Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Metodologic 1
Ghid Metodologic 1
Abrevieri....................................
Anexe....................................
INTRODUCERE
Serviciile de tip rezidential, denumite in continuare SR, sunt variate ca organizare si functionare,
insa baza lor comuna o reprezinta gazduirea si ingrijirea copiilor. Aceste servicii pot fi de diverse
tipuri, in functie de o serie de factori, cum ar fi:
a) Misiunea serviciului
Pe model familial
- Centre cu module de tip familial - centre publice, fara personalitate juridica, al
caror personal pentru educatia, de regula informala si non-formala, si ingrijirea de
baza este reprezentat de educator/ educator specializat care lucreaza in ture;
- Case de tip familial - centre de plasament publice si private, cele din urma avand
personalitate juridica, al caror personal pentru educatia informala si pentru
ingrijirea de baza este reprezentat de asa-numitul "parinte social" care locuieste
impreuna cu copiii; in cazul caselor publice de tip familial, se poate intalni si
modelul cu personal care lucreaza in ture.
Pe model clasic: institutiile de tip vechi, de regula fostele internate ale scolilor speciale
care nu au fost inca restructurate.
NOTA
- Institutiile de tip clasic (vechi) se caracterizeaza in prezent prin urmatoarele aspecte
principale: numar mare de copii in centru (variaza intre 50-200), mai mult de 5-7 copii per
dormitor (in medie 12-20), spatii igienico-sanitare comune pentru copiii care locuiesc la
nivelul unui palier, imbracamintea copiilor nu este personalizata (purtarea de "uniforme"),
servirea mesei se face pentru toti copii odata sau in serii mari intr-o sala special amenajata
in acest sens, personal numeros etc.
- Centrele cu module de tip familial se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte principale:
numarul mediu de copii intr-un centru modulat este in jur de 50, intr-un dormitor se afla
circa 5-7 copii, spatii igienico-sanitare de regula aferente fiecarui modul in parte (10-20 de
copii/ modul), personalul este relativ acelasi per modul etc.
- Centrele de tip familial (apartamentele, casele de tip familial) se caracterizeaza prin
urmatoarele aspecte principale: numarul de copii in centru variaza de regula intre 5-12,
intr-un dormitor se afla circa 4-5 copii, centrul este organizat pe model familial in sensul
existentei spatiului de zi aferent, a bucatariei si spatiilor igienico-corespunzatoare, precum si
a unui personal relativ stabil. Un alt aspect este implicarea activa a copiilor in viata
cotidiana a casei si in invatarea deprinderilor de viata independenta (copii participa
nemijlocit la cumparaturi, la gatit si servirea mesei etc.); casele private de tip familial se
impart, dupa structura materiala, in case gen gospodarie taraneasca, gen apartament si gen
sat SOS.
c) Grupul tinta de clienti - exemple
Centre pentru copiii care savarsesc fapte penale si nu raspund penal etc.
In anumite situatii mentionate in mod expres de standardele minime obligatorii (SMO), in cadrul
aceluiasi SR pot coexista mai multe grupuri tinta si, astfel, trebuie respectate concomitent
prevederile SMO corespunzatoare tipului de centru respectiv, precum si cele specifice anumitor
grupuri de copii/ tineri. Exemple:
- un centru modulat in care traiesc copii de diferite varste, tinerii care urmeaza sa paraseasca
sistemul pot avea amenajat un spatiu asemanator apartamentelor de tranzitie, iar prezenta
copiilor cu dizabilitati impune respectarea SMO privind centrele de tip rezidential pentru
copiii cu dizabilitati.
- centrul de primire in regim de urgenta pentru copiii strazii organizat in cadrul unui centru de
plasament
Beneficiarii SR sunt:
copiii separati, temporar sau definitiv de parintii lor, ca urmare a stabilirii, in conditiile legii,
a masurii de plasament;
copiii pentru care a fost dispus, in conditiile legii, plasamentul in regim de urgenta;
tinerii, care au implinit varsta de 18 ani si care beneficiaza, in conditiile legii, de protectie
speciala;
copiii neinsotiti de catre parinti sau alt reprezentant legal care solicita o forma de protectie
in conditiile reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor.
Principiile care stau la baza activitatii SR sunt:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) deschiderea catre comunitate;
c) asigurarea, in mod adecvat, a unor modele de rol si statut social, prin incadrarea unui
personal mixt si deschiderea centrului catre comunitate;
d) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
e) asistarea copiilor in realizarea si exercitarea drepturilor lor;
f) respectarea demnitatii copilului;
g) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si gradul
sau de maturitate;
h) mentinerea relatiilor personale ale copilului si a contactelor directe cu parintii, familia
largita, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament sau
care sunt importante pentru copil;
i) mentinerea impreuna a fratilor;
j) promovarea unui model familial 535c26f de ingrijire a copilului;
k) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate a copilului;
l) asigurarea protectiei copilului pe o perioada determinata, pana la (re)integrarea acestuia in
familia naturala, largita sau substitutiva;
m) asigurarea protectiei impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii copilului;
n) asigurarea unei interventii profesioniste, prin echipe multidisciplinare;
o) asigurarea confidentialitatii si a eticii profesionale.
Conform legii, SR pot fi organizate de catre directiile generale de asistenta sociala si protectia
copilului (DGASPC), organisme private acreditate (OPA) sau parteneriate intre acestea doua (SR
public-privat). Astfel, in SMO prin furnizorii de servicii care au in subordine s-au organizeaza
SR se inteleg DGASPC si OPA.
O alta precizare este faptul ca atat SMO, cat si ghidul prezent se adreseaza in principal centrelor
de plasament, cu variantele amintite anterior. Desigur exista o serie de aspecte care sunt comune
tuturor SR si care se regasesc de altfel in SMO specifice, de exemplu pentru centrul maternal,
centrul de primire in regim de urgenta pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat.
Recomandam utilizarea si promovarea noii denumiri "servicii de tip rezidential" si in subsidiar a
denumirii "centre de plasament" care sunt mentionate de Legea nr.272/2004 privind protectia si
promovarea drepturilor copilului si mai putin a acelor denumiri care contin cuvantul "casa".
Adevarata casa a copilului este intr-o familie (familia naturala, familia extinsa sau familia
adoptiva).
Protectia copilului intr-un serviciu de tip rezidential este temporara si trebuie sa dureze cat mai
putin, pana cand, prin eforturile profesionistilor, ale familiei si ale comunitatii se reuseste
identificarea si punerea in practica a unei solutii cu caracter permanent, adaptata situatiei
particulare a copilului/ tanarului. Astfel, daca situatia copilului impune protectia intr-un serviciu
de tip rezidential, acesta nu trebuie sa fie o simpla casa , pentru ca, in fapt, oricat de frumos si
confortabil ar fi nu este sinonim cu o casa, ci trebuie sa fie un centru deschis catre comunitate si
integrat intr-un sistem de servicii, toate destinate integrarii socio-familiale a copilului.
Un alt aspect important este faptul ca se promoveaza mediul de tip familial in cadrul SR. Legea
nr.272/2004 precizeaza clar la art.110 alin.(5) ca SR se organizeaza pe model familial. Astfel,
strategiile judetene trebuie sa-si adapteze obiectivele astfel incat institutiile de tip vechi sa
dispara prin inchiderea lor si crearea de SR sau sa fie restructurate pe module de tip familial.
Standardul 1: Misiunea
Fiecare serviciu tip rezidential are o prezentare scrisa a misiunii sale, precum si un ghid pentru
copilul/ tanarul beneficiar care precizeaza clar modul de organizare si functionare si serviciile
oferite.
SR au drept misiune generala furnizarea sau asigurarea accesului copiilor, pe o perioada
determinata, la gazduire, ingrijire, educatie si pregatire in vederea reintegrarii sau integrarii
familiale si socio-profesionale.
Activitatile de gazduire, ingrijire, educatie non-formala si informala, sprijin emotional,
consiliere, precum si dezvoltarea majoritatii deprinderilor de viata independenta si a unora dintre
activitatile legate de reintegrarea sau integrarea familiala se acorda obligatoriu in locatia SR.
Celelalte activitati se pot acorda de catre acelasi furnizor sau de alti furnizori de servicii, in
aceeasi locatie sau in alte locatii decat cea in care are loc gazduirea copilului, insa accesul la
aceste activitati este asigurat si monitorizat de SR in responsabilitatea caruia se afla copilul si
care ii asigura gazduire.
Acest standard evidentiaza faptul ca serviciul este centrat pe copil, pe respectarea drepturilor sale
- fiind necesar ca personalul angajat, copiii si parintii, comunitatea sa aiba o intelegere profunda
a misiunii SR si sa-si organizeze interventia in conformitate cu aceasta.
Misiunea este elaborata de coordonatorul SR impreuna cu echipa si trebuie sa fie avizata de
DGASPC, reprezentat de Consiliul Director. Avizarea este necesara pentru a asigura incadrarea
acestui serviciu in strategia judeteana/ locala de protectie a copilului si se impune atat pentru SR
publice, cat si pentru SR private.
Misiunea este specifica fiecarui serviciu rezidential; de exemplu, in cazul unei complex
rezidential, in care exista atat centru de plasament, cat si apartamente, misiunea se elaboreaza
separat pentru centru, respectiv apartamente. Ideea fundamentala este ca beneficiarii (copil si
familie), partenerii SR si comunitatea in ansamblul ei sa aiba posibilitatea de a intelege cat mai
clar scopul acelui serviciu, pentru ce exista si functioneaza in comunitatea respectiva.
Formularea misiunii este accesibila si concreta, astfel incat sa evidentieze specificul SR dintr-o
anumita comunitate; textul avizat se poate folosi la pliante de prezentare, afise, fluturasi etc.
Minimumul necesar pentru respectarea acestui standard este ca fiecare SR sa aiba:
- formularea misiunii avizate, afisata si sub forma de pliant
- ghidul de prezentare a serviciului pentru beneficiari
- ghidul pentru personalul angajat si voluntari
Standardul 2: Locul in sistemul de servicii sociale judetean/ local al sectoarelor
municipiului Bucuresti
Fiecare serviciu de tip rezidential are la dispozitie o prezentare schematica a sistemului de
servicii sociale de la nivel judetean sau local al sectoarelor municipiului Bucuresti, care
precizeaza clar locul ocupat de serviciul in cauza si relatiile de colaborare cu celelalte
servicii.
Acest standard evidentiaza faptul ca serviciul este integrat in comunitate si intr-un sistem de
servicii (spre deosebire de vechile institutii rezidentiale care aveau un caracter inchis,
cvasiizolat),
aspect care trebuie inteles atat de copii si parinti, cat si de personal.
Cea mai simpla reprezentare este o schema in care central este reprezentat SR respectiv si in
jurul sau celelalte institutii si servicii cu care se relationeaza:
- DGASPC/ OPA ca structura coordonatoare
- alte servicii de protectie a copilului (centru de consiliere, centru de pregatire a integrarii/
reintegrarii in familie etc.)
- scoala/ scolile din comunitate la care sunt inscrisi copiii
- medicul de familie, policlinica cu care colaboreaza SR
- servicii de recuperare/ reabilitare
- baze sportive si cluburi pentru petrecerea timpului liber etc.
In schema cu locul serviciului in comunitate fiecare organizatie este trecuta cu numele complet si
se recomanda mentionarea numarului de telefon si/ sau adresei.
Cartografierea sistemului judetean/ local de servicii se face la nivel de DGASPC si include toate
serviciile publice si private acreditate si a relatiilor dintre acestea. Acest document nu este in
responsabilitatea coordonatorului SR, ci este un document reprezentativ elaborat pentru un judet
sau sector al municipiului Bucuresti. Precizand care este locul SR in aceasta schema a serviciilor
se asigura accesul personalului si al beneficiarilor la o viziune de ansamblu asupra sistemului,
fiind mai clare relatiile de colaborare, dar si perspectivele de evolutie a SR.
Standardul 3: Admiterea in cadrul serviciului de tip rezidential
Copiii/ tinerii beneficiaza de serviciile si activitatile desfasurate in cadrul serviciului de tip
rezidential numai daca acesta poate raspunde nevoilor lor individuale de ingrijire,
educatie, socializare etc., stabilite printr-o evaluare initiala.
Admiterea copiilor in SR se face numai in baza masurii de plasament decisa fie de CPC in
situatia in care parintii si copilul cu varsta peste 14 ani sunt de acord in acest sens sau de catre
instanta judecatoreasca atunci cand acordul acestora lipseste din varii motive. Atat CPC, cat si
instanta trebuie sa tina cont de urmatoarele cand se ia decizia de plasament intr-un serviciu de tip
rezidential:
a) nu este posibila plasarea copilului la familia extinsa sau la familia substitutiva;
b) mentinerea fratilor impreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine
legatura cu acesta;
d) plasarea copilului cat mai aproape de comunitatea din care provine (principiul
proximizarii);
e) plasarea cu prioritate in centre/case de tip familial;
f) consultarea prealabila a coordonatorului SR.
Toate aceste aspecte obligatorii prin lege, precum si altele specifice trebuie sa se regaseasca in
procedurile de admitere si evaluare ale SR.
Desemnarea persoanei responsabile este un moment crucial la admiterea copilului in SR.
