 in cadrul Statiunii de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice
Fundulea.
Avand conditii foarte variate de clima si sol, tara noastra are o flora
diversificata si bogata.
In scop medicinal si aromatic, pentru nevoile interne si pentru export, in tara
noastra se recolteaza sistematic, in prezent, peste 150 de specii de plante. [1].
Cerintele mereu crescande de materie prima vegetala pentru industria
chimico-farmaceutica, si ale solicitarilor pentru alti beneficiari, au condus la
marirea suprafetelor cultivate cu plante medicinale si la largirea sortimentului
acestora.
Necesitatea cultivarii plantelor medicinale si aromatice decurge si din
faptul ca, in flora spontana, diferitele specii cresc pe areale mari, uneori greu
accesibile, incat depistarea, culegerea si transportul lor se face greu, neasigurand
un ritm adecvat, iar pretul de cost al materiei prime devine foarte ridicat, precum
si faptul ca nu intotdeauna, culegatorii ocazionali cunosc foarte bine plantele
medicinale si momentul recoltarii lor, ducand la impurificarea materiei prime,
respectiv la recoltarea unui produs sarac in principii active.
Prin cultivarea pe baze stiintifice si recoltarea mecanizata a plantelor
medicinale si aromatice, se asigura necesarul de materie prima vegetala pentru
industria de medicamente din tara noastra, se obtine un produs bogat in principii
2
___________________________________________________________________________
active si mai omogen, se poate evita substituirile si falsificarile, recoltarea se

poate face in momentul optim (cand continutul in principii active este maxim).
Lucrarea de fata prezinta tehnici si tehnologii de recoltare a plantelor
medicinale si aromatice in zona Calarasi-Silistra.
I n prima parte se prezinta organele de plante medicinale si aromatice care
se recolteaza, momentul optim de recoltare, factori ce influienteaza cresterea
productiilor la plante medicinale si aromatice si scheme tehnologice de recoltare
utilizate. In partea finala sunt prezentate plantele medicinale si aromatice
cultivate in zona Calarasi-Silistra, epoca de recoltare, modul de recoltare si
descrierea tehnicilor folosite la recoltare
Lucrarea se adreseaza tuturor celor care direct sau indirect contribuie la
producerea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. Sunt prezentate in
lucrare cunostinte utile unui public larg, doritor sa cunoasca, sa cultive sau sa
recolteze si sa valorificeplante medicinale si aromatice, pentru nevoi proprii si
pentru cerintele economiei nationale.
___________________________________________________________________________
1. GENERALITI
Plantele medicinale si aromatice pot fi obtinute din flora spontana sau prin
cultivare, la recoltarea acestora fiind necesara indeplinirea acelorasi conditii cu
mentiunea ca la speciile recoltate din flora spontana trebuie evitata recoltarea
excesiva, in vederea prevenirii disparitiei acestora.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, reprezinta prima etapa in
prelucrarea primara a produsului vegetal, prin care acesta este pregatit pentru
utilizarea in diferite ramuri ale industriei.
Recoltarea plantelor medicinale si aromatice, facuta in conditii optime
este determinanta pentru obtinerea unei materii prime de calitate si in aceeasi
masura pentru un randament de prelucrare crescut..
Recoltarea organelor necorespunzatoare, prematura sau tardiva, uscarea
neglijenta sau conservarea neadecvata pot duce la compromiterea produsului
vegetal (herba).
Modalitati de recoltare
- Mecanizat (mai putin frecvent in flora spontana): cu combina, pluguri,
dislocatoare, cositori si tocatoare;
- Manual: seceri, coase, cutite, cazmale, piepteni speciali;
Conditii de recoltare
Conditiile de recoltare se refera pe de o parte, la caracteristicile
meteorologice ale perioadei in care se colecteaza plantele: vreme calda, fara
precipitatii; la unele specii sunt mentionate momente optime cum ar fi: pe roua
(petale de trandafir), si pe de alta parte la fenofaza optima (momentul de
vegetatie in care planta are cel mai bun potential productive si calitativ).
Conditiile de calitate
- Caracterizarea biomorfologica si botanica a speciilor: aspect, culoare,
miros, gust, descriere botanica macro si microscopica, puritate (corpuri straine si
impuritati minerale).
- Caracterizarea chimica a plantelor medicinale si aromatice, include
determinarea cantitativa a compusilor chimici raspunzatori pentru efectul
terapeutic: glicozizi, alcaloizi, uleiuri volatile, etc.
- Determinarea nivelului de contaminanti (pesticide si metale grele) din
plante.
___________________________________________________________________________
In functie de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie

transportate in conditii optime fie la procesator, fie pe piata, caz in care
distributia trebuie facuta imediat, pentru a evita degradarea produsului.
___________________________________________________________________________
2. TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE

- Mugurii (gemmae): se recolteaza primavara, odata cu inceperea
circulatiei sevei, uneori chiar de la sfarsitul lunii februarie. Se recolteaza cand
sunt complet dezvoltati, inainte de deschidere, ex.: muguri de brad, de plop, nuc,
coacaz, etc.
- Scoarta (cortex): se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei
sevei, deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se
recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii
circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal, ex.:crusin,
salcie,etc.
- Frunzele (folium): se recolteaza numai pe timp frumos si uscat. In
general momentul optim se considera a fi perioada de dinainte si pe durata
infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, intregi,
neatacate de boli si daunatori si in vegetatie, ex.: patlagina, salvie, cimbru, isop,
roinita, anghinare, patlagina, potbal, menta, papadie, etc.
- Iarba (herba): se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei.
De la speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene
iarba va fi taiata deasupra partii lignificate, ex.: sunatoare, rostopasca, coadasoricelului, cicoare, sovarf, etc.
- Florile (flores): se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire,
determinat in functie de nivelul de principii active acumulate, ex.: salcam,
lavanda, trandafir, soc, paducel, cimbru, isop, craite, galabenele, etc.
- Semintele (semen): se recolteaza la maturitatea deplina, moment
recunoscut dupa culoare si forma, ex.: coriandru, mustar, fenicul, armurariu,
castane, macese, salvie, cimbru, craite, roinita, galbenele, anghinare, patlagina,
cicoare, etc.
- Radacinile (radix) stolonii, rizomii (rhizoma),bulbii (bulbus),
tuberculii (tubera): se recolteaza toamna la sfarsitul perioadei de vegetatie, cand
sunt mai bogate in principii active sau primavara, inainte de intrare in vegetatie,
ex.:valeriana, lemnul dulce; menta; obligeana, stanjenelul; brandusa de
toamna; tataneasa, brusture, cicoare.
___________________________________________________________________________
3. FACTORI CE INFLUENTEAZA CRESTEREA PRODUCTIEI LA

PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE
Influenta folosirii ingrasamintelor chimice
Ingrasamintele cu azot si fosforin doze de N70, P70, au contribuit la
sporirea productiei la craite, obtinandu-se un spor de 160q/ha samanta, spor ce
reprezinta 32% fata de martorul neingrasat. [2]
Fig.1 Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie

de ingrasamintele cu fosfor [2]
___________________________________________________________________________
Fig.2 Variatia productiei de craite (media 1984-1986)

in functie de ingrasamintele cu azot [2]
Doza optima economica de azot a fost de 70,3 kg/ha, la care s-a obtinut si
o eficienta economica si energetica destul de ridicata. [2] Eficienta economica
si energetica a aplicarii ingrasamintelor cu NP la craite cultivate pentru samanta
(tabel 1).
Tabelul 1
Nr.
varia
nta
Doza Doza
Spor de
de
de
productie
fosfor azot Kg/ Kg/1
kg/ha kg/h ha
kg
a
ingra
samant
Valoare
spor
lei
Costul
ingrasa
mintelor, lei
Venit net
suplimen
tar
lei/ha
Venit suplimentar
obtinut/1
leu cheltuit
cu
ingrasamin
te
Energia
consumata
cu
Ingrasami
nte,
kWh/ha
0
0.2
1.0
0.6
0.2
0.4
0.8
0.7
0.4
0.9
0
930
6510
4650
930
3720
8370
9300
2790
10230
0
260
364
468
230
490
594
698
322
572
0
670
6146
4182
700
3233
4776
8602
2468
9658
0
3.5
17.8
9.9
4.0
7.5
14.0
13.3
8.6
17.8
0
1285
1799
2313
283.5
1568.5
2085.5
2596.5
395
1680
10
70
50
10
40
90
100
30
110
___________________________________________________________________________
160
140
50
100
140
130
1.2
0.8
0.6
0.7
0.8
0.8
14880
13020
4650
9300
13020
12090
686
700
414
674
778
882
14194
12320
4236
8626
12242
11208
21.6
18.6
11.2
13.7
16.7
13.7
2194
3708
508.5
1793.5
2307.5
2823.5
Influenta plantei premergatoare si a epocii de semanat

