Regiunile deluroase

Detin 1/3 din suprafata Romaniei si s-au format mai ales prin depunere (de aluviuni) cu exceptia
Subcarpatilor si a Pod. Dobrogei de Nord.. Au altitudini intre 500-1000 m.

A) Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Este situata in interiorul arcului carpatic, avand drept limite:
-

N si E Carpatii Orientali
S Carpatii Meridionali
V M-tii Apuseni
NV Dealurile de Vest

Are o suprafata de 26 000 km2 (cel mai mare podis din Romania)
Geneza s-a produs in doua etape:
a) Prabusirea zonei din interiorul Carpatilor (pana la -4500 m) pe masura ce acestia se ridicau
(la inceputul orogenezei alpine (Mezozoic)
b) In zona prabusita s-au depus aluviuni aduse de raurile din Carpati; in tot acest timp s-au
acumulat si doua resurse importante: gazul metan si sarea
Diviziuni
I.

Zona marginala (la contactul cu muntii) cuprinde depresiuni si dealuri:

In E Dep. Bistrita, Odorheiu Secuiesc, Sovata, Dealul Becheci (1080 m) cel
mai inalt din toata Dep. Colinara a Transilvaniei
In S Dep. Fgras, Dep. Sibiu
In V Culoarul Alba Iulia Turda, Dealul Feleac (~800 m) langa Cluj
In N Dep. Lpus inchisa de culmea Breaza (~900 m)
In partea estica sunt importante acumulari de sare

II.

Podisul Transilvaniei situat in partea centrala si care la randul sau are trei subdiviziuni:
NV Pod. Someselor (Somesan) ~ 700 m
Centru Campia Transilvaniei ~500 m
- principalele acumulari de gaz metan dar si sare
S Pod. Trnavelor ~ 600 m (zona verticala)

B) Podisul Moldovei
Suprafata = 20 000 km2, al doilea podis ca suprafata din Romania
Situat in N si E Romaniei si s-a format numai prin acumulare de aluviuni (sedimente) ce s-au depus peste
Platforma Moldoveneasc (cea mai veche structura de relief din Romania din Precambrian).
Relieful de suprafata este format din dealuri, coline si mici depresiuni

Diviziuni:
a) Pod. Sucevei (in NV) altitudinea medie 550 m
b) CampiaMoldovei (Jijiei) in NE altitudinea 200 m
c) Pod. Brladului in S (subunitatea cea mai mare) altitudinea 400 m
Stratele din care este alcatuit Pod. Moldoveiinclina de la N spre S (pe aceeasi directie scad si
altitudinile) generand o structura monoclinala (specifica Pod.Moldovei).Altitudinea maxima de 688 m
in Pod.Sucevei scadep ana la 72 m in sudul Pod.Brladului.
Nu are resurse subsolice.

C) PodisulGetic
Este situat in sudul tarii si s-a format exclusive prin depunere de aluviuni (mai ales pietrisuri).
Are latimea mai mare in vest si mai mica in est.
Are structura monoclinala, stratelei nclinate de la N spre S, la fel ca si altitudinile de la 600 m (N) la 300
m (S).
Relieful de suprafata are o remarcabila netezime pe mari intinderi si de aceea diviziunile au primit
denumirea de platforme.
De la V la E Ptf. Strehaia (cea mai mare ca suprafata), Ptf. Jiului, Ptf. Oltetului (a doua ca suprafata), Ptf.
Argesului(cea mai inalta 700 m)
Are bogate resurse subsolice: carbuni inferiori (lignit) baz.Rovinari, petrol si gaze naturale

D)

PodisulMehedinti

Cel mai mic podis din Romania dardestul de inalt~600 m. Este alcatuit din calcare in care s-au

dezvoltat variate forme de relief carstic (de suprafata si de adancime). Ex. Pestera Topolnita (14
km) si Podul Natural Ponoare (ambele monumente naturale)
Are un climat cu influente submediteraneene cu o vegetatie corespunzatoare: liliac, iasomie,
crpinit, iardintre animale vipera cu corn
Nu arer esurse subsolice.

