Patologia puerperiumului

Gestatia si parturitia reprezinta stari de suprasolicitare a organismului matern

Parturitia eutocica/distocica determina o serie de modificari si traumatisme la nivelul cailor genitale care vor
crea conditii favorabile dezvoltarii florei bacteriene si aparitia unor tulburari mai mult sau mai putin grave
Secretia lactata contribuie si ea la suprasolicitarea organismului, modifca homeostazia si prin modifcari
endocrine induse poate fi defavorabila involutiei uterine
Afectiuni puerperale:
o leziuni si accidente-afectiuni chirurgicale,
o infectii puerperale,
o tulburari neurohormonale- nevroze si psihoze puerperale

Leziuni si accidente: desmorexia sacro iliaca, hemoragia vaginala, interna, hematoame, lez conductului copulatorruptura uterina,ruptura cervicalaleziuni vulvo vaginale,edemul si inflitratia vulvo vaginala, prolaps-uterin, rectal,
inversiunea si prolapsul vezicii urinare, retentia invelitorilor fetale,subinvoluitia uterina.
I. DESMOREXIA SACROILIACA

afectiune chirurgicala sau ortopedica, care consta in dezinsertia partiala a lig capsular al art sacro iliace
insotita de regula si de fractura simfizei ischio pubiene (frecvent la vaca)

CAUZE: apare in timpul extragerii fortate in cazul distociilor(angustie pelvina,exces de volum fetal) prin
disproportii feto-maternala

forta de tractiune e mai mare decat forta a 2oameni pe fiecare membru al produsului de conceptie

mai poate aparea in cazul in care femelele(vacile) mentinute pe podele alunecoase aluneca membrele
posterioare spre exterior- fractura simfizei ischio pubiene

Factori favorizanti:
o infiltratia insuficienta antepartum a tes pelvine- nu se va realiza o infiltratie corespunzatoare a
ligamentelor sacro iliace(estrogen si relaxina), iar cand fatul trece prin deschiderea anterioara a
bazinului si se tractioneaza brutal=> ligamentul/ aman2 se rup; daca sunt bine infiltrate isi
realizeaza intinderea corespunzatoare;
o angustia pelvina
o distrofiile osoase: depuneri de calciu aiurea la nivelul deschiderii anterioare a bazinului si
ingusteaza deschiderea anterioara a bazinului
o exces de volum fetal

Simptomatologie
o Decubit fortat sterno-abdominal cu membrele posterioare dirijate inainte, departate de corp-pozitie
patognomonica
o Sacrumul infundat intre iliumuri
o Zgomot de crepitatie osoasa la mobilizarea coxalelor- se culca femela in decubit lateral si se ia
membrul de pe partea opusa si se misca ant si post in timpul unui ETR si se aude zgomotul de
crepitatie, frecvent la nivelul fracturii simfizei ischiopubiene, dar si la nivelul art sacriiliace pt ca
lichidul sinovial se scurge si capetele art se freaca unul de altul;

Diagnostic
o Simptomatologie si anamneza
o Pt confirmare-ETR:

Sensibilitate la nivelul art sacroiliace si simfizei ischiopubiene (apar microhemoragii si

durere)

Infundarea sacrumului in conductul pelvin(dat dezinsertiei lig articulare si sacrumul

coboara intre cele doua coxale)

Mobilitate marita a coxalelor

Imobilitate marita a simfizei ischiopubiene

Diagnostic Diferential fata de :

o Paraplegia postpartum-hipofosfatemie

Lipseste durerea- pt ca nu exista traumatism

Se mentine sensibilitatea

Lipsa leziunilor
o Fracturi

Se pune in evidenta focarul de fractura (dificil in fracturile de bazin si femur la animalele

mari din cauza musculaturii masive)

Se intoarce femela pe o parte, ETR, imobilizarea membrului=> nu apare crepitatie

osoasa si apare o mobilitate marita a acelui membru; se poate face si pe partea
cealalta aceeasi interventie.

La fracturile de bazin la animale mari prin ETR se poate decela focarul de fractura
prin palpare masiva a bazinului.

Prognostic
o Grav la animalele mari pt ca daca ele raman in decubit , necesita ingrijiri speciale, si daca dureaza
foarte mult aceasta stare de imobilitate, pot aparea plagile decubitale care in final pun in pericol
viata femelei pt ca aici se absorb toxine (escare-hipoxia tesuturilor, necroza, toxine care sunt
absorbite in organism=>intoxicarea femelei cu exitus); PREVENIREA PLAGILOR DECUBITALE(apar
complicatii)
o Vindecarea se produce numai in cazurile usoare.
Tratament
o Asigurarea confortului femelei:

Adapost racoros, bine aerisit, la umbra in perioada calda(altfel are loc congestie pulmonara
din cauza temperaturilor prea mari, iar iarna la fel), asternut gros de paie=saltea,
absorbant, moale; confort termic!!

Intoarcere de pe o parte pe alta de 2-3 ori/ zi si executarea frectiilor uscate/ busumari pt

activarea circulatiei si prevenirea plagilor decubitale

Tratarea plagilor decubitale- medicatie sicativa:sa usuce plaga+ antibiotice pt prevenirea

infectarii

Administrarea de saruri de Ca si vit D

IAPA
o
VACA
o

Poate fi suspendata in aparate de suspensie 10-14 zile uneori chiar o luna

Poate si suspendata in aparate de suspensie doar 30 MINUTE, pt ca altfel apare METEORISMUL,

apoi iar decubit;
Tratamentul cel putin la vaca , pe o perioada de 8-10 zile daca se constata ameliorari se va continua
tratamentul pana la vindecare totala
In caz contrar se sacrifica
La animale mici terapie 20-30 zile; 93% remitere in acest caz
Profilaxia- evitarea extragerilor fortate

II. Hemoragiile puerperale

Consecinta traumatismelor din timpul parturitiei
Se pot produce la nivel vaginal,cervical, uterin
Contuziile vasculare, fara desirarea tesuturilor, determina aparitia hematoamelor care se produc mai frecevnt:
in peretele vulvo vestibular sau in ligamentele largi
Se constata prezenta ei mai frecventa la vaca
o Datorita strivirii arterei vaginale intre peretele osos al vaginului si fat

In cazul excesului de volum fetal

Angustie vaginala

Insuficiente infiltrari vaginale (caz in care vaginul nu se mai poate dilata)

o Folosirii gresite a instrumentarului obstetrical
o Extragere dupa fetotomie fragmentele fetale- marginile osoase care sunt extrem de taioase
SIMPTOME: caracteristice; diagnostic usor

Imediat dupa extragere fat apare eliminarea sangelui sub forma de jet sacadat

La examenul vagina manual- palpam peretele vagina si se poate decela cu varful degetelor locul in care sa realizat ruptura si se percepe jetul pulsatil si artera rupta
PROGNOSTIC

Depinde de gravitatea hemoragiei si rapiditatea interventiei

O vaca moare cam in 4-5 ore de la instituirea hemoragiei

TRATAMENT

Aplicarea forcipresurii 1-2 pense hemostatice care se lasa in vagin 12 ore

Aplicarea ligaturilor

Aplicarea pansamentelor compresive, poate fi folosita si in hemoragiile capilare- introducerea compreselor

sterile in vagin in cantitate mare
Terapie antihemoragica-venostat, etamsilat, vitamina K, ser gelatinat
Refacerea peretelui vascular-saruri electrolitice, saruri glucozate, transfuzii, antibioterapie
Ser antigangrenos polivalent
Posibilitatea recidivelor la 10-15zile dupa interventie, exista riscul reaparitiei acesto hemoragii, datorita
eliminarii tesuturilor sfacelate supraveghere atenta:
o La catele la 8-10 zile se poate deschide bontul cervical dupa ligatura transfixica post
ovariohisterectomie mai des cand este aproape de termenul de fatare; (prima oara la intoxicatia cu
derivati cumarinici apar hemoragii la nivel genital- se face test de coagulare daca este putin
crescut => terapie antihemoragica specifica)

