Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

GAL in Romania Organizare si exemple de succes

Studenti Anul III Grupa 1331

Vladu Cristian
Sanu Beatrice
Stroe Catalin
Saramet Vlad

2016
Capitolul 1. Funcionarea Grupurilor de Aciune Local, dobndirea de
competene i animarea teritoriului

n termeni de politic, Leader a fost introdus ca o Iniiativ Comunitar, finanat

din Fondurile Structurale ale UE. Au existat trei generaii de Leader: Leader I (1991-1993),
Leader II (1994-1999) i Leader+ (2000-2006). n aceast perioad, statele membre i
regiunile au avut programe Leader autonome finanate separat din fonduri rezervate la nivelul
UE. ncepnd cu 2007, abordarea Leader a fost integrat n politica global de dezvoltare
rural a UE.
Leader a fost lansat cu scopul de a ameliora potenialul de dezvoltare a zonelor rurale,
prin exploatarea iniiativelor i competenelor locale, prin promovarea dobndirii de
cunotine privind dezvoltarea local integrat i prin rspndirea acestor cunotine n alte
zone rurale. Construcia de parteneriate la nivel local, cunoscute sub denumirea de grupuri
de aciune local (GAL) este o trstur original i important a abordrii Leader.
GAL-ul are sarcina de a identifica i implementa o strategie de dezvoltare local,
de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare i de a le administra, cu scopul de a
asigura dezvoltarea durabil a teritoriului pe care l reprezint. n Romnia, construcia
parteneriatelor public-private este sprijinit de Axa 4 Leader din cadrul PNDR 2007 2013.
GAL parteneriat public-privat
Grupurile de Aciune Local reprezint un parteneriat public-privat, n care partea
public deine un procent de 49%, la nivel decizional i la nivel de alctuire, iar 51% este
deinut de partea privat.
GAL-urile sunt reglementate de Regulamentele Europene ca structuri de dezvoltare
local, practic au ca obiectiv principal dezvoltarea zonelor unde sunt implementate. Aceste
entiti sunt organizaii non-guvernamentale, care au ca obiectiv specific dezvoltarea zonei n
care sunt instituite. Funcionarea Grupurilor de Aciune Local se bazeaz pe implicarea
activ a actorilor locali, care au rolul de a identifica direcia major de dezvoltare a ariei
teritoriale pe raza creia se afl GAL-ul respectiv, implicnd totodat, to i locuitorii acelei
zone, a declarat Alexandru Potor, preedintele FNGAL.
Delimitarea teritorial a GAL-urilor se face printr-o hotrre a Consiliului Local de
aderare la Grupul de Aciune Local din zona respectiv.
Selecia pe baza SDL-ului
GAL-urile nu se fac la voia ntmplrii: cei care au ini iativa de a constiui un astfel de
organism la nivel local, trebuie, n primul rnd, s-i elaboreze o Srategie de Dezvoltare
Local (SDL).
Acum ne ocupm de scrierea noii Strategii, pentru c la nceputul anului 2016 va
avea loc un nou proces de selecie a GAL-urilor de pe ntreg teritoriul rii. Pentru fiecare
Program Naional de Dezvoltare Rural trebuie nnoit strategia de dezvoltare local. n acest
moment, sunt 163 de GAL-uri n Romnia i se preconizeaz c, pentru noul PNDR 20142020 numrul lor va crete, ajungnd s avem n jur de 200 de Grupuri de Aciune Local, la
nivel de ar. Numrul acestor organisme va crete pentru noul program, pentru c sunt zone,
n Romnia, care nu fac parte din nici un grup, Adina Pcoiu, reprezentantul GAL-ului din
comuna Gilu, despre evoluia numrului Grupurilor de Aciune Local.
2

Preedintele GAL-ului din judeul Cluj a sublinat c pentru PNDR 2014-2020, n baza
SDL-ului, va fi o singur etap de selecie a Grupurilor de Aciune Local, n timp ce, pe
vechiul program au fost dou etape de selecie, una n 2012 i cealalt n 2013.
ntlnirea GAL-urilor la Braov
Vineri 16 decembrie 2011, la Brasov a avut loc o ntlnire a Grupurilor de Actiune
Local din toate zonele trii, n vederea constituirii unei Federatii. Au participat reprezentanti
a 19 GAL-uri din judetele: Bistrita-Nsud, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Brasov, Mehedinti,
Arges, Buzu, Vrancea, Iasi, Neamt, Vaslui si Galati. Dat fiind distantele mari sau timpul
neprielnic (ceata), alte 10 GAL-uri din judetele: Mures, Arad, Vaslui, Buzu si Caras-Severin,
nu au putut participa, dar au transmis mesaje de sustinere a ideii si de acceptare a concluziilor
discutiilor.