Epoca de semanat influienteaza semnificativ productia de herba in
perioada 20oct.-10nov. cand se realizeaza un spor de productie de 172,2-194,8%
(tab.2). [3]. Planta premergatoare a influientat de asemenea, productia de herba,
cea mai buna fiind orzoaica pentru matraguna.( tab.3) [3]
Varianta de semanat
Epoca de
toamna
Epoca de
primavara
1 octombrie
10
octombrie
20
octombrie
30
octombrie
10
noiembrie
10 martie
20martie
30 martie
10 aprilie
Productia
q/ha
81.8
93.9
105.9
114.7
98.6
Diferenta
q/ha
42.9
55.0
67.0
74.8
59.7
38.9
38.4
36.6
31.9
-0.5
-2.3
-7.0
DL 5%
DL 1%
DL 0.1%
%
210.3
241.3
272.2
294.8
253.4
100.0
98.7
94.7
82.0
Tabelul 2
Semnificatia
***
***
5.2
6.9
9.1
Influienta epocii de semanat asupra productiei de herba la matraguna

(media anilor 1978-1980) . [3]
___________________________________________________________________________
Varianta
Diferenta
Chimion
Productia
q/ha
67.6
100
Orzoaica
74.8
7.2
110.6
DL 5%
DL 1%
Tabelul 3
Semnificatia
4.9
9.1
Influienta plantei premergatoare asupra productiei de herba la

matraguna (media anilor 1978-1980). [3]
Influenta distantei de semanat si a normei de samanta
Productiile cele mai mari de herba la marar s-au obtinut la distantele de
12,5-25 cm cu normele de 16-18 kg/ha samanta . [4]
Cel mai mare continut de ulei volatil (1,43%) s-a realizat la varianta in
care s-a folosit norma de 14kg/ha si distanta intre randuri de 37,5cm . [4]
Influienta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la
marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 4) si fig.3.
Varianta
Productia
q/ha
Diferenta q/ha
Influenta distantei de semanat (cm)

12.5
25.0
37.5
71.7
71.9
66.4
107
108
100
5.3
5.5
Mt.
DL5%
5.0
Influenta normei de samanta (kg/ha)

14
16
18
20
67.2
71.8
72.4
67.8
100
107
108
101
Mt.
4.6
5.2
0.6
DL5%
4.5
10
Tabelul 4
Semnificatia
___________________________________________________________________________
Fig.3 Influenta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la

marar (media anilor 1986-1989). [4]
Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si a
productiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) (Tabel 5) si fig.4.
[4]
Tabelul 5
Varianta Productia Continutul Productia
Diferenta Semnificatia
de herba
ml/%
de ulei
Kg/ha
q/ha
Kg/ha %
14
67.2
1.32
77.1
100
Mt.
16
71.8
1.24
77.4
100
0.3
18
72.4
1.17
73.6
95
-3.5
*
20
67.8
1.25
73.7
95
-3.4
DL 5%
12.5
25.0
37.5
DL 5%
71.7
71.9
66.4
1.26
1.22
1.28
0.27
78.5
76.3
73.9
11
106.2
103.2
100
4.6
2.4
Mt.
4.4
___________________________________________________________________________
Fig.4 Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si a

productiei de ulei volatil la marar (media anilor 1986-1989) [4]
Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de
herba si ulei volatil (tab.6).
Lungimea de segmentare a stolonilor de menta influienteaza productia de
herba si ulei volatil . [1].
Tabelul 6
Productia medie de:
Lungimea
Herba proaspata
Ulei volatil
stolonilor
q/ha
%
Kg/ha
%
Stoloni intregi
42.9
100
2-3
100
Stoloni
28.7
67
15.3
66
segmentati la 56 cm
Stoloni
38.5
90
19,3
84
segmentati la
15-16 cm
Stoloni
42.2
48
21
91
segmentati la
20-27 cm
Influenta lungimii de segmentare a stolonilor asupra productiei de herba si
ulei volatil.[1].
12
___________________________________________________________________________
Cu cat stolonii sunt mai mici, scade densitatea si productia de herba si ulei
volatil. Paun E. 1988, arata ca stolonii de 20-27cm, realizeaza productii similare
cu cei nesegmentati si reprezinta un deosebit avantaj la plantarea mecanizata.
13
___________________________________________________________________________
4. SCHEME TEHNOLOGICE DE RECOLTARE

MEDICINALE SI AROMATICE UTILIZATE
PLANTELOR
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a mugurilor de plante

medicinale sub forma de vrac
Mugurii- se culeg cu mana, unul cate unul, cautandu-i pe cei de marime
corespunzatoare si verificand sa nu fie deschisi.
Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n schemele
tehnologice din fig.5.
Adunat
Cu
unelte
speciale
Incarcare
Vrac sau in
saci in
mijloace de
transport
Transport
Mijloace de
transport auto
sau agricole
Fig.5 Schema tehnologica pentru tehnologia de recoltat muguri de plante

medicinale
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a scoartei de plante
Scoarta -se recolteaza primavara, dupa inceperea circulatiei sevei,
deoarece in aceasta perioada se desprinde mai usor. De obicei scoarta se
recolteaza de pe ramurile si tulpinile plantelor de cel putin 3 ani, prin incizii
circulare practicate la distante de 20-30 cm si apoi longitudinal.
14
___________________________________________________________________________
Delimitat inele
de scoarta
Cu unelte
speciale
Incarcare
Transport
Vrac sau in saci in

mijloace de
transport
Mijloace de
transport auto sau
agricole
Fig.6 Schema tehnologica pentru recoltat scoarta de plante medicinale

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a frunzelor de plante
Frunzele -se recolteaza manual, una cate una sau prin strujire numai pe
timp frumos si uscat. In general momentul optim se considera a fi perioada de
dinainte si pe durata infloririi plantei. Se urmareste recoltarea frunzelor ajunse la
maturitate, intregi, neatacate de boli si daunatori si in vegetatie.
15
___________________________________________________________________________
Recolt
at
Incarc
are
Transp
ort
Frunza cu
frunza
Cu
unelte
spciale
Vrac sau in
saci in
mijloace de
transport
Mijloace de
transport
auto sau
agricole
Strunjire
Fig.7- Schema tehnologica pentru recoltat frunze de plante medicinale in vrac

