Definirea subiecilor n dreptul

internaional public

Tru Lucia, gr.213, REI

Legislaie
Carta ONU, 1945.
Acordul de sediu dintre ONU i Elveia din 1946.
Convenia asupra privilegiilor i imunitilor ONU din 13 februarie
1946.
Acordul de sediu ntre ONU i SUA din 26 iunie 1947.
Convenia european privind imunitatea statelor, 1972.
Convenia privind reprezentarea statelor pe lng organizaiile
internaionale cu caracter universal din 14 martie 1975.
Convenia privind succesiunea statelor n materie de tratate, Viena
1978.
Convenia asupra succesiunii statelor n materie de proprietate de
stat, arhive i datorii, Viena 1983.
Convenia Naiunilor Unite cu privire la imunitile de jurisdicie
ale statelor i ale bunirilor acestora, 2004.

PLAN:

1. Noiuni generale.
2. Definiia subiecilor n DIP.
3. Statul subiect originar i deplin n drepturi
4. Recunoaterea statelor
5. Neutralitatea statelor
6. Succesiunea statelor
7. Organizaia internaional interguvernamental subiect
derivat i limitat n drepturi
8. Ali participani la relaiile internaionale
9. Concluzii
10.Repere bibliografice

1. Noiuni generale.
Dreptul internaional public - ansamblul de
norme juridice care guverneaz funcionarea
societii internaionale n scopul reglementrii
relaiilor dintre anumii subieci participani la
raporturi juridice internaionale.

Societatea

internaional

ansamblul
statelor i altor entiti angajate n raporturi
internaionale, reglementate de normele dreptului
internaional public.

1. Noiuni generale.
Elementele definitorii ce caracterizeaz personalitatea
juridica internationala
ale subiectului de drept
international public sunt urmatoarele:
calitatea de titular de drepturi si obligatii internationale,
aptitudinea de a participa la crearea normelor de drept
international public,
capacitatea de a avea acces direct la procedurile
jurisdictionale
aptitudinea de a participa la apararea dreptului
international public,
aptitudinea de a participa la viata organizatiilor
internationale guvernamentale

2.Definiia subiecilor n DIP.

Subieci DIP - entitile care particip direct la
raporturile internaionale reglementate de DIP,
care, prin aciunile lor volitive, obin drepturi i i
asum obligaii internaionale, iar n cazul
nclcrii
acestora
poart
rspundere
internaional..
Subiecii au capacitatea de a avea acces direct la
procedurile internaionale pentru a-i apra
drepturile.

2.Definiia subiecilor n DIP.

Subieci sunt statele, organizaiile interguv., micrile de
elib., entit.contestate
Statele
organizaii interguvernamentale ( GUAM = OI)
micarea de eliberare naional (recunoscut: Palestina),
condiie de recunoatere fiind naiunea diferit
entiti statale contestate: Sfntul Scaun,
Ordinul de Malta ( cruciade),
Oraele libere (n trecut: Gdansk, Ierusalim)
individul la CEDO
individ acuzat pentru genocid

companii transnaionale

2.Definiia subiecilor n DIP.

CLASIFICARE: Dup capacitatea juridic internaional (D.Feldman):

Subiect primar statul care dispune de toate drepturile i obligaiile
internaionale;
Subiect derivat organizaiile internaionale care au capacitatea juridic
internaional limitat
Subiect de Nivelul I
statul suveran;
organizaia internaional;
popoarele care lupt pentru eliberarea naional subiect provizoriu
(Palestina);
formaiunea de tip statal subiect specific.
Subiect de Nivel II: competen limitat
persoanele fizice;
persoanele juridice;
corporaiile transnaionale;
organizaiile internaionale neguvernamentale.

3. Statul subiect originar i deplin n

drepturi
Statul este cum s-a artat subiectul principal i
originar al dreptului internaional, entitatea politic
i juridic ce ntrunete n cea mai mare msur
capacitatea de a avea raporturi juridice guvernate
de dreptul internaional.El este totodat un subiect
de drept internaional cu caracter universal,
singurul care are capacitatea de a-i asuma
totalitatea drepturilor i obligaiilor cu caracter
internaional.

3. Statul subiect originar i deplin n

drepturi
Statul ca subiect de drept internaional
trebuie s ntrunesc urmtoarele condiii:
a) o populaie permanent;
b) un teritoriu determinat;
c) un guvern;
d) capacitatea de a intra n relaii cu alte
state.