Capitolul 2. Proiecte de success GAL n Romnia

Primele 10, cele mai importante GAL-uri din Romnia sunt:
1. Grupul de Actiune Locala VRANCEA SUD EST
2. Asociatia Grupul de Actiune Locala Vedea-Gavanu-Burdea
3. Asociatia Grupul de Actiune Locala Podu Inalt Vaslui
4. Asociatia Grupul de Actiune Locala Tinutul Argesul de Mijloc
5. Asociatia Grupul de Actiune Locala Colinele Olteniei
6. Asociatia Grupul de Actiune Locala Drumul Carelor
7. Asociatia Grupul de Actiune Locala din Zona Vailor Ampoiului si Muresului
8. Grupul de Actiune Locala Asociatia de Dezvoltare Zonala Tecuci
9. Asociatia Grup de Actiune Locala Plaiurile Oltetului
10. Asociatia Grupul de Actiune Locala Dobrogea Centrala
1. Grupul de Actiune Locala VRANCEA SUD EST
GAL-urile vrancene au adus milioane de euro pentru fermieri si primari
Grupul de Actiune Locala (GAL) Vrancea Sud-Est a fost premiat de ministrul
Agriculturii, Daniel Constantin, pentru performantele in accesarea fondurilor europene. GALul vrancean este pe primul loc la nivel national, cu proiecte de peste 2,84 milioane
contractate.
In ultimii ani, GAL-urile vrancene infiintate in parteneriat cu Consiliul Judetean
Vrancea fost pe primele locuri la nivel national in accesarea fondurilor europene repartizate
prin aceste organizatii. Banii obtinuti de fermieri, micii patroni si autoritati locale prin GALurile vrancene inseamna sute de proiecte realizate pentru dezvoltarea satelor din Vrancea,
locuri de munca si venituri pentru comunitatile locale.
Reprezentantul Grupului de Actiune Locala Vrancea Sud-Est a primit diploma de
excelenta din partea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, pentru numarul mare de
contracte incheiate si impactul accesarii fondurilor europene asupra comunitatilor locale.
3

Valoarea contractata a fondurilor europene prin GAL Vrancea Sud-Est se ridica la

2,84 milioane euro pentru cele 74 de proiecte, adica peste 99,9 % din sumele alocate. Pana
acum au fost platite 2,7 milioane euro si au fost finalizate 69 proiecte, cu o valoare de 2,1
milioane euro. GAL-ul are parteneri din 12 comune, cu 43 mii locuitori. Locul II a fost
ocupat de Asociatia GAL Vedea-Gavanu Burdea, judetul Olt (48.000 de locuitori), iar pe
locul III s-a situat GAL Podu Inalt Vaslui, judetul Vaslui (14 comune, 48.000 de locuitori).
GAL-ul Vrancea Sud Est a avut o strategie de dezvoltare care a vizat sustinerea fermierilor si
a micilor afaceri din sate, prin care a alocat peste jumatate din fondurile europene catre
sustinerea investitiilor din mediul rural. Peste un sfert din fondurile europene, adica peste
sase sute mii euro, au fost repartizate pentru proiectele implementate prin masura 312
"Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi"
De asemenea, planul de finantare al acestui GAL a prevazut sume mai mari pentru
masurile de sprijin a tinerilor fermieri (112) si pentru modernizarea exploatatiilor agricole
(121). Doar pentru aceste masuri au fost alocati peste 900 mii euro din fondurile primite de la
Uniunea Europeana. Pentru tinerii fermieri, prin masura 112 au fost contractate 24 proiecte,
cu o valoare de 596 mii euro. Prin masura 121, modernizarea exploatatiilor agricole, au fost
accesate 121 proiecte, cu o valoare de peste 371 mii euro.
Strategiile realizate de GAL-uri releva si moduri diferite de a vedea dezvoltarea
localitatilor din mediul rural. In unele cazuri s-a inteles ca economia unei localitati nu se
poate dezvolta fara a sprijini micii oameni de afaceri, ca o comuna bogata are nevoie de
oameni instariti, de firme care sa asigure locuri de munca. Iar o comuna unde sunt firme care
platesc taxe si impozite va avea si bani pentru sustinerea proiectelor de infrastructura. Adica
bani pentru balastari, pietruiri si chiar asfaltari de drumuri comunale.