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a ierbei(herba) de plante
Iarba -se recolteaza in special in perioada de inflorire a plantei. De la
speciile anuale se colecteaza toata partea aeriana, iar de la cele perene iarba va fi
taiata deasupra partii lignificate. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt
prezentate n schemele tehnologice din fig.8.
16
___________________________________________________________________________
Cosit
Incarcat
Transpor
t
Cositoare cu degete
Remorca
autoincarcatoare de
furaje
Remorca
autoincarcatoare de
furaje
Cositoare cu aparat
de taiere cu elem.
rotative
Cositoare cu dublu
cutit
Echipamente
speciale de incarcat
Mijloace de
transport auto sau
agricole
Vindrover fara valturi

de strivire
Fig.8 Schema thnologica pentru tehnologia de recoltat iarba de

plante medicinale in vrac
La recoltarea cu cositorile cu aparat de taiere cu elemente rotative se va
regla inaltimea de taiere astfel incat sa nu se infesteze plantele taiate cu pamant.
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a florilor de plante
Florile- se recolteaza la un anumit stadiu de imbobocire, determinat in
functie de nivelul de principii active acumulate.
tehnologice din fig.9
17
___________________________________________________________________________
Adunat
flori
Incarcat
at
Transpo
rt
flori
Direct in
buncarul de
alimentare
Direct cu
masina de
recoltat
Mecanizat,
masini de
recoltare
Vrac sau in saci

in mijloace de
transport
Mijloace de
transport auto sau
agricole
Fig.9- Schema tehnologica pentru recoltat flori de plante medicinale in vrac
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a semintelor de plante

Semintele -se recolteaza la maturitatea deplina, moment recunoscut dupa
culoare si forma. Operaiile efectuate n cadrul tehnologiilor sunt prezentate n
schemele tehnologice din fig.10.
18
___________________________________________________________________________
Recoltat
seminte
Incarcat
Mecanizat,
direct din
lan
Direct in
Recoltare
selctiva +
treierat cu
combina la
stationar
Transport
Direct cu
combina
buncarul masinii
Incarcare directa in
mijloace de
transport
Mijloace de transport
auto sau agricole
(tractor+remorca)
Taiat complet +
treierat la
stationar cu
combina
Fig.10- Schema tehnologica pentru recoltat samanta de plante medicinale

in vrac
Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a radacinilor, stolonilor,

rizomilor, bulbilor, tuberculi de plante medicinale sub forma de vrac
Radacinile, stolonii, rizomii, bulbii, tuberculii -se recolteaza toamna la
sfarsitul perioadei de vegetatie, cand sunt mai bogate in principii active sau
primavara, inainte de intrare in vegetatie. Operaiile efectuate n cadrul
tehnologiilor sunt prezentate n schemele tehnologice din fig.11.
19
___________________________________________________________________________
Recoltat
Incarcar
e
Transpo
rt
Plug fara
cormana sau
dislocatoare
Mecaniza
t
Masina de scos
rizomi sau
dislocatoare
Direct sau cu
echipamente
speciale
Mijloace auto
sau agricole
de transport
Masina de scos
stoloni
Masina de scos
bulbi
Fig.11- Schema tehnologica de recoltat radacini, stoloni, rizomi, bulbi si tuberculi

de plante medicinale in vrac
20
___________________________________________________________________________
5. CERINE AGROTEHNICE DE EXPLOATARE

Principalele cerine agro-tehnice impuse culturilor si echipamentelor la
recoltare
pentru mecanizarea lucrrilor din cadrul tehnologiilor pentru
recoltarea, i transportul plantelor medicinale si aromatice sunt urmtoarele:
suprafata care se recolteaz s fie bine nivelat, curata de muuroaie, de
vegetaie lemnoas, cioate, pietre i alte obstacole sau corpuri strine;
condiii agrometeorologice normale n timpul lucrului (umiditatea normal a
solului, lipsa precipitaiilor, etc.);
organele de lucru ale mainilor, echipamentelor tehnice i tractoarelor de
agregare s nu antreneze sau s murdreasc cu pmnt plantele medicinale;
roile mainilor de recoltat, ale echipamentelor tehnice i tractoarelor de
agregare sau ale celor de transport s nu calce lanul nerecoltat sau plantele
lsate pe sol n brazd continu;
n procesul de lucru echipamentele s copieze denivelrile terenului pe
limea i pe direcia de lucru;
s nu produc tocarea suplimentar a plantelor (fragmente cu lungimea sub
10 cm), procentul maxim admis fiind 1%;
sa nu se preseze plantele in mijlocul de transport;
sa nu se infesteze cu impuritati plantele recoltate (pamant).
21
___________________________________________________________________________
6. TEHNICI /TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELOR

MEDICINALE CULTIVATE IN ZONA CALARASI-SILISTRA
Pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice se folosesc tehnologii
adecvate fiecarei culturi, in functie de tehnologia de cultivare, de organele
plantelor care se recolteaza si de dotarea tehnica existenta.
o ANGHINARE (Cynara scolymus) .(fig.12 )
Anghinarea este o planta perena, erbacee de la care se recolteaza frunzele
pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturilor.
Fig.12-Anghinare
Epoca de recoltare
Momentul optim de recoltare a frunzelor se apreciaza dupa marimea si
culoarea lor. Frunzele trebuie sa aib lungimea de cel putin 35-40 cm [5] , cand
petiolul si nervura principala sunt fragede. Frunzele ajunse la maturitatea tehnica
au culoarea verde, spre deosebire de cele tinere din mijlocul rozetei care sunt
verzi-argintii.
Pentru a obtine o productie de frunze bogata in principii active, recoltarea
se face in zile insorite, dupa ce s-a ridicat roua.
Recoltarea antodiilor inflorecente in loturile semincere se face esalonat pe
masura maturarii semintelor fiind marcat de desprinderea din inflorescenta a
primelor seminte impreuna cu papusul (praful) lor.
22
___________________________________________________________________________
Modul de recoltare
Operatia de recoltare se face prin taierea frunzelor de la exteriorul rozetei
cu scule specializate. Frunzele tinere mici, din mijlocul rozetei care asigura
recolta urmatoare nu se recolteaza. Frunzele recoltate se pun in cosuri care se
descarca in remorci auto, remorci agricole sau motocare, transportandu-se
imediat la locul de uscare. In cursul vegetatiei se fac 3-5 recoltari de frunze.
In loturile semincere se recolteaza cel mult o singura data frunzele in anul
I de vegetatie. Recoltarea inflorescentelor se face in anul al II-lea de vegetatie
prin taiere scule specializate, uscarea lor pe platforme sau prelate, apoi se treiera
cu batozele sau combina de recoltat cereale la stationar, dupa care se
conditioneaza si se pun in saci. [6]
Productia
Productia de frunze proaspete realizata este in medie 120-150 q/ha,
ajungand pana la 200-350 q/ha. [6]
In loturile semincere de anghinare, productia este de cca. 6-8 q/ha seminte. [1]
o ARMURARIU (Silybum marianum),(fig.13)
Armurariu este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza samanta.
Fig.13-Armurariu
Epoca de recoltare
De la armurariu se recolteaza semintele cu ajutorul combinei reglata
corespunzator. Se recolteaza in perioada cand 80% din antodii sunt uscate, insa
inainte ca acestea sa elibereze samanta, care datorita prezentei papusului este
usor imprastiata. Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. [7]
23
___________________________________________________________________________
Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase(fig.14): turatia

batator =950 min-1, distanta intre batator si contrabatator= 15-20 cm; la iesire
10-15 cm; sita cu ochiuri rotunde =4 cm; ventilator la minim.
Fig.14-Combina de recoltat cereale paioase

