Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga
1)

A) De ce basm?

- Creatie epica in proza,de dimensiuni medii, cu un singur

fir narativ.
- Are ca tema lupta dintre bine si rau in care binele
invinge sau aventura eroica a fiintei umane in cautarea
propriei deveniri.
- Locul si timpul desfasurarii actiunii sunt intotdeauna
vagi, nedeterminate.
- In orice basm exista clisee compozitionale:
Formula initiala (a fost odata ca niciodata menita
sa-l introduca pe cititor in spatiul fictional al
basmului)
Formula mediana (si merse,merse cu rol de a
mentine atentia cititorului)
Formula finala (si incalecai pe o sa cu rol de a-l
scoate pe cititor din lumea fictionala a basmului).
- Personajele de basm pot fi grupate in: reale/imaginare,
pozitive/negative, protagonist/antagonist, ajutoare,
donatori.
- Eroul de basm:
Este exponent al binelui
Este idealul de frumusete fizica/morala, dar are si o
forta fizica iesita din comun
Parcurge un drum initiatic
- In basmul popular exista cifre magice care se repeta
(3,7,9)
- Contine obiecte magice

1)

B) De ce cult?

- Basmul cult preia structura basmului popular, dar ii

inoveaza formula si are un autor cunoscut, consacrat.
- Basmul cult este de factura realista, fapt sustinut de mai
multe aspecte specifice acestui curent literar:
Personajele basmului cult sunt tipologii, adica au o
singura trasatura dominanta de caracter
(infometatul,insetatul,batrana inteleapta), aspect
specific prozei realiste.
Eroul de basm nu are insusiri supranaturale ca in
basmul popular, ci are insusiri specific umane,
credibile si chiar defecte:
cinste,loialitate,mila,naivitate.
Daca in basmul popular se foloseste ca mod de
expunere naratiunea, autorul basmului cult
dovedeste ca stapaneste si tehnica dialogului si a
descrierii.

2)

Tema + motive literare

- Tema basmului este lupta dintre Bine si Rau in care

binele invinge sau aventura eroica a fiintei umane in
cautarea propriei deveniri.
- Tema este sustinuta de motive literare specifice
basmului cum ar fi:
Motivul imparatului fara urmas
Motivul superioritatii mezinului
Motivul drumului initiatic
Motivul probelor
Motivul pedepsirii raului
Motivul nuntii imparatesti

3)

Titlul

- Este semnificativ si face sugestii de interpretare a

textului.

- Substantivul poveste sustine existenta unui fir epic, dar

si specia in sine.
- Numele de Harap-Alb este un oximoron si sustine
caracterul dual al personajului, adica sluga de origine
nobila.

4)

Perspectiva narativa

- Este una obiectiva, naratorul este omniscient,

omniprezent, dar nu si obiectiv, deoarece intervine cu
maxime si cugetari proprii.

5)

Relatia incipit-final

- Este una specifica basmului, realizata simetric prin

clisee compozitionale, formula initiala si formula finala,
menite sa-l introduca pe cititor in lumea fictionala a
basmului si sa-l readuca la realitate.

6)

Subiectul

- Din expozitiune reiese locul desfasurarii actiunii si

timpul, perioada vag determinata, specifica basmului.
- Personajele sunt in incipitul textului craiul si cei 3 fii ai
sai.
- Intriga este data de cartea primita de la Imparatul
Verde prin care ii cere craiului pe cel mai destoinic
dintre fiii lui pentru a-I urma la tron.
- Desfasurarea actiunii cuprinde drumul initierii
mezinului
Mai intai fiii cei mari se ofera sa porneasca spre
Imparatul Verde, dar craiul, tatal lor, le testeaza
puterile deghizat in urs care le tine calea, iar acestia
renunta.
Mezinul izbuteste sa treaca proba impusa de tata,
gratie sfaturilor Sf. Duminici de a gasi hainele, armele
si calul tatalui sau, ceea ce subliniaza faptul ca
ritualul de initiere al tatalui se repeta si pentru fiu.