Strategie pentru dezvoltarea agriculturii

Performanta GAL-urilor vrancene in accesarea fondurilor europene acordate pentru
dezvoltarea satului romanesc inseamna zeci de proiecte depuse de autoritati locale, fie pentru
achizitionarea de utilaje necesare pentru interventii la deszapezire, fie pentru reabilitarea
infrastructurii. In cazul agricultorilor, proiectele au fost pentru dezvoltarea fermelor agricole,
instalarea tinerilor fermieri sau pentru realizarea de pensiuni si dezvoltarea turismului. GALurile vrancene au implementat peste doua sute de proiecte in valoare de milioane de euro,
bani care sunt folositi pentru dezvoltarea satelor vrancene. In cazul agricultorilor, proiectele
au fost pentru dezvoltarea fermelor agricole, instalarea tinerilor fermieri sau pentru realizarea
de pensiuni si dezvoltarea turismului.

GAL-uri infiintate in parteneriat cu administratia judeteana

Infiintarea si dezvoltarea Grupurilor de Actiune Locala la nivelul judetului este o
initiativa a presedintelui Consiliului Judetean si al UNCJR, Marian Oprisan. Sprijinul
administratiei judetene s-a concretizat in parteneriate cu patru GAL-uri vrancene, respectiv
"Vrancea Sud-Est", "Valea Ramnicului", "Padurile Dacice" si Asociatia Grup Local de
Actiune pentru Dezvoltarea Durabila a Fondului de Pescuit din Bazinul Siretului. Acest
parteneriat a permis asigurarea cofinantarii necesare derularii proiectelor initiate de solicitanti
ai localitatilor din teritoriu. Cele patru GAL-uri initiate de Consiliul Judetean Vrancea
4

deruleaza proiecte de peste noua milioane de euro pentru dezvoltarea satelor din judet. O
treime dintre proiecte sunt derulate de autoritatile locale. Primariile au finalizat sau au in
derulare proiecte de peste doua milioane euro pentru modernizarea drumurilor, achizitia de
utilaje pentru deszapezire, pentru interventii la situatii de urgenta, interventii la incendii.
Lista comunelor partenere la GAL-ul "Vrancea Sud-Est" cuprinde localitatile Milcovul,
Rastoaca, Gologanu, Sihlea, Slobozia Ciorasti, Maicanesti, Ciorastii Mari, Nanesti, Gugesti,
Tataranu, Balesti, dar si comuna Namoloasa, din Galati. Pe lista partenerilor din cadrul GALului se mai afla 28 societati comerciale, intreprinderi individuale, cabinete medicale
individuale, cooperative agricole.
In Grupul de Actiune Locala "Valea Ramnicului" sunt parteneri publici si privati din
localitatile Dumitresti, Chiojdeni, Jitia, Vintileasca, Poiana Cristei, Gura Calitei, Mera,
Reghiu, Andreiasu de Jos, Brosteni din judetul Vrancea, precum si din Buda, Valea Salciei si
Bisoca, judetul Buzau. Din Grupul de Actiune Locala "Padurile Dacice" fac parte parteneri
publici si privati din localitatile Corbita, Boghesti, Homocea, Ploscuteni, Tanasoaia, din
judetul Vrancea, si Brahasesti, din judetul Galati.
Prin aceste GAL-uri pot fi accesate fondurile europene nerambursabile acordate
pentru dezvoltarea mediului rural. Avantajul este oferit de simplificarea procedurilor si a
duratei de evaluare, respectiv aprobarea proiectelor depuse de fermieri. De exemplu, prin
aceste GAL-uri pot fi accesate sume importante de catre primariile localitatilor pentru
investitii in dezvoltarea comunitatilor locale. Grupurile de Actiune Locala sunt entitati
constituite din reprezentanti ai sectorului public si privat, desemnati dintr-un teritoriu rural
omogen, care vor trebui sa indeplineasca o serie de cerinte privind componenta, teritoriul
acoperit si care vor putea implementa o strategie integrata pentru dezvoltarea teritoriului.