Productia de seminte este in medie 600-1200 kg/ha. [7]
o CICOARE (Chihorium intybus)(fig.15)
Cicoarea este o planta perena de la care se recolteaza radacina si herba
pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura.
Cicoarea, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi
fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in
zonele montane joase. Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna
octombie, inceputul lunii noiembrie.
Fig.15-Cicoare
24
___________________________________________________________________________
Epoca de recoltare
Partile aeriene de la cicoare, se recolteaza in prima parte a perioadei de
inflorire, in lunile iulie- august, cind
tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate
superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza in
luna noiembrie.
Modul de recoltare
Partea aeriana (herba)-se recolteaza cu cositori mecanice cu dublu cutit
(fig.16), vindrover fara valt de strivire (fig.17) sau combina tractata de furaje
(fig.18).
Fig.16- Cositoare cu dublu cutit
Fig17 -Vindrover tractat
Fig18- Combina tractata de

furaje
Dupa recoltare, herba se ridica de pe sol cu remorci autoincarcatoare
(fig.19) sau se incarca imediat in remorci agricole (fig.20) si se transporta la
locul de uscare sau distilare.
25
___________________________________________________________________________
Fig.19-Remorca autoincarcatoare
Fig.20-Remorca agricola
Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu

cazmaua. Dupa culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se
despica pe lungime si se pune la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat si
calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si
se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie. Pe suprafete mari
radacinile se scoat cu dislocator de radacinoase (fig.21), combina de recoltat
cartofi CRC-1(FIG.22) sau masina de scos rizomi (fig.23).
a)-in lucru
b)-rizomi dislocati
Fig.21-Dislocator de radacinoase
Fig.22-Combina de recoltat cartofi CRC-1
26
Fig.23- Maina de scos ceapa MSC-2P
___________________________________________________________________________
Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase (fig.14): turatia

batator =550-650min-1, distanta intre batator si contrabatator= 8 cm; la iesire 1
cm; sita cu ochiuri rotunde =2,5cm; ventilator la minim
o CIMBRUL DE GRDINA (Satureja hortensis)(fig.24)
Cimbru de gradina este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza
partea aeriana pentru procesare si samanta pentru infiintare cultura.
Fig.24-Cimbru de gradina
Epoca de recoltare
Studiul dinamicii continutului in ulei volatil in decursul perioadei de
vegetatie a dus la concluzia ca aceasta atinge valori maxime in perioada
infloririi.
Timolul, unul din cei doi componenti principali ai uleiului volatil, se
acumuleaza la un nivel ridicat pana la faza de inflorire, in timp ce concentratia
terpenelor se reduc. Productia de ulei volatil, realizata pe seama productiei de
herba si a continutului in ulei volatil, atinge valori maxime in timpul infloririi.
In cazul in care suprafata care urmeaza a fi recoltata este mare (de ordinul
hectarelor), se recomanda ca recoltarea sa inceapa cand 50-60% din plante au
inflorit, pentru ca intreaga suprafata sa se incadreza in epoca optima de
recoltare.
Cimbru de gradina destinat producerii de samanta se recolteaza in faza in
care la 70% din inflorescente, semintele au ajuns la maturitatea fiziologica si
prezinta o culoare caracteristica. [8]
27
___________________________________________________________________________
Modul de recoltare
Recoltarea partii aeriene(herba)- se poate face manual cu secera, in
cazul unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16), vindrovere
fara valturi de strivire (fig.17), daca suprafata este de ordinul a zeci de hectare,
taiera facandu-se la inaltimea de 5-7cm de la sol sau cu masini specializate de
taiat si incarcat herba (fig.25).
Fig.25- BONINO SPECIAL-Italia

Samanta se recolteaza cu combina de cereale (fig.14) reglata
corespunzator.
Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este
de 20-30q/ha. [8] In loturile semincere de cimbru de gradina, se realizeaza 300500 kg/ha nucule. [1]
o CRAITE (Tagetes patula L.) (fig.26)
Craitele sunt plante anuale, de la care se recolteaza florile fara receptacul
pentru procesare si semintele pentru infiintarea culturii.
28
___________________________________________________________________________
Fig.26-Craite
Epoca de recoltare
Momentul optim de recoltare a materiei prime vegetale (inflorescente),
este la deschiderea completa a florilor ligulate, cand inflorescentele au diametrul
de 2-2,5 cm, respectiv din iunie si pana in septembrie de 4-6 ori.
Recoltarea se face pe timp frumos, cand s-a ridicat roua, de preferat
dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd inflorestenta si se recolteaza cu
dificultate.
Pentru obtinerea de seminte, plantele se recolteaza la maturitatea deplina.
[1]
Modul de recoltare
Inflorescentele recoltate semimecanizat cu scule specializate(fig.27), se se
transporta la locul de uscare, unde li se scot florile marginale si cele tubuloase
pentru a fi puse la uscat, indeparandu-se receptaculul, precum si celelalte
impuritati sau corpuri straine
29
___________________________________________________________________________
Fig.27-Dispozitivul de recoltat galbenele si craite[10]

La recoltare, se vor lua masuri de echipare corespunzatoare a
culegatorilor, pentru a impiedica femomenul de alergie in contact cu planta.
Recoltarea plantelor semincere se face secvential, intai taindu-se florile
ajunse la maturitate cu secera sau unelte specializate, lasate sa se usuce si apoi
treierate la stationar cu batoza sau combinele de cereale reglate
corespunzator.(fig.14)
Productia
In mod curent productiile de flori ligulate proaspete pot fi de 40-50 q/ha,
dar pot ajunge si la 60-80 q/ha. [1]
Productia de samanta medie este de 4-6 q samanta/ha, dar in culturile
reusite se obtine si 8-10 q samanta/ha. [1]
30
___________________________________________________________________________
o GLBENELE (Calendula officinalis) (fig.28)

Galbenele sunt plante anuale sau bienale, de la care se recolteaza florile
pentru procesare si semintele pentru infintarea culturii.
Fig.28 Galbenele
Epoca de recoltare
Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori
ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Se recolteaza
florile ligulate de la antodiile deschise sau antodiile intregi, pe timp insorit, de
indata ce s-a ridicat roua, pana seara.
Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor (au
culoarea cafenie si se desprind usor din inflorescenta). [11]
Modul de recoltare
Florile ligulate si antodiile se culeg cu scule specializate (fig.25), la
inceput, la intervale de 2-3 zile, apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat,
cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente.
In Bulgaria se recolteaza si herba de Calendula officinalis (plante intregi
inflorite) [11] .
Culturile semincere se recolteaza la maturitatea deplina a semintelor, cu
combina de cereale (fig.14), sau cu scule specializate, urmand sa se treiere dupa
uscare.
Productia
De pe un ha se realizeaza productii medii de 15-30q flori ligulate in stare
proaspete sau 40-90q inflorescente proaspete.
In loturile semincere de galbenele, productia este de cca.6-8 q/ha seminte.
[11]
o ISOP (Hyssopus officinalis) (fig.29)
31
___________________________________________________________________________
Isopul este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza partea

aeriana.
Fig.29-Isop
Epoca de recoltare
Masa vegetala folosita in scopuri medicinale se va recolta inaintea
infloritului, iar cea care urmeaza a fi prelucrata pentru obtinerea uleiului volatil
se va recolta la inceputul infloritului. Se recomanda efectuarea in timp optim a
recoltarii, deoarece plantele puternic indesite, mai ales cele din anul al II-lea si
urmatorii pierd repede frunzele, cea ce va diminua productia. Recoltarea va
incepe dimineata dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, linistit si calduros.
Modul de recoltare
Recoltarea se poate face semimecanizat cu scule specializate, in cazul
unor suprafete mici si mecanic cu cositori mecamice (fig.16) sau vindrovere
(fig.17) daca suprafata de recoltat este de ordinul a zeci de hectare, taiera
facandu-se la inaltimea de 5-7 cm de la sol pentru plantele din primul an si la 12 cm deasupra nivelului de taiere anterior. [12]
Productia de herba proaspata este de 100-150 q/ha, iar cea uscata, este de
30 q/ha. In loturile semincere de isop, se realizeaza 300-600 kg/ha nucule. [1]
32
___________________________________________________________________________
o LEVANTICA (Lavandula angustifolia) (fig.30)

Levantica este o planta perena, un subarbust, de la care se recolteaza
florile cu partea aeriana pentru procesare si seminte pentru infiintarea culturii.
Fig.30-Lavanda
Epoca de recoltare
Recoltarea se face pe vreme uscata si senina. Este bine sa inceapa cand
cca. 50% din flori au inflorit si sunt putine flori vestejite.[13]
Plantele destinate producerii de samanta se recolteaza cand fructele ajung la
maturitate pe majoritatea inflorescentelor.
Modul de recoltare
De la levantica se recolteaza florile pentru distilare.
Inflorescentele se taie cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe
1 rand cu buncar propriu de colectare a herbei taiate (fig.31), echipamente
specializate de recoltat lavanda pe 1 rand prevazut cu toba de tocare a herbei
(fig.32), echipamente pe 2 randuri (fig.33) sau pe 3 randuri (fig.34) ce pot fi
atasate la combinele de recoltat furaje. Taiere se face cu cel mult 10 cm de tija
sub ultimul verticil. Dupa taiere, herba care se toaca se incarca direct in remorci
agricole si se traqnsporta imediat la locul de uscare sau la distilarie.
33
___________________________________________________________________________
Fig.31-Echipament specializat de recoltat lavanda fara toba de

tocare[14]
Fig.32-Echipament specializat de recoltat lavanda cu toba de tocare [14]
b) in transport culegtoarele
laterale ridicate
Fig.33-Echipament de recoltat lavanda pe 2 randuri [14]
a )in lucru
34
___________________________________________________________________________
Fig.34-Echipament de recoltat lavanda pe 3 randuri [14]

Productia
Productia de inflorescente proaspete in primii 2-3 ani este in medie 2-3
t/ha, In loturile semincere se realizeaza o productie de 300-400 kg/ha nucule.
.[1]
o MENTA (Mentha piperita) (fig.35)
Menta este o planta anuala, erbacee de la care se recolteaza partea aeriana
si stolonii.
Fig.35-Menta
35
___________________________________________________________________________
Epoca de recoltare
Masa vegetala folosita pentru extractia de ulei volatil se va recolta in faza
cand plantele sunt inflorite 50-75%. Recoltarea frunzelor pentru industria
ceaiurilor se face in doua etape cand frunzelor au lungimea de 5-6 cm. In toate
cazurile, recoltatul mentei se va executa intre orele 10-14, pe vreme calda,
linistita, uscata si insorita. [15]
Modul de recoltare
Recoltarea intregii mase vegetative (herba)- se poate face mecanic cu
cositori mecamice (fig.16), vindrovere fara valturi de strivire (fig.17), sau cu
masini specializate (fig.36) care taie, incarca in buncarul propriu si descarca in
mijloacele de transport, in vederea trimiterii imediata la uscatorii sau distilare.
a)-in lucru
b)-incarcare in buncar a herbei taiate
c)-descarcarea herbei taiate

in remorca agricola
Fig.36-Masina de recoltat herba de menta FR100 [16]-fabricata de firma
DE PIETRI Italia
Recoltarea stolonilor - se face toamna cu ajutorul plugului fara cormana,

a masinilor de scos bulbi si tuberculi realizate in Romania sau de catre alte firme
36
___________________________________________________________________________
din strainatate cum sunt: masina de scos cartofi MRC-1 (fig.22), masina de scos
ceapa MSC-2P (fig.23), maina de scos ceapa WR 135-180 (fig.37), maina de
scos ceapa AAO(fig.38), masina de scos rizomi de miscanthus MRM.(fig.39) si
masina de scos stoloni de menta (fig. 40).
Fig. 37- Maina WR 135-180 [17], fabricat de firma Asa Lift (Danemarca)
Fig. 38- Maina AAO [18], fabricat de firma Simon (Frana)
37
___________________________________________________________________________
Fig.39-Masina de scos rizomi de

stoloni miscanthus MRM
Fig.40- Masina de scos

de menta
Productia -de herba proaspata este de 10-20 t/ha, respectiv 2,5-3t/ha

herba uscata, sau 1-1,3 t/ha frunze uscate. [1]
o MUSTAR ALB (Sinapis alba) (fig.41)
Mustarul alb este o planta anuala, erbacee, de la care se recolteaza
samanta.
Fig.41- Mustar alb

Epoca de recoltare
Epoca optima este situata in faza maturizarii depline a semintelor, care se
coloreaza in galben-auriu, intraga planta fiind de culoare galbena. Aceasta epoca
este recomandata in cazul in care cultura se recolteaza cu combina de cereale.
Daca recoltarea se face in doua faze, se va incepe mai devreme de epoca
indicata, prin taiere cu cositoarea si se va treiera pe brazda cu combina.
38
___________________________________________________________________________
Modul de recoltare
Recoltarea direct din lan -se face cu combina de recoltat cereale (fig.14).
La recoltare trebuie sa se acorde atentie mare reglarii combinei, pentru a reduce
cat mai mult pierderile prin scuturare sau prin ramanerea fructelor in resturile de
tulpini.
Recoltatul in doua faze- impune folosirea vindroverului sau a masinii de
recoltat mazare cu cutit, care lasa plantele taiate in brazda. Taierea tulpinilor
trebuie facuta cat mai sus posibil. Dupa uscarea fructelor, plantele de mustar vor
fi treierate cu combina pregatita cu pick-up.
Productia
Se realizeaza o productie de 15-20 q/ha seminte. [1]
o PATLAGINA (Plantago lanceolata) ( fig.42)
Patlagina -este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza frunzele
pentru procesare si samanata pentru infiintarea culturii.
Fig.42-Patlagina
Epoca de recoltare
Frunzele de patlagina, se recolteaza inainte de aparitia tijelor florare, cand
au ajuns la maturitate tehnica, avand lungimea de 12-14 cm. Calendaristic,
recoltarea incepe in luna mai si se repeta de 3-4 ori in decursul unei veri.
39
___________________________________________________________________________
Modul de recoltare
De la patlagina se recolteaza frunzele si
semintele.
Recoltarea frunzelor se face cu scule specializate, pe timp frumos, dupa
ce s-a ridicat roua, ducandu-se cat mai repede la uscare.
Semintele de patlagina se recolteaza in al doilea an de vegetatie, cand
70% din inflorescente s-au brunificat si semintele au culoarea specifica speciei
[19]
Inflorescentele se taie cu secera, se usuca pe platforme betonate, se treiera
la stationar cu combina de cereale, iar samanta se conditioneaza.
Productia
Productia de frunze proaspete este in medie 10-12 t/ha. In loturile
semincere de patlagina, productia este de cca. 3-4 q/ha samanta. [1]
o ROINIA (Melissa officinalis) (fig.43)
Roinita este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza masa vegetativa
pentru procesare si samanta pentru infiintarea culturii.
Fig.43-Roinita
Epoca de recoltare
La plantatiile realizate prin samanta se obtin doua recolte. Epoca optima
de recoltare este la sfarsitul butonizarii si aparitia primelor flori deschise. Prima
recolta se obtine de regula in luna iunie, iar a II-a in octombrie. Intotdeauna se
va recolta pe timp insorit, calduros si fara vant, dupa ce s-a ridicat roua. Masa
vegetativa recoltata se va transporta imediat sub soproane pentru defoliere, in
cazul obtinerii de frunze, sau se va pune la uscat.
40
___________________________________________________________________________
Modul de recoltare
O plantaie bine ngrijit dureaz 5-6 ani i chiar mai mult. n primul an
producia la hectar este mic i se recolteaz la sfritul verii. ncepnd cu al
doilea an se obin dou recolte anual: prima n luna iunie-iulie i a doua n
august- septembrie. Recoltarea se face pe timp uscat, dimineaa, dup ce s-a luat
roua, nainte de nflorire. nainte de recoltare cultura se plivete de nuruieni.
Plantele se taie deasupra pmntului la o nlime de 10 cm, apoi se ndeprteaz
frunzele ptate i nglbenite. Frunzele se recolteaz fie culegndu-le una cte
una, fie prin strujire. Vrfurile i rmurelele se vor pune separat pentru a nu se
amesteca cu frunzele. Recoltarea intregii mase vegetative se poate face manual
cu secera si numai culturile curate de buruieni se pot recolta cu orice tip de
cositoare la 10 cm de sol. Defolierea plantelor pentru productia de frunze se va
realiza numai pe plantele proaspat recoltate, deoarece cele ofilite se defoliaza
foarte greu.
Plantele destinate producerii materialului de semanat (seminte), se
recolteaza prin taierea inflorescentelor, care se usuca, se treiera la stationar cu
combina de cereale, se conditioneaza si se pastreaza in saci. . [20]
Productia medie este de 4-5 t/ha frunze verzi (1-1,5 t/ha frunze uscate) si
15-18 t/ha herba proaspata (3-4 t/ha herba uscata).
In loturile semincere de Melissa officinalis, productia este de cca. 4 q/ha
nucule. [1]
o SALVIA (Salvia officinalis) (fig.44)
Salvia este o planta perena, semilemnoasa, de origine mediteraneana, de
la care se recolteaza partea aeriana pentru procesare si semintele pentru
infiintarea culturii.
Fig. 44-Salvia
41
___________________________________________________________________________
Epoca de recoltare
Frunzele de salvie, ajung la maturitatea tehnica in faza de butonizare
(Staikov si Stoianka Ilieva, 19610), care este considerata a fi faza optima de
recoltare a frunzelor, cand continutul de ulei volatil atinge valorile cele mai
ridicate. Recoltarea se face in zile
senine si in orele cu insolatie maxima (11-15). In primul an de vegetatie se
obtine o singura recolta de frunze in luna septembrie, iar in anii urmatori se
realizeaza 2-3 recolte (Astadjov si colab.,1980).
La salvie se pot recolta nu numai frunzele sau lastarii destinati pentru
preparate farmaceutice, ci si planta intreaga pentru distilare, la inflorirea deplina.
Se recomanda sa nu se recolteze frunzele in culturile semincere, pana la
recoltarea semintelor. [20]
Recoltarea culturilor semincere se face din anul doi de vegetatie, cand
incepe uscarea caliciului florilor inferioare, iar o parte din seminte au culoarea
inchisa. Daca se intarzie exista pericolul scuturarii semintelor.
Modul de recoltare
Frunzele se recolteaza manual sau prin taiere cu cutitul si se aseaza in
cosuri, fara sa se preseze, lastarii se taie cu secera, iar plantele intregi se
recolteaza cu combina de recoltat furaje (fig.18), cu masa de taiere reglata la
inaltimea de 10-15 cm de la sol. [20] sau cu masina de recoltat herba de plante
medicinale si aromatice FR100 (fig.35)
Culturile semincere se recolteaza cu secera, taindu-se portiunea de tulpina
pe care sunt dispuse inflorescentele, se usuca si se treiera la stationar cu combina
de cereale, iar semintele se conditioneaza si se pastreaza in saci.
Productia de frunze uscate este de 3-6 q/ha, in primul an de fabricatie, iar
in al doilea si urmatorii, este de 10-14 q/hq. Cea de herba uscata, este de 2030 q/ha. In loturile semincere de salvie, se realizeaza 200-500 kg/ha nucule.
[1]
42
___________________________________________________________________________
o OVRF (Origanum vulgare) (fig.45)