Pentru inceput persoana responsabila este de regula unul dintre educatorii grupei in care este
repartizat copilul, iar in cazul caselor de tip familial este asa-numitul "parinte social". Avand in
vedere nu numai momentul desemnarii persoanei responsabile, dar si activitatea generala de
ingrijire de baza si educare predominant informala prestata de "parintele social" rezulta in mod
implicit necesitatea formarii continue cu prioritate dupa regulile educatorului specializat si ale
asistentului maternal profesionist.
Desi intervine in calitate de profesionist in primul rand, persoana responsabila respecta in
interactiunea sa cu copilul valorile de baza ale unei relatii parentale de calitate:
caldura si afectiune;
respect;
deschidere si comunicare;
anxietate pe care le incearca fiind departe de familie sau mediul in care a trait;
In aceasta perioada sau dupa, copilul poate sa-si aleaga o persoana de referinta, cu care sa
poata comunica in legatura cu toate problemele sale;
Personalul va urmari cunoasterea copilului, favorizand integrarea lui in grupa, dar si in
comunitate (gradinita/scoala, vecinatate etc.);
Copilul trebuie sa fie informat, intr-o maniera clara si accesibila, in raport cu nivelul lor
de intelegere, despre ce este permis si ce nu in SR. Astfel, in timp, va constientiza faptul
ca regulile sunt importante pentru asigurarea unei convietuiri armonioase cu ceilalti copii
si cu personalul.
Copilul va fi ajutat sa inteleaga motivele pentru care o perioada determinata va locui in
serviciul rezidential si sa aiba o abordare pozitiva si increzatoare ca acest demers este
spre binele sau.
Personalul trebuie sa stie care sunt copiii aflati in perioada de acomodare si sa le acorde sprijinul
necesar tinand cont de opiniile copiilor, preferintele acestora. Personalul este pregatit continuu ca
sa respecte istoria copilului, sa nu comenteze sau sa judece greselile parintilor sau situatia
socioeconomica
a familiei. De asemenea, ritmul activitatilor cu copilul este adaptat particularitatilor
acestuia. Mai mult decat in alte perioade, copilul trebuie sa beneficieze de sprijin emotional si,
dupa caz, de consiliere.
Un rol important in acomodarea noului-venit il au ceilalti copii rezidenti. Din acest motiv, copiii
din SR vor fi informati din timp si pregatiti sa primeasca un noul coleg/ o noua colega.
Copiii pot fi antrenati in mici concursuri de idei - "cum sa sarbatorim venirea unui nou coleg" - si
pot fi solicitati sa indeplineasca sarcini concrete.
In concluzie, primirea copiilor in SR reprezinta unul dintre cele mai importante momente din
viata in SR, cand toate energiile sunt indreptate catre procesul de adaptare care are loc atat pentru
copil, cat si pentru SR. In fapt, pe termen lung, SR este cel care trebuie sa se adapteze nevoilor
copiilor pe care ii protejeaza si nu invers.
Standardul 4: Planul individualizat de protectie
In cadrul serviciului de tip rezidential, fiecare copil/ tanar este ocrotit in baza unui plan
individualizat de protectie, care este dezvoltat in programe de interventie specifica pentru
urmatoarele aspecte: nevoile de sanatate si promovare a sanatatii; nevoile de ingrijire,
inclusiv de securitate si promovare a bunastarii; nevoile fizice si emotionale; nevoile
educationale si urmarirea obtinerii de rezultate scolare corespunzatoare potentialului de
dezvoltare a copilului; nevoile de petrecere a timpului liber; nevoile de socializare, inclusiv
modalitatile de mentinere a legaturilor, dupa caz, cu parintii, familia largita, prietenii si
alte persoane importante sau apropiate fata de copil si modul de satisfacere a tuturor
acestor nevoi.
Planul individualizat de protectie (PIP) se intocmeste de managerul de caz impreuna cu echipa
multidisciplinara in baza evaluarii psihosociale initiale si a evaluarii detaliate a situatiei copilului
in context socio-familial si cultural. Evaluarea psihosociala initiala are loc anterior plasarii
copilului in SR, iar evaluarea detaliata dupa acest moment.
Intocmirea PIP incepe imediat dupa inregistrarea cererii pentru instituirea unei masuri de
protectie speciala ca urmare a solicitarii directe a familiei/ reprezentantului legal al copilului sau
a referirii din partea SPAS, respectiv a persoanelor cu atributii de asistenta sociala din aparatul
propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala in care locuieste
familia cu copilul ori din partea OPA ori alte servicii din cadrul DGASPC care instrumenteaza
Ce institutie, echipa sau profesionist are principala responsabilitate in diferitele etape ale
managementului de caz; DGASPC este institutia responsabila cu protectia speciala a copiilor,
insa pe parcursul masurii de plasament, SR-ului i se deleaga mare parte din aceasta
responsabilitate prin intermediul realizarii PIP. Echipa este flexibila, oricand pot veni noi
membrii in functie de nevoile copilului, insa managerul de caz poate stabili un nucleu
responsabil pe tot parcursul evaluarii si solutionarii cazului. De regula, managerul de caz este
persoana responsabila cu intocmirea si monitorizarea PIP.
Cum vor fi implicati copiii si membrii familiilor in procesul de evaluare si in restul etapelor;
Modul in care se va impartasi informatia intre profesionisti si intre institutii si modul cum va
fi inregistrata (confidentialitate, deontologie profesionala, dosarul copilului);
Copiii au o serie de nevoi diferite si complexe de dezvoltare care trebuie acoperite in diferitele
stadii ale copilariei, daca se doreste obtinerea de rezultate optime. Dezvoltarea fiecarui copil este
modelata semnificativ de experientele si interactiunea cu o serie de factori. Unii factori sunt
specifici fiecarui copil, cum ar fi mostenirea genetica sau personalitatea. Alti factori pot include
problemele de sanatate sau de dezvoltare. Altii pot fi de natura culturala, fizica sau emotionala,
legata de mediul in care traieste copilul.
3. Se bazeaza pe principii ecologice
Intelegerea unui copil trebuie sa se bazeze pe contextul familial, cultural si comunitar in care se
dezvolta. Diverse studii au aratat asocierea dezavantajelor economice si a posibilitatii de esec in
dezvoltarea copilului si asocierea dintre grupul de prieteni al unui adolescent si manifestarile pro
sau anti-sociale. La fel si impactul pe care il are sprijinul familiei largite asupra capacitatii
parintilor sau nevoia de a se lupta sa-si creasca copiii intr-o situatie de saracie. Evaluarea, prin
urmare, trebuie sa ia in considerare trei domenii:
a) nevoile de dezvoltare ale copilului;
b) capacitatea parintilor sau a familiei substitutive de a raspunde adecvat si
c) familia extinsa si factorii de mediu.
4. Asigura egalitatea sanselor
Asigurarea egalitatii sanselor nu inseamna ca toti copiii sunt tratati la fel, ci ca se raspunde
nevoilor individuale.
5. Implica lucrul cu copiii si familiile
Dezvoltarea unei relatii de parteneriat cu copiii si familiile acestora nu este intotdeauna un proces
usor. Indiferent cata rezistenta opune familia sau cat de dificila este situatia, este la fel de
important sa continuam sa gasim metode de implicare a familiei in procesul de evaluare,
intocmire si realizare a PIP. Medierea poate fi si ea de folos in stabilirea colaborarii intre
profesionisti si membrii familiei.
6. Se dezvolta pe baza punctelor forte si identifica dificultatile
Este foarte important ca orice abordare a evaluarii care se bazeaza pe o intelegere completa a
situatiei copilului in familie si in comunitate sa examineze cu grija natura legaturilor dintre copil,
familie si factorii de mediu si sa identifice atat influentele pozitive cat si pe cele negative.
7. Are la baza o abordare inter-institutionala care este aplicata si in ceea ce priveste furnizarea
serviciilor cuprinse in PIP
Inca de la nastere, toti copiii interactioneaza cu profesionisti din mai multe domenii ale
comunitatii, mai ales in ceea ce priveste sanatatea, ingrijirea pe timpul zilei si educatia. Acestia
poseda cunostinte despre copil si familie care sunt esentiale pentru evaluare. Mai mult, in
anumite situatii pot fi solicitati sa realizeze o evaluare de specialitate a copiilor. Un principiu de
baza, foarte important pentru evaluare este abordarea multidisciplinara si inter-institutionala, in
care evaluatorii si furnizorii de servicii nu apartin exclusiv sistemului de promovare si protectie a
drepturilor copilului.
8. Reprezinta un proces continuu, nu un eveniment singular
Pentru intelegerea situatiei unui copil separat de parinti din diverse motive este necesar un proces
de colectare de informatii din mai multe surse, confruntarea acestor informatii in cadrul familiei
si folosirea profesionistilor din mai multe domenii. Evaluarea trebuie sa continue pe toata
perioada de interventie, iar interventia poate incepe o data cu evaluarea. Evaluarea nu trebuie sa
fie prea intruziva, repetata daca nu este necesar sau continuata fara un scop clar si precis. Trebuie
definite clar diferitele tipuri si niveluri de evaluare.
9. Se realizeaza in paralel cu alte actiuni si cu furnizarea de servicii
Evaluarea psihosociala initiala si evaluarea detaliata reprezinta un proces distinct care are drept
rezultat identificarea si analiza nevoilor copilului, in vederea realizarii PIP. Aceasta nu inseamna
ca nu se pot lua masuri de interventie imediata, respectiv furnizarea de servicii corespunzator
nevoilor copilului si familiei, in paralel cu evaluarea si nu trebuie sa astepte terminarea acesteia.
De altfel, procesul evaluarii continua in dinamica pe parcursul realizarii PIP.
10. Se bazeaza pe dovezi
Profesionistii folosesc cunostintele din practica si din cercetarile asupra nevoilor copiilor si
familiilor, precum si rezultatele serviciilor si interventiilor, pentru a fundamenta evaluarea si
planificarea. Totodata, inregistreaza si actualizeaza informatia in mod sistematic si invata
continuu din interactiunea cu copiii si familiile lor.
Evaluarea detaliata presupune, in functie de nevoile si particularitatile copilului, aspecte de
ordin:
b) social;
c) psihologic;
d) medical;
e) educational;
f) juridic.
Conform legii, PIP contine prestatii, servicii si interventii care se adreseaza atat copilului, cat si
familiei/ reprezentantului legal si persoanelor importante pentru copil. Acestea din urma pot fi
membrii ai familiei extinse, prieteni de familie, cadre didactice sau alti profesionisti cunoscuti
copilului, alti copii etc. care alcatuiesc in fapt reteaua sociala de sprijin a copilului si familiei. De
altfel, aceste persoane pot fi convocate cu ocazia consiliului de familie care are loc anterior luarii
masurii de plasament astfel incat sa se gaseasca solutia cea mai potrivita pentru copilul respectiv.
Instructiuni pentru completarea PIP:
Partea introductiva:
In dreptul rubricii "Responsabil pentru aplicarea masurii de protectie" se
completeaza cu titulatura serviciului/ compartimentului care are obligatia
monitorizarii copilului pe intreaga perioada a masurii de protectie (de exemplu,
serviciul alternative de tip familial din cadrul DGASPC in situatia plasarii
copilului la asistent maternal) si numele sefului serviciului respectiv; in situatia
OPA care nu are in structura sa astfel de servicii/compartimente se completeaza
cu numele sefului ierarhic al managerului de caz;
In dreptul rubricii "Reprezentantul legal al copilului" se completeaza cu numele
parintilor sau reprezentantului legal al copilului. Acesta din urma poate fi,
conform legii: tutorele sau presedintele consiliului judetean sau primarul de sector
pentru copilul pentru care nu s-a putut institui tutela si pentru care instanta a
dispus masura plasamentului (art.62 din Legea nr.272/2004). In situatia luarii
plasamentului in regim de urgenta, cand se suspenda de drept exercitiul
drepturilor parintesti pana cand instanta se pronunta cu privire la mentinerea sau
inlocuirea acestei masuri, la aceasta rubrica se inscriu doua nume: unul al
persoanei, familiei, asistentului maternal sau sefului serviciului rezidential
(coordonatorului SR) care a primit copilul in plasament in regim de urgenta - care
exercita drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului si
celalalt al presedintelui consiliului judetean sau primarului de sector - care
exercita drepturile si obligatiile parintesti privitoare la bunurile copilului (art.64
Prestatiile pot fi in bani sau in natura si cuprind alocatiile pentru copii, alocatiile familiale
(complementara si monoparentala), venitul minim garantat, alte ajutoare speciale (de
exemplu, alocatia dubla si, dupa caz, asistentul personal pentru copilul cu dizabilitati,
asigurarea transportului la scoala, centru de zi sau tratament). Acestea sunt acordate de
primarii, directiile de dialog si solidaritate sociala, alte institutii publice centrale si locale,
OPA etc., pe care managerul de caz trebuie sa le contacteze pentru a constata eligibilitatea
copilului si familiei si pentru a verifica modul de furnizare a acestora. In situatia in care
managerul de caz constata ca familia si/sau copilul in cauza au dreptul la o anume prestatie,
el trebuie sa sprijine familia in demersurile sale de obtinere a dreptului respectiv (de exemplu,
sa contacteze autoritatea sau organizatia care furnizeaza prestatia in cauza, sa sprijine familia
la intocmirea documentatiei necesare, sa acompanieze familia atunci cand considera ca acest
lucru este necesar s.a.). In dreptul rubricii "Autoritatea locala responsabila" se vor trece atat
autoritatile locale si centrale, cat si OPA, care au fost deja mentionate anterior.