Bani pentru drumuri si utilaje

Primarii au avut strategii diferite pentru accesarea fondurilor europene acordate prin
GAL-uri. In functie de nevoile fiecarei comunitati, edilii au intocmit proiecte fie pentru
achizitia de utilaje necesare in situatii de urgenta fie pentru reabilitarea infrastructurii rutiere.
La Maicanesti, Nanesti, Gugesti, de exemplu, autoritatile locale au depus proiecte prin
masura 322 - Renovarea si dezvoltarea satelor pentru achizitia de utilaje care sa fie folosite in
situatii de urgenta.
Proiectele au fost depuse la Grupul de Actiune Locala "Vrancea Sud-Est" si, desi
initial cofinantarea era de 30%, in urma demersurilor facute de angajatii si conducerea
acestuia s-a ajuns la un grad de cofinantare de 100%.
"Putem interveni mult mai rapid, fara sa mai asteptam semnarea unui contract cu o
firma care sa aduca un utilaj de la zeci de kilometri. Este un sprijin pentru care multumim
Consiliului Judetean si conducerii GAL-ului care ne-a sprijinit la implementare", a afirmat
primarul din Maicanesti, Costel Necula.
Primarul comunei Vintileasca, Georgel Spataru, a declarat ca prin intermediul
Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului, comunitatea pe care o conduce va avea primul
drum comunal asfaltat. "Cu ajutorul Grupului de Actiune Locala Valea Ramnicului am reusit
sa achizitionam deja un buldoexcavator si o freza de zapada, acest proiect fiind practic inchis.
In prezent, avem in derulare, in faza de licitatie, un proiect in valoare de 120 de mii de euro
constand in asfaltarea unui kilometru de drum comunal. Aceasta investitie este cu atat mai
5

importanta cu cat este primul drum comunal din Vintileasca care va fi asfaltat. Am mare
incredere in Grupul de Actiune Locala Valea Ramnicului si sper ca in etapa urmatoare sa
obtinem finantare si pentru asfaltarea altor drumuri comunale", a declarat primarul comunei
Vintileasca, Georgel Spataru.
Tot pe Valea Ramnicului, primaria Dumitresti a asfaltat drumul comunal DC 168
Dumitresti - Giurcari. Investitia este in valoare de 97 de mii de euro, finantarea fiind
asigurata tot prin intermediul GAL Valea Ramnicului. "Tot prin GAL am adus in comuna un
buldoexcavator si suntem decisi ca si in anii urmatori sa accesam fonduri europene pentru
diversificarea gamei de utilaje de reparare a drumurilor comunale", a spus Petrica Dogaru,
primarul comunei Dumitresti.
2. Asociatia Grupul de Actiune Locala Vedea-Gavanu-Burdea
Eforturile fcute n ultimii ani, pentru meninerea speranei, cea care s ntrein ideea
c aceast asociaie va putea deveni certitudine, au fost uneori supraomeneti. Asta pentru c,
e o trstur romneasc, oamenii din acest spaiu geografic dau prea repede, uneori, bir cu
fugiii.
Pn la urm, mai sunt i poveti care se termina cu bine, finalul fericit al acestui
proiect, consumat recent, demonstreaz c ncrederea n sine ine uneori loc de acea lips de
putere specific naiunii romne.