III. HEMORAGIA INTERNA

Poate fi : uterina sau intraabdominala
Hemoragia interna: mai frecventa

Produsa de traumatisme in timpul distociilor cu dintii fatului, cu membrele fatului, cu instrumentarul

obstetrical

Ruperea carunculilor uterini in timpul parturitiei sau al extragerii invelitorilor fetale

Inertia uterina/ subinvolutia uterina(hipotonie)- prin imposibilitatea reducerii diametrelor vaselor sanguine
uterine; dupa expulzarea fatului in mod normal apare involutia uterina ; la 40 de minute la vaca dupa
expulzare, uterul isi reduce dimensiunile cu 60% fata de dimensiunile din timpul parturitiei; la catele
hemorgia uterina mai grava din cauza placentei endotelio-corial cu hemocorial pe centru

Tulburari de coagulare sanguina in cazul:

o Insuficiente hepatice grave- la vaca cu productie mare de lapte ex Holstein care productia de lapte
este primordiala=> risc foarte mare
o Toxine- derivati cumarinici carnivore

Erori de alimentatie- porumb siloz in cantitati mari si de proasta calitate- hipofibrinemie si

trombocitopenie
Hemoragia intraabdominala: ruperea arterei uterine sau iliace interne

Torsiune uterina- datorita tulburarilor de oxigenare si hranire la nivelul torsiunii, apare necroza tesuturilor si
ruperea vaselor din zona aferenta

In timpul cezarienei daca nu se face detorsionarea uterului si daca se fac tractiuni pe ligamentul larg,
folosirea intrumentarului necorespunzator

In prolaps uterin eversarea peretelui uterin

SIMPTOMATOLOGIE

Specifice hemoragiilor interne

Caracteristica hemoragiilor interne- apatie, mucoase palide, puls mic si filiform, insuficienta respiratorie,
racirea extremitatilor

Hemoragia de regula nu este observata, sangele acumulandu-se in cavitatea uterina sau peritoneala,
cantitatea mica de sange fiind mascata de lichidele perifetale mari

La ETR in timpul eforturilor de expulzare se elimina cantitati mari de sange si coaguli

PROGNOSTIC

De regula in raport de intensitatea hemoragiei

In rupturile vaselor mari, moartea se produce rapid

DIAGNOSTIC

Pe baza semnelor clinice

TRATAMENT:

Imposibil de executat in cazul ruperii arterei uterine sau iliacei interne

Daca ruptura survine in timpul histerotomiei se va executa pensarea vaselor rupte si apoi ligatura lor

Terapie antihemoragica clasica se completeaza cu administrarea de :

o Ocitocina
o Ergometrina
o Transfuzii de sange

In hemoragia cervicalao
solutii astringente cu : acid tanic 5-10%, alaun(piatra acra) 1-3%, feroclorura de fier diluata
o Tamponament copresiv

Coagulii sanguini din cavitatea uterina dupa 2-3zile vor fi in prealabil zdrobiti, apoi se va face si irigatie
uterina cu ser fiziologic sau o solutie calda antiseptica

IV. HEMATOAME

Intalnite vaca ( frecvent), iapa si scroafa

Localizare: zona vulvara, perineala, in interiorul bazinului mai rar

Sunt consecinta strivirilor de tesuturi produse de fat in timpul expulziei epiteliul ramanand mai mult sau
mai putin intact
Hematomul vulvar si perineal- frecvent la iapa si scroafa prin muscaturi produse de alte scroafe
SIMPTOAME

In primele 2-3 zile post partum nu se deceleaza modificari, hematomul fiind mascat de infiltratia puternica
a tesuturilor

In urmatoarele zile se observa deformarea unei labii vulvare sau a perineului

Rare eforturi de expulzare

EVOLUTIE
- organizare- retractare- resorbtia serului sanguin:disparitia completa nodul fibros
-infectare : abces ,flegmon
TRATAMENT:

Organizarea hematomului

Evacuarea- punctie sau incizie la o anumita distanta de orificiul vulvar pentru a nu se produce o cicatrice
retractila care poate influenta negativ fatarile ulterioare
V. Leziunile uterului si conductului copulator
Traumatisme de diferite grade:

Striviri si desirari ale mucoasei uterine

Perforari ale peretelui uterin

Reprezentate de:

Ruptura uterina

Ruptura cervixului

Leziuni vulvo-vaginale

Edemul si infiltratia vulvo-vaginala

Accident grav care poate pune in pericol viata femelei

Se poate produce in timpul gestatiei sau parturitiei

ETIOPATOGENEZA

In timpul gestatiei
o
La sfarsitul gestatiei la vaca, catea, pisica
o
Determinata de traumatisme puternice la nivel abdominal: miscari bruste ale fatului(consum de apa rece al
femelei pt ca uterul e in contact direct cu rumenul si are loc vasoconstrictie si hipoxie), torsionari ale cordonului
ombilical-> hipoxie, loviri de copita, accidente auto, caderi ale femelei pe corpuri contondente, torsiune uterina -la
vaca

In timpul parturitiei
o
Distocii: in principal incrucisarea membrelor anterioare pe ceafa (manz)- se poate finaliza cu perforarea
peretelui uterin si chiar a rectului
o
Perforarea peretelui uterin cu mana, instrumente obstetricale, membrele fatului (cand nu se introduc substante
lubrefiante si nu se executa o impingere corespunzatoare)- peretele uterin este friabil , mai ales cand este edematiat,
cele mai frecvente perforari au loc in timpul fetotomiilor cu Tiggesen; daca nu se protejeaza membrele in palma in
timpul remedierii distociilor;
o
Folosirea intempestiva a ocitocicelor (cervix inchis , exces de volum,angustia pelvina)- doar dupa ex obstetrical
corespunzator cu verificarea rapoartelor feto-maternale si a asezarii, prezentare si pozitie eutocica;
SIMPTOMATOLOGIE

In timpul gestatiei:
o
Modificari bruste ale starii generale: anorexie, abatere, colica, soc, hemoragii interne, peritonita
o
Lichidele perifetale si fatul pot patrunde in cavitatea peritoneala

In timpul parturitiei

o
Simptomele variaza in raport cu gradul ruperii si intensitatea hemoragiei
o
In rupturi de dimensiuni mici- eforturi de expulzare,scrugeri vaginale sangvinolente, la exploratie uterinaidentificarea leziunii
o
In rupturi de dimensiuni mari- apatie, soc (hipertermie, puls mic, dispnee), aparitia sangelui in cantitate mare
la comisura vulvara inferioara, sau acumulare de sange in cavitatea peritoneala, oprirea eforturilor de expulzare ,
palparea transabdominala, a fetusilor 1-2 in cavitatea abdominala independenti intre ei si fata de uter
DIAGNOSTIC