Serviciile sunt furnizate, in functie de nevoile copilului si, dupa caz, ale familiei si altor
persoane importante pentru copil, in diferite arii de interventie: promovarea si protectia
drepturilor copilului, educatie, sanatate, reabilitare etc. Modul concret de furnizare a
serviciilor se realizeaza prin programele de interventie specifica (PIS). In dreptul rubricii
"Responsabil de caz/ persoana responsabila" se inscriu:
numele responsabililor de caz, respectiv profesionistii care indeplinesc conditiile
conform SMO privind managementul de caz in domeniul protectiei copilului, si
care raspund de realizarea PIS la nivelul SR in care este plasat copilul si a altor
servicii din protectia copilului (de exemplu, in situatia caselor de tip familial, daca
copilul are nevoie de servicii in plus in ceea ce priveste dezvoltarea deprinderilor
de viata sau reintegrarea/integrarea in familie, se pot trece responsabili de caz de
la nivelul celor doua tipuri de servicii, respectiv serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta si centrul de pregatire si sprijinire a
reintegrarii sau integrarii copilului in familie);
numele persoanelor responsabile, respectiv profesionistii din servicii aflate in alte
domenii decat cel al protectiei copilului, de exemplu: servicii medicale furnizate
in unitati spitalicesti sau ambulatorii, servicii educationale furnizate in unitatile de
invatamant, servicii de reabilitare a copilului abuzat, neglijat si exploatat sau a
copilului cu dizabilitati apartinand sistemului de sanatate.
Serviciile furnizate de OPA se pot inscrie la oricare din domeniile mentionate in PIP, in functie
de situatie:
centrele de zi se trec la rubrica protectiei copilului; daca in centrul de zi sunt
furnizate servicii educationale avizate de inspectoratele scolare, acest lucru se
mentioneaza in rubrica corespunzatoare, respectiv "Educatie formala si nonformala/
informala";
centrele de zi pentru reabilitarea copilului cu dizabilitati se inscriu la rubrica
"Reabilitare".
Serviciile de reabilitare (pentru copilul cu dizabilitati sau pentru copilul abuzat, neglijat si
exploatat) se inscriu separat la rubrica corespunzatoare indiferent de provenienta furnizorului,
respectiv protectia copilului, educatie sau sanatate.
In situatia copiilor plasati in SR, la rubrica "Protectia copilului" se trece titulatura SR, iar in
dreptul responsabilului de caz se trece coordonatorul SR. Responsabilii de caz pentru realizarea
tuturor PIS de la nivelul SR se vor mentiona fie in PIP cu ocazia detalierii acestuia, fie pentru
fiecare PIS in parte anexe la PIP (vezi mai jos la PIS).
Interventiile se refera la acele actiuni care tin de monitorizarea PIP de catre managerul de
caz (de exemplu, programarea intalnirilor cu copilul si familia, avand diverse scopuri cum ar
fi evaluarea, acompanierea, negocierea conflictelor, monitorizarea cazului dupa reintegrare
etc., programarea re-evaluarii situatiei copilului). Astfel, la rubrica "Responsabil de caz/
persoana responsabila" se trece fie managerul de caz, fie persoana careia i-a delegat o anume
sarcina care se poate trece la capitolul interventii.
Prestatiile, serviciile si interventiile care vizeaza familia si alte persoane importante pentru copil
si care au impact direct asupra bunastarii copilului imediate si potentiale (o parte din ele au fost
deja descrise anterior) se inscriu si ele in PIP, fie corespunzator in fiecare capitol cu specificarea
cui se adreseaza, fie se intocmeste cate un PIP separat, insa anexat de cel al copilului. Exemple:
pensiile de invaliditate, beneficiile sociale de care beneficiaza adultii incadrati intr-o categorie de
persoane cu handicap, serviciile de consiliere, de educatie parentala s.a.
PIS pot fi abordate global in cadrul PIP (sunt parte integranta a PIP, care devine astfel mult mai
detaliat decat cel descris anterior) sau se pot desfasura in mod distinct de PIP si acest lucru
depinde de ce alege managerul de caz si echipa sa (in functie de experienta, mod practic de lucru,
incarcatura de cazuri etc.) si in acest caz sunt anexe ale PIP. PIS acopera urmatoarele aspecte,
care pot, de asemenea, sa fie comasate sau si mai fragmentate decat cele redate in continuare, in
functie de situatie:
a) nevoile de sanatate si promovare a sanatatii;
b) nevoile de ingrijire, inclusiv de securitate si promovare a bunastarii;
c) nevoile fizice si emotionale;
d) nevoile educationale si urmarirea obtinerii de rezultate scolare corespunzatoare
potentialului de dezvoltare a copilului, inclusiv cele referitoare la integrarea socioprofesionala
si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta;
e) nevoile de petrecere a timpului liber;
f) nevoile de socializare, inclusiv modalitatile de mentinere a legaturilor, dupa caz, cu
parintii, familia largita, prietenii si alte persoane importante sau apropiate fata de copil.
PIS trebuie sa contina obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitatile corespunzatoare
acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri
sau evenimente, durata aferenta activitatilor, personalul de specialitate desemnat si alte persoane
implicate, precum si modalitatile de monitorizare si evaluare/ reevaluare a acestor programe.
In afara principiilor individualizarii si personalizarii, un alt aspect major subliniat de SMO este
implicarea activa a copilului si a familiei sale/ reprezentantului sau legal (consultarea si
participare) pe tot parcursul evaluarii, a elaborarii si monitorizarii PIP, a managementului de caz
in general, precum si in viata cotidiana a SR. Profesionistii au obligatia de a consulta copilul si
de a tine cont de opinia acestuia, in functie de varsta si gradul de maturitate ale acestuia, in
procesul decizional si de interventie care il priveste. Opiniile copilului si ale
familiei/reprezentantului sau legal trebuie consemnate in dosarul copilului insotite de semnatura
acestora (adultii si copiii cu varsta peste 14 ani). Consultarea copilului presupune ascultare activa
din partea profesionistilor si punerea unor intrebari deschise cu privire la diversele aspecte care ii
privesc pe copii, viata lor in SR si in comunitate.
Legat de implicarea activa a copilului si a familiei/ reprezentantului sau legal este
informarea permanenta a acestora cu privire la atingerea scopului si obiectivelor din PIP,
inclusiv prin mijloace scrise care sunt prevazute de SMO. Astfel, familia trebuie sa
primeasca fisele evaluarilor efectuate de echipa multidisciplinara, precum si raportul final
de evaluare intocmit de managerul de caz, PIP si fisele care consemneaza re-evaluarile
periodice si ocazionale si, dupa caz, revizuirile PIP-ului. Totodata, copilul trebuie sa
cunoasca continutul acestor documente pe masura capacitatii sale de intelegere, iar
persoana responsabila pentru realizarea acestui fapt este managerul de caz.
Reevaluarea PIP se recomanda a se efectua o data la trei luni, insa momentul este adecvat
situatiei copilului si nu se suprapune cu reevaluarea situatiei, care, legal se efectueaza in mod
obligatoriu o data la 3 luni. Aceasta presupune nu numai analiza indeplinirii obiectivelor
cuprinse in PIP, ci, la nevoie, si reevaluarea situatiei copilului in noul context si din perspectiva
scopului PIP. Desigur, in cadrul PIS are loc evaluarea permanenta a copilului de catre
profesionistii responsabili de caz desemnati si consemnati in PIP si care pot anunta managerului
de caz diverse situatii (de exemplu, imbolnavirea grava a copilului, schimbarea scolii) care
conduc la reevaluarea ocazionala si revizuirea PIP inainte de termenul stabilit/ legal.
Profesionistii mentionati anterior sunt obligati sa intocmeasca rapoarte de monitorizare pe care le
transmit managerului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la copil in orice moment. In
afara reevaluarii trimestriale, ocazie cu care se completeaza si se transmit obligatoriu si
rapoartele de monitorizare, se recomanda managerului de caz sa contacteze lunar profesionistii
responsabili de caz pentru a se informa cu privire la evolutia copilului. Modul de comunicare
dintre managerul de caz si responsabilii de caz trebuie stabilit de la inceput si consemnat in PIP de exemplu, informare telefonica lunara si de urgenta, urmata cat de repede posibil de
transmiterea rapoartelor lunare de monitorizare prin posta, fax si/sau e-mail, programarea
reevaluarilor
si a intalnirilor echipei.
Coordonatorul SR trebuie sa cunoasca continutul tuturor PIP-urilor copiilor din SR si sa
urmareasca, la randul sau, in colaborare cu managerul de caz, modul de realizare a obiectivelor
acestora, mai ales a celor care tin in mod nemijlocit de activitatea din SR si cea facilitata de SR.
Mai mult, trebuie sa vegheze ca activitatea din SR sa se adapteze permanent pentru a raspunde
adecvat obiectivelor cuprinse in PIP-uri. De aceea, coordonatorul SR trebuie sa participe nu
numai la sedintele echipei de profesionisti din SR, ci si la cat mai multe din sedintele de caz care
ii privesc pe copiii din SR-ul pe care il conduce. Un exemplu in acest sens poate fi adaptarea
dificila a unui copil la scoala din comunitate, fapt pentru care s-ar stabili si consemna in PIP o
serie de servicii de sprijin care necesita incheierea unor conventii de colaborare neprevazute de
furnizorul de servicii si coodonatorul SR si/sau implicarea unor profesionisti in plus fata de cei
pe continutul PIP ;
- planul individualizat de asistenta si ingrijire va fi denumit planul individualizat de
protectie ;
- revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenta si ingrijire, respectiv a
planului individualizat de protectie - modificarea sau completarea adusa PIP pe baza
rezultatelor reevaluarii situatiei beneficiarului de servicii sociale;
- contributia beneficiarului de servicii sociale - cota-parte din costul total al serviciului/
serviciilor acordat/ acordate de furnizorul de servicii sociale, in functie de tipul serviciului si de
situatia materiala a beneficiarului de servicii sociale, si care poate fi in bani, in servicii sau in
natura; nu se aplica in cazul SR ;
- obligatiile beneficiarului de servicii sociale - totalitatea indatoririlor pe care beneficiarul de
servicii sociale si le asuma prin contract si pe care le va indeplini valorificandu-si maximal
potentialul psiho-fizic;
- standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii ansamblul de cerinte privind calitatea ingrijirii, cadrul organizatoric si material, resursele umane
si financiare in vederea atingerii nivelului de performanta obligatoriu pentru SR, aprobate in
conditiile legii;
- modificari de drept ale contractului de acordare de servicii sociale - modificarile aduse
contractelor de acordare de servicii sociale in mod independent de vointa partilor, in temeiul
prevederilor unui act normativ;
- forta majora - eveniment mai presus de controlul partilor, care nu se datoreaza greselii sau
vinii acestora, care nu putea fi prevazut in momentul incheierii contractului si care face
imposibila executarea si, respectiv, indeplinirea acestuia;
- evaluarea initiala - activitatea de identificare/ determinare a naturii cauzelor, a starii actuale
de dezvoltare si de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, precum si a
prognosticului acestora, efectuata prin utilizarea de metode si tehnici specifice profesiilor
sociale, de catre furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluarii sunt cunoasterea si intelegerea
problemelor cu care se confrunta beneficiarul de servicii sociale si identificarea masurilor initiale
pentru elaborarea planului initial de masuri;
- evaluarea complexa va fi denumita evaluarea detaliata - activitatea de investigare si
analiza a starii actuale de dezvoltare si de integrare sociala a beneficiarului de servicii sociale, a
cauzelor care au generat si care intretin situatia de dificultate in care acesta se afla, precum si a
prognosticului acestora, utilizandu-se instrumente si tehnici standardizate specifice domeniilor:
asistenta sociala, psihologic, educational, medical, juridic.
Totodata, furnizorul de servicii incheie conventii de colaborare cu alti furnizori de servicii,
specialistii si institutiile/ organizatiile relevante din comunitate pentru realizarea PIP ale copiilor
protejati in SR. Principalii parteneri ai SR sunt urmatorii:
Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protectia speciala a copiilor pe raza
teritoriului respectiv;
Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protectie (CPC, consiliul judetean/
local de sector, prefectura, primariile);
Serviciile deconcentrate ale ministerelor (inspectoratele scolare, inspectoratele de politie,
directiile de sanatate publica, directiile de dialog, solidaritate sociala si familie, inspectoratele
de munca s.a.);
Serviciile comunitare locale si judetene;
Unitatile de invatamant si de pregatire profesionala;
Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesionala, iar pe de
alta parte, pot sponsoriza SR;
Presa.
De asemenea, SR poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau juridice. Si
in acest caz, DGASPC/ OPA trebuie sa contractualizeze aceste relatii de parteneriat, in
conformitate cu Legea nr.195/2001.
Contractul de voluntariat trebuie sa fie stipulate cel putin urmatoarele drepturi ale voluntarului:
a) participarea activa la elaborarea si derularea programelor in considerarea carora s-a incheiat
contractul;
b) desfasurarea activitatii in concordanta cu pregatirea sa profesionala;
c) asigurarea de catre beneficiarul voluntariatului a desfasurarii activitatilor in conditiile legale
de protectie a muncii, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective;
d) asigurarea de catre beneficiarul voluntariatului, in conditiile prevazute de lege, impotriva
riscurilor de accident si de boala ce decurg din natura activitatii; in lipsa asigurarii costul
prestatiilor medicale se suporta integral de catre beneficiarul voluntariatului;
e) eliberarea de catre beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care sa ateste calitatea
de voluntar;
f) rambursarea de catre beneficiarul voluntariatului, in conditiile convenite in contract, potrivit
legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitatii;
g) durata timpului de lucru, stabilita, in conditiile legii, sa nu afecteze sanatatea si resursele
psihofizice ale voluntarului;
h) beneficiaza de titluri onorifice, decoratii, premii, in conditiile legii.
Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii ale voluntarului:
a) sa indeplineasca sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;
b) sa pastreze confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat;
c) sa participe la cursurile de instruire organizate, initiate sau propuse de catre beneficiarul
voluntariatului;
d) sa ocroteasca bunurile pe care le foloseste in cadrul activitatii de voluntariat.
In fapt cei mai apropiati colaboratori ai SR trebuie sa fie profesionistii care contribuie la
realizarea PIP si familia copilului.
SR, pentru a-si putea indeplini misiunea in cele mai bune conditii, ar trebui sa practice in mod
regulat un mod de lucru dinamic, divers in vederea atragerii si mentinerii partenerilor mentionati
anterior si a altora. In acest sens se pot utiliza urmatoarele modalitati:
a) Vizite si intalniri cu diferite ocazii si circumstante;
b) Oferirea permanenta de informatii privind activitatea, rezultatele, dificultatile,
perspectiva SR;
c) Trimiterea de felicitari realizate de copiii protejati in SR cu ocazia sarbatorilor (1 si 8
Martie, Pasti, Craciun), aniversarilor etc.;
d) Organizarea de spectacole si alte activitati socio-culturale;
e) Posibilitati de primire si tratare ca si intr-o familie (cu servire de ceai, cafea, dulciuri
etc.).
Acest mod de lucru trebuie sa fie valabil atat pentru personal, cat si pentru copii. Acestia trebuie
invatati sa-si formeze un mod de viata sociabil, cum sa-si atraga, selecteze si mentine prietenii.
Relatia cu partenerii se bazeaza pe cateva elemente precise, cum ar fi:
- Selectia - cine te intereseaza si este asemanator conceptiei tale de munca si viata;
- Modul de primire si tratare - diferit de la caz la caz, dar si unul comun;
Parintele abuzeaza verbal de copil, critica serviciul in grija caruia este copilul sau face
promisiuni nerealiste sau inadecvate copilului;
Copilul se teme de sa stea singur cu parintii.
Parintii sunt incurajati si, dupa caz, ajutati in mod concret (chiar financiar) sa-si viziteze copiii
cat mai des si sa petreaca cat mai mult timp cu copiii lor, cu ocazia zilelor de nastere, a
sarbatorilor (Craciun, Pasti), sfarsitului de saptamana, precum si sa desfasoare unele activitati
impreuna in cursul vizitelor in SR (servirea mesei, plimbari).
Familia este informata periodic cu privire la situatia copilului (stare de sanatate, situatie scolara,
evolutia copilului in SR si in relatie cu cei din jur) in vederea pregatirii reintoarcerii copilului
acasa.
Educatorul de referinta, ca si ceilalti educatori sau personalul de ingrijire, au datoria sa respecte
cateva reguli deontologice de baza:
nu se comenteaza atitudinea familiei
nu se acuza sau nu se compatimeste copilul pentru faptele parintilor
nu se fac publice cauzele dramei familiale sau afectiunile de care sufera unii membri ai
familiei
Este greu sa lucrezi pentru refacerea legaturii familiale, daca unii membri ai personalului fac
comentarii dureroase pentru copil.
Fiecare intalnire trebuie perceputa ca o activitate in cadrul PIP, rezultatele acesteia fiind evaluate
si luate in considerare pentru demersurile ulterioare. Intalnirea copil-familie contribuie la mai
buna cunoastere a situatiei familiei de catre profesionisti -aceasta determinand schimbari in
proiectul personalizat. Pentru monitorizarea si evaluarea evolutiei relatiilor, se vor intocmi
rapoarte scrise dupa fiecare intalnire, precum si dupa reuniunile de lucru in echipa
pluridisciplinara (anexa 1). Rapoartele pot fi intocmite de educator cu sprijin/ supervizare din
partea asistentului social/ managerului de caz.
Daca scopul vizitei este sa ajute parintele sa dobandeasca abilitati parentale unul sau doi
profesionisti pot superviza vizita si pot interveni direct in diversele activitati care se desfasoara
pe parcursul acesteia.
Daca in timpul vizitelor la SR parintele da dovada in mod frecvent de neglijenta, face propuneri
nerealiste sau manifesta un comportament distructiv trebuie luate in considerare urmatoarele
aspecte:
Intalnirile pot avea loc si in casa unei rude; copilul se poate vedea cu familia si prietenii chiar
daca parintii nu participa la aceste vizite;
Membrii echipei pluridisciplinare trebuie sa convinga parintele de faptul ca are o
responsabilitate in legatura cu respectarea programului de vizite
Reuniunile periodice intre parinti, educator, manager de caz, supervizor si alte persoane
apropiate copilului pot duce la prevenirea neglijarii vizitelor de catre parinte.
Uneori copilul poate deveni excesiv de suparat inainte sau dupa vizita parintelui.
Sentimentele normale de pierdere sau separare se pot reactiva vazandu-si parintele si se
pot manifesta prin suparari sau alte actiuni comportamentale;
Copilul poate deveni anxios si speriat cand se intalneste cu parintele, din acest motiv
intervenind o stare de stress pentru amandoi;
Copilul poate manifesta un conflict de loialitate dupa intalnirea cu parintele si in consecinta
poate respinge educatorul sau poate refuza sa se intoarca in serviciul rezidential
Trebuie sa se realizeze o evaluare completa a supararilor copilului, daca este necesar sa refaca
Copilul este antrenat sa participe direct la amenajarea si intretinerea spatiului de locuit, sa faca
propuneri privind petrecerea timpului liber, stabilirea meniului, organizarea unor activitati etc.
Copilul are adeseori nevoie de consiliere atat in interpretarea corecta si intelegerea unor fapte de
viata cotidiana, cat si in definirea propriilor trairi pentru a fi capabil sa exprime o opinie adecvata
nevoilor si dorintelor sale. Opinia copilului este luata in considerare de catre toate categoriile de
personal
Pentru o abordare pro-activa a ingrijirii de tip rezidential, personalul are nevoie sa inteleaga pe
deplin conceptul de drepturi ale copilului si relatia dintre aceste drepturi si responsabilitatile lor.
Aceasta pune temelie la dezvoltarea relatiilor de incredere si permite copilului sa traiasca o
experienta pozitiva, pe parcursul rezidentei. Doua probleme de baza trebuie luate in considerare
aici :
a. responsabilitatea adultului in relatie cu drepturile copilului si tanarului ;
b. nevoia pentru copii si tineri de a dezvolta un sens al responsabilitatii pentru ei insisi si in
relatiile cu ceilalti.
Respectarea drepturilor copiilor, chestionarea lor pentru a le cunoaste punctul de vedere,
ascultarea, implicarea in luarea deciziilor - sunt baze ale unei bune ingrijiri rezidentiale.
Personalul trebuie sa inteleaga ca toti copiii din SR au dreptul :
- sa exprime ceea ce ei gandesc si simt ;
- sa isi cunoasca identitatea, istoria personala si sa ii fie respectate
- sa fie consultati ;
- sa aiba acces la informatii ;
- sa fie ingrijiti corespunzator;
- sa nu fie pedepsiti pe nedrept ;
- sa fie protejati de abuz ;
- sa beneficieze de intimitate personala ;
- sa beneficieze de ingrijirea sanatatii;
- sa aiba acces la o educatie corespunzatoare ;
- sa se bucure de odihna si joaca.
Din punctul de vedere al copiilor din SR, ei au doua lectii principale de invatat :
- au drepturi, dar au si responsabilitati ;
- trebuie sa respecte drepturile si responsabilitatile celorlalti, ale grupului de egali si ale
personalului.
Acestea sunt lectii de baza pentru viata si se invata in timp. Copiii invata sa-si exercite propriile
drepturi, sa isi asuma responsabilitatile sau respectul celorlalti, toate acestea cu multa incurajare
si efort din partea personalului. Ei pot sa fie invatati sa traiasca situatiile in grup, ca intr-o familie
obisnuita .
De exemplu : Noi toti avem dreptul de a nu fi raniti/ jigniti sau atinsi de ceilalti oameni - deci,
daca cineva este ranit sau atins agresorul va fi pedepsit. Aceasta se va aplica in egala masura
copiilor si personalului. Toti oamenii traind si muncind intr-o casa de tip rezidential au si
drepturi si responsabilitati. Este important sa se stabileasca si sa se mentina un cod al
comportamentului prin care copiii si personalul pot convietui bine.
In discutiile cu copii din SR ei vor invata ca au:
- dreptul de a nu fi rau tratat, dar si responsabilitatea de a nu tratat rau pe altii ;
- dreptul de a fi ingrijiti, dar si responsabilitatea de a -i ingriji pe altii ;
- dreptul de a nu fi pus/expus la risc dar si responsabilitatea de a nu expune/pune pe altii in
situatii de risc ;
cel putin un membru al echipei pedagogice sa serveasca masa (sa manance!) alaturi de copii/
tineri.
Alimentele si produsele alimentare sunt depozitate in spatii special amenajate in vederea pastrarii
atributelor nutritive ale acestora si pentru evitarea alterarii acestora, in conformitate cu
normativele in vigoare (frigidere, lazi frigorifice), aceste reguli urmand sa se aplice atat in SR
organizat pe module, cat si in cele de tip casuta/ apartament.
Se impune o buna gestiune/ urmarire a produsele alimentare pe care copilul le primeste de la
familia sa, cu ocazia vizitelor in SR sau a alimentelor cu care acesta vine din exterior, in vederea
prevenirii toxiinfectiilor alimentare ca urmare a consumului de alimente expirate sau alterate.
In conformitate cu MOF, fiecare SR va avea o rezerva de apa si hrana pentru cel putin 48 de ore.
Standardul 11 Aspectul exterior, imbracamintea, echipamentul si banii de buzunar
Serviciul de tip rezidential asigura copiilor necesarul de imbracaminte, incaltaminte,
rechizite si alte echipamente, precum si bani de buzunar, in conformitate cu legislatia in
vigoare si respectand individualitatea si nevoile specifice ale fiecarui copil.
Copilul/ tanarul aflat in plasament in SR va avea acces la informatii personale si familiale care ii
pot da sentimentul de continuitate si il va sustine in construirea unei imagini de sine pozitive. La
primirea in SR, copilul/ tanarul isi poate aduce cu sine obiecte personale (haine, jucarii,
fotografii ale familiei), investite afectiv si care reprezinta o baza de securitate in procesul de
adaptare in noul mediu de viata. Copiii/ tinerii din SR sunt incurajati sa isi investeasca spatiul
personal in functie de preferinte, de apartenenta culturala a familiei, de religie. Astfel, daca
spatiul o permite, copiii/ tinerii isi pot amenaja "un colt al familiei", in care sa poata lipi
fotografiile parintilor sai sau mici obiecte care sunt puternic investite afectiv de acestia. In
camera in care locuieste, copilul/ tanarul va avea la dispozitie un dulap/ servanta care sa-i
permita acestuia sa isi pastreze obiectele personale: haine, lenjerie, jucarii, carti, rechizite. In
amenajarea camerei, in contextul in care aceasta nu este individuala, se va tine cont de opiniile
copiilor/ tinerilor care locuiesc in acea camera, acestia fiind consultati in ceea ce priveste
mobilierul, culoarea peretilor, a covorului. Este foarte important ca atunci cand ne referim la
aspectul exterior al tanarului, sa urmarim si modul in care acesta se pozitioneaza in mediul sau
inconjurator (de exemplu, modul in care isi pastreaza ordinea in camera, gradul de confort al
acestuia in spatiul propriu sau in camera de zi). Toate acestea pot fi simptome ale modului de
organizare intern (psihic), poate furniza informatii despre modelele educationale practicate in
mediul din care provine copilul/ tanarului si poate avea influenta asupra dezvoltarii ulterioare a
copilului (de exemplu, deprinderi de viata) si de imbunatatire a imaginii personale. Orice
observatie/ informatie care tine de acest aspect se poate regasi la nivelul dosarului copilului/
tanarului in vederea implementarii PIP.
Pentru conturarea si definirea personalitatii copilului/ tanarului, acesta trebuie sustinut in
formarea valentelor estetice si este necesar sa fie evitata impunerea unor valori sau
uniformizarea. In functie de varsta copilului, acesta va fi incurajat sa capete independenta in
alegerea hainelor cu care se imbraca pentru diverse ocazii (la joaca, la scoala, cand participa la
diverse activitati in exteriorul SR). In cazul in care persoana de ingrijire are alta opinie
referitoare la alegerea copilului (de exemplu, acesta doreste sa se imbrace cu haine inadecvate
starii meteorologice), este absolut necesar ca aceasta sa-si argumenteze (pe intelesul copilului)
opinia si sa intre intr-un proces de negociere cu acesta. Copilul nu trebuie sa aiba sentimentul
unui esec in situatia in care opinia sa nu este adoptata ca decizie finala. In contextul in care
educatorul/ persoana de referinta considera util, pot fi organizate diferite activitati structurate sau
activitati de petrecere a timpului liber (activitati de expresie artistica si plastica) care pot fii
Totodata, exista posibilitatea ca tinerii care dobandesc venituri constante sa poata locui in
apartamente de tranzitie care le ofera ocazia de asumare partiala a independentei (de exemplu, un
grup de maxim 12 tineri, cu varsta cuprinsa intre 15-26 ani, care obtin venituri din derularea unor
servicii lucrative se pot "autogospodari", utilizand o cota parte din veniturile realizate pentru
aceasta).
2. In vederea prevenirii exploatarii copiilor, coordonatorul SR trebuie sa se verifice toate
aspectele legate de forma contractuala a angajarii tanarului. Toate datele legate de obligatiile si
drepturile prevazute de catre contractul de munca al tanarului, de evolutia acestuia la locul de
munca, de fisa postului se vor afla la dosarul copilului/ tanarului - cu acordul tanarului. De
asemenea, la solicitarea expresa a tanarului, un membru al echipei (asistent social) va mentine
relatia cu angajatorul si va urmari respectarea drepturilor acestuia.
Standardul 12 Starea de sanatate a copiilor si prevenirea imbolnavirilor
Serviciul de tip rezidential asigura conditiile necesare pentru identificarea si evaluarea
permanenta a nevoilor fizice, emotionale si de sanatate ale fiecarui copil, precum si masurile
corespunzatoare pentru satisfacerea acestor nevoi, igiena personala, supravegherea si mentinerea
starii de sanatate.
Acest standard evidentiaza doua aspecte principale legate de sanatatea copiilor beneficiari:
- preocuparile pentru asigurarea mediului sanatos de viata si pentru evaluarea si ingrijirea
medicala personalizata a fiecarui copil
- preocuparile pentru formarea deprinderilor sanatoase de viata, obligatorii pentru programul
educativ al fiecarui copil.
Prin metode educative adecvate nivelului de varsta, copiii sunt stimulati sa adopte un stil de viata
sanatos, sa inteleaga importanta igienei personale, a alimentatiei corecte, a exercitiului fizic nu
numai in viata cotidiana, dar si in beneficiul lor ca viitori adulti.
Insistam asupra importantei educatiei pentru sanatate, deoarece majoritatea copiilor care intra in
ingrijire rezidentiala provin din familii cu nivel educativ scazut si nu au formate obiceiuri
igienice corespunzatoare.
Se deruleaza programe de educatie sexuala si contraceptiva, programe de educatie impotriva
fumatului si a consumului de droguri si bauturi alcoolice etc.
Aceste programe educative vor fi puse in practica pe grupe de varsta, cu participarea membrilor
echipei pluridisciplinare si, in masura posibilitatilor, cu implicarea medicului de familie la care
sunt inscrisi copiii.
Se poate colabora in acest sens cu alte servicii de specialitate din comunitatea locala.
Se va acorda cea mai mare atentie discutiilor individuale cu copiii , care trebuie sa aiba
caracterul prietenos, sincer si deschis al discutiilor dintre parinte si copil si se vor desfasura
intrun
climat de discretie si incredere reciproca.
Membrii echipei pluridisciplinare implicati in acest demers trebuie sa urmareasca permanent
constientizarea si exprimarea optima de catre copil a propriilor nevoi, preocupari, preferinte,
curiozitati.
In orice SR, dat fiind ca personalul raspunde de starea de sanatate a copiilor, sunt necesare
proceduri de interventie in situatii de urgenta, pe care fiecare membru al echipei sa le cunoasca si
sa le aplice. In fiecare centru/ apartament/ casa de tip familial se afiseaza, intr-un loc bine
cunoscut de personal, lista cu numerele de telefon ale persoanelor si serviciilor de contactat in
caz de urgenta (accident, incendiu, imbolnavire sau disparitie a unui copil, intrarea neautorizata a
unor persoane straine etc.).
In fisa medicala a copilului sunt mentionate toate internarile si evolutia starii de sanatae a
copiilor pe perioada acestora.
Standardul 13 Tratamentul medical si administrarea medicamentelor
Primul ajutor, tratamentul infectiilor intercurente si administrarea medicamentelor in
cadrul serviciului de tip rezidential sunt acordate copiilor de catre personal, in conditii de
supervizare din partea medicului care coordoneaza implementarea programelor de
interventie pentru sanatate.
In cazul in care starea de sanatate a copiilor presupune administrarea de medicamente, personalul
specializat este desemnat de catre coordonatorul SR si medicul de familie/ medicul angajat al
SR in vederea administrarii medicamentatiei (preventive si/ sau curative) prescrisa copilului, cu
respectarea procedurilor din MOF privitor la manevrarea medicamentelor.
In cazul in care copilul/ tanarul este capabil sa-si administreze medicatia curenta (insulina),
acestuia i se pune la dispozitie un spatiu securizat de depozitare a medicamentelor, la care poate
avea acces personalul SR adecvat format, special desemnat pentru sprijinirea/sustinerea
copilului/ tanarului (persoana de referinta).
Personalul monitorizeaza starea copilului pe timpul medicatiei si apeleaza la medicul de familie
daca apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta in starea de sanatate a
acestuia si care poate reprezenta un rezultat al medicatiei.
Coordonatorul SR se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru primirea,
evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea si indepartarea medicamentelor.
Exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite, administrate si care parasesc institutia
rezidentiala sau sunt aruncate, pentru a se indeparta posibilitatea utilizarii lor incorecte. Se
mentine o evidenta a medicatiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor
autoadministrate).
Medicamentele administrate de personal sunt depozitate intr-un dulap de metal
incuiat, cu acces limitat, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Formarea profesionala pentru personalul SR trebuie sa sa cuprinda:
scoala" in sala de la centru, fiind pusi sa-si faca lectiile si supravegheati ore in sir nu mai
sunt permise.
c) Se vor incheia acorduri de colaborare cu fiecare unitate de invatamant, care sa prevada
activitati in favoarea fiecarui copil protejat.
Obiectivele principale ale acordurilor se vor referi la:
Diminuarea si eliminarea marginalizarii in scoala a copiilor protejati in SR,
Colaborarea cu profesorii invatatorii (educatorii de gradinita) precum si cu parintii
celorlalti elevi la derularea PIP;
Integrarea copiilor in comunitatea clasei si a scolii (grupei - gradinitei) ca prim pas
al integrarii lor in comunitate,
Orientarea scolara si profesionala.
Activitatile care fac obiectul acordului se organizeaza:
la nivel de unitate de invatamant (informarea si sensibilizarea intregului colectiv
didactic asupra problematicii copilului in dificultate, stabilirea unei deontologii a
relatiei cu acesti copii si a unor metode de lucru in consecinta)
la nivel de clasa (o abordare individualizata a copiilor protejati, insistand pe
ajutorarea lor in cazul situatiilor de esec scolar, pe crearea unei atmosfere pozitive
de toleranta, de sprijin si colegialitate intre toti elevii clasei etc.)
la nivel de consiliu al parintilor elevilor (informare, sensibilizare, stimularea
participarii familiilor la programe de socializare etc.)
O importanta deosebita trebuie acordata educatiei pentru viata pe care copilul o primeste in
cadrul activitatilor cotidiene din SR. Practic toate celelalte standarde din aceasta arie contin
referiri la educatia pentru viata, pe toate planurile de interes pentru fiinta umana care intr-un SR
nu trebuie sa creasca "precum o floare in sera", intr-un mediu protejat, dar artificial si inchis. In
fiecare zi petrecuta in SR copilul va invata ceva nou, isi va dezvolta autonomia si capacitatea de
adaptare la mediul social in care va trai ca adult.
Standardul 15 Activitati de recreere-socializare
Serviciul de tip rezidential asigura copiilor oportunitati multiple de petrecere a timpului
liber, de recreere si socializare, care contribuie la dezvoltarea fizica, cognitiva, sociala si
emotionala a copiilor.
Activitatile de petrecere a timpului liber sunt orientate catre cunoasterea mediului fizic si social
din jurul copilului, inclusiv a SR, precum si catre cunoasterea si relationarea cu ceilalti copii,
reprezentand o forma de socializare in grupul de egali. De asemenea, aceste activitati contribuie
la formarea unor abilitati si deprinderi pentru care copilul manifesta interes, precum si la
dezvoltarea si cultivarea unor talente, crearea unor oportunitati pentru copii pentru a avea optiuni
si initiativa.
Personalul SR trebuie sa fie capabil sa:
1. constientizeze importanta existentei unei coerente in activitatile de ocupare a timpului liber
2. stabileasca si sa urmareasca obiective clare in cadrul activitatilor recreative si de ocupare a
timpului liber
3. determine necesitatile copilului in ceea ce priveste ocuparea timpului liber
4. identifice dificultatile pentru desfasurarea activitatilor de ocupare a timpului liber
5. identifice si sa creeze activitati de ocupare a timpului liber in conformitate cu obiectivele si
cu necesitatile copilului
In PIS ale copiilor aflati sub incidenta unei masuri de protectie, timpul liber trebuie considerat
prin eliminarea urmatoarelor perioade din totalul zilnic:
Tipuri de activitati
Recreerea si petrecerea timpului liber constau in activitati fizice, culturale, sociale sau
intelectuale, cu caracter recreativ.
Activitatile fizice pot imbunatati starea fizica si psihica a copilului. Aceste activitati pot fi
individuale sau de grup. Copiii pot participa la diferite evenimente sportive, pentru
amuzament, in afara concursului sau in competetitie. SR poate avea un rol de initiator pentru
organizarea, la nivelul comunitatii, a unor evenimente sportive care sa implice si copiii
rezidenti.
Activitatile culturale - copii se pot implica in asemenea tipuri de activitati atat ca spectatori
cat si ca participanti. Aceste activitati ofera oportunitatea descoperirii unor noi segmente de
interes si dezvolta capacitatea de relationare in comunitate.
Activitatile sociale - importanta lor se bazeaza intotdeauna pe interactia cu oamenii.
Intalniri, iesiri la padure, plimbari, toate pot oferi posibilitatea de a imparti timpul si bucuria
cu altii.
Activitatile intelectuale - foarte multi copii, chiar cu un nivel scazut de cunoastere, se
bucura sa-si petreaca timpul diferite activitati care ofera mai degraba satisfactii intelectuale:
jocuri, diferite tipuri de hoby (colectii etc), desen, caligrafia etc.
Standardul 16: Reclamatii si reprezentare
Furnizorul de servicii si serviciul de tip rezidential isi organizeaza un sistem de primire,
inregistrare si solutionare a sesizarilor si reclamatiilor cu privire la serviciile oferite sau
pentru care se faciliteaza accesul. Sesizarile si reclamatiile sunt solutionate cu
promptitudine si seriozitate, iar persoana in cauza este informata de progresul realizat
pentru solutionare in mod periodic si primeste raspunsul, in scris, in maxim 30 de zile
calendaristice.
Prin implementarea acestui standard se realizeaza dreptul copilului de a se adresa in nume
propriu sau, dupa caz, prin intermediul reprezentantului legal, membrii ai familiei largite,
persoane importante pentru ei ori diverse organizatii legal constituite conducerii SR, respectiv
coordonatorului sau furnizorului de servicii. In vederea realizarii unitare a acestui standard la
nivelul tuturor SR, procedurile de implementare mentioneaza respectarea prevederilor
Ordonantei Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor de
catre DGASPC si recomanda acest lucru si OPA-urilor. Mai mult, aceste prevederi pot fi
imbunatatite dupa cum urmeaza in paragrafele urmatoare.
celorlalte organe centrale din unitatile administrativ teritoriale, societati nationale, societati
comerciale de interes judetean sau local, regii autonome.
In cazul in care coordonatorul SR nu isi indeplineste aceste obligatii imediat in cazurile urgente
si in termen de trei zile pentru restul situatiilor, persoana care a observat situatia va semnala ea
insasi autoritatile abilitate, fara a se lua masuri disciplinare impotriva sa.
Importanta existentei specialistilor la nivelul SR sau ai furnizorului de servicii este subliniata si
de procedura 17.9 care prevede consilierea copiilor victime ale intimidarii si discriminarii.
Considerate ca si forme usoare ale abuzului daca sunt sesizate la timp de personalul SR si ca
atare care nu se semnaleaza la DGASPC, ele necesita totusi interventie de specialitate, care nu
poate fi acordata de specialisti care nu sunt formati in acest domeniu, deoarece trebuie sesizata
corect si la timp "linia de demarcatie" fata de abuzul emotional - care necesita semnalare si
interventie specifica. Deoarece numarul cazurilor usoare nu este de neglijat in societatea noastra,
este evident ca este cost-eficient sa dispui de proprii specialisti (pe care ii poti forma in timp),
decat sa platesti expertiza externa. De altfel, SMO prevad formarea continua a personalului in
acest domeniu.