3. Statul subiect originar i deplin n

drepturi
DREPTURI: Existen, Egalitate, Suveranitate,
Cooperare,
Pace,
Dezvoltare,
Integritate,
Autoaprare,
Resurse
naturale,
Comer,
tiin,Tratate internaionale...
OBLIGAII: corelative drepturilor - respectarea
personalitii celorlalte state i a drepturilor
acestora, astfel: nerecurgerea la for sau la
ameninarea cu fora; rezolvarea pe cale panic a
diferendelor lor, ndeplinirea cu bun credin a
tratatelor i a tuturor obligaiilor asumate; protecia
mediului nconjurtor, etc.

3. Statul subiect originar i deplin n

drepturi
Tipurile de state sunt: uniunea personala;
uniunea reala; confederatia; federatia;
asociatia de state; statele dependente si
protectoratele.
Se mai discuta si problema unei categorii
distincte de state: mini-statele. Insa, sunt
foarte greu de stabilit limitele precise in
functie de care sa se includa un stat in
aceasta categorie.

4. Recunoaterea statelor
Recunoasterea internationala este actul unilateral
al statului prin care se constata aparitia unui nou
subiect de drept international sau a altor categorii
(guvern, natiune care lupta pentru independenta
sau insurgentii intr-un razboi civil), manifestandu-si
dorinta de a stabili cu ele relatii oficiale.
Modalitati ale recunoasterii sunt: note diplomatice,
declaratii de recunoastere, mesaje, telegrame de
felicitare, tratate bi- sau multilaterale.

4. Recunoaterea statelor
Consiliul de Ministri al Uniunii Europene a dezvoltat noi elemente privind
recunoasterea, astfel ca statele care candideaza pentru recunoastere
trebuie:
a)sa respecte prevederile Cartei ONU, ale Actului Final de la Helsinki si
ale Cartei de la Paris, pentru o noua Europa privind statul de drept,
democratia si drepturile omului;
b)sa garanteze drepturile grupurilor etnice si ale minoritatilor;
c)sa respecte inviolabilitatea tuturor frontierelor, care nu pot fi modificate
decat prin mijloace pasnice si acord comun;
d)sa-si asume toate angajamentele relevante referitoare la dezarmare si
neproliferare nucleara, precum si la stabilitatea si securitatea
regionala;
e)sa reglementeze prin acord, inclusiv prin recurgere la arbitraj (daca este
cazul) toate problemele privind succesiunea statelor si disputele
regionale.

5. Neutralitatea statelor
n dreptul internaional clasic regimul de neutralitate
se refer la situaia unui stat de neparticipare la
rzboi.
Neutralitatea este definit ca situaia juridic special
n care se afl statele care n timp de conflict armat
nu iau parte la ostiliti, ci continu s ntrein
relaii cu celelalte state, inclusiv cu beligeranii.
Neutralitatea este astfel legat strns de starea de
rzboi, regulile care guverneaz neutralitatea
raportndu-se direct la reglementrile privind modul
de ducere a rzboiului.

5. Neutralitatea statelor
Principalele obligatii ale statelor care si-au declarat statutul de neutralitate
permanenta sunt:
1. sa nu participe la nici un conflict armat,
2. sa-si mentina starea de neutralitate in timp de conflict armat, declansat intre
alte state;
3. sa nu participe la aliante politico-militare sau la pregatirea razboiului;
4. sa nu permita folosirea teritoriului lor pentru amplasarea de baze militare
straine;
5. sa nu detina, sa nu produca si sa nu experimenteze arme nucleare sau alte
arme de distrugere in masa;
6. sa duca o politica de colaborare pasnica cu toate statele.
Statul neutru permanent are urmtoarele drepturi:
1. dreptul la autoaparare(conform art.51 din Carta O.N.U.);
2. dreptul sa ceara ajutor si sa fie ajutat in cazul in care ar fi atacat de un alt stat;
3. dreptul la recunoasterea si garantarea personalitatii sale, ca si celelalte drepturi
inerente personalitatii sale, cu exceptia celor care contravin obligatiilor specifice
neutralitatii sale.