Pe baza semnelor clinice simptomatologie peritoneala patognomica la carnivore

o
Prin exploratie uterine- identificarea sediului rupturii (numai in momentul in care ruptura uterina s0a produs in
timpul parturitiei)
o
Dificil de pus cand ruptura s-a produs in timpul parturitiei
o
Uneori intestinele se exteriorizeaza prin bresa uterina in vagin datorita presiunii abdominale (Schistostoma
reflexum)
o
Stabilirea topografiei si gradul rupturii
PROGNOSTIC

Rezervat in rrupturi mici situate pe plafonul cavitatii uterine (majoritatea speciilor exceptie vaca si catea)

Grav- in toate celelelate cazuri (lichidele si invelitorile pot ajunge in cavitatea peritoneala)
TRATAMENT

In timpul gestatiei- laparatomie de urgenta, extragere fat si sutura uterului

In timpul parturitiei- extragerea fatului si invelitorilor fetale

o
Rupturi reduse si situate pe plafon- administrarea de substante ocitocice (pt eliminarea invelitorilor si
stimularea involutiei uterine)
o
Rupturi intinse

Animale mari sutura uterina pe cale vaginala (tranchilizare, anestezie epidurala joasa, tocolitice, fir de sutura
de 3 m , ac Hagedorn: se introduce mana cu acul in mana pe cervix si se face sutura de la interior spre exterior si apoi
de la exterior spre interior si apoi se iese cu firul la exteriorul femelei, se face nod si se strange , un ajutor tine in
tensiune firul. Se ia capatul liber al firului, se introduce mana prin cervix si se repeta ;Cand se ajunge la ultimele
puncte de sutura se face nodul la exterior cu ajutorul buclei de la exterior , se trage si se strange; fir resorbabil)

Animale mici- lapartomie, sutura uterina; in cazul rupturilor intinse-ovariohisterectomie

La vaca prolaps uterin provocat (laparatomie in flanc si respingerea uterului prin conductul pelvin)

Sutura uterina

Repunere uter
o
Sutura peretelui abdominal

Adm de antibiotice intrauterina

Antihemoragice pe cale generala

Antibioterapie generala

Si stimularea involutiei uterine

VI. RUPTURA CERVICALA

Accident intalnit frecvent la vaca

Apare in cazul:
o
Distociilor prin deschidere incompleta a cervixului
o
Existenta cicatricilor cervicale asociate sau nu cu excesul de volum fetal

Simptomatologia
o
Continuarea eforturilor de expulzare dupa fatare pt ca se afla foarte multi corpusculi de durere, de presiune
care stimuleaza contractia uterina
o
Aparitia sangelui in secretiile vaginale
o
In leziunile profunde- instalarea socului obstetrical
o
Uneori in timpul extragerii fatului apare un zgomot ca o pocnitura

Diagnostic
o
Inspectie
o
Examen vaginal manual se stabileste topografia si gradul leziunii

Progrnostic
o
Vital-favorabil daca nu este profunda daca nu intra femela in soc obstetrical
o
Pt reproductie- rezervat pt ca cicatricile cervicale care blocheaza accesul spermatozoizilor spre 1/3 sup a
oviductului

Tratament
o
Asigurarea hemostazei prin: etamsilat, vitK, saruri de calciu, adrenostazin
o
Forcipresura

o
Tamponament compresiv- solutie de alaun 1-2% -24ore dupa care se extrag doar dupa ce s-a aplicat apa
oxigenata pt desprinderea tampoanelor cu usurinta
o
Cel mai eficient este forcipresura care se poate realiza numai dupa exteriorizare cervix intre labiila vulvare cu
ajutorul penselor Albrechtsen
o
Se aplica apoi pense hemostatice la vedere pe cervix la nivelul rupturii
o
Pensele sunt mentinute 24 ore- se baga apoi mana in vagin si se desfac pensele

Profilaxie
o
Prin efectuarea extragerii fatului numai dupa ce s-a realizat dilatarea suficienta a cervixului (cervix sters)
VII. LEZIUNI VULVO VAGINALE

Mai frecvent la primipare

Intalnite cand se incearca rezolvarea distociilor la femelele ale caror structuri vulvo-vaginale nu sunt pregatie
pt fatare
SIMPTOMATOLOGIE

Tumefactie si congestie locala

Mictiuni si defecari frecvente

Neliniste si cifoza femeleie

Complcatii cu
o
vaginita:

Catarala

Necrotica
o
Eventratie
o
Hernia vezicii urinare
o
Fistula recto-vaginala
o
Ruptura arterei vaginale- vaca
PROGNOSTIC

Vital-favorabil

Rezervat pt reproductie datorita cicatricilor formate

PROFILAXIE

Extragere produs de conceptie dupa dilatare completa a cervixului

TRATAMENT

Hemostaza
o
Forcipresura exteriorizare cervix cu pense Albrechtsen si apoi aplicarea de pense hemostatice mari pe
ruptura
o
Tamponament compresiv- mese de tifon sau panza imbibate in solutie antiseptica si astringenta sau solutie de
ALAUN 1%

Pensele hemostacice si tampoanele compresive se lasa 24 ore

Terapia hemostatica pe cale generala

Refacerea volemiei
VIII. EDEMUL SI INFILTRATIA VULVO VAGINALA

Complicatii ale parturitiei in care nu sunt respectate tehnicile de remediere a distociilor

In apropierea parturitiei exista o infiltratie fiziologica a tesuturilor de la nivel vulvo-vaginal care permit
destinderea lor in timpul expulzarii fatului

In situatiile in care infiltratia este exagerata diametrele conductului vaginal se reduc, ingreunand sau chiar
oprind fatarea

Intalnite mai frecvent la scroafa si mai rar la vaca si iapa

o
La scroafa apare foarte rapid dupa fatare
o
Nu incercati remediere pe cale nesangeroasa din cauza edemului masiv care nu permite intrudcerea mainii in
vagin
ETIOLOGIE

La scroafa: simpla manopera de extragere manuala la 1-2 fetusi determina aparitia unui edem vulvo-vaginal
masiv

La vaca si iapa: introducerea repetata a maini si instrumentarului obstetrical pe o mucoasa vestibulo-vaginala

uscata (datorita eliminarii rapide a lichidelor perifetale) poate determina apariatia infiltratiei si edemului vulvo-vaginal
SIMPTOMATOLOGIE

Inspectie
o
Ingrosarea puternica a labiilor vulvare
o
Roz rosietica


La examenul vestibulului vaginal
o
Mucoasa roz deschisa cu zone rosietice sau chiar hemoragice

Examenul vaginal manual

o
Dureros
o
La scroafa nu poate fi executat datorita edemului invadant
DIAGNOSTIC

Semne clinice
PROGNOSTIC

Rezervat - daca afectiunea apare inaintea expulzarii complete a fetusilor- sub aspectul desfasurarii normale a
parturitiei

Favorabil- cand apare dupa terminarea expulzarii fetusilor- resorbtia edemului realizandu-se in 1-4zile
TRATAMENT

Inainte de terminarea expulzarii fetusilor

Histerotomie sau incercare de extragere manuala dupa o buna lubrifiere a conductului copulator, a mainii si a
produsului de conceptie

Dupa terminarea fatarii , resorbtia iniltratelor poate fi favorizata prin

o
Plimbarea femelei
o
Aspersiuni reci la acest nivel
o
Comprese reci cu alaun 1-2%
o
Comprese cu SOL. BUROW
PROFILAXIE

Lubrefiere permanenta a conductului copulator si a mainilor obstetricianului in timpul remedierilor distociilor