Standardul 18 Relatia personalului cu copiii
Relatiile personalului cu copiii au o baza sanatoasa, raspunzand normelor de conduita
morala, profesionala si sociala.
Scopurile ingrijirii de tip rezidential in conformitate cu misiunea SR pot fi atinse doar printr-o
relatie pozitiva intre personal si copiii/tinerii aflati in ingrijire.
O ingrijire cu un caracter pozitiv poate fi facuta doar de un personal care ii place cu adevarat pe
copii si care se simte implicat si responsabil, aceasta deoarece copiii raspund pozitiv doar unui
personal care le castiga increderea, respectul si a carui aprobare este importanta pentru ei.
Relatia dintre personal si copii nu poate fi echivalata nicicum cu relatia copil - parinte, insa grija
adecvata pentru fiecare copil si tanar este esentiala pentru binele emotional si fizic al acestora.
Este cunoscut faptul ca pentru copii si tinerii cu deficiente emotionale si comportamentale este
important sa se simta placuti si pretuiti chiar si atunci cand comportarea lor nu este intrutotul
corespunzatoare.
Pe scurt, prin realtiile personal-copil se respecta si se promoveaza :
- independenta
- respectul reciproc
- un control pozitiv al comportamentului
- acceptarea
- sprijinul
- toleranta
- incurajarea
- nediscriminarea
Este esential ca personalul sa nu manifeste antipatii sau favoritisme fata de unii copii, care pot
avea repercusiuni grave asupra dezvoltarii copiilor si ar demonstra lipsa de profesionalism.
Rolurile persoanelor angajate in cadrul SR trebuie sa fie bine delimitate pentru a evita abuzul de
incredere si pozitie.
De exemplu, nu este permisa practica (din pacate destul de extinsa in vechile servicii
rezidentiale) prin care angajatii sa ia la domiciliul lor la sfarsit de saptamana sau de sarbatori
cate 1-2 copii. Este o practica discriminatorie, prin care personalul afiseaza clar favoritismele si
poate provoca adevarate drame in randul copiilor care nu sunt alesi . Copiii pot fi luati in
vizita de membri ai familiei, voluntari, familii ale colegilor de scoala - dar nu de personalul SR,
care trebuie sa pastreze cu fermitate o pozitie profesionala.
Evidentiem inca o data importanta formulelor de adresare : copilul nu va fi incurajat sa se
adreseze personalului cu mama , tata sau bunica (nici in casele de tip familial sau
apartamente) pentru a nu crea confuzii si a nu induce sentimentul de dependenta de SR pe termen
lung. Adevarata familie pentru copil nu poate fi decat cea naturala - in care pe parcursul sederii
in SR i se pregateste reintegrarea - sau cea adoptiva, in care va fi integrat daca reintoarcerea in
familia naturala nu este posibila. Plecarea din SR nu trebuie sa fie perceputa ca o ruptura de
membrii familiei, copilul va primi explicatii suficiente despre
Inca de la intrarea copilului in SR este necesara construirea relatiei pozitive de colaborare cu
educatorul. Obiectivele tipice ale primelor discutii cu copilul :
Castigarea increderii copilului si stabilirea unei relatii de incredere ;
Aflarea opiniei copilului asupra situatiei, nevoilor si dificultatilor sale ;
Observarea reactiei copilului in fata educatorului/ persoanei responsabile ;
Recomandari
Dat fiind ca fiecare copil este unic in felul sau, nu exista reguli clar stabilite pentru realizarea
acestor obiective. Exista insa diferite recomandari, cum sunt cele formulate de Barker (1990),
Greenspan (1981), Hebert (1989) si Mishne (1983), care subliniaza urmatoarele :
Lasati-i copilului initiativa de stabilire a cadrului, de alegere a subiectelor de discutie si de
dobandire a unui grad adecvat de control asupra situatiei.
Oferiti-i o explicatie simpla dar sincera a motivului pentru care se gaseste in institutie.
Concentrati-va asupra copilului ca persoana de sine statatoare, asupra gandurilor,
sentimentelor si actiunilor sale in momentul respectiv.
Tineti cont de aspectele de diversitate culturala, economica, etnica si rasiala, inclusiv de
diferentele dintre copil si profesionist in fiecare zona.
Manifestati-va respectul pentru copil si lumea lui precum si entuziasmul fata de capacitatea
sa de dezvoltare.
Structurati-va relatia cu copilul prin mijloace cum ar fi explicarea naturii libertatii si
responsabilitatii lui, stabilirea si impunerea de limite (de pilda ce poate si ce nu poate face
copilul in centru) si stabilirea formulei si limitelor confidentialitatii.
Exprimati-va speranta referitoare la situatia si potentialul copilului
Evitati greseala frecventa de a orienta copilul spre sfera de interes a parintelui sau a altui
adult inainte ca acesta sa fie bine pregatit.
Evitati interogarea copilului prin intrebari insistente.
Renuntati la procedurile formale de intervievare si lasati intalnirea sa decurga natural,
utilizand activitati si instrumente non-verbale.
Marea intrebare pe care educatorul trebuie sa si-o puna continuu este urmatoarea: in ce
mod cadrul educational propus copilului de catre persoane importante pentru el poate sa
faca eficiente aptitudini care deja exista, dar sunt camuflate, paralizate, retinute de
conditiile defectuoase ale mediului, conditii din care noi facem adesea parte.
3. Cea de-a treia calitate a educatorului este capacitatea de a interactiona atitudini
previzionale. Este un fenomen foarte curios care incepe inca de la nastere. Nu vedem
niciodata copilul asa cum este in realitate dar il vedem asa cum ne-am dori sa fie.
Numai ca problema este aceea ca subiectul inadaptat, subiectul cu handicap multiplu,
subiectul care prezinta retineri foarte profunde, poate literalmente sa ne blocheze
asteptarile anticipative din cauza temerilor noastre. Educatorul trebuie sa fie convins ca
nici o previziune nu este definitiva.
4. O alta calitate a educatorului este capacitatea de a fi un "protector". Iar aici, trebuie
facuta o referire la dezvoltarea psihica normala a copilului pentru a descoperi sensul
cuvantului "protector".
"Protectorul"este, de exemplu, o mama care se va confrunta cu lacrimile, furia, bucuria,
teama copilului sau. Ea va primi, va inghiti si va suporta acest amalgam care nu are sens,
il va metaboliza si il va reda transformat. Furia devine o agresivitate evidenta, lacrimile o
tristete vizibila, bucuria o emotie care este adresata cuiva.
Cand educatorul se gaseste impreuna cu copiii aflati uneori in lumea lor angoasanta,
trista, infricosatoare, aceasta functie de aparare a "protectorului", de intretinere, devine
absolut necesara pentru ca ea face posibila reducerea sau eliminarea anumitor factori cu
caracter destructiv sau autodestructiv.
Calitatea de protector este esentiala in ingrijirea copiilor care au trecut prin
experiente traumatizante, prin situatii de maltratare, si care trec adeseori prin situatii
critice - iar educatorul este un actor cheie al terapiei care se acorda de o echipa
pluridisciplinara in centrul de plasament si in alte servicii specializate.
5. O alta calitate a educatorului este capacitatea de a determina un copil sa treaca de la
iluzie la realitate. In momentul in care, plangand, copilul nu a cerut inca ceva dar incepe
a-si crea in mintea sa imaginea halucinanta a unui biberon sau san, mama va aduce la
momentul potrivit obiectul dorit. Orice copil trebuie sa cunoasca aceasta etapa pentru a-si
dezvolta increderea in sine insusi si siguranta.
Copilul de care se ocupa educatorul, fie n-a cunoscut aceasta etapa de iluzionare, si are
implicit putina incredere in propriile forte, fiind nesigur si temator- fie dimpotriva, a fost
crescut de parinti incapabili sa impuna limite, transformandu-l intr-un mic tiran, care, dea
lungul existentei trece la actiune, se crede puternic si intra in lumea iluziei, a grandorii
si a puterii depline.
Cea mai dificila problema a educatiei este de a determina copilul sa aiba anumite vise, si
apoi la un anumit moment, cand acesta este pregatit, sa ai puterea de a-l deziluziona (a-l
aduce la realitate).
Standardul 19 Controlul
comportamentului
Personalul reactioneaza pozitiv la diversele comportamente ale copiilor si ia sanctiuni
educative adecvate, constructive in cazul unor comportamente inacceptabile repetate ale
acestora.
Titlul acestui standard - inspirat de denumirea in limba engleza " behaviour control" - presupune
formarea conduitei copilului. Continutul se refera la formarea comportamentelelor si
conduitelor sociale normale, precum si la mijloacele/ metodele de pedeapsa a comportamentului
neadecvat al copilului.
SR trebuie sa aiba proceduri referitoare la masurile care pot fi luate pentru a preintampina sau
sanctiona comportamentele neacceptabile, iar aceste proceduri trebuie sa fie clare atat pentru
personal, cat si pentru copii.
O idee fundamentala este aceea ca orice sanctiune se aplica constructiv si consecvent, in sensul
formarii unei conduite corespunzatoare. Nu este permisa utilizarea sanctiunilor in mod excesiv.
A stabili cele mai adecvate forme de sanctiuni in cadrul protectiei rezidentiale este inevitabil o
sarcina dificila, dat fiind rolul educativ al pedepselor de a regla probleme care deseori necesita
individualizare. Este esential totusi ca toti copiii/tinerii, personalul centrului si publicul sa stie ca
problemele de acest gen sunt rezolvate in mod adecvat si nu sunt lasate pur si simplu la discretia
fiecaruia.
Multi dintre copiii si tinerii institutionalizati au experiente triste de viata si nu beneficiaza de
relatii adecvate. Ei au nevoie de stabilitate si securitate, intr-un mediu protector. Ca si copiii din
familii ei au nevoie de ingrijire si afectiune dar in acelasi timp de impunerea unor limite clare,
tocmai pentru a se putea simti securizati si pentru a-si dezvolta autocontrolul. Intotdeauna trebuie
sa se tina cont de varsta copilului si de stadiul sau de dezvoltare.
Cateodata, copiii sau tinerii rezidenti au un comportament inacceptabil. In aceste cazuri, este
important ca personalul sa fie increzator in sine si sa se simta sprijinit atunci cand abordeaza un
comportament provocator si dificil. Personalul poate fi pus in situatia de a sanctiona si de a
controla, dar acest lucru trebuie facut in respectul copilului, respectiv al tanarului, aflat in centrul
tuturor activitatilor de protectie.
Este important ca fiecare membru al echipei sa fie convins de urmatorul principiu: de neacceptat
este comportamentul, si nu copilul.
Formarea personalului din centrele de plasament trebuie sa cuprinda si aspecte privitoare la
dezvoltarea unor abilitati de stabilire a unor limite clare de comportament acceptabil, de utilizare
a unor sanctiuni si controale adecvate, de management al conflictelor. Pregatirea trebuie sa
sublinieze importanta consecventei in munca intregii echipe si semnificatia deosebita a crearii
unei ambiante de incredere reciproca si respect. De asemenea, formarea trebuie sa ofere si
informatii despre modalitatile prin care personalul isi poate exprima preocuparea in legatura cu
orice sanctiuni sau controale inadecvate pe care le-a observat in practica altor colegi. Aceasta
pregatire initiala trebuie intarita prin oferirea unor oportunitati de dezvoltare si evaluare a
abilitatilor si propriei practici.
Puterea grupului de colegi de a influenta comportamentul este un fapt bine documentat si, de
aceea, managementul grupului este o capacitate esentiala pentru personalul din centrul de
plasament. Personalul trebuie sa primeasca o formare adecvata pentru a putea veni in sprijinul
grupului de tineri, astfel incat membrii acestuia sa se sustina unul pe celalalt, minimalizand
tendintele agresive si asigurandu-se ca actiunile lor nu dau nastere la rezistenta si resentimente.
De ce sunt necesare sanctiunile si controlul?
a) Pentru a oferi securitate unor indivizi si grupuri si pentru a sprijini dezvoltarea personala. Copiii/ tinerii trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a aprecia limitele pe care societatea si
comunitatea in care traiesc le impun propriului comportament. Ei au nevoie sa fie ajutati sa
inteleaga implicatiile nesocotirii acestor limite. Stabilirea unui cadru clar de autoritate (nu de
autoritarism) faciliteaza dezvoltarea disciplinei interioare si a maturitatii. Copiii si tinerii au
forma de pedeapsa fizica. Nici un copil/ tanar nu trebuie lovit sau palmuit;
2. Copilul/ tanarul nu trebuie oprit de la masa si meniurile nu trebuie modificate ca forma
de pedeapsa;
3. Nici unui copil/ tanar nu trebuie sa i se interzica legatura cu un specialist (de ex.,
asistentul social, avocatul, medicul);
4. Interzicerea contactului cu familia sau cu orice alta persoana adulta de referinta pentru
copil nu trebuie niciodata utilizata ca sanctiune (de ex., anularea vizitelor in familie);
5. Nu trebuie interzisa comunicarea;
6. Copilul/ tanarul nu trebuie trimis la culcare mai devreme. Aceasta poate constitui o
experienta mai infricosatoare decat pare la prima vedere, fiind de fapt o excludere
nesupervizata din grup, ca atare purtatoare de pericole potentiale. Tinerilor li se poate
interzice sa vizioneze programul TV;
7. Interzicerea tratamentelor medicale in curs nu poate fi utilizata ca sanctiune;
8. Este exclusa utilizarea oricarei forme de umilire. Usile nu pot fi incuiate pentru a
restrictiona libertatea tanarului; se pot incuia din interior usile de intrare, pentru
siguranta, la fel ca in orice camin obisnuit, si de asemenea pentru a proteja copiii foarte
mici sau pe cei cu dificultati de invatare. Se interzice inchiderea din exterior a usilor de
dormitor care nu se pot deschide din interior.
Fiecare sanctiune permisa este incadrata in procedura SR si inregistrata.
dormitor), copii cu varste apropiate (diferenta de varsta acceptata fiind de 3-4 ani). Conform
SMO, exceptie se face in cazul apartamentelor, maximul admis fiind de 3 copii intr-un dormitor.
De regula, in ultimii ani s-a practicat admiterea a 2 copii per dormitor in cazul apartamentelor.
In fapt, situatia particulara a apartamentelor transformate in centre de plasament pe model de tip
familial si cu numar mic de copii protejati pune probleme si din punct de vedere al spatiului
alocat in dormitor per copil. Apartamentele mai vechi, construite inainte de 1990, au o suprafata
mica si in acest caz trebuie analizata cu atentie posibilitatea de a nu utiliza la maximum
dormitoarele, 3 copii intr-un astfel de dormitor fiind prea multi. De altfel, prevederile legale in
vigoare nu se pot aplica in mod unitar: de exemplu, normele igienico-sanitare prevad in
continuare 3 mp per copil in dormitor, iar normele din constructie (legea.) prevad 6 mp per
persoana in dormitor. De altfel este binecunoscut faptul ca, per ansamblu, normele
igienicosanitare
actuale nu se mai potrivesc centrelor de tip familial si vor trebui adaptate in viitorul
apropiat. Pana la reglementarea clara a acestor aspecte, se recomanda ca, in cazul apartamentelor
dinainte de anul. sa se utilizeze pentru stabilirea numarului de copii din apartament norma de 3
mp per copil in dormitor, iar pentru apartamentele construite dupa acest an, sa se utilizeze norma
de 6 mp per copil in dormitor.
Spatiile individuale sunt utilate in conformitate cu necesitatile minimale ale copilului: mobilier
individual, pat pentru fiecare copil, dulap pentru haine, masa, scaun, veioza, masa/ birou pentru
efectuarea temelor, noptiera pentru depozitarea cartilor si a efectelor personale, cos de gunoi,
astfel incat sa fie respecate normativele in vigoare. In cazul in care SR gazduieste copii cu
dizabilitati fizice, va pune la dispozitia acestora spatii adecvate care le va permite accesul
nemijlocit la conditii confortabile/ decente de viata. Este de preferat ca mobilierul sa fie adecvat
varstei copiilor (lungimea paturilor, inaltimea dulapurilor) si cat mai diversificat de la modul la
modul, astfel incat sa fie evitata senzatia de institutie. Lenjeria de pat, perdelele si covoarele sa
fie divers colorate, mentinundu-se insa un echilibru cromatic pentru a se evita suprastimularea
vizuala a copiilor. Copiii pot face sugestii asupra texturii si culorilor pe care acestea le au.
Usile dormitoarelor sunt prevazute cu incuietori si accesibile personalului in caz de urgenta.
Camerele sunt aerisite in mod natural si individual, cu ferestre corespunzatoare standardelor
recunoscute. Tevile caloriferelor sunt protejate sau sunt prevazute cu suprafete garantate in ceea
ce priveste temperatura. Prizele sunt protejate pentru evitarea accidentelor.
In functie de varsta si maturitatea copiilor, acestia vor fi incurajati/ responsabilizati de catre
personalul SR sa isi amenajeze spatiul propriu in functie de optiunile acestuia, de traditiile
culturare si apartenenta religioasa. De asemenea, copii sunt repsonsabilizati in demersul de
mentinere a ordinii si curateniei in spatiul propriu, sub supravegherea/ indrumarea nonintruziva a
personalului SR.
SR pune la dispozitia copiilor spatii de relaxare, recreationale si pentru servirea meselor, separate
de camerele personale ale acestora si diferite de coridoare si holul de la intrare (camera de zi,
camera de joca, sala de mese). Iluminatul spatiilor comune are un caracter familial, destul de
puternic si amplasat astfel incat sa faciliteze lectura si alte activitati. Mobila spatiilor comune are
un caracter familial si este de buna calitate, adecvata gamei de activitati preconizate de proiectul
institutiei (canapele, televizor, jucarii). De asemenea, in SR sunt incurajate abilitatile
vocationale, punand la dispozitia copiilor camere sigure, destinate derularii unor astfel de
activitati recreativ-constructive.
SR pune la dispozitia copiilor o camera care sa serveasca excluziv vizitelor
parintilor/apartenentilor acestora. Este de preferat ca acesta camera sa aiba o sala de toaleta
separata.
Starea de igiena si curatenie a intregului SR este in responsabilitatea coordonatorului, care va
stabili un program de curatenie, igienizare si reparare/renovare a localului si a sigurantei in
spatiile serviciului. Copii pot fi implicati in aceste programe, doar daca le permite capacitatea de
intelegere, iar efortul presupus nu le pericliteaza starea de sanatate.
Standardul 24 Spatiile igienico-sanitare
Serviciul de tip rezidential asigura copiilor spatii igienico-sanitare suficiente, amenajate si
dotate cu echipamentul corespunzator numarului si nevoilor copiilor.
Dimensionarea, amplasarea si adaptarea instalatiilor sanitare se va realiza in raport cu varsta
copiilor/ tinerilor. Toaletele sunt mobilate si utilate cu obiecte care corespund dezvoltarii
copiilor/ tinerilor si cu materiale care permit o igienizare rapida (de ex. mozaic, gresie, faianta
din materiale aderente care impiedica provocarea accidentelor) si materiale consumabile uzuale:
sapun, sampon, hartie igienica, prosoape individuale pentru fiecare copil/ tanar.
Grupurile sanitare pentru copii vor fi separate de cele pentru personalul angajat si de cele
destinate vizitatorilor copiilor.
In spatiile de recreere (interioare sau exterioare), sala de mese etc se vor amenaja surse de apa
potabila cu jet ascendent si chiuvete - lavoar pentru spalarea mainilor, fiind conectate la surse de
apa calda si rece.
Instalatiile de distribuire a apei potabile si de evacuare a rezidurilor, sifoanele din pardoseala,
obiectele sanitare vor fi mentinute in permanenta stare de functionare si curatenie si vor fi
dezinfectate periodic cu solutii agreate de politia sanitar umana.
In SR se asigura spatii de spalatorie dotate cu aparatura si mijloace tehnice pentru colectarea,
dezinfectarea spalarea, fierberea, uscarea, calcarea si distribuirea rufelor. Se vor asigura spatii
pentru depozitarea rufelor cu respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufaria curata si
cea murdara.
Copiii si tinerii gazduiti in SR pot fi implicati - in functie de gradul de maturitate - in spalarea,
uscarea si calcarea rufariei personale, asigurandu-se spatiile necesare pentru aceasta (oficii de tip
spalatorie, dotate cu minim o masina de spalat cu uscator la 12 copii/ tineri).
Bucataria si sala de mese sunt dotate cu aparatura si instalatii corespunzatoare pentru gatit,
pentru pastrarea alimentelor, pentru igienizarea veselei. Accesul copiilor in bucatarie este riguros
controlat si supravegheat de personalul responsabil, copii fiind implicati in ajutorul la prepararea
hranei si/ sau servirea mesei doar in masura in care isi pot asuma aceste responsabilitati.
SR va fi dotat si aprovizionat permanent cu utilaje, materiale si substante necesare pentru
intretinerea curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinsectie, dezinfectie si deratizare. Acestea
vor fi pastrate in spatii inchise (dulapuri), special prevazute.
Standardul 25 Siguranta si securitatea
Serviciul de tip rezidential ia masurile de siguranta si securitate legale si necesare pentru
asigurarea protectiei copiilor, personalului si a vizitatorilor impotriva evenimentelor si
accidentelor cu potential vatamator.
SR asigura, in masura posibilitatilor practice, sanatatea, securitatea si bunastarea beneficiarilor si
a personalului.
Coordonatorul SR se asigura de existenta unor practici de lucru in conditii de siguranta inclusiv
referitoare la:
Primul ajutor: cunostinte referitoare la modalitatea de abordare accidentelor si urgentelor de
sanatate; asigurarea in permanenta a unei truse de prim ajutor si a unei persoane calificate in
acordarea primului ajutor;
Securitatea locatiei;
Date fiind complexitatea activitatii intr-un SR si gradul ridicat de stress se recomanda angajarea
de proba pe o perioada de 3 luni. Perioada de proba este in esenta o perioada de evaluare a noului
angajat din punct de vedere profesional si moral.
Evaluarea se face prin:
- intocmirea unui raport de catre persoana desemnata pentru supervizarea noului angajat, care
apreciaza modul in care acesta realizeaza atributiile prevazute in fisa de post, respecta
regulamentul intern si se integreaza in echipa interdisciplinara. In raport se prezinta si modul
in care persoana face fata stresului si eventualelor situatii de urgenta, precum si observatii
legate de profilul psihologic (se va colabora cu psihologul).
- organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.
Persoana aflata in perioada de proba are dreptul sa fie informata despre toate componentele
evaluarii sale si despre criteriile minime obligatorii care trebuie indeplinite pentru angajarea pe
perioada nedeterminata.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum
afecteaza pozitiv/ cultura organizationala/ continuitate/ cresterea calitatii serviciilor si a pregatirii
profesionale a membrilor echipei/ motivatia salariala.
aplice corespunzator cerintele SMO. Mai jos sunt redate principalele acte normative care
reglementeaza actual formarea personalului si cateva repere din cadrul acestora pe care
furnizorul de servicii, coordonatorul SR si personalul acestuia trebuie sa le cunoasca.
Legea nr.705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala prevede urmatoarele in
domeniul formarii profesionale:
cu certificate de calificare sau absolvire cu recunoastere nationala numai daca sunt autorizati
in conditiile legii (de catre comisiile de autorizare judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, care au sediul la directiile de dialog si solidaritate sociala).
Formarea profesionala care ofera acces la cele cinci nivelurile de calificare in vigoare sunt
urmatoarele:
Nivelul 1 - invatamantul obligatoriu si initierea profesionala; aceasta din urma fie
in cadrul invatamantului profesional prin scoala de ucenici, fie printr-un program de
initiere profesionala in sistemul de formare profesionala a adultilor;
Nivelul 2 - invatamantul obligatoriu si calificarea profesionala; aceasta din urma
fie in cadrul invatamantului profesional prin scoala profesionala, fie prin programe
de formare profesionala in sistemul de formare profesionala a adultilor;
Nivelul 3 - invatamant liceal (filiera tehnologica si vocationala), invatamant
postliceal sau invatamant liceal si programe de formare profesionala de specialitate
in sistemul de formare profesionala a adultilor;
Nivelul 4 - formare tehnica postsecundara prin invatamant universitar;
Nivelul 5 - invatamant universitar si postuniversitar.
Tot pentru autorizare, furnizorii de formare profesionala trebuie sa faca dovada ca dispun de
baza materiala necesara pentru desfasurarea programului de formare profesionala, care poate
fi detinuta in proprietate sau concesionata, inchiriata, dobandita prin parteneriat ori alte forme
pe durata programului de formare profesionala.
Hotararea Guvernului Romaniei nr.1432/ 2005
Totodata trebuie luate in considerare si adecvat fiecarui membru al personalului actele normative
din domeniul educational (perfectionari, specializari, cursuri post-universitare, mastere,
doctorate s.a.) si din domeniul sanatatii (cursurile derulate prin Centrul National de
Perfectionare Postuniversitara a medicilor, farmacistilor, altui personal cu studii superioare si
asistentilor medicali).
In primul rand este necesar ca fiecare angajat al SR, inclusiv coordonatorul, sa participe la un
curs de pregatire pe tema aplicarii SMO in acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de
DGASPC/ OPA sau un furnizor de formare (de regula OPA a caror programe de formare sunt
avizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, iar in perspectiva centre
de formare regionale in domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului) - dar este evident
ca la proiectarea acestui curs trebuie sa isi aduca contributia DGASPC, prin persoana/ persoanele
care cunosc standardele (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate
de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului).
Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru coordonatorii SR,
deoarece numarul de coordonatori dintr-un judet este mic si nu justifica organizarea unui curs
local. In plus, orice activitate de formare regionala sau interjudeteana favorizeaza schimbul de
experienta si comunicarea intre specialisti cu atributii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie sa beneficieze personalul SR vor aborda,
pe langa standarde si implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor
angajatilor.
Nevoile de formare pot fi:
- nevoi recunoscute de angajati, care intampina dificultati in anumite activitati sau care doresc
sa invete mai multe tehnici sau sa isi imbunatateasca stilul de lucru ;
- nevoi rezultate in urma autoevaluarii sau evaluarii externe a activitatii si a proiectului
institutional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la remedierea carora se poate
ajunge prin imbunatatirea competentelor personalului;
- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, in urma modificarii strategiilor si a planurilor de actiune (firesti atat
pentru un sistem aflat inca in plina reforma, cat si pentru un sistem in echilibru, care insa isi
propune cresterea continua a calitatii).
Analiza nevoilor de formare trebuie sa aiba un caracter continuu, fiind una dintre prioritatile
coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitatii resurselor umane. El va
promova o atitudine pozitiva fata de invatarea permanenta si isi va incuraja echipa sa recunoasca
dificultatile (inerente intr-un astfel de serviciu) cu care se confrunta in relatia cu cazuri atat de
diferite si de complexe si sa doreasca sa isi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu
privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru
si va fi pus la dispozitia DGASPC/ OPA, care are obligatia asigurarii resurselor pentru formare minimum 42 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuala sa includa mai multe sesiuni de durata scurta
(o zi sau 1 zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un
numar relativ mic de angajati.
In vederea asigurarii accesului la informatie specializata, in incinta CM (de preferat in sala de
reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de infomare cu o mica biblioteca de
specialitate si cu un calculator conectat la internet. DGASPC/ OPA va incuraja si facilita
participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta si la retele profesionale - pentru a
fi la curent cu noutatile in acest domeniu de activitate.
Aspecte pe care trebuie sa se insiste in programele de formare a personalului SR:
Comunicare;
Munca in echipa;
Etapele in dezvoltarea copilului;
Psihologia copilului;
Elemente de pedagogie;
Prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului;
Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atat pentru imbogatirea programelor derulate
de SR, cat si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de voluntari se face in
conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin incheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activitatilor desfasurate in SR si sa contribuie
la imbunatatirea rezultatelor PIP.
Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesara indeplinirea urmatoarelor
conditii:
- se stabilesc in prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat, rezultatele
dorite si tipurile de activitati avand in vedere incadrarea lor in misiunea, obiectivele si
principiile de functionare ale SR,
- Se realizeaza o diferentiere clara intre functiile si atributiile voluntarilor si cele ale
personalului, astfel incat sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizari,
- Cordonarea si supervizarea activitatii voluntarilor se face de catre membri ai echipei de
personal, nominalizati de coordonatorul SR inainte de inceperea programului de voluntariat,
- Voluntarii trebuie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii in echipa si sa
asigure confidentialitatea,
- Selectia voluntarilor se face dupa stabilirea cerintelor, a competentelor si calitatilor necesare
pentru programul respectiv (o analiza a postului ca si in cazul selectiei personalului) si dupa
verificarea modului in care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari indeplinesc conditiile
de sanatate, moralitate si sunt capabile sa faca fata cu succes programului.
Formarea voluntarilor cuprinde minimum 14 ore si se desfasoara inainte de inceperea activitatii.
Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale SR si se axeaza pe
cunoasterea si respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor si a
abuzului si interventia in caz de urgenta (primul ajutor).
Coordonatorul SR se va preocupa de crearea si mentinerea unor relatii foarte bune intre personal
si voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul programului si la finalul
acestuia, tinandu-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului si a voluntarilor.
Standardul 29: Supervizare
Serviciul de tip rezidential dispune de un sistem eficient de supervizare al resurselor
umane, care permite functionarea sa la randament optim.
In primul rand trebuie inteles ce inseamna supervizarea. Deseori este confundata sau limitata la
indatorirea sefului ierarhic de a supraveghea activitatea subalternului, de a-l ghida sau sprijini
atunci cand este nevoie etc. Insa supervizarea despre care se vorbeste in primul rand in
Standardul 29 se refera la o metoda bine definita pentru sprijinirea profesionistilor care lucreaza
direct cu clientii in general cu scopul de a evita sau ameliora efectele sindromului de epuizare
profesionala (burn-out) si care este realizata de specialisti in acest domeniu.
Interactiunea profesionala care are loc in procesul supervizarii se bazeaza pe: confruntarea unor
motivatii constiente si inconstiente ale tuturor celor implicati, confruntarea unor istorii personale
diferite, a sarcinilor organizatiilor din care provin, a scopurilor acestora. Supervizarea este un
proces dinamic, care presupune schimbari, achizitii care au drept rezultat ameliorarea conditiilor
de munca in sensul cresterii eficientei si satisfactiei personalului.
Obiectivele supervizarii sunt urmatoarele:
Ameliorarea transparentei si a intelegerii sarcinilor si actiunilor proprii in cadrul organizatiei
si an afara acesteia;
Acesta este nivelul in care supervizorul se confrunta cu imaginea de ansamblu: colaborarea intre
serviciile comunitare, elaborarea de acorduri si planificarea comunitara. El trebuie sa aiba o
"viziune unitara" si abilitatea de a o exprima atat fata de personal si superiori cat si fata de
comunitate.
In concluzie, un supervizor eficient, trebuie sa fie capabil sa-si exprime propria viziune despre
echipa dar si sa prezinte personalului perspectiva organizatiei. Trebuie sa fie capabil de
interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenta sociala si de protectie a copilului si sa
colaboreze cu acestea. Toate abilitatile mentionate mai sus sunt esentiale in supervizare. Motivul
pentru care este dificil sa devii un supervizor eficient rezida in faptul ca eficienta obliga la
dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii.
Standardul 30 Proiectul institutional
Coordonatorul se asigura ca serviciul de tip rezidential functioneaza in acord cu un proiect
institutional intocmit in baza prevederilor SMO prezente si a nevoilor specifice ale copiilor
care sunt protejati in serviciul respectiv.
Proiectul institutional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activitatile si
resursele pe care le antreneaza organizatia - in cazul nostru SR - pentru a functiona in
conformitate cu standardele minime de calitate.
DE CE UN PROIECT ? Pentru ca SR - ca serviciu de calitate pentru copil - este o organizatie
dinamica si flexibila , care nu poate fi caracterizata doar printr-un regulament intern.
Adaptandu-ne tendintelor actuale, in managementul organizatiei se utilizeaza tot mai mult
notiunea de proiect institutional. Mentionam ca termenul institutional nu are nici o legatura
cu notiunea de institutie in sine, cu atat mai putin cu vechiul tip de institutie rezidentiala. Este un
termen generic, aplicabil oricarei structuri/ organizatii.
Proiectul institutional :
este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, in
permanenta interactiune
evolueaza spre un scop final stabilit in conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa
de dezvoltare, dar si cu contextul in care se desfasoara, cu nevoile si problemele comunitatii.
In viata unui proiect sunt antrenate in primul rand resurse (umane, materiale, documentare,
financiare) aflate la baza derularii activitatilor care vizeaza atingerea obiectivelor.
Proiectul se finalizeaza cu rezultate evaluabile
din prisma impactului activitatilor asupra publicului tinta (beneficiari directi si/sau
indirecti, de exemplu copii rezidenti si parintii acestora) si asupra celorlalti parteneri
participanti la proiect
din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale,
documentare, financiare) au fost gestionate.
Proiectul institutional
Este deschis catre alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (institutii si
organizatii partenere, comunitatea in ansamblul ei).
Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilitati si actiuni programate legate de o logica
a finalitatii.
institutional.
In cazul unui SR deja functional, care trebuie sa se incadreze in cerintele SMO, proiectul
institutional devine un proiect de promovare a schimbarii. Componentele la care s-au identificat
probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge intr-un timp determinat la
respectarea in totalitate a SMO.
Gestiunea schimbarii este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se
centreaza atat pe rezolvarea problemelor, cat si pe proiectarea viitorului serviciului.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului SR poate ajuta la mobilizarea si motivarea
personalului. In acelasi timp, proiectul de schimbare afecteaza "cultura organizationala" deja
existenta, dezlantuind atat forte de sprijin, cat si forte de rezistenta din partea personalului.
In literatura de specialitate se afirma ca toata dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza
in urmatoarea propozitie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai intai sa il ai".
Intr-o organizatie obiectivele de schimbare trebuie sa fie intotdeauna clar definite, si aceasta nu
doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta in parte, intr-o maniera
operationala si pe intelesul fiecarui membru al echipei. A avea cu adevarat un obiectiv de
schimbare intr-un proiect institutional inseamna ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de
coordonator, ci de toti membrii echipei, de la psiholog la paznic.
Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului
institutional adaptat standardelor sa se faca cu antrenarea personalului, in conditii de comunicare
si transparenta. Un rol important il au activitatile de formare, de altfel obligatorii si mentionate in
standarde, care trebuie sa insoteasca orice schimbare in proiectul institutional.
Evaluarea si reevaluarea proiectului institutional
Proiectul institutional este evaluat/ reevaluat cel putin o data pe an, pentru a aprecia gradul de
respectare a standardelor de calitate.
Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se indeplinirea
indicatorilor.
Se va acorda o atentie particulara acelor componente care au facut obiectul proiectului de
schimbare pe parcursul anului, dar fara a le subestima pe celelalte, care functionau corespunzator
in momentul evaluarii initiale, dar care se puteau modifica.
Evaluarea anuala este in mod obisnuit o evaluare interna, dar pentru licentierea serviciului sau in
situatii deosebite (reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizeaza evaluari externe.
Procesul de evaluare interna se bazeaza pe :
- rapoartele de activitate si fisele de auto-evaluare ale membrilor echipei;
- documentele interne ale SR;
- fise de exprimare a opiniei completate de beneficiari (copii, parinti).
In abordarea temelor de discutie se vor evidentia:
aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizatie, are un
important rol suportiv pentru toti membrii echipei);
dificultatile intampinate si cum ar putea fi ele depasite (prin demersuri interne, care tin de
managementul SR, de metodologia de organizare si functionare, de rolul personalului si prin
demersuri externe, care sunt in aria de competenta a directiei, a autoritatilor locale/ judetene;
propuneri pentru imbunatatirea activitatii.
La reuniunea de evaluare anuala vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC,
managerii de caz cu care s-a colaborat si, dupa caz, 1-2 reprezentanti ai beneficiarilor (tineri
si/sau reprezentanti legali). Coordonatorul SR desemneaza un raportor intern care va consemna
discutiile si opiniile.
sa transmita copilului prin mesaje verbale si non-verbale ca este permanent alaturi de el;
sa fie capabil sa stabileasca limite in relatia cu copilul si cum sa le faca acceptate de acesta
etc.
Munca in echipa este o conditie de baza pentru eficienta activitatii in SR, deoarece numai asa se
pot realiza ingrijirea individualizata si personalizata a copilului, precum si reintegrarea sau
integrarea in familie ori, dupa caz, integrarea socioprofesionala. Pentru ca munca in echipa sa se
realizeze cu randament optim, fiecare membru al personalului trebuie sa-si cunoasca atributiile,
sa le puna in practica in mod adecvat, dar in acelasi timp sa constientizeze atat limitele
interventiei sale, cat si necesitatea colaborarii cu alti profesionisti.
Una din sarcinile esentiale ale coordonatorului SR este de a promova si sustine munca in echipa.
In acest scop, este de dorit ca personalul sa fie cat mai implicat in procesul decizional in ceea ce
priveste evolutia SR surprinsa astfel realist de proiectul institutional. Coordonatorul trebuie sa-si
dezvolte un sistem coerent de cunoastere a opiniei personalului, sa asigure un climat de
comunicare permanenta si de incredere, astfel incat profesionistii sa poata participa in mod
concret la functionarea SR.
Munca de echipa se reflecta:
in activitatile directe cu copiii - educatorii care lucreaza in ture la aceeasi grupa de copii
trebuie sa colaboreze permanent si sa schimbe informatii despre fiecare copil (de exemplu,
redactarea rapoartelor de tura intr-un caiet unic, reuniuni zilnice de lucru);
GRUPUL ECHIPA
Membrii sunt de parere ca motivul pentru
care se gasesc impreuna este doar
administrativ. Indivizii lucreaza separat;
cateodata obiectivele lor se intersecteaza.
Membrii au tendinta de a se concentra asupra
propriei persoane, deoarece nu sunt suficient
de implicati in proiectarea obiectivelor unitatii.
Atitudinea lor fata de munca este cea a unui
simplu angajat.
Membrilor li se spune ce sa faca si nu sunt
consultati asupra celei mai adecvate abordari.
Membrii isi recunosc interdependenta si
inteleg faptul ca sprijinul reciproc este cel mai
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________
II. DESCRIETI STAREA PARINTELUI:
A. Prezenta (fizica si psihica) parintelui a fost: buna
corecta
nesatisfacatoare
B. Starea si atitudinea parintelui: violent
furios
trist
indiferent
depresiv
fericit
bucuros
altele
Explicati:____________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________
C. Probleme observate la parinte: Nici una
Alcool
Mentale
Emotionale
Observatii :___________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________
III. DESCRIETI INTERACTIUNEA PTRINTE - COPIL:
1. Parintele a venit insotit ? DA NU
Daca DA, de cine ?
_____________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________
2. Parintele a adus prajituri, cadouri sau jucarii? DA NU
Daca DA, descrieti?
_____________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________________________________________
3. Descrieti cum au reactionat copilul si parintele pe parcursul vizitei! (sosirea, reactii
generale pe parcursul vizitei, despartirea)
________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________
4. Descrieti orice reactie pozitiva in relatia parinte - copil :
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
5. Descrieti orice reactie inavedcvata sau comentariu:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
IV. COPILUL A DISCUTAT DUPA VIZITADESPRE PARINTII SAI? NOTATI
CARE AU FOST OPINIILE SALE!
________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
________________