6. Succesiunea statelor
Succesiunea statelor - o substitutie a unui stat cu alt stat cu
privire la un anumit teritoriu, in privinta tratatelor, bunurilor
si datoriilor sale, intinderea drepturilor si obligatiilor fiind
stabilita in mod suveran de statul succesor.
In aceasta materie exista doua conventii internationale:
1. Conventia de la Viena privind succesiunea statelor la
tratate (1978), intrata in vigoare la 6 noiembrie 1996;
2. Conventia de la Viena privind succesiunea statelor la
bunuri, arhive si datorii (1983), neintrata in vigoare.

7. Organizaia internaional interguvernamental

subiect derivat i limitat n drepturi
Organizatia internationala interguvernamentala este
definita:
in art. 1 al Conventiei din 1975 privind reprezentarea
statelor in relatiile lor cu organizatiile internationale cu
caracter universal, ca fiind o asociere de state constituita
printr-un tratat, avand o constitutie proprie si organe
comune si avand o personalitate juridica distincta de cea
a statelor membre care o compun;
in art. 2 al Conventiei cu privire la dreptul tratatelor(1969),
ca fiind ,,o organizatie interguvernamentala, scotand in
evidenta calitatea membrilor.

7. Organizaia internaional interguvernamental

subiect derivat i limitat n drepturi
Elemente caracteristice:
membrii organizatiei sunt statele;
organizatia se creaza in baza acordului de vointa al
statelor exprimat prin tratat, actul constitutiv, in
conformitate cu care se va desfasura cooperarea
statelor membre;
organizatia are o structura (organe) proprie in
vederea indeplinirii obiectivelor propuse;
organizatia are vointa proprie si respectiv
personalitate juridica internationala proprie,
distincta de cea a statelor.

8. Ali participani la relaiile

internaionale
Persoana fizic, Individul devine subiect de drept
internaional la CEDO; individualizarea rspunderii
penale internaionale Nurnberg, Tokio, Haga
(CIJ, CPI sua refuz, putnd fi calificai ca
mercenari). Drepturi ca subiect internaional
distinct: la aprare, prezumia nevinov iei. Dar, i
lipsete dreptul de creare a normelor de drept
internaional nu titular, ci doar destinatar.

8. Ali participani la relaiile

internaionale
Corporaiile transnaionale Cola, GM, BP,
Chanel, McDonalds, Gazprom ca subieci de
drept internaional public sunt mai pu in justificate
ca titulare.
Companiile publice transnaionale BBC, CNN,
sunt mai puin considerate ca purttoare de drept
internaional public.
Jurnalitii, speakerul parl, juritii militari priva i nu
sunt acoperii de vreun tratat interna ional, adic
nu au vreun statut aparte.

9. Concluzii
DIP a aprut i s-a dezvoltat din necesitatea
formrii unui cadru ordonat pentru relaiile
internaionale n scopul reglementrii juste a
unei dezvoltri armonioase a societii
internaionale.
Subiectele dreptului international public
reprezinta acele entitati care participa la
raporturi juridice, reglementate de normele
acestui DIP.

9. Concluzii
Statul ocupa o pozitie dominanta intre
subiectele de drept international public
si aceasta, pentru ca, reprezent
unicul subiect al acestui drept si este
singurul care poseda capacitatea de asi asuma totalitatea drepturilor si
obligatiilor cu caracter international.

9. Concluzii
Personalitatea juridica internationala a organizatiilor
guvernamentale se manifesta pe plan intern si pe
plan international si consta in: dreptul de a-si
coordona activitatea organelor interne, in dreptul de
a incheia tratate, de a infiinta misiuni diplomatice
permanente si de a accepta functionarea unor
asemenea misiuni ale statelor pe langa ele (drept
de legatie activa si pasiva), in dreptul organizatiilor
si a functionarilor acestora de a beneficia la
imunitati si privilegii diplomatice, in dreptul de a
actiona pe plan international impotriva unui alt
subiect de drept si in obligatia de a raspunde in fata
unor instante internationale.

10.Repere bibliografice
Burian A. Subiectele relaiilor internaionale contemporane,
n: Administrarea Public, nr.1, 2000, p. 111-128.
Dediu-Martniuc C., Osmochescu N. Subiecii de drept
internaional public contemporan, Chiinu, 2008.
https://www.
dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-intern
ational-public/subiectele-dreptului-international/
http://www.scrigroup.com/legislatie/drept/SUBIECT
ELE-DREPTULUI-INTERNATI51967.php
http://www.scritub.com/stiinta/drept/SUBIECTELEDREPTULUI-INTERNATI41451.php