ovrf este o specie perena, erbacee, de la care se recolteaza partea aeriana.
Fig.45-Sovarf
Epoca de recoltare
Se recolteaza in timpul infloririi (iulie-august). [1]
Modul de recoltare
Recoltarea se poate face manual cu secera, sub locul de ramificatie,
cuprinzand ramuri, cu frunze si inflorescente. [1]
Planta se poate pstra n frigider cam 3 zile, ns frunzele proaspete se pot
congela, rezistnd astfel 1 an.
o VALERIANA (Valeriana officinalis) (fig.46)
Valeriana este o planta perena, erbacee, de la care se recolteaza radacina
si semintele.
Fig.46-Valeriana
43
___________________________________________________________________________
Epoca de recoltare
Pentru producerea de radacini, valeriana, se mentine in cultura numai in
primul an de vegetatie.
Modul de recoltare
Recoltarea radacinei consta in operatia de dislocare, de scuturare a
pamantului, de strangere in gramezi si de decoletare a frunzelor.
Dislocarea se efectuiaza cu plugurile fara cormana, dislocatoare de
radacinoas(fig.21) sau cu combina de scos cartofi CRC-1.(fig.22) Decoletarea
rozetei de frunze se face cu ajutorul unor cutite mai mari .
Operatia obligatorie o constituie spalarea radacinilor, imediat dupa
recoltare. Radacinile spalate se aseaza in straturi de 8-12 cm grosime pentru a
se zvanta.
Semintele de valeriana se formeaza in al doilea an de vegetatie, se
maturizeaza esalonat si se scutura foarte usor din inflorescenta recoltandu-se in
mai multe etape. Pe masura ce semintele ajung la maturitate (cand 20% din
seminte a aparut puful si au culoarea galben-brun). Se recomanda scuturarea
inflorescentelor in cosuri captusite cu tifon sau hartie, de cateva ori, apoi taierea
inflorescentelor cu secera, dimineata, pe roua, asezarea lor pe platforme
acoperite, pentru maturizarea restului semintelor si treierarea cu batoza sau
combina (reglarea vantului trebuie sa se faca cu atentie). [20]
Productia
Productia de radacini uscate si rizomi este in medie 10-15 q/ha. In loturile
semincere de valeriana, productia este de cca. 3-5 q/ha. [1]
44
___________________________________________________________________________
7. CONCLUZII
Recoltarea PMA, reprezinta prima etapa in prelucrarea primara a produsului
vegetal;
Plantele medicinale si aromatice, pot fi obtinute din flora spontana si culturi;
Recoltarea PMA se face manual si mecanizat;
Conditiile de recoltare a PMA, depind de caracteristicile meteorologice ale
perioadei de recoltare (vreme calda, fara precipitatii), momentul de vegetatie
in care planta are cel mai bun potential productiv si calitativ;
Organele ce pot fi recoltate de la PMA, sunt: muguri, scoarta, frunza, iarba,
florile, samanta, radacina, stoloni, rizomi, bulbi, si tuberculi;
Conditiile de calitate a PMA se refera la: caracterizarea biomorfologica si
botanica a speciilor, caracterizarea chimica a PMA;
Factorii ce influienteaza cresterea productiei de PMA: tipul si cantitatea de
ingrasaminte chimice folosite, planta premergatoare dupa care se seamana,
epoca de semanat, distanta de semanat intre randuri si intre plante pe rand,
norma de samanta lungimea stolonilor si rizomilor folositi la plantare;
Pentru mecanizarea lucrarilor de infiintare a culturilor si recoltare se folosesc
utilaje agricole universale cat si unele specifice recoltarii PMA.
45
___________________________________________________________________________
8. ANEXA. FISE TEHNICE ALE UTILAJELOR DE RECOLTARE A

PLANTELOR MEDICINALE CULTIVATE IN ZONA CALARASISILISTRA:
a) -Utilaje agricole universale
Combina de recoltat cartofi-CRC-1
Masina de recoltat ceapa-MRCU-1,2
Combina tractata de furaje-CTF-2,1
Cositoare purtata pentru furaje-CPF-1,5M
Vindrover tractat pentru furaje-FC 250
Remorca autoincarcatoare de furaje-PROF1
Remorca agricol biax pentru transport universal- R7
Combina de recoltat cereale paioase-DROPIA
b) -Utilaje speciale de recoltat plantelor medicinale si aromatice
Masina de recoltat stoloni de menta-MRSM-1
Masina de recoltat rizomi de miscanthum- MRM
Masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice-FR100
Culegator de recoltat plante medicinale si aromatice- HT-Kuma
Culegator de recoltat plante medicinale si aromatice- HT-KumaP
Echipament de recoltat lavanda-CLIER-3
Echipament de recoltat lavanda-CLIER-1
Masina de recoltat lavanda-NB2005V
Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite
46
___________________________________________________________________________
COMBINA DE RECOLTAT CEREALE PAIOASE

-DROPIA-
Domeniul de utilizare
Combina de recoltat cereale paioase ,,Dropia-se foloseste la recoltarea
semintelor de plante medicinale direct din lan sau la stationar
Caracteristici tehnice
Tipul masiniiautopropulsata
Turatia batatorului min-1...460-1200
Comanda variator turatie......electrohidraulic
Suprafata contrabatator m2....0,67
Distanta batator-contrabatator, mm..reglabila :1-30
Turatie ventilator centrifugal, min-1635-1088
Sita superioara....reglabila, tip Closz
Sita inferioara...... interschimbabila cu ochiuri 2- 16mm
47
___________________________________________________________________________
MASINA DE RECOLTAT HERBA DE PLANTE MEDICINALE SI

AROMATICE
-FR100-
Maina FR 100 este un nou model de masina de recoltat pentru recoltarea
de legume i plante medicinale: cum ar fi: patrunjel, busuioc, spanac, salat,
salvie, urzica, ment, levanic, etc
Motor ........John Deere 4045
Putere maxima, Kw (CP)...74 (100)
Transmisie...hydrostatic Sauer Danfoss cu 2 viteze
Punte fa ..directoare (55)
Punte spate .fixa cu reductor central
Traciune4 roi motrice
Aparatul de tiere ....cu dublu cuit, acionat
hidraulic
Limea de lucru, m..2,05
Ridictorulcu degete escamotabile, banda de
cauciuc, cu dispozitiv automat de deplasare a
produsului recoltat
48
___________________________________________________________________________
Podea buncr .cu 2 lanuri, ce asigur micarea

continua a materialului, acionate printr-un reductor
de la un motor hidraulic
Viteza km/h.......0-20 / 0-35 , prin comand electric
Lungime max., m.7,40
Lime max. m.2,40
Ampatament, m2,59
Inlime max., m..3,40
Masa cu buncarul gol, kg.4650
MASINA DE RECOLTAT RIZOMI DE MISCANTHUN

-MRM-
Echipamentul execut operaia de dislocare a rizomilor de cicoare din
masa de sol i separarea acestora de pmnt.
- Tipul echipamentului.....................purtat
- Puterea tractorului din agregat, CP.....70...80
- Limea de lucru, m
...1,2
- Adncimea de lucru, cm........max. 25
- Modul de acionare a transportorului de separare....hidraulic
- Dimensiuni de gabarit, mm
49
___________________________________________________________________________
- Lime.2090
- Lungime..1590
- nlime...1395
- Garda la sol, mm...350
- Masa, kg....565
COMBINA TRACTATA DE FURAJE

-CTF-2,1-
Combina tractata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei de
plante medicinale si aromatice in perioada optima
- Tipul masinii............tractata
- Puterea tractorului din agregat, CP.....65
- Limea de lucru, m
....2,1
- Viteza de lucru, km/h....4-6
- Masa, kg..2500
-Capacitatea de lucru, t/h..12-16
50
___________________________________________________________________________
COSITOARE PURTATA PENTRU FURAJE

-CPTF-1,5M-
Cositoarea purtata pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei de
plante medicinale si aromatice in perioada optima
- Tipul masinii..purtata
- Puterea tractorului din agregat, CP .45
- Limea de lucru, m
....1,5
-Tipul aparatului de taiere..cu dublu cutit
-Pasul lamelor taietoare, mm.....76,2
-Cursa cutitelor, mm..38,1
- N r. curse duble la cutite, c.d./min......1140
- Viteza de lucru, km/h.10
- Masa, kg...165
-Capacitatea de lucru, ha/h...1,2
-Consum de combustibil, l/ha....2-2,5
-Inaltimea de taiere,mm........40-50
51
___________________________________________________________________________
VINDROVER TRACTAT PENTRU FURAJE

- FC-250-
Vindroverul tractat pentru furaje execut recoltarea mecanizata a herbei
de plante medicinale si aromatice in perioada optima
- Tipul masinii....tractat
- Puterea tractorului din agregat, CP .65
- Limea de lucru, m.......2,5
- Inaltimea de taiere, mm.30-80
- Latimea brazdei.m...0,7-1,6
- Masa, kg....165
-Capacitatea de lucru, ha/h.....1,5-1,8
-Latimea in transport,m ....2,5
52
___________________________________________________________________________
COMBINA DE RECOLTAT CARTOFI

-CRC-1-
Combina de recoltat cartofi execut recoltarea mecanizata a radacinilor si
stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima
- Tipul masinii..tractata
- Puterea tractorului din agregat, CP.......65
-Distanta intre randuri, cm.70-75
-Adancimea de dislocare, cm .....25
- Viteza de lucru, km/h.......10
- Masa, kg.........165
-Capacitatea de lucru, ha/h............10, 1-0, 25
53
___________________________________________________________________________
MASINA DE RECOLTAT CEAPA

-MRCU-1,2-
Masina de recoltat ceapa execut recoltarea mecanizata a radacinilor si
stolonilor plantelor medicinale si aromatice in perioada optima.
-Tipul ........................................................................................... .............purtata;
- Tractorul folosit....................................................................... .................U650
-Latimea de lucru, m.....................................................................................1,2
-Amplitudinea vibratiilor, mm.......................................................................25
-Masa, kg......................................................................................................810
-Viteza de transport, km/h.......................................................................max.15
-Adancimea de lucru, mm.............................................................................150
-Viteza de lucru, km/h....................................................................................3,7
-Capacitate de lucru, ha/zi................................................................................3
54
___________________________________________________________________________
REMORCA AUTONCRCTOARE DE FURAJE

-PROF1-
Remorca autoncrctoare de furaje PROF1, n agregat cu tractoarele cu
puterea de 50 CP pe roi, este destinat pentru adunatul din brazd al furajelor
ierboase, ncrcatul, transportul i descrcatul acestora.
- Tipul remorcii ........................................................................... .monoax, tractat
- Tractorul folosit....................................................................... .min 50 CP pe roji
- Sarcina util, t.................................................................................................4
- Dimensiuni de gabarit,cca:
- Lungime, m ..........................................................................................7,33
- nlime:
- cu suprastructura pliat, m......................................................2,300
- cu suprastructura nepliat, m................................................. 3,190
- limea, m...........................................................................................2,500
- volum util, m3:
- cu suprastructura pliat............................................................9
- cu suprastructura nepliat.......................................................18
- Masa remorci goal echipat cu cuite i cardan.....................................2.850 kg
55
___________________________________________________________________________
REMORCA AGRICOL BIAX PENTRU TRANSPORT UNIVERSAL

-R7-
Remorca agricol biax pentru transport universal, R7, este destinat
s efectueze transportul de produse i materiale agricole n vrac
-Tipul remorciiagricol, cu proap articulat
-Dimensiuni de gabarit, mm,:
-lungimea..6430
-limea.2305
-nlimea cu obloane suplimentare......2150
-Suspensia.. cu arcuri lamelare
-Ecartament, mm,...... 1700
-Ampatament, mm,....2800
-Tipul roilor.... 400/60-15.5/14 PR
-Masa util,kg,...7000
-Unghiul max. de basculare, grad,... 48
-Presiunea aerului n pneuri, bar.,.. 3,6
-Viteza maxima de transport, km/h,.... 25
56
___________________________________________________________________________
DISPOZITIV DE RECOLTAT FLORI DE GALBENELE SI CRAITE
Dispozitivul execut recoltarea mecanizata a florilor de galbenele si craite
in perioada optima.
- Tipul masinii..purtata
-Actionare..motor electric
-Autonomie sursa, ore....4-5
-Sistem taiere.forfecare
-Forma cutit.......spirala
-Turatie rotor cutite, min-1:
-galbenele...150
-craite.210
-Rata de recuperare flori taiate, %....................................................70-80
-Capacitatea sac colector, kg..1-2
57
___________________________________________________________________________
ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA

-CLIER-3-
Echipamentul CLIER-este un nou model de masina pentru recoltarea
lavandei.
Tipul..purtata
Putere maxima, CP...90-100
Limea de lucru, m1,3 sau 1,6
Viteza de lucru, km/h........2-4
Inlimea de taiere, cm...12-50
Capacitatea de recoltare, ha/h.......2
58
___________________________________________________________________________
MASINA DE RECOLTAT LAVANDA

-MSM-
Maina executa dislocarea, scuturarea pentru indepartarea particulelor
aderente de sol si incarcarea stolonilor de menta intr.-un mijloc de transport care
se deplaseaza paralel cu masina.
Tipul...Tractata
Putere maxima, CP...................110
Organe active
-diametrul cutite disc,mm...........................................................510
-brazdar (unchiul de lucru),.........................................................270
Tambur de alimentare
-diametrul tamburului inferior,mm............................................234
-diametrul tamburului inferior,mm............................................300
Scuturator
-turatia ax excentric, min-1......................................................340-500
Viteza de lucru, km/h..5,6
Viteza de transport, km/h..25
Latimea de lucru, m..............2,5
Adancimea de lucru, cm........15
Masa, kg.............................................................................................2300
59
___________________________________________________________________________
-NB2005V-
Maina NB2005V este un nou model de masina pentru recoltarea
lavandei.
Tipul...Tractata
Putere maxima, Kw (CP)...74 (100)
Aparatul de tiere ......cu dublu cuit
Limea de lucru, m.....1,3 sau 1,6
Latinea transportorului cu banda.m.0,5
Reglarea unghiului de taierecontnuu intr-o gama de 150, hidraulic
Viteza de lucru, km/h..2-5
Viteza de transport, km/h.....25
Lungime max., m.5,3
Lime max. m....2
Inlime max., m......1,9
Volumul buncarului, m3..2
Inaltimea de descarcare buncar,m.....2/2,4
60
___________________________________________________________________________
ECHIPAMENT DE RECOLTAT LAVANDA

-CLIER-1-
Echipamentul CLIER-1-este un nou model de masina pentru recoltarea
lavandei.
Tipultractata
Putere maxima, CP.....90-100
Limea de lucru, m......1,6 sau 1,9
Viteza de lucru, km/h...2-5
Inlimea de taiere, cm.....8-65
Capacitatea de recoltare, ha/h..3
61
___________________________________________________________________________
CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SI

AROMATICE
-HT-Kuma -
Culegatorul HT-Kuma-este un nou model de masina pentru recoltarea
herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.
Tipulimpinsa
Actionare aparat taiere...motor electric
Aparat taiere.....cu cutit, alternativ
Limea de lucru, m0,75-1,2
Viteza de lucru, km/h.........1-2
Inlimea de taiere, cm.2-12
Masa, kg..........35
Dimensiuni, m:
-lungime, m...1,7
-latime, m.....1,4
-inaltime, m..1,1
62
___________________________________________________________________________
CULEGATOR DE RECOLTAT PLANTE MEDICINALE SI

AROMATICE
-HT-KumaP
Culegatorul HT-KumaP-este un nou model de masina pentru recoltarea
herbei de plante medicinale si aromatice pe suprafete mici.
Tipul................impinsa
Actionare aparat taiere...motor electric
Aparat taiere....cu cutit, alternativ
Limea de lucru, m.......0,85-1,2
Viteza de lucru, km/h........1-2
Inlimea de taiere, cm.....3-33
Masa, kg..........57
Dimensiuni, m:
-lungime, m...2,35
-latime, m......1,38
-inaltime, m........0,83-0,97-1,085
63
___________________________________________________________________________
9. BIBLIOGRAFIE
[1]. LEON Sorin Muntean
- Tratat de plante medicinale cultivate si
spontane. Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca. 2007;
[2]. MIRCEA Maria
- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea,
vol.9/1989-pag.59;
[3]. MIRICIOIU V si colab.- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

vol.3/1981-pag.47;
[4]. MIRCEA Maria
- Herba Romanica. Analele Statiunii de Cercetari

vol.10/1991-pag.99;
[5]. MIHALEA A
- Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si

aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.15;
[6]. MIHALEA A
- Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.189;
[7]. MIRCEA M
- Tehnologii pentru cultura plantelor medicinale si

aromatice, ASAS.Bucuresti/1982-pag.20;
[8]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.II/1988-Ed. Academiei RSR -pag.250;
[9]. ..Pospect masina de recoltat herba de plante medicinale si aromatice
BONINO SPECIAL-Italia
[10]. ..Dispozitiv de recoltat flori de galbenele si craite realizat de
Universitatea Tehnica Cluj-Napoca in cadrul proiectului
CEEX-2199/2006
[11]. VERZEA M
- Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate

vol.I/1986-Ed. Academiei RSR -pag.119;
64
___________________________________________________________________________
[12]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.I/1986Ed. Academiei RSR -pag.326;
[13]. PAUN E - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate vol.II/1988Ed. Academiei RSR -pag.7;
[14]. ..Pospect de echipamente de recoltat herba de lavanda realizate de
firma CLIER-Franta
[16]. ..Pospect masina de recoltat herba de menta FR100 realizata de firma
DE PIETRI-Italia
[17]. .. Pospect masina de recoltat ceapa WR1135-180 realizata de firma
ASA LIFT-Danemarca
[18]. ..Pospect masina de recoltat ceapa AAO realizata de firma SimonFranta
[19]. DUMITRESCU A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate
[21]. MIHALEA A - Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate
65

Curs Recoltare Inma

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Recoltare Inma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Interesul pentru terapia cu produse farmaceutice obtinute din plante

Curs de recoltare a plantelor medicinale

active si mai omogen, se poate evita substituirile si falsificarile, recoltarea se

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Curs de recoltare a plantelor medicinale

In functie de destinatia plantelor medicinale si aromatice, acestea trebuie

Curs de recoltare a plantelor medicinale

2. TIPURI DE ORGANE DE PLANTE CE POT FI RECOLTATE

Curs de recoltare a plantelor medicinale

3. FACTORI CE INFLUENTEAZA CRESTEREA PRODUCTIEI LA

Fig.1 Variatia productiei de craite (media 1984-1986) in functie

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.2 Variatia productiei de craite (media 1984-1986)

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Influenta plantei premergatoare si a epocii de semanat

Influienta epocii de semanat asupra productiei de herba la matraguna

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Influienta plantei premergatoare asupra productiei de herba la

Influenta distantei de semanat (cm)

Influenta normei de samanta (kg/ha)

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.3 Influenta distantei si normei de semanat asupra productiei de herba la

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.4 Influenta distantei si normei de semanat asupra continutului si a

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Curs de recoltare a plantelor medicinale

4. SCHEME TEHNOLOGICE DE RECOLTARE

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a mugurilor de plante

Fig.5 Schema tehnologica pentru tehnologia de recoltat muguri de plante

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Vrac sau in saci in

Fig.6 Schema tehnologica pentru recoltat scoarta de plante medicinale

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.7- Schema tehnologica pentru recoltat frunze de plante medicinale in vrac

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Vindrover fara valturi

Fig.8 Schema thnologica pentru tehnologia de recoltat iarba de

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Vrac sau in saci

Fig.9- Schema tehnologica pentru recoltat flori de plante medicinale in vrac

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a semintelor de plante

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.10- Schema tehnologica pentru recoltat samanta de plante medicinale

Lucrrile specifice tehnologiilor de recoltare a radacinilor, stolonilor,

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.11- Schema tehnologica de recoltat radacini, stoloni, rizomi, bulbi si tuberculi

Curs de recoltare a plantelor medicinale

5. CERINE AGROTEHNICE DE EXPLOATARE

Curs de recoltare a plantelor medicinale

6. TEHNICI /TEHNOLOGII DE RECOLTARE A PLANTELOR

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Samanta se recolteaza cu combina de cereale paioase(fig.14): turatia

Fig.14-Combina de recoltat cereale paioase

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Fig.16- Cositoare cu dublu cutit

Fig17 -Vindrover tractat

Fig18- Combina tractata de

Curs de recoltare a plantelor medicinale

Radacina plantei, pe suprafete mici, se recolteaza prin dezgropare cu

Fig.22-Combina de recoltat cartofi CRC-1

Fig.23- Maina de scos ceapa MSC-2P