Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bolile Profesionale
Bolile Profesionale
BOLILE PROFESIONALE
Noiunea de boal profesional
Bolile profesionale sunt afeciuni ale organismului, dobndite ca
urmare a participrii la realizarea unui proces de munc.
onform definiiei date de Organizaia Mondial a Sntii
OMS, bolile profesionale constituie afeciuni ai cror ageni
etiologici specifici sunt prezeni la locul de munc, asociai cu
anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni.
Noiunea de boal profesional implic existena unui
raport de cauzalitate ntre factorii de risc existeni n procesul de munc
i efectul acestora, materializat n apariia bolii.
Numrul i natura factorilor de risc, luai n considerare ca
generatori de boli profesionale, difer de la o ar la alta i, implicit, i
ncadrarea juridic a maladiilor.
La noi n ar, prin boal profesional se nelege afeciunea ce se
produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de
factori nocivi (fizici, chimic sau biologici), caracteristici locului de munc,
precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului n procesul de munc.
Pentru ca o afeciune s fie calificat ca boal profesional, trebuie
deci s fie ndeplinite trei condiii:
S decurg din exercitarea unei meserii sau profesii;
S fie provocat de factori de risc fizici, chimici, biologici,
caracteristici locului de munc sau de suprasolicitri;
Aciunea factorilor de risc asupra organismului s fie de lung
durat.
Procesul patologic este lent i afecteaz fie starea
general a organismului, fie anumite aparate sau organe. n
multe cazuri aciunea este reversibil; prin scoaterea
bolnavului din mediul nociv i aplicarea unui tratament
adecvat, urmrile bolii se atenueaz sau dispar complet.
Pentru ca o nox din mediul de munc s fie recunoscut ca factor
etiologic al unei boli profesionale trebuie s existe dovada unei relaii
cantitative ntre doza noxei respective absorbit de organism i efectul
produs asupra acestuia. Relaia doz- efect a fost stabilit pentru un
numr mare de factori de risc, impunndu-se limite maxime admise.
Efectele care nu depind de doz sunt : alergiile i
cancerul.
Alergii respiratorii sau cutanate : apar ca urmare a
unei sensibilizri individuale care pune sub semnul
ntrebrii aprarea imunitar.
Cancer: producerea de celule anormale care se pot multiplica
(tumori maligne).
1
Biologici (microorganisme)
Alergii profesionale;
Dermatoze profesionale;
Cancerul profesional;
Boli infecioase i parazitare;
Boli prin suprasolicitare;
Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).
b) Dup timpul de expunere la aciunea factorului de risc, exist:
A. Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i
ca accident de munc), generate de o expunere de scurt durat la
aciunea factorului de risc, dar la doze mari.
B. Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate
de regul, de doze relativ mici, dar care acioneaz timp ndelungat
asupra organismului;
A. Intoxicaii acute
Efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.
Efect toxic instantaneu: se manifest dup sau n timpul unei
expuneri foarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute)
prin efecte acute funcionale i/sau lezionale care pot antrena n
special o pierdere de cunotin, o com sau un stop cardiorespirator. Acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic
si hidrogenul fosforat prezint aceste caracteristici de intoxicaie
fulgeratoare.
Efect toxic imediat: se manifest dup o expunere de scurt
durat printr-o iritare acut a mucoaselor respiratorii sau a pielii,
printr-o narcoz care incumb o inaptitudine funcional, printr-o
afectare celular ireversibila
Exemple de intoxicaii acute cercetate ca i accidente: arsuri,
afeciuni respiratorii, digestive, oculare etc.
Alergiile
In termeni europeni, prima etap este sensibilizarea i
corespunde la o reacie individual, raspunsul la o anumit substan.
Exemple: Alergii cutanate (dermitele), astmul. Apar alergii la detergeni,
la coafor (persulfatul poate provoca astm), la ciment, la cauciuc,
izocianaii din vopsele si poliuretanii pot provoca accidente respiratorii.
A doua etap corespunde declanrii alergiei (de ex. produsele
cosmetice au scris pe etichet ca sunt hipoalergice ceea ce nseamna ca
riscul este redus la maximumm dar nu e totui garantat).
Riscul ca o persoan s devin alergic la o substan care apare
n mediul de munc crete n cazul unei expuneri ridicate sau a unor
expuneri repetate.
Printre substanele chimice care provoac alergii ale cilor
respiratorii se numr acrilaii (tratamentul stomatologic, industria de
mase plastice), amidele (vopsele de pr), di-izocianaii (lacuri, adezivi),
colofoniul (lipire) i anhidridele acetice (vopsele pulbere, industria
4
10