Ce a fost la nceput
Din paleta larg de oferte de finanare european, destinate noilor state membre, cel
mai greu accesibil prea axa care las la latitudinea entitilor administrative i din zona
mediului de afaceri posibilitatea finanrii directe, fr instrumente publice, ale statului, prin
asociere direct.
Tehnic, putem vorbi de existena axei LEADER, care vine n completarea altor
programe europene i/sau naionale, ce permit i susin, prin implicarea partenerilor locali,
proiecte de dezvoltare.
Proiectele derulate prin axa LEADER sunt finanate prin programul FEADR, cu 80%
din bugetul Uniunii Europene i 20% de la Guvernul Romniei. nfiinarea acestor Grupuri de
Aciune Local nu este chiar ntmpltoare. Exist un precedent pe care puini l amintim
astzi: n anii 70 ai secolului trecut, n Peninsula Iberic (Spania i Portugalia), srcia
depea cu mult cota ntlnit astzi n estul european. Miracolul iberic, creterea incredibil
a nivelului de trai de aici s-a produs tocmai prin implementarea unor astfel de programe. Cu o
vitez sporit n implementarea acestor proiecte, oamenii din cea mai srac zon european
a acelor vremuri au reuit s schimbe viaa lor de pe macazul suferinei pe drumul spre
bunstare.
n consecin, la iniiativa primarului Constantin Ciobanu de la Ghimpeeni,
constituirea asociaiei a convins parteneri din zona administraiei, de la Nicolae Titulescu,
Crmpoia, erbneti, Coteana, Seaca, Stoicneti, Vlcele, Mihieti, Vleni, Izvoare,
Schitu, Movileni, Dobroteti Teleorman, s se alture unui proiect nou. Unul la care, pe
parcurs, au accesat i ageni economici din zon, 72 la numr.
6

A urmat o munc titanic, o lupt contracronometru, cu o birocraie legendar. Miza,

deloc una uoar: suma ce ar fi urmat s fie aprobat spre accesare nefiind mic: 2.856.791,
72 euro, iar ct de prieteni am fi noi cu cei care administreaz bugetul UE, totul e pn la
bani. Iar, pentru asta, ntr-un fel legitim, europenii au dreptul s cear explicaii. Nu merge ca
la noi, cnd prima oar se cheltuiesc bani i dup cumprm facturi din en-gross de la
Europa.
Nu a fost uor. Au fost i momente cnd n implementarea acestui proiect lucrurile
intrau n impas.
Consultantii care au stiut ce trebuie facut .
ansa celor din Grupul de Aciune Local Vedea, Gvanu, Burdea a fost asocierea n
derularea acestui proiect cu o firm de consultan care tie ce trebuie fcut. Prezena
companiei mixte romno-spaniole XPLORA SOLUTIONS, alturi de cei din GAL, s-a
dovedit mai mult dect benefic. Asta n condiiile n care piaa de consultan este plin de
societi interesate de bani i mai puin de calitatea serviciilor oferite.
S-a lucrat intens, iar ntocmirea documentaiei nu a fost o treab uoar. Existena unei
concurene acerbe, a unei sume limitate de bani la nivel naional, a impus o rigoare
suplimentar n modul de prezentare n faa experilor evaluatori. Rezultatul, venit n urm cu
cteva zile, cel care consfinete finanarea pentru GAL Vedea, Gvanu, Burdea, e o dovad
c cei de la XPLORA SOLUTIONS au tiut ce trebuie fcut i au acionat n consecin.
Aproape 3 milioane de euro, bani venii ntr-o var dintr-o criz care a nceput acum
trei ani dar nu se grbete s se mai termine, e un lucru mare. Chiar dac unora, n raport cu
nevoile, suma nu li se pare prea mare. ns, cnd reueti pe cont propriu, fr s stai cu mna
ntins la ministerul blond, la pomana unui deputat, sau la indulgena unei autoriti judeene,
e bine.
Iar cnd din 120 de proiecte susinute la nivel naional, GAL-ul lui Ciobanu de la
Ghimpeeni este aprobat printre primele, satisfacia este i mai mare.

Oportunitile ce pot fi finanate n interesul i n cadrul GAL Vedea, Gvanu, Burdea

Ideea principal susinut de primarul Constantin Ciobanu, sufletul acestui proiect,
este ca proiectele ce urmeaz s fie derulate n cadrul GAL s acopere nevoile unei
comuniti umane, ct mai extins, care, dac se poate, s nu in cont de graniele
administrative ce-i separ pe membrii ei. La faz de discuie privind oportunitatea sunt
obiective la care, pn acum, n Olt nu a socotit nimeni c pot fi finanate din bugetul
european. Spre exemplu:
centru de prelucrare a laptelui (preluat din interiorul Grupului de Aciune Local);
dezvoltarea capacitii legumicole i nfiinarea de culturi n sere, care s implice i realizarea
unui centru de sortare, ambalare i distribuire a legumelor i zarzavaturilor.
se urmrete realizarea unui obiectiv de prelucrare a lnii,
nfiinarea unui centru meteugresc, pentru produse de artizanat.
Iat c aceste obiective presupun, de la sine, atragerea de for de munc, o problem
local de actualitate.
Planuri sunt multe, nu trebuie omise nici investiiile n constituirea unor ferme
piscicole, acolo unde este posibil. Modernizarea brutriilor comunale existente, conform
normelor europene, punerea n valoare a monumentelor istorice din zon, nu puine la numr.
7

3.Asociatia Grupul de Actiune Locala Podu Inalt Vaslui

Asociaia "Grupul de Aciune Local Podu nalt Vaslui" (GAL Podu nalt) este un
parteneriat public-privat care i-a nceput activitatea la nceputul lunii februarie 2010. A luat
fiin ca asociaie cu personalitate juridic, de drept privat i fr scop patrimonial n data de
2 august 2010.
Teritoriul GAL Podu nalt este situat n partea central a judeului Vaslui, fiind format
din 14 comune amplasate de o parte i de alta a rului Brlad, ntre cele dou orae Vaslui i
Brlad: Albeti, Alexandru Vlahu, Banca, Bogdana, Bogdneti, Bogdnia, Costeti,
Deleni, Lipov, Muntenii de Jos, Roieti, Viioara, Vutcani, Zorleni.
Populaia existent n spaiul GAL este de 50.088 de locuitori, suprafaa teritoriului
este de 967 kmp, iar densitatea populaiei este de 51,77 locuitori/kmp. Toate comunele sunt
cuprinse n lista zonelor srace, rata srciei fiind de 47,3%, peste rata srciei din Regiunea
de Nord-Est. Sunt trei comune care fac parte din zonele defavorizate: Alexandru Vlahu,
Bogdana i Bogdnia.
Asociaia a fost constituit din 51 de membri: 14 consilii locale, 27 inteprinderi mici,
mijlocii i persoane fizice autorizate, 6 organizaii non-guvernamentale i 4 persoane fizice.
Dup domeniile de activitate, firmele i organizaiile nonguvernamentale sunt: 17 firme
private de profil agricol, un grup de productori de ou i carne de pasre, o firm privat din
sectorul forestier, 6 firme de comert, o firma de transport de mrfuri, o firm de consultan,
o organizaie de mediu, o organizaie de cult, o organizaie a minoritilor, o organizaie de
protecie social i dou organizaii agricole.

Unul dintre cele mai harnice GAL-uri

Cea care a nfiinat GAL Podu nalt n urm cu cinci ani i manager de proiect, Irina
Sadici, a precizat c este mndr de ceea ce a reuit s fac pentru stenii din 14 comune
vasluiene.
A fost greu. La nceput am fcut voluntariat, deoarece funcionarea GAL-urilor nu
era reglementat prin lege. Am schiat pe harta Vasluiului potenialele teritorii GAL. Am
discutat cu diveri experi i am reuit s avem un ONG care are parteneri publici i privai i
care se ocup cu facilitarea obinerii de fonduri europene n comunele care fac parte din GAL
Podu nalt. Acum, am ajuns unul dintre cele mai harnice GAL-uri din Romnia, cu o rat de
implementare a fondurilor europene n proporie de 99%, a spus Irina Sadici.