 Trecerea podului se face intr-un singur sens si are

semnificatii pentru destinul eroului: el pleaca dintr-un
spatiu familiar catre maturitate.
Nesocotind porunca parinteasca, il va tocmi ca sluga
pe omul span care-I va fura identitatea si il va
transforma in Harap-Alb
Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Harap-Alb este
trimis sa duca la indeplinire probele impuse de
acesta, aducerea salatei din gradina ursului si a pielii
cerbului batuta cu diamante.
A treia proba este si cea mai complexa: aducerea
fetei Imparatului Rosu, o farmazoana frumoasa si
vestita; aceasta proba necesita prezenta ajutoarelor,
cele 5 personaje himerice
(Flamanzila,Setila,Ochila,Gerila,Pasa-lati-lungila)
Dupa trecerea probelor, fata intuieste originea lui
Harap-Alb si se indragosteste de el.
- Punctul culminant este momentul in care fata de
imparat il demasca pe span, iar acesta, furios ca HarapAlb l-ar fi tradat, il decapiteaza.
- Deznodamantul este specific basmului si aduce
victoria Binelui asupra Raului:
Fata de imparat il readuce la viata pe Harap-Alb.
Calul nazdravan il ucide pe span, pravalindu-l din
inaltul cerului.
Cei 2 se casatoresc, iar nunta imparateasca inca mai
dureaza.

7)

Personaje
Harap-Alb

- Este exponent al Binelui.

- Este mezinul intre fiii imparatului, cel care se dovedeste
si cel mai destoinic dintre ei.

- El va parcurge un drum al initierii plecand de acasa

pentru a parcurge anumite probe ale maturitatii, a caror
izbanda il vor conduce catre scaunul imparatiei si
intemeierea unei familii: drumul este o metafora si
sustine caracterul de bildungsroman al textului.
- Spre deosebire de eroul de basm popular, inzestrat cu
trasaturi exceptionale provenind mai ales din sfera fortei
fizice, Harap-Alb are insusiri psiho-morale, veridice,
specifice prozei realiste: naivitatea, lipsa de experienta,
onestitatea, mila.
- Numele personajului este un mijloc indirect de
caracterizare si sustine caracterul dual al personajului
pe parcursul intregului text, acela de sluga de origine
nobila.
- Caracterizat direct de narator ca fiind credul, lipsit de
experienta vietii: fiul craiului, boboc de felul sau la
treburi de-aistea.
- Caracterizarea indirecta: din faptele si relatiile
personajului cu cei din jur reies o serie de insusiri
morale:
Repeta ritualul de initiere al tatalui
Incalca porunca parinteasca din superficialitate
Credul, naiv (inselat de span)
Loial (nu il tradeaza pe span)
Prietenos, milos (are o relatie frumoasa cu cele 5
personaje himerice, dar si cu regina albinelor)
- Finalul textului aduce izbanda Binelui asupra Raului si
totodata implinirea destinului eroului, acela de
invingator.

Spanul
- Este antagonistul
- Poate fi considerat initiatorul lui Harap-Alb si raul
necesar deoarece contribuie la devenirea eroului,
obligandu-l sa se maturizeze.

- Nu intamplator spanul este ucis in finalul textului de

catre cal, deoarece ritualul de initiere al eroului se
incheiase.

8)

Limbajul

- Se caracterizeaza prin oralitate: capacitatea limbii scrise

de a parea vorbita
- Limbajul lui Creange este unic in literatura noastra,
presarat cu nenumarate regionalisme, expresii si ziceri
populare care vorbesc despre minunatul har de
povestitor al autorului.

9)

Concluzie

- Dupa parerea mea, basmul cult Povestea lui Harap-Alb

face parte dintre textele care au ca scop accentuare
ideii ca Binele este capabil sa invinga Raul. De
asemenea textul sustine ideea ca fiecare fiinta are o
legenda personala, iar durmul initierii eroului sustine
caracterul de bildungsroman al textului, dar si al vietii
reale.