E) Dealurile de Vest
Se afla situate in vestu lRomaniei si constituie o treapta (altitudinala) de legatura Carpatii Occidentali si
Campia de Vest. Au pozitionare discontinua intre Valea Dunarii (S) si Carpatii Orientali (N M-tii Oas)
S-au format prin depunere de aluviuni (sedimentare) intre care domina pietrisurile.
Diviziuni:
a) DealurileBanatului subdiviziunea cea mai mare o reprezinta Dealurile Lipovei
b) Dealurile Crisanei mai cunoscute sunt Dealurile Oradei
c) DealurileSilvaniei subunitatea cea mai extinsa si maic omplexa cuprinde depresiuni precum
:Dep. Baia Mare, Dep. Simleu si niste dealuri cu structura cutata, de fapt foste culmi carpatice
scufundate la sfarsitul o rogenezei alpine (Neozoic): Dl. Preluca, Prisnel,Codru (toate peste 800 m),
zona pe ansamblu este numita si Jugul Intracarpatic

Are cateva resurse subsolice dar in cantitati mici: carbuni inferiori, petrol si gaze naturale.

F) Podisul Dobrogei
Situat in SE Romaniei si este unitatea deluroasa cea mai indepartata de M-tiiCarpati. Este delimitat pe
doual aturi de Dunare (V si N) sip e o latura de MareaNeagra.
Cele doua mari subunitati s-au format in mod diferit si vor fi prezentate separat
I.

Podisul Dobrogei de Nord

Cuprinde doua subunitati orogenice:

a) PodisulCasimcei format in orogeneza caledonica (la inceputul erei Paleozoice)

b) MasivulDobrogei de Nord format in orogeneza hercinica (la sfarsitul erei Paleozoice)
El cuprinde trei culmi, dintre care una este ceamai inalta din
toata Dobrogea = M-tii Mcin (cu Vf. Greci 467 m)
c) Subunitati formate prin depunere de calcare mezozoice: DealurileTulcei, Pod. Babadag
d)
II.
Podisul Dobrogei de Sud
S-a format numai prin depunere de calcare mezozoice. Are mai multes ubdiviziuni dintre care se
remarca: Pod.Medgidia (N), Pod. Negru-Vod (S) si Zona Litorala (E)
Principala resursa a intregului Podis al Dobrogei o reprezinta rocile de constructie: granitul (M-tii
Hcin) si calcarele (din tot pod.)

G)

Subcarpatii

Reprezinta o unitate de relief deosebita in peisajul reliefului romanesc

Au limite N-V Moldovei si in V ValeaMotrului
a) Unitate de relief de tranzitie intre munti si reg. deluroase propriu-zise; se aseamana cu muntii
pentru ca au structura cutata formati la sfarsitulorogenezei alpine din Neozoic iar cu reg.
deluroase prin component rocilor doar roci sedimentare
b) Unitate de relief unica prin aranjamentul spatial: siruri (aliniamente) de depresiuni la contactul
cu muntii, inchise de siruri (aliniamente) de dealuri cu structura cutata.
Diviziuni:
-

1. Subcarpatii Moldovei (V. Moldovei -> V. Trotuului)

Un sir de depresiuni: Dep. Neamtului
Un sir de dealuri: CulmeaPlesu (911 m) cea mai inalta a zonei
2. Subcarpatii Curburii (V. Trotuului -> V. Dmboviei)
Sectorulcel mai complex care cuprinde doua siruri de depresiuni inchise de doua siruri de dealuri
dispuse alternative: Dep. Soveja, Dep. Vrancei, Dep. Dumitreti, Dep. Vlenii de Munte iar dintre
dealuri: MguraOdobeti (996 m) cel mai inalt al zonei

3. Subcarpatii Getici (V. Dmboviei -> V. Motrului)

Au sectoare simple (ca in Sbc. Moldovei) dar si sectoarec omplexe (ca in Sbc. Curburii). Dintre
depresiuni: Dep. Tg. Jiu (cea mai mare), Dep. Curtea de Arge, Dep. Rm.Vlcea, Dep. Climneti,
Dep. Cmpulung Muscel.

Dealul cel mai inalt Dl. Chicera 1224 m

Resurse tipic subcarpatilor: sare, petrol si gaze naturale, carbuni inferiori (lignit), ape minerale. Cea
mai bogata unitate de relief din Romania