Beneficiarii, foarte mulumii de rezultate

Acum, asociaia este constituit din 51 de membri: 14 consilii locale, 27 de
ntreprinderi mici i mijlocii i persoane fizice autorizate, 6 organizaii non-guvernamentale i
patru persoane fizice.
La nceput, aa cum spunea managerul de proiect, lucrurile au mers mai greu. La fel,
la realizarea de proiecte, stenii i administraiile locale s-au lovit de birocraia generat de
unele instituii publice i de legislaia interpretabil. Dar, acum, lucrurile au nceput s se
mite, iar cei care au finalizat deja un proiect vor s continue cu altele, pentru c au vzut c
se poate.

n comuna Viioara, primarul Liviu Prciu a primit finanare pentru a achiziiona o

autospecial de pompieri: Din cauz c Viioara se afl la o distan egal fa de Vaslui i
Brlad, cnd un incendiu se producea la noi n comun, mainilor de pompieri le lua foarte
mult timp pn s ajung aici. De aici am venit cu ideea c ar trebui s lum propria main.
n comun avem i Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen. Proiectul a fost n total de
85.000 de euro i sunt bani nerambursabili veniti prin PNDR. Noi suntem membri n GAL
Podu nalt i cu ajutorul dumnealor am reuit s realizm acest proiect.

Capitolul 3. Initiative ale GAL-urilor din Romnia

Initiativa din Transilvania
In urma seminarului franco-roman, organizat la Cluj de Ambasada Frantei si
Universitatea de Stiinte agricole si medicina veterinara, in perioada 24-25 iunie 2010 care a
adus impreuna potentiale GAL-uri din Romania si adevarate Gal-uri din Franta, a aparut o
prima initiativa de structurare intr-o asociatie nationala.
Microregiunea Vladeasa-Huedin, reprezentata de dl Gheorghe Popa si GAL ul
Prosomes, reprezentat de dl Grigore Muresan au fost printre primele structuri care s-au
mobilizat atat prin exprimarea unor puncte de vedere cat si prin actiuni concrete.
Astfel a aparul yahoogrupul leader-romania si a fost creat website-ul www.leaderromania.ro Asociatia Ille et Vilaine Sibiu s-a angajat sa gestioneze atat website-ul cat si
secretariatul unui eventual demers de structurare.
Intre timp au avut loc formarile pe LEADER pe masura 431.1, fazele 2 si 3 care s-au
desfasurat grupand cate doua regiuni de dezvoltare si astfel s-au constituit noi grupuri de
GAL-uri care se cunosteau si doreau sa pastreze legatura.
In zona Ardealului s-a creat yahoogrupul leader-civitas si probabil ca exista si alte
astfel de grupuri in tara, in care oamenii au incercat sa se informeze reciproc si sa nu se
piarda unii de altii.
Apoi a devenit prioritara realizarea PDL-urilor pentru selectia Gal-urilor iar ideea
structurarii intr-o asociatie sau federatie a trecut pe un plan secund. Intr-un fel candidatura
aceasta ne-a facut un pic mai individualisti si mai putin preocupati de o viziune de ansamblu.
Totusi spiritul LEADER se afla bine inradacinat in fiecare din cei care s-au implicat in
dinamizarea teritoriilor si crearea unei viziuni startegice de dezvoltare si fiecare este constient
ca trebuie sa iasa din ograda, sa comunice si sa se ajute cu cei care fac parte din acelas trib.
Veti gasi mai jos propunerea de la Sibiu pentru un scop si cateva obiective simple si
cuprinzatoare pentru o viitoare federatie a GALurilor romanesti.
Scopul federaiei este coordonarea iniiativelor locale de dezvoltare bazate pe
principiile i procedurile LEADER.
Obiective:
o
Susinerea demersurilor locale de dezvoltare care beneficiaz de msurile din
axa LEADER a PNDR.
o
Promovarea metodologiei LEADER n teritoriile care caut soluii pentru
dezvoltare.

Reprezentarea Grupurilor de Aciune Local n raport cu administraia local

i judeean, cu Statul romn i cu Uniunea european n vederea unei bune funcionri a
demersului LEADER.
o
Sprijinirea lucrului n reea la nivel naional i european a Grupurilor de
Aciune Local, participarea n Reeaua Naional de Dezvoltare Rural RNDR i n
Reeaua European de Dezvoltare Rural (ENRD).
o
Asigurarea unui suport tehnic pentru Grupurile de Aciune Local, organiznd
schimburi de metode i bune practici precum i formri complementare celor organizate
de structuri ale Statului sau descentralizate.
o

10

BIBLIOGRAFIE:

www.wikipedia.ro
www.leader-romania.ro
www.posmediu.ro
www.madr.ro
www.galcdrg.ro
www.agrointel.ro
www.tara-zarandului.ro
www.ies.org.ro

11