Evitarea manoperelor obstetricale inutile

IX. PROLAPS UTERIN

Accident caracterizat prin invaginarea unuia sau ambelor coarne uterine in interiorul cavitatii uterine, apoi prin
traiectul vagina si in final exteriorizat printre labiile vulvare

Mai frecvent la multipare

Apare imediat dupa:

o
Expulzare produs de conceptie
o
Extragere brutala a placentei nedecolate

Specii afectate
o
Vaca, bivolita, oaia, cateaua si pisica
o
Scroafa si iapa- mai rar afectate
ETIOPATOGENEZA:

Predispozante
o
Slabirea tonicitatii uterine si a ligamentelor largi datorita stabulatiei prelungite ce permite invaginarea usoara a
vf cornului uterin
o
Varsta inaintata
o
Intarzierea involutiei uterine si a reconturarii cervixului
o
Prolaps vaginal antepartum
o
Conformatia placentei-multipla cotiledonara la vaca

Determinante
o
Eforturi exagerate a femelei
o
Mularea uterului pe fat in fatarile rapide
o
Tractiuni fortate asupra fatului in timpul fatariilor laborioase sau pt extragerea invelitorilor fetale care se
transmit fidel uterului
o
Aderente utero-placentare
o
Hipocalcemia->atonie uterina-> mentinerea deschisa a cervixului , urmata de compresarea si invaginarea
peretelui uterin de catre viscerele abdominale aflate in tensiune

Toate cauzele duc la crearea unui vid intre peretele uterin si fat-> invaginarea varfului cornului uterin care
impreuna cu presa abdominala duc la inversarea intregului corn uterin cu exteriorizarea lui intre labiile vulvare

La animalele monotocice sediu principal este invaginarea varfului cornului uterin

La politocice (scroafa catea pisica) infundarea peretelui uterin incepe in zona corpului uterin determinand
prolabarea ambelor coarne uterine
SIMPTOMATOLOGIE

Prezenta unor puternice eforturi de expulzare dupa expulzarea produsului de conceptie

Aparitia uterului intre labiile vulvare

Forma piriforma

IAPA

Rosu violaceu
Atarna pana la jarete
Neted cu suprafata catifelta-iapa (difuza epiteliocoriala)
Cu carunculi- la rumegatoare
Aspect de litera lambda la catea si pisica
Stare generala modificata
Prefera decubitul, frecvent
Sindrom de colica
Transpiratie abundenta
Defecari si mictionari frecvente

VACA SI BIVOLITA

Decubit

Rare eforturi la expulzare

Uter acoperit de invelitori, murdar, prezinta leziuni diferite grade (desirari, rupturi ale arterei uterine medii sau
carunculi rupti)

Stare generala buna la inceput se altereaza treptat- moarte prin prostatie

OAIA

Nu prezinta modificari generale grave

Ramane in urma turmei

Se observa greu din cauza abundentei lanii

CAPRA

Modificari grave: agitatie, behaituri, dispnee

Eforturi de expulzare
SCROAFA

Neliniste

Eforturi repetate de expulzare

Uterul
o
Prolabeaza partial
o
Aspect intestiniform cu suprafata prolabata partial
CATEA SI PISICA

Neliniste

Uterul pliat circular cu zone hemoragice la nivelul hematoamelor marginale

Femela linge uterul si il prinde cu dintii si ajunge la automutilare- autofagie

NUTRIA

Agitata

Se misca mereu in cusca

Uter cilindric , catifelat cu pliuri circulare

Se traumatizeaza, se necrozeaza pe anumite regiuni prin tarare

EVOLUTIE

Difera in fct de specie

IAPA

Complicatii frecvente si grave (traumatisme, colica, Hemoragii interne, soc traumatic, prolaps rectal)
VACA SI BIVOLITA

Hemoragie interna- ruptura arterei uterine medii

Hemoragie externa- ruperea unuia sau a mai multor carunculi uterini sau a peretelui uterin (in per
imediata dupa fatarea ruperea unui caruncul poate duce la exitus pt ca hemoragia este masiva, diametru
carunculilor fiind foarte mare)- ora imediata dupa fatare

Leziuni uterine- desirari

Edem exagerat al tractusului genital

Infectii uterine

Soc traumatic- mai rar

OAIE SI CAPRA

Traumatisme uterine

Metrite
CARNIVORE

Hemoragii

Traumatisme prin autofagie

Metrite- mucoasa uterina este expusa factorilor externi iar germenii comensali pot popula mucoasa uterina
si este exacerbata patogenitatea speciilor si apar metrite
DIAGNOSTIC

Semne clinice
PROGNOSTIC

Depinde de specie

Vechime

Grad de traumatizare
IAPA- defavorabil mai ales daca e vechi
VACA- favorabil in prolapsul recent si daca este acoperit uterul de invelitori pt ca nu are loc infectia la nivelul
carunculilor
OAIE ,CAPRA si SCROAFA

Rezervat datorita dificultatilor de repunere

CATEA si PISICA

Favorabil
o Uterul se repune usor
o Ovariohisterectomia este suportata usor
TRATAMENT

Urmareste repunerea uterului in topografie normala

La animalele mari
o Pregatirea femelei- asezarea pe un plan inclinat postero- anterior
o Administrarea de uterospasmolitice(tocolitice) care reduc amplitudinea contractiilor uterine si
maresc intervalul dintre contractii

Monzal

Hanegif

Efosin

Izoxuprin
o Toaleta uterului
o Anestezie epidurala joasa
o Curatare mecanica
o Spalare

Solutie permanganat de potasiu 0,3-1%

Rivanol 1%

Entozon1%

Lotagen sau racilin 2%

Alaun (piatra acra) 1%- astringenta

o Daca exista invelitori, se desprind si se respala
o Excizarea lambourilor si tesuturilor necrozate
o Hemostaza cauterizare sau ligaturare
o Sutura plagilor proaspete
o Ligatura la baza si excizarea carunculilor rupti sau sutura celor traumatizati
o Desprinderea placentei cu mare grija- daca nu s-a desprins
o Administrarea intramurala de ocitocice facultativ
o Lubrefierea uterului cu unguent
o Aducerea uterului prolabat la nivelul orificiului vulvar prin ridicarea acestuia cu o planseta tinuta de
2 persoane, acoperita cu un camp operator care se aduce la nivelul fantei vulvare inferioare
o Infasurarea uterului cu benzi elastice sau tifon pt reducerea edemului facultativ- de la varful
cornului uterin catre vulva- se realizeaza o compresiune pe peretele uterin cu extravazarea
lichidelor serosangvinolente
REPUNEREA PROPRIU ZISA A UTERULUi

Se realizeaza prin respingerea uterului incepand cu portiunea din apropierea fantei vulvare
catre cavitatea pelvi-uterina- se compreseaza cu mainile de la baza catre varf si se
impinge progresiv cu palmele; la final ramane o portiune cat un cap de copil si se impinge
cu pumnul

Cand in vagin a patruns ultima portiunea prolabata , obstetricianul strange mana pumn si
respinde uterul pt o cat mai buna destindere a acestuia

Daca varful cornului uterin ramane invaginat se introduce in uter 10-15L solutie
fiziologica /apa fiarta si racita, antiseptica , calduta, care prin gravitatie vor derula si varful
cornului uterin si il vor dezinvagina

Uterul se va goli apoi prin sifonaj sau administrare de ocitocice

Pt a nu risca sa se invagineze iapa se verifica prin EVM, se plimba ; se verifica constant

pana cand se muleaza cervixulul; nu putem sa ne plimbam cu mana in uter ca la
rumegatoare;risc de recidiva daca nu se fac toate aceste manevre

La rumegatoare se face EVM si cu mana introdusa in uter, este plimbata de altcineva pana
in momentul in care cervixul se muleaza pe antebrat ; daca nu se muleaza uterul se
administreaza intramural in cervix ocitocina -4-5ml ocitocina; palmarea acului la fata
interna a acului, si se injecteaza in 2-3puncte in peretele cervixului
Obiectivele urmarite dupa repunere

Asigurarea involutiei uterine

Mentinerea mainii in cavitatea uterina si plimbarea femelei 10-15 minute, pana

cand peretele uterin si cervixul se muleaza pe mana, dovada ca involutia uterina a
inceput iar cavitatea uterina a devenit virtuala , nemaiexistand posibilitatea de
prolabare

Adm de ocitocina

Aseptizarea cavitatii uterine

Mentinerea pe plan inclinat 24-48 ore

Suturi vulvare- nu sunt necesare, pot fi aplicate numai la femelele care stau in decubit (de
preferat sa nu facem)
Histerectomia vaginala la animale mari- rar foarte socanta
o
indicata in cazul in care exista zone intinse traumatizante sau necrozante
OAIE SI CAPRA
o Pregatirea femelei- asemanatoare cu cea de la anim mari
o La capra tranchilizare cu xilazina 0,1mg/kg
o Contentie- de catre un ajutor care ridica animalul de trenul posterior, trenul anterior fiind imobilizat
intre picioarele ajutorului
o Repunerea uterului in topografie normala- asemanatoare cu repunerea la animale mari; pt reluarea
topografiei normale se executa un masaj transabdominal dinapoi-inainte
o Tratament postoperator- administrare de antibiotice si sulfamide pe cale generala
SCROAFA
o Dupa tranchilizare si toaleta organului prolabat , femela se suspenda de membrele posterioaremax 45 grade inclinare
o Repunerea uterului se executa prin respingerea acestuia, cu multa blandete (uterul se desira foarte
usor la scroafa)
o Derularea completa a uterului se realizeaza prin introducerea in cavitatea uterina a 2-4L de ser
fiziologic steril sau apa sterila
o Se poate executa sutura vulvara , care se indeparteaza dupa 4-5 zile
o Postoperator

Stimularea involutiei uterine obligatoriu 15-20 UI ocitocina 3-4 zile

Aseptizare uterina antibio sau sulfamidoterapie pe cale generala

CARNIVORE
o Se poate remedia prin repunerea uterului in pozitie anatomica normala
o Sau histerectomie pe cale vaginala

Repunere in poz anatomica normala

Examinarea uterului, toaleta mecanica, hemostaza, sutura plagilor peretelui uterin

Antisepsia uterului cu solutii antiseptice
Lubrefierea peretelui uterin
Contentia : un ajutor suspenda trenul posterior iar alt ajutor contentioneaza capul
si membrele anterioare
Repunerea uterului prin compresiuni si impingeri cu pulpa degetelor incepand de
la fanta vulvara; dupa ce a fost complet introdus in vagin cu ajutorul unei baghete
de sticla cu capete rotunjite sau coada ciocanului plesimetric se respinge uterul in

cavitatea abdominala concomitent cu masajul transabdominal pt redarea

topografiei normale

Postoperator
o Stimularea involutiei uterine 6-10 UI ocitocina 4-6 zile
o Antibio sau sulfamidoterapie pe cale generala
Histerectomia vaginala

Frecvent aplicata ccu bune rezultate la carnivore

Cand peretele uterin este extrem de traumatizat
Executata prin sutura/ligatura
o PROCEDEUL PRIN SUTURA (KELLER)

Pregatirea femelei

Verificarea continutului sacului uterin herniat pintr-o incizie

longitudinala

Aplicarea unei pense de forcipresura intre cervix si meat urinar ptr

aplatizarea masei prolabate

Aplicarea unei suturi de tip curelar la 2-3 cm inapoia pensei cu fir

neresorbabil

Sectionarea uterului la 1-2 cm inapoia suturii

o PROCEDEUL PRIN LIGATURA ELASTICA

In cazul in care nu se aplica sutura tip curelar,dupa sectionarea

uterului la 2-3cm inapoia pensei se vor executa suturi transfixice,in
puncte separate avand grija ca firul sa treaca prin ambii pereti ,
urmata de a doua sutura de infundare , pentru a nu se evita
producerea hemoragiei
o In ambele tipuri de suturi pe bontul ramas se aplica pomezi cu antibiotice
si se infunda in cavitatea vaginala

Sutura si portiunea dinapoia acestei ligaturi se elimina dupa cateva

zile, intrucat suturile sunt ischemiate

Verificarea continutului sacului uterin

Sectionarea mucoasei vaginale circular intre cervix si meatul urinar

Ligaturarea la acesti nivel cu fir elastic sau garou , aplicand 34tururi

Sectionarea uterului la 4-5 cm de ligatura

Infundarea marginilor bontului

Introducerea bontului in vagin

X. INVERSIUNEA SI PROLAPSUL VEZICII URINARE

Se pot produce:

In timpul parturitiei

In orele imediate urmatoare

Apar datorita unor puternice eforturi de expulzare

Apare mai frecvent la iapa- uretra si meatul urinar sunt largi favorizand prolapsul vezicii urinare

Accidente rare la vaca

SIMPTOME

Rasfrangerea vezicii urinare si deplasarea ei prin uretra in vestibulul vaginal inversiune

Intoarcerea in totalitate pe dos si aparitia vezicii intre labiile vulvare

Vezica urinara are aspectul unei formatiuni globuloase, pediculate, cu suprafata acoperita cu un lichid
gleros datorita extravazarii de plasma si fibrina din cauza modificarilor circulatorii

Pediculul formatiunii se insera pe locul in care ar trebuii sa fie meatul urinar

(pot aparea si anse intestinale- accident foarte grav cu exagerbarea durerii

Pe gatul formatiunii sunt prezente doua orificii mici pe care iese urina cand femela face eforturi de
expulzare

Mucoasa vezicala se edematiaza , devine violacee , hemoragica

Leziuni de gravitate diferita mergand pana la ulcere daca procesul era vechi

Intensificarea eforturilor de expulzare


In interiorul vezicii urinare se pot angaja anse intestinale care vor agrava prognosticul
DIAGNOSTIC

Pe baza semnelor clinice

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
o Tumori- care sunt solide
o Prolaps vaginal- are loc eversarea intregului perete vaginal cu identificarea florei invlote daca e
prolaps total
o Chisti vestibulari- care se insera pe peretii laterali ai vaginului
PROGNOSTIC

Iapa- favorabil in prolaps recent fara leziuni pe mucoasa

Vaca- rezervat- repunerea se executa dificil

TRATAMENT

Tranchilizare femela

Decongestionare vezica urinare

o Infasurarea in panza imbibata in solutie antiseptica si comprimare
o Inocularea de adrenalina in cateva puncte intramural

Repunerea incepand cu gatul vezicii

Aplicarea 1-2 puncte de sutura in partea anterioara a meatului urinar- daca este lezionat si largit
POSTOPERATOR

prevenirea eforturilor de expulzare prin tranchilizare sau anestezie epidurala joasa

Antibioterapie locala si generala pentru prevenirea cistitei

XI. RETENTIA INVELITORILOR FETALE

Accident caracterizat prin ramanerea anexelor fetale in caile genitale, o perioada de timp ce depaseste durata
normala de eliminare a lor

Apare la :
o Vaca-frecvent- fiziologic se elimina in maxim o ora dupa eliminarea produsului fetale; daca trec 12-24
ore atunci trebuie intervenit
o Oaie-aprox ca la vaca 1h
o Bivolita- ca la vaca
o Capra- aprox ca la vaca 1h
o Iapa- odata cu fatul, dupa expulzare fat daca nu a fost in sac 15-20min
o Scroafa- in prima jumatate de ora dupa expulzarea purceilor; mai rar dupa expulzarea a din purcei si
din invelitori si dupa restul
o Carnivore- odata cu fiecare produs de conceptie
o La scroafa si catea retentia invelitorilor reprezinta ramanerea ultimelor 2 invelitori agatate de varful
cornului
ETIOPATOGENEZA

Factori favorizanti
o Deficiente de intretinere si exploatare a femelelor

Stabulatia prelungita- mai ales la bovine;sistemul gospodaresc

Alimentatia carentata-dupa echilibrarea ratiei alimentare % de retentie s-a redus aproape de 0

in fermele in care ratia alimentara este mentinuta in echilibru

Inainte de a fi vaca intarcata sau cu 21 de zile inainte de fatare trebuie avuta atentia raportului
de anioni/cationi care tb sa fie negativ ca sa poata mentine dupa fatare mobilizarea ionului de
Ca cu rol in contractia uterina; cand acesta nu e negativ creste frecventa retentiei,
hipocalcemiei postpartum, comei puerperale.
o Productia mare de lapte- prin depletia de ioni de Ca
o Conformatia placentei la vaca

Multipla multicotiledonara- invelitorile se prind la nivelul carunculilor ; desprinderea din

vilozitati este greoaie => % retentie mai mare

Prezenta placentoamelor mari

o Fatarea inainte de termen- fatarile induce cu corticosteroizi la vaca cu 4zile inainte de termen, creste
frecventa retentiei invelitorilor fetale <transformat corticosteroizii in estrogen>(McDonald 1953)- la
scroafa inducerea parturitiei favorizeaza eliminarea invelitorilor female
o Distensia miometrului aparuta ca urmare a hidropiziei invelitorilor fetale sau fetusi foarte mari, la catea
nr foarte mare de fetusi (se subtiaza uterul )

Degenerarea fibrelor miometriale- aparuta in urma actiunii toxinelor bacteriene (endometrite si metrite
repetate)- la femele cu multe infectii uterine la fatarile anterioare;
o Fatari gemelare/trigemelare- la vaca se pot asocia cu retentia i.f datorita distensiei miometrului
generata de produsi
o Toleranta materna fata de complexul major de histocompatibilitate al fatului, poate determina
intarzierea parturitiei sau retentia invelitorilor fetale (Brau 1993)- in ultima perioada de gestatie apar
brese iar fatul din homogrefa devine heterogrefa si se produce fatarea; (teoria imunologica); femela
detine toleranta materna si mentine fatul in homogrefa mai mult decat ar trebuii;
o Factori genetici- la vacile cu retentia i.f. , recidiva se produce in peste 60% din cazuri in anii urmatori;

Factorii determinanti
o Hipokinezia uterina, urmare a hipocalcemiilor sau distociilor prelungite urmate de epuizarea
musculaturii uterine
o Modificarile structurale ale placentei determinate de inflamatiile cotiledoanelor sau carunculilormaresc prin volumul vilozitatilor coriale si impiedica iesirea acestora din criptele uterine , aderente
intre vilozitate si crpita
o Inchiderea prematura a cervixului- invelitorile raman inchise in uter, dar nu sunt in cripte, doar dpdv
mecanic nu mai pot iesii
o Nu a fost inca precizata importanta modificarilor hormonale asupra retentiei invelitorilor fetale, se pare
ca la vacile cu retentie se mentine ridicat nivelul PROGESTERONULUI
o Frecventa retentiei i.f. este mai redusa la femelele lactante datorita descarcarilor de ocitocina in timpul
suptului sau mulsului- depletie ion de Ca=> nu mai are loc involutia uterina
SIMPTOMATOLOGIA

Difera in functie de specie, de cauzele care o determina si de individ

Poate fi
o Totala invelitori retinute in totalitate si se pastreaza in mare parte angrenajul dintre vilozitatea coriala
si crpita uterina; la monotocice cand e pastrat angrenajul total; la politocice este mai rara retentia
tuturor invelitorilor fetale
o Partiala- numai o parte din invelitori sunt retinute- ex scroafa si catea ultimele 2 invelitori sunt retinute
la nivelul varfului cornului uterin
VACA

Simptomele difera in functie de timpul scurs de la parturitiei datorita dezvoltarii treptate a florei bacteriene

In primele 24 ore
o Nu apar modificari ale starii generale
o Local la inspectie prezenta unui cordon membranos format din invelitori fetale si vase ombilicale de
culoare rosie- palida sau maronie, murdarit cu fecale si paie din asternut care atarna intre labiile
vulvare
o La unele vaci la comisura vulvara inferioara atarna o punga albastruie- bruna , plina cu lichid
suspendata de un cordon membranos fund de sac alantoidien intact dupa expulzarea fatului
o In retentia partiala se pot observa intre labiile vulvare si cateva cotiledoane
o Uneori nu se observa nicio modificare la exterior invelitoriile fiind retinute in vagin

Pt diagnostic exploratie vaginala

o Examenul intrauterin

Cervix intredeschis

Uter aton

Prezenta invelitorilor fetale aderente in totalitate sau partial

In fundul cornului uterin

o

Lichide (alantoidiene sau amniotice)

Coaguli sanguini

Meconiu
Prezinta usoare eforturi usoare de expulzare
Elimina lichide rosii-brun-maronii
Intre labiile vulvare pot aparea invelitorile fetale
La unele exemplare
o Agitatie
o Eforturi exagerate de expulzare ce se pot complica cu inversiune vaginala, prolaps uterin total
o Refuzul hranei, lipsa rumegarii, decubit
Dupa 24-36 ore

Daca nu sunt extrase incep procese de putrefactie datorita florei bacteriene existente in caile genitale
sau vehiculate de la exterior
o Modificari ale starii generale

Reducere apetit

Hipertermie (41 grade celsiu)

Reducere secretie lactata

Eforturi repetate de expulzare

In statiune cifozata cu abdomen supt

In mers e intepenita , inceata

Tremuraturi musculare

Decubit
o Local

mucoasa vaginala congestionata uneori focare de necroza

Cervix puternic edematiat, inflamat, rosu-violaceu, intredeschis

Uter neinvoluat, hipoton, mentinere angrenajului carunculo-cotiledonar la toate placentoamele

Secretiile vaginale cu miros neplacut , ihoros de culoare rosu-brun , cu resturi de invelitori

descompuse sau carunculi

Secretiile murdaresc coada, fesele uneori chiar pliurile posterioare ale mamelei
o Uneori infectia uterina se complica cu germeni anaerobi sau facultativ anaerobi METRITA NECROTICA
(grava) poate determina moartea femelei prin SAPREMIE (in cateva zile)
La vacile la care se mentine puterea contractila a uterului poate aparea descompunerea invelitorilor si
eliminarea acestora cu continutul lichid sub forma unei mase de culoare rosie- bruna si miros de putrefactie
o Stare generala usor modificata
o Femele se hraneste defectuos
o Slabeste
o Productia de lapte scade mult
o Starea generala se amelioreaza pe masura ce se elimina continutul uterin si se realizeaza involutia
uterina
Vacile cu retentie netratata, dar fara evolutie letala se amelioreaza in 8-10 zile iar infectia uterina provoaca o
endometrita purulenta care se cronicizeaza si persista timp indelungat
In cazuri rare VINDECARE SPONTANA
La unele vaci vindecare aparenta cu leziuni oculte endometriale care pot determina sterilitate indelungata
VACA-CEA MAI REZISTENTA LA TULBURARILE PRODUSE DE ACEASTA AFECTIUNE
o

IAPA

La rasele grele mai frecvent

Si in cazul avorturilor tardive
Apare de regula in urma aderenteleor localizate la varful si baza coarnelor uterine care sunt de regula neegale
si neuniforme pe suprafata uterului

Unii autori constata o prevalenta mai mare la nivelul cornului uterin negestant

Se considera ca retentia la aceasta specie este neexpulzarea invelitorilor fetale in primele 6-8 ore dupa fatale

Dupa 10-12 ore de la expulzare a produsulu

o Abatere
o Hipertermie
o Respiratie accelerata
o Eforturi intense de expulzare- sindrom de colica- prolaps rectal, uterin
o Infectie uterina septicemie si toxiemie cu moarte in 2-3 zile

In retentia partiala
o Semne clinice discrete sau absente
o Instalare endometrita purulenta
o Slabire progresiva a femele

Complicatia frecventa si grava la iapa= LAMINITA( FURBURA)- mec alergic

OAIE SI CAPRA

Mai rar datorita

o Stabulatiei reduse
o Miscari intense
o Conformatia placentomului

o Mai frecvent dupa avort

La oaie
o Initial fara modificari ale starii generale
o Apar eforturi de expulzare
o Prolaps vaginal si/sau uterin

Capra
o Agitatie
o Fenomene de intoxicatie sapremica
SCROAFA

Mai rar cu retinerea 1-2 invelitori

Se instituie rapid procesul de putrefactie

Apar secretiile vaginale de culoare alb-murdara si miros de putrefactie

Metrite- cronicizare-piometru

Asistarea la fatare si nr invelitorilor are mare importanta pt diagnostic

CARNIVORE

Mai rar dar grav datorita tipului de placenta

Poate provoca dupa 24-48 ore stari de septicemie prin patrunderea ag microbieni in vasele sanguine denudate
din regiunile marginale ale placentei

De regula retinute 1-2 placente de la vf cornului uterin

Catea
o
o

Retentia presupusa daca dupa 12-24 ore secretiile vaginale isi mentin culoarea verzui negricioase
(verde inchis murdar)in loc de mucoase usor roz
Dupa 24-48 de ore

Abatere

Anorexie

Voma

Hipertermie

Sensibilitate abdominala

Toate sunt semne clinice ale metritei, peritonitei, septicemie

NUTRIE

Urmarea hipokineziei uterine

Semnele clinice locale si generale apar de regula dupa infectia uterina

o Apatie
o Anorexie
o Refuzul de a sta cu puii in cuib
o Secretii genitale maronii-murdare cu miros ihoros

La palpatie transabdominala
o Uter flasc cu continut
DIAGNOSTIC

La animale mari
o Inspectie prezenta cordonului membranos format din invelitorile fetale care atarna printre labiile
vulvare
o Exploratie vaginala si uterina- se poate stabilii

Daca placenta se desprinde usor sau greu sau daca este desprinsa pe anumite portiuni

Gradul de contractilitate a uterului

La animale mici
o Anamneze
o Aspect secretii vaginale
o Complicatii metrita , peritonita, septicemii
o Ex ecografic- pt confirmare- zone hiperecogene ce apar ca o carpa mototolita= corn uterin dilatat pe
anumite segmente, prezenta invelitorilor in cavitatea uterina
PROGNOSTIC

In fct de

o
specie
o Momentul interventiei
o Aparitia complicatiei
VACA- prognostic vital favorabil daca se intervine corect cu mortalitate sub 1% si grav in infectiile supraadaugate cu
anaerobi; economic rezervat cu scadere in greutate, infecunditate, reducerea productiei lactate
IAPA grav; favorabil daca nu apar complicatii si daca extragerea are loc dupa 3-6 ore dupa fatare
SCROAFA- economic rezervat- infecunditate
CATEA- vital grav
TRATAMENT

Extragere invelitori fetale

Combatere infectie uterine

Stimularea involutiei uterine

a) Extragere invelitori- manual la femele de talie mare si uneori oaie si capra, si medicamentos
a. Extragere manuala
i. dupa o toaleta si dezinfectia regiunii vulvo anale, perierea bazei cozii si a cordonului de
invelitori
ii. Infasurarea bazei cozii cu o fasa de tifon la iapa
iii. Anestezie epidurala joasa- se evita traumatismele si defecarea
VACA

Dupa 12 ore de la fatare vara si la 24 ore iarna

Rasucirea cordonului de invelitori in sens invers acelor de ceasornic si mentinerea in tensiune cu mana
stanga ;

Cordonul de invelitori se torsioneaza si se tine intins cu o mana, cealalta mana introducandu-se in uter (mana
dreapta introducerea maini la ora12)

Folosind drept ghidaj faldul cel mai intins al invelitorilor se ajunge la cel mai apropiat placentom( cu degetul
mijlociu si aratator se tine caruncului si cu degetul mare se desprinde exact intre invelitoarea fetale si
carunculul uterin- se detensioneaza si se mai rasuceste cordonul de invelitori )

Se fixeaza pediculul placentomului intre degetul aratator si mijlociu, iar cu degetul mare se desprinde
cotiledonul de pe caruncul

Daca desprinderea se realizeaza greu se va comprima placentomul cateva zeci de secunde pentru a se
decongestiona, apoi se va trece din nou la desprinderea celor doua componente

Dupa dezancorare se va rasucii din nou cordonul membranos si folosind acelasi ghidaj se va ajunge la
urmatorul placentom care se dezancoreaza identic

Daca dupa extragerea manuala a invelitorilor fetale exista lichide in cavitatea uterina , in cantitati mari , se va
executa sifonajul uterin sau un masaj uterin pentru evacuarea lor
b. Eliminare farmacodinamica

Adm de 500 mcg PGF2 alfa la 24 ore post partum urmata de:
1.Amestec de oxitetraciclina 5 g + alcool sanitar 70 grade 30ml+sol fiziologica 500ml intre invelitorile fetale si
peretele uterin

Interval intre administrari este de 48 ore

Invelitorile se elimina in 8-9 zile

2. administrarea intre invelitori si peretele uterin a unor bujiuri cu TRIPSINA si SINTOFOLIN:

Tripsina 0,5g + Sintofolin 0,004 g (1ml)+butir cacao

Invelitorile se elimina in 12-24 ore

Daca nu se elimina in 24 ore , se poate intervenii manual , desprinderea exefcutandu-se

mult mai usor
b) Combaterea infectiei uterine
Introducerea intrauterina a unor antibiotice sulfamide cu spectru larg sub forma

c)

Uscata bujiuri , comprimate, pulberi-preferabil bujiuri uscate

Suspensii uleioase

Stimularea involutiei uterine

Masaje transrectale
Administrare de:

Ocitocina i.m. 50-80 U.I./ epidural 30-50 U.I.

PGF2 alfa
Metilergometrin maleat 5-10 ml solutie 1%0

Combaterea infectiei uterine

Introducerea intrauterina a unor antibiotice sau sulfamide cu spectru larg sub forma
o Uscata (bujiuri, comprimate sau pulberi)

Preferabil bujiuri uscate pentru ca in uter sunt cantitati mari de lichid, astfel se folosesc
lichidele din uter care solubilizeaza formele uscate. La bujiurile spumante se tapeteaza
mucoasa uterina si actioneaza la nivelul vilozitatilor sau criptelor uterine unde exista cei mai
multi germeni patogeni.
o Suspensii uleioase se folosesc pentru ca nu sunt miscibile cu apa si nu are loc reducerea
concentratiei suspensiei; ca excipient se foloseste uleiul de peste (vitamine D, vitamina A protejeaza
mucoasa uterina) sau uleiul de floarea soarelui (vitamina A).

Stimularea involutiei uterine

Masaje transrectale (dupa 4-5 zile de la parturitie)
Administrare de
o Ocitocina (actioneaza local pe calea filetelor nervoase de la acest nivel, actiunea este mai prompta si
de mai lunga durata) (la vacile de lapte inainte de muls dar cel mai bine dupa muls)

Im 50-80 UI

Epidural 30-50 UI
o PGF2alfa
o Metilergometrin maleat 5-10 ml solutie 1 la mie (extras din secara cornuta, este un alcaloid)
La iapa

Reprezinta o urgenta obstetricala si se remediaza la 2-3 ore maxim 6 ore post-partum.

Extragerea manuala se executa usor datorita tipului de placenta (epitelio-coriala).

Interventia se executa sub tranchilizare.

Cordonul invelitorilor fetale angajat in vagin se rasuceste usor pe el insusi (in sensul invers aceor de
ceasornic).

Cealalta mana a obstetricianului patrunde intre corion si peretele uterin alunecand usor dintr-o parte in
cealalta, ca ama unui cutit, cu degetele intinse, patrunzand usor anterior si desprinzand vilozitatile din criptele
uterine.

Desprinderea se face usor pana la varful cornului uterin, dua care se elimina din codnuctul genital.

In cazul aparitiei unei hemoragii puternice se intrerupe manopera si se adminnistreaza

o Local antibiotice
o General hemostatice

Combaterea infectiei uterine si stimularea involutiei uterine

o Evacuarea losiilor prin

Sifonaj

Masaj transrectal
o Antibiotice local zilnic
o Antibioterapie pe cale generala obligatoriu
Rumegatoare mici
Extragerea manuala foarte dificila
Administrare de
o Antibiotice si ocitocice pe cale generala
Scroafa

Se diagnostica greu deoarece invelitorile fetale apar la exterior dupa 3-4 zile post-partum sub forma de
scurgeri gri-murdare
TRATAMENT:
aseptizarea cavitatii uterine
o administrarea de antibiotice sau sulfamide pe cale generala
o administrarea de solutii iodurate si colagen (colagen iodat, lavicol) intrauterin in primele 3-4 zile postpartum cu ajutorul seminetelor de insamantare (semineta Oliva si Melkase)
evacuarea cavitatii uterine
stimularea involutiei uterine
o substante ocitocice

ocitocina 15-25 UI

PGF2alfa

Stimularea puterii de aparare a organismului

o Glucoza
o Saruri de calciu
o Cadiotonice
Carnivore

Terapia urmareste tratarea endometritrei puerperale acute instalata in primele 12-24 ore post-partum
Antibiotice sau sulfamide pe cale generala
Ocitocina sau PGF2alfa pentru evacuarea cavitatii uterine si stimularea ivolutiei uterine
Rehidratarea si sustinerea organismului
Ovariohisterectomie daca este pusa in pericol integritatea uterina si viata femelei
PROFILAXIE
Executarea miscarii zilnice active
Furajare corespunzatoare calitativ si cantitativ fara factori toxici
Cu 2 luni inainte de fatare se scot din alimentatie furajele acide (silozuri, borhoturi)
Asigurarea repausului mamar antepartum (45-60 zile), repausului dupa fatare (60 zile in medie pana la prima
monta)
Asigurarea unor adaposturi si a unei ingrijiri corespunzatoare a parturientei
Administrarea in orele imediat urmatoare parturitiei a unui barbotaj format din
o 2 pumni tarate de grau
o 1 lingura sare
o 10 litri apa calduta
Dezinfectia corespunzatoare si eficace a maternitatii sau a locului unde fata femela
Evitarea traumatizarii cailor genitale si a vehicularii germenilor in timpul rezolvarii distociilor
Scurtarea cordonului format din invelitorile fetale si pensularea acestuia cu solutii antiseptice
Izolarea vaciilor cu retentii ale invelitorilor fetale si endometrite pentru evitarea transmiterii germenilor
patogeni
Tratarea infectiilor podale si gastrointestinale inainte de intrarea in maternitate
Profilaxia hormonala
Administrarea de PGF2afla, la vaca, in timpul parturitiei (dupa stadiul 2 adica dupa expulzarea fatului) sau in
minutele imediat urmatoare
Inducerea parturitiei cu PGF2afla, la scroafe reduce prevalenta retentia invelitorilor fetale
Administrarea ocitocinei (40 UI/vaca) de 2-4 ori dupa fatare
Femelele care au prezentat retentie vor fi insamantate numai dupa o vindecare clinica completa si dupa un atent
examen genital in timpul estrului.
-

XII. SUBINVOLUTIA UTERINA

Starea patologica caracterizata prin intarzierea ivolutiei uterine dupa fatare.

Subinvolutia uterina si continutu uterin care stagneaza la acest nivel ofera conditii favorabile pentru instalarea
pentru instalarea unei infectii puerperale.

Intalnita la toate speciile, dar mai frecvent la vaca si catea.

ETIOPATOGENEZA:
Cauze predispozante
o Stabulatia permanenta apare foarte rar la animalele care fac miscare
o Alimentatia incompleta si unilaterala
o Stari de hipo si hipervitaminoza
o Igiena necorespunzatoare
Cauze determinante
o Distensii exagerate ale peretilor uterini in gestatiile repetate
o Exces de volum fetal
o Hidropizia anexelor fetale
o Gemelaritatea
o Fatari laborioase obosirea miometrului
SIMPTOMATOLOGIE:

In primele ore post-partum:

o Incetarea eliminarii losiilor sau eliminarea intermitenta a lor(cand femela e culcata)
o Miros acru si culoare bruna inchisa a losiilor

Congestia mucoasei vaginale si a portiunii vaginale a cervixului

Cervix intredeschis
ETR
o Uter marit in volum
o Pereti flasci
o Lipsa reactiei peretilor uterini la palpare
o Cornul care a fost gestant este fluctuent
o Prezenta corpului luteal de gestatie
DIAGNOSTIC:
Pe baza
Semne clinice
ETR
Examen spectru vaginal
Examen ecografic
PROGNOSTIC favorabil
Vindecarea se poate produce spontan
TRATAMENT:
Igieno-dietetic
o Asigurarea psunatului
o Asigurarea miscarii zilnice active
Stimularea contractiilor uterine
o Masaje uterine nu se fac cu brutalitate pentru ca se fac leziuni, congestii, edeme care duc la
parametrite
o Substante ocitocice
Stimularea activitatii uterine
o Administrarea de gonadotropine serice
o Tratamente neuroreflexe

Instilatii intravaginale cu ser fiziologic la 40 grade Celsius

Badijonari rubefiante ale florii involte

o Liza corpului luteal administrare PGF2alfa