REPUBLICA ISLAMICA IRAN

INDRUMAR DE AFACERI
(2014)

CUPRINS
I. Informatii generale
- denumirea oficiala
- capitala
- sistemul politic
- organizarea administrativa
- seful statului
- instituii de structur ale statului
- geografie
- clima
- populatia
- religie
- comunicare
- orele de afaceri
- srbtori publice
- ora local
- moneda
- procedura de intrare in Iran
- reglementri speciale de tip islamic
II. Repere

- realitatea economic
- efectul sanciunilor economice
- instituii cheie pentru afaceri
- comerul exterior
- relatiile Romaniei cu R.I. Iran
III. Constituirea, inregistrarea i funcionarea societilor comerciale

- societati comerciale
- agentia
- facilitati oferite in zonele libere
- marci inregistrate
- taxe si impozite
- drepturi ale cetatenilor straini in Iran
IV. Adrese utile

***
ndrumarul de fa se adreseaz exponenilor comunitii de afaceri din Romnia, indiferent de anvergura demersului
comercial pe care l au n vedere, cu intenia de a contura cele mai importante elemente care definesc Republica Islamic Iran, ca
posibil partener de afaceri. Iranul a reprezentat un partener tradiional al Romniei, fiind de notorietate cifrele de afaceri dintre cele
dou ri, care depeau n trecut un miliard de dolari americani, anual.
ntregul eafodaj al mediului de afaceri iranian a fost serios afectat de izolarea gradual a Republicii Islamice Iran fa de
mediul politic i de afaceri internaional, de conduita politic adoptat de regimul de la Teheran, atrgnd sanciuni internaionale
aspre din partea SUA i UE. n acest context, companiile europene au redus activitatea comercial, retrgndu-se treptat din peisajul
de afaceri iranian. n cazul companiilor romneti, active n trecut n domenii de vrf tehnic, alinierea la noul cadru juridic a nsemnat
reducerea substanial a cifrei de afaceri de export.
n ncercarea de a fora o soluie diplomatic diferendelor politice cu R.I.Iran, UE a adoptat msuri sancionatorii, extinse
gradual. Au fost vizate sectoare vitale ale industriei i ale sistemului financiar-bancar iranian, bnuite a avea legtur cu resursele
guvernamentale dedicate susinerii unor programe interzise de Tratatul de Neproliferare. n acest context volatil, recomandm
operatorilor economici romni, ca n faza premergtoare iniierii unor operaiuni comerciale cu R.I.Iran, care implic deplasarea n
statul islamic, s procedeze la o documentare minuioas, care trebuie s nceap cu accesarea paginii web a MAE:
http://www.mae.ro/travel-alerts/2937 , privind alertele de cltorie.
Pentru companiile romneti cu potenial de export (produse sau servicii) se impune ca n faza premergtoare unor negocieri
cu
partenerii
iranieni
s
consulte
Agenia
Naional
pentru
Controlul
Exporturilor
(ANCEX)
(http://www.ancex.ro/old_ancex/index.html) pentru a determina dac exportul preconizat este legal.
Pe aceleai coordonate este necesar cunoaterea reglementrilor sancionatorii europene, prevzute n: DECIZIA

2012/635/PESC a CONSILIULUI din 15 octombrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/413/PESC a Consiliului privind adoptarea de msuri
restrictive mpotriva Iranului; REGULAMENTUL (UE) NR. 359/2011 AL CONSILIULUI din 12 aprilie 2011 privind msuri restrictive mpotriva

anumitor persoane, entiti i organisme avnd n vedere situaia din Iran; REGULAMENTUL (UE) NR. 264/2012 AL CONSILIULUI din 23 martie
2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 359/2011 privind msuri restrictive mpotriva anumitor persoane, entiti i organisme avnd n
vedere situaia din Iran; REGULAMENTUL (UE) NR. 267/2012 AL CONSILIULUI din 23 martie 2012 privind msuri restrictive mpotriva Iranului i
de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 961/2010, ale cror coninut poate fi accesat la adresa web: http://www.dce.gov.ro/ .

Aceste Regulamente cuprind nu numai sanctiunile comerciale adoptate la nivelul UE dar si cele financiare, sens in care este
util i consultarea specialitilor bncii cu care lucreaz operatorul economic romn, n vederea stabilirii posibilitilor concrete de
realizare a plailor/incasrilor pe relaia Iran.
Privind regimul de export al marfurilor de origine UE, Comisia Europeana poate furniza operativ informatii, inclusiv in limba
romn, introducnd codul de Tarif Vamal al UE. Acest demers poate fi efectuat accesnd:
http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?Lang=ro
Pentru detalii suplimentare, recomandm contactarea direciei coordonatoare din cadrul Ministerului Economiei la tel. 021 40
10 529 sau direct Biroul de Promovare Comercial Economic de la Teheran, la tel. 0098 21 7752 5819.

Biroul de Promovare Comercial Economic Teheran

I. Informatii generale
Denumirea oficiala: Republica Islamic Iran (Jomhuryi-e Eslami Iran)
Capitala: Teheran
Sistemul politic:
Republica Islamic Iran are ncepnd cu anul 1979, un sistemul politic islamic teocratic, n care prima poziie n stat
este ocupat de ctre Liderul Suprem, funcie ocupat n prezent de ayatollahul Sayad Ali Hoseyni Khamenei. La 14 iunie
2013, n R.I.Iran au fost organizate alegeri n urma crora a fost ales n funcia de preedinte al rii, clericul iit moderat
Hassan Rouhani. Potrivit Constituiei, acesta este ef al executivului, pentru un mandat de patru ani. Statul este guvernat pe
baza unei constituii de tip hibrid, adoptate prin Referendum naional la 24.10.1979, avnd la baz prevederile islamice
religioase, SHARIA. n coninutul legii fundamentale se regsesc i elemente caracteristice sistemului constituional francez.
Organizarea administrativa:
Republica Islamic Iran este divizat administrativ- teritorial n 30 de provincii, fiecare dintre acestea fiind condus de
ctre un guvernator. Provinciile sunt divizate n districte si subdistricte. Republica Islamic Iran este condus la nivel
executiv, de ctre un guvern central propus de presedintele rii, validat de Parlament.
Seful statului:
Principala personalitate politica a statului iranian o reprezint Liderul Religios Suprem, Ayatollahul Ali Khamenei,
care i-a succedat Ayatollahului Rudollah Khomeini dup decesul acestuia n anul 1989. Liderul Suprem este numit de ctre
Adunarea Expertilor, acesta fiind singurul organ de stat cu atributii n numirea, schimbarea, demiterea sau supervizarea
activittii sale.

Preedintele tarii este Hassan Rouhani. Candidaturile oficiale pentru funcia de presedinte trebuie s fie aprobate
prealabil de catre Consiliul Gardienilor Revoluiei. Preedintele are rol de ef al Executivului i coordoneaz activitatea unui
Guvern compus din minitrii de resort.
Instituii de structur ale statului:
Puterea legislativ este exercitata de ctre Adunarea Consultativ Islamic (Majlis-Parlament) care are un numar
de 290 de membri, alei pentru un mandat de 4 ani. Principalele atributii ale Parlamentului sunt intocmirea legislatiei,
ratificarea tratatelor internationale si aprobarea bugetului national. Candidatii la alegerile parlamentare trebuie sa primeasc
naintea nscrierii n cursa electoral aprobarea Consiliului Gardienilor Revoluiei.
Consiliul Gardienilor ( Shuray-e-Negahban) este o instituie compus din 12 membri, dintre care 6 sunt clerici numiti
de catre Liderul Suprem, 6 fiind alesi de catre Parlament din cadrul juristilor propusi de catre seful Depatamentului de
Justitiei. Consiliul Gardienilor analizeaz proiectele legilor adoptate de Majlis din perspectiva ncadrrii acestora n
perceptele Legii Islamice (Sharia) i compatibilitii cu Constituia rii. Consiliul Gardienilor are drept de veto asupra
deciziilor legislativului.
Consiliul Expedientei are rol de arbitraj ntre Parlament si Consiliul Gardienilor, servind totodata ca instituie cu
atributii de consiliere a Liderului Suprem. Liderul Suprem il numeste pe seful Justitiei, acesta din urm numindu-l pe seful
Curtii Supreme de Justiie.
Adunarea Expertilor este formata dintr-un numr de 86 de clerici alesi pentru un mandat de 8 ani, candidatii fiind
iniial supui aprobrii Consiliului Gardienilor Revoluiei Islamice. Adunarea Expertilor este singurul organ al statului
islamic cu atribuii de numire, schimbare, demitere i supervizare a activitii Liderului Suprem.

Geografie:
Republica Islamica Iran are o suprafata de 1.684.0000 km2 fiind cel de-al 17lea stat ca marime la nivel mondial. Iranul
se invecineaza cu Azerbaidjan (432 km), Armenia (35 km), Turkmenistan (992 km), Afghanistan (936 km), Pakistan (909
km), Turcia (499 km) si Irak (1.458 km), avand acces la Marea Caspica (740 km), Golful Persic si Golful Oman.
Circa 20,7% din suprafata totala a Iranului o constituie terenurile deertice si neproductive, 54,9% sunt pajisti naturale,
7,6% pduri si numai 14,4% teren potential arabil, din care 11,6 mil. ha sunt cultivate anual, restul fiind neutilizate.
Clima:
Clima din Iran este preponderent arid sau semiarid cu excepia zoneid e coast a Mrii Caspice unde clima este de tip
subtropical. Temperaturile variaz n timpul verii ntre 35-48 de grade Celsius i iarna n jurul valorii de 0 grade Celsius.

Populatia:
Conform datelor statistice, Iranului are o populaie de 76.891.220 locuitori, un procent de circa 71% fiind reprezentat
de populatia urban. Circa 2/3 din populaia rii are vrste pn la 30 de ani.
Rata natalitii 18,5 nasteri/1.000 locuitori
Rata mortalitatii: 5,95 persoane/ 1.000 locuitori
Structura etnic a populaiei din Iran este: 61%-persani, azeri-16%, kurzi 10%, luri 2%, balochi 2%, arabi 2% si
turkmeni 2%, alii 1%.
Capitala tarii este Teheran, avnd o populatie de cca. 17 milioane locuitori.
Dintre cele mai importante orase menionm: Esfahan, Mashad, Shiraz, Bandar Abbas (cel mai mare port situat la
Golful Persic) si Tabriz.

Religie i cutume:
Republica Islamica Iran este o de ar de origine musulman, peste 90% fiind musulmani hiii (religie oficiala de stat).
Alte componente ale populaiei sunt reprezentate de musulmani sunii 8% i 2% alte religii. Cu toate c n mod formal, n
Iran sunt tolerate alte religii, practic nu sunt ncurajate religiile zoroastriene (vechea religie monoteist persan). Datorit
specificului islamic iit, populaia este constrns s respecte o serie de cutume (neobinuite pentru strini) care se recomand
a fi respectate i de ctre vizitatorii strini. Astfel, inuta femeilor trebuie s cuprind obligatoriu earfa sau baticul cu care, n
permanen trebuie acoperit capul, fr ca prul s fie vizibil. De asemenea se vor purta obligatoriu pantaloni lejeri, peste
care va trebui s existe un sarafan sau bluz lung, care s depeasc linia oldurilor. Se va evita ca inuta femeilor s fie
ajustat pe corp. Pe parcursul deplasrilor prin spaiile publice, femeile vor evita privirile directe ctre brbaii prezeni
mediu. Fr a fi o nclcare a regulilor, recomandm ca femeile s se deplaseze nsoite. Se recomand evitarea culorilor
iptoare sau vesele, att n vestimentaia femeilor ct i a brbailor. Indiferent de anotimp, brbailor nu le este permis s
poarte shorts sau pantaloni scuri. Sunt permise tricourile sau cmile cu mnec scurt.
Comunicare:
Limba oficiala in Iran este persana (farsi) fiind folosita de asemenea in Afganistan (alaturi de afgana) si Tadjikistan
(dialectul tadgic) cat si dialectal (Daria) folosit n zona de grani cu Afganistanul.
n contactele cu localnicii poate fi utilizat uneori limba englez. n prezent, datorit tendinelor cosmopolite, tot mai
accentuate, prezente la nivelul generaiei tinere, limba englez a devenit obiect de studiu i preocupare.
Orele de afaceri:
Sptmna de lucru n Iran, pentru instituiile guvernamentale este de 6 zile (de smbt pn joi, ntre orele
07.00/08.00 15.00/16.00). Bncile funcioneaz dup urmtorul program : 08.00 16.00 (11.30 joi). Datorit sanciunilor
internaionale, n relaia de afaceri dintre Romnia i Iran nu poate fi utilizat sistemul bancar iranian. De asemenea, oamenii
de afaceri iranieni nu pot deschide n nume propriu conturi bancare n Romnia.

Sarbatori publice:
In Republica Islamic Iran urmtoarele date reprezint srbtori publice:
- 11 februarie, 19 martie, 21-24 martie, 1 aprilie, 5 iunie;
- date variabile: srbtorile religioase islamice ale calendarului lunar;
- n structura sptmnii, vineri este zi liber iar joi programul de lucru este redus.
Ora local:
Pe intreg teritoriul Republicii Islamice Iran ora local este GMT + 3,5 pe tot parcursul anului calendaristic. Fa de
Romnia, ora local n Iran se situeaz cu 30 minute, respectiv 1,5 ore n avans, funcie de sezon i aplicarea prevederilor
privind ora oficial.
Moneda:
Moneda national este rialul emis de Banca Central a R.I. Iran. n prezent cursul oficial de schimb este: 22 260
riali/USD. Acest curs st la baza evalurilor oficiale, ns nu este accesabil dect de ctre companiile iraniene care efectueaz
importuri.
Cursul real de schimb, care este circa 32 000 riali/USD este disponibil firmelor, pe piaa liber. n cursul lunii
octombrie 2012, R.I.Iran s-a confruntat cu o prbuire brusc a valorii monedei naionale, specific fenomenului de
hiperinflaie, provocat de creterea fr precedent a cererii de valut forte. Statul a intervenit n for, oblignd casele de
schimb s limiteze cursul utilizat. n cursul anului 2013, inflaia nregistrat n Iran a atins nivelul de 28 %.
Pentru obinerea unei limitri a cererii de valut din pia, autoritile au nfiinat cursul FOREX, care are o valoare
intermediar de circa 27 500 riali/USD, de care pot beneficia ns doar firmele iraniene care import produse de importan
deosebit.
Oamenilor de afaceri romni care se deplaseaz n Iran, nu le recomandm efectuarea de schimburi valutare la
persoane private, acest lucru fiind interzis. Schimbul valutelor poate fi efectuat doar la case de schimb autorizate, care au
cursul afiat.
10

Procedura de intrare in Iran:

Intrarea cetenilor strini in Iran este posibil numai pe baz de viz eliberat de oficiul consular din ara de origine a
solicitantului, aplicat pe un paaport valabil minim 6 luni, cu exceptia deintorilor de paapoarte diplomatice, care au drept
de edere maximum 30 zile.
In scopul obtinerii vizei iraniene este necesara o invitatie, pana in prezent eliberandu-se viza doar in scopuri de afaceri
sau in scopul reintregirii familiei. Programul cu publicul, al consulatului R.I.Iran de la Bucureti se limiteaz la ziua de vineri
a fiecrei sptmni.
Exist cazuri n care vizele au fost obinute la aeroport la sosire, ns nu recomandm aceast procedur.

II. Repere
Realitatea economic
Fiind un stat cu aezare strategic pe tradiionalul Drum al Mtsii, vechea Persie menine statutul de plac
turnant a comerului cu Orientul Mijlociu, zona Caucazului i Orientul ndeprtat, aflat n inima coridorului comercial
dintre Europa i Asia.
Din acest considerent, actuala administraie iranian urmrete ca pn la finele anului 2015, R.I.Iran s dein
capaciti portuare capabile de manipularea a 160 milioane tone mrfuri, anual, n rezonan cu ateptrile de dinamizare
progresiv a comerului regional. Porturile iraniene cu rezonan n activitatea de shipping sunt: Bandar Abbas, Chahbahar
i Bandar Imam Khomeini care au fost proiectate s manipuleze 6,2 milioane containere de 20 picioare i 26,6 milioane tone
mrfuri generale.
Din aceiai perspectiv prezint importan reeau de cale ferat a R.I.Iran care plaseaz statul islamic pe locul 11
mondial ca utilizator al cii ferate pentru transporturi generale. Planurile de dezvoltare global ale Iranului prevd extinderea
actualei reele de cale ferat de la 11 000 km, la 17 000 km, pn n anul 2013 cu persepctiva de atingere a lungimii totale de
25 000 km pn n anul 2020. Pe aceast dimensiune sunt n desfurare lucrri pentru realizarea unor noi magistrale de cale
ferat: Iran-Kazakhstan-Turkmenistan, Iran-Afganistan, Iran-Iraq, Iran-Armenia, Iran-Tadjikistan.

11

n paralel, Iranul a dezvoltat reeaua de osele i autostrzi plasndu-se pe locul 28 mondial din perspectiva lungimii
totale a cilor rutiere. La aceasta a contribuit preul preferenial al carburanilor care a determinat dezvoltarea transporturilor
rutiere de marfuri n Iran.
Punerea n aplicare a planurilor strategice privind dezvoltarea economic i a infrastructurii a determinat nfiinarea de
ctre Iran a 6 zone economice libere (ZEL):
Anzali, Aras, Arvand, Chahbahar, Qushm i Kis. Acestea asigur firmelor strine multiple avantaje: acces facil la
posibilitile de transport naval, aerian, terestru; proximitatea rezervelor de materii prime din Iran i statele vecine din Golful
Persic, Caucaz i Asia Central; acces la utiliti generale; resurse umane calificate; climat i condiii de via favorabile.
Activitatea n zonele libere iraniene este reglemanetat de un cadru juridic flexibil dedicat atragerii parteneriatelor cu
strintatea. Potrivit acestuia este garantat dreptul de proprietate n proporie de 100 % asupra companiei nfiinate, libertatea
de a repatria integral profiturile obinute, scutirea de taxe pentru 15 ani, protejarea i garantarea investiiei, capacitatea de a
deine n proprietate construciile ridicate i a obine terenuri n leasing la preuri prefereniale. Adiional, fimele care
opereaz n zonele libere beneficiaz de scutirea de taxe vamale i impozite pe profituri pentru mrfurile importate iar
oamenii de afaceri strini care opteaz pentru intrarea direct n ZEL nu au nevoie de vize acordate n avans.
Statistic, R.I.Iran se claseaz pe locul al 21 lea mondial, din punct de vedere al produciei industriale i pe locul 38
dup veniturile realizate din producie. n anul 2008, Iran a atins recordul de extractie pentru iei, cu 6,1 milioane barill ntr-o
zi.
R.I.Iran deine rezerve semnificative de hidrocarburi (locul al 2 -lea mondial la rezerva de gaze naturale (dup unele
analize, locul 1) i locul al 4 -lea mondial la rezervele de petrol), acestea constituind principala resurs de venituri a statului.
n planul modernizrii activitilor de comer exterior, Iranul a aplicat programe de ncurajare a exporturilor non-hidrocarburi,
necesare diversificrii segmentului industrial i de comer al statului. n prezent acest gen de exporturi au atins valoarea de 29
miliarde USD, anual. Unitile industriale iraniene se mpart n intreprinderi mari i ntreprinderi mici. Acestea i desfoar
activitatea cu maximum, 10 salariai i sunt prezente att n mediul rural (specializate pe producie textil, confecii, covoare)
ct i urban (producie textil, comer, produse alimentare, confecii metalice). Produsele cu pondere n exportul nepetrolier al
Iranului (ciment, produse metalurgice, materiale de construcii) au calitate redus i sunt exportate cu precdere n ri ale
Asiei Centrale.

12

Cea mai important ramur constructoare de maini iranian este reprezentat de industria automobilelor. Aceasta a
deinut o pondere important n realizarea de plus-valoare n economia iranian, ns n cursul anului 2013, urmare a
sanciunilor economice a intrat n declin accentuat. La 01.07.2013, SUA au emis Ordinul Executiv al Congresului, privind
interzicerea exportului n R.I.Iran a pieselor i componentelor pentru industria automobilelor, aceast ramur industrial fiind
considerat ca resurs a instituiilor de for iraniene pentru proliferarea activitilor din programul nuclear i balistic. Ordinul
a fost suspendat temporar n ianuarie 2014 urmare a implementrii Planului Comun de Aciune semnat la Geneva n
noiembrie 2013.
Corelat rezervelor importante de hidrocarburi pe care le deine, Iranul a ncercat dezvoltarea industriile conexe i de
prelucrare pe orizontal: prospectare, extracie, rafinare, petro-chimie, aflate n przent sub embargou internaional.
Industria iranian este bine reprezentat n zona mineritului, statul islamic situndu-se ntre primele 10 state dup
diversitatea resurselor minerale deinute. Acestea constau din: crbune, fier, cupru, plumb, zinc, crom, baritin, sare, gips,
molibden, stroniu, siliciu, uraniu i aur. Adiional exploatrilor miniere cunoscute, Iranul deine i rezerve de pietre
semipreioase i preioase. Potrivit brokerilor de minereuri prezeni n marile ringuri ale burselor internaionale de mrfuri,
Iran a devenit un exportator semnificativ de minereu de fier, principalul beneficiar n prezent fiind China. Dezvoltarea acestei
ramuri industriale a fost diminuat n cursul anului 2013, urmare a embargoului internaional.
Industria metalurgic a fost afectat de sanciunile internaionale, n prezent Iranul fiind nevoit s fabrice metalul
necesar propriei industrii. Stoparea exporturilor de metal n Iran, ncepnd cu luna octombrie 2012 a provocat o criz a
construciilor de maini i a dezvoltrilor imobiliare. Pentru a face fa cererii de metal, Iranul a recurs la importuri din China
i la produsele indigene, ambele variante determinnd o scdere a calitii materialelor utilizate.
Urmare a dezvoltrii sectorului imobiliar, n Iran a luat amploare producia de ciment, care n prezent a ajuns la 30,8
milioane tone. Ca i n cazul metalului, cimentul iranian se plaseaz sub standardele medii de calitate.
Guvernul iranian a iniiat programe de dezvoltare n agricultur i industrie alimentar corelat necesitii de
asigurare a hranei pentru cei aproape 75 milioane locuitori. Astfel, la nivelul seciei economice a ambasadei a fost identificat
un potenial valoros pentru cooperare i export romnesc pe acest segment de activitate.

13

Efectul sanciunilor economice

Spaiul R.I.Iran deine un potenial economic semnificativ, cu relevan n planul intereselor economice ale rii
noastre, dificil de valorificat ns, din cauza disfunciilor structurale instalate n managementul promovat de sistemul
teocratic iranian. Mecanismele economice n ansamblul lor sunt afectate profund de intervenia constant a statului, care din
motive de politic intern, susine sectoare ineficiente economic. Recurgerea n mod metodic la controlul preurilor i al
pieei valutare, meninerea subveniilor sociale, implicarea statului n politica bancar, determin distrugerea progresiv a
sectorului privat, cu precdere a segmentului ntreprinderilor mici i mijlocii. Mediul de afaceri intern a devenit puin
atractiv, fiind afectat de corupie instituional.
Urmare a disensiunilor majore politice dintre statul islamic i restul puterilor lumii privind programul su nuclear i
balistic, din necesitatea de a fora o soluie diplomatic, Iranul a fost supus unui set complex de sanciuni economice.
Uniunea European s-a aliniat efortului mondial de constrngere a regimului de la Teheran, adoptnd o conduit
intransigent, prin msuri concrete de limitare a comerului i cooperrii cu statul islamic. Astfel, au fost puse sub embargou,
pe lng comerul cu materiale i produse cu dubl utilizare, industria petrolier, petrochimia, mineritul, metalurgia, industria
auto, sectorul financiar-bancar, Banca Central a Iranului. O nou etap de sancionare a fost marcat la 01 iulie 2012, cnd
UE a impus embargoul pe achiziiile de iei din Iran, ulterior la 15.10.2012 fiind interzis printre altele i exportul de metal.
Ca reacie la inflexibilitatea regimului de la Teheran, Consiliul ministrilor de externe al UE a adugat pe lista entitilor
sancionate: ministerul petrolului, al energiei, precum i companiile petroliere de stat i cele de transport naval.
Msurile au fost luate n urma unui proces complex de evaluare asupra poziionrii politice a Iranului n raport cu
statele Uniunii Europene i a rolului determinant deinut n meninerea instabilitii n regiune.
n pofida declaraiilor oficiale ale Teheranului, regimul sancionatoriu a afectat profund economia iranian. Scderea
dramatic a veniturilor din vnzarea de petrol, blocarea operaiunilor financiare cu statul islamic, criza de lichiditi i
deficitul bugetar au generat un caracter volatil, necontrolat al evoluiilor din pia. Nesusinut, moneda naional s-a
prbuit la nceputul lunii octombrie 2012, marcnd intrarea Iranului ntr-o etap de hiperinflaie accentuat. n lipsa unor
date certe statistice, bazndu-ne pe evaluri i observaii directe am determinat c omajul a atins nivelul de 40% , cu un vrf
valoric fr precedent de 50%, corelat segmentului de populaie tnr (sub 25 de ani). Aceste evoluii au avut ca efect,
accentuarea tensiunilor i disensiunilor sociale.
14

Dup 14.06.2013, o dat cu alegerea n funcia de preedinte, a clericului moderat Hassan Rouhani, dialogul cu
Occidentul a fost reluat, att SUA ct i statele din UE manifestnd disponibilitate pentru identificarea unor soluii de
normalizare a relaiilor cu R.I.Iran, pe noile coordonate.
La finele anului 2013, negociatorii iranieni au semnat mpreun cu puterile Occidentale, reunite n formatul P5+1, un
Acord Provizoriu, la Geneva. Urmare acestui document, o mic parte a sanciunilor au fost suspendate temporar, n schimbul
unor concesii ale Iranului pe linia activitilor de mbogire a uraniului. n prezent starea de provizorat este prelungit pn
la 24 noiembrie 2014, existnd puine semne ncurajatoare pentru semnarea unui acord final. n context, arhitectura
sanciunilor a rmas n vigoare, Iranul continund s fie izolat de fluxul comercial internaional.
Instituii cheie pentru afaceri
-Camera de Comer, Industrie i Mine a R.I.Iran (CCIM), (http://en.iccim.ir/) nfiinat n anul 1884, este un pilon de
baz al sistemului instituional de afaceri iranian, fiind controlat de stat. Preedintele acestei instituii are rang de secretar de
stat i este numit de ctre ministerul economiei i finanelor. CCIM coordoneaz i are n subordine camerele de comer
teritoriale (provinciale) cu care formeaz o reea de baze de date i informaii, utile oamenilor de afaceri romni. Serviciile
oferite sunt specifice acestui gen de instituii, inclusiv servicii de mediere i arbitraj comercial. CCIM are relaii bilaterale
statuate de acte juridice cu 40 de instituii similare din strinatate (inclusiv din Romnia) i 28 de camere de comer bilaterale.
Alte instituii eseniale, cum ar fi: Organizaia pentru Planificare i Buget, Ministerul Economiei i Finanelor,
Organizaia pentru Investiii Strine i Asisten Tehnico-Economic, Ministerul Industriilor, Minelor i Comerului,
Fondul de Garantare a Exportului, Organizaia pentru Promovarea Comerului R.I.Iran, Oficiul pentru Drepturi de
Proprietate Intelectual, nu pot fi accesate de ctre strini, dect prin intermediul ambasadei i al Departamentului de
Protocol al Ministerului iranian de Externe.
Comertul exterior:
Datorit politicii promovate la nivelul autoritilor iraniene, la nivelul anului 2013 nu exist date oficiale privind
evoluia comerul exterior al Iranului.
15

Din observaiile directe i evalurile efectuate la nivelul seciei economice a ambasadei Romniei, rezult c n anul
2013 exporturile de petrol, au sczut cu 54% iar exporturile de iei s-au plasat sub 1 milion de barili pe zi. n actualele
condiii i-au meninut poziia de beneficiari eseniali: China, India, Siria, EAU, Coreea de Sud i Japonia.
Remodelarea fluxurilor de afaceri ale Iranului, prin ri intermediare ca Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite, China,
Federaia Rus au determinat o cretere substanial a cifrelor de comer exterior cu aceste state, n detrimentul schimburilor
comerciale cu Europa.
Relaiile Romniei cu Republica Islamic Iran:
Schimburile comerciale
Situaia la finele lunii august 2014
ZONA/
TARA

Iran

8/31/2013
mil. USD
130.87

EXPORT
8/31/2014
mil. USD

2014/2013
%

72.46

-44.63

8/31/2013
mil. USD
3.73

IMPORT
8/31/2014
mil. USD
4.08

2014/2013
%

8/31/2013
mil. USD

9.51

134.60

TOTAL
8/31/2014
mil. USD
76.54

2014/2013
%
-43.13

SOLD
8/31/2014
mil. USD
68.38

Situaia statistic a schimburilor comerciale ale Romniei cu Iran, n primele opt luni ale anului 2014 nu reflect realitatea.
Dei la finele lunii august 2014, valoarea total a exporturilor romneti a fost de doar 72,46 mil USD, comparativ cu 130,87 mil. USD
realizate n aceiai perioad a anului trecut, BPCE Teheran deine date potrivit crora exporturile romneti de componente pentru
automobile (circa 87% din total export) au revenit la valorile iniiale dar au fost dirijate n acest an spre Iran via Turcia, exportul fiind astfel
evideniat pe relaia cu Turcia.
Aceiai situaie se nregistreaz pentru componente pentru turbine de abur, livrate n Iran via EAU.
Oportuniti de afaceri
BPCE Teheran a identificat urmtoarele domenii de export potential, care ar putea fi iniiate n eventualitatea
ridicrii sanciunilor:

16

autoturisme DACIA DUSTER;

autocamioane i autobasculante;

produse agricole i produse alimentare (cereale comune, floarea soarelui, carne de oaie carcas,
specialiti din carne de pui i animale vii);
material rulant (vagoane, boghiuri de vagoane, locomotive Diesel i electrice, sisteme de automatizare
pentru calea ferat, rame de metrou); inclusiv reparaii i amenajri , modernizri de vagoane de cltori;

cherestea de rinoase;

mobil;

produse cosmetice;

medicamente.

Investiii iraniene, n Romnia:

n prezent, procesul de atragere al investiiilor iraniene n Romnia este blocat datorit aplicrii msurilor
sancionatorii asupra domeniului financiar. Nu exist modaliti legale de deschidere de conturi bancare n Romnia sau de
transfer a unor disponibiliti financiare iraniene n ara noastr.
La fnele anului 2013 n evidena ONRC erau nregistrate circa 2600 societi mixte cu capital iranian cu un capital
social total subscris de 18,10 mil. USD , aeznd R.I.Iran pe locul 46 n clasamentul investiiilor strine.
Cooperare economic bilateral:
Paleta ampl de domenii n care Romnia a pilotat proiecte de cooperare economic cu R.I.Iran a fost drastic redus ca
urmare a plasrii sub embargou a ramurilor n care ara noastr a excelat i a demonstrat c posed expertiz de valoare:
domeniul extraciei petroliere i gazeifere, industriei chimice i petrochimice, industriei energetice, I.T.
Creterea gradual a presiunii occidentale asupra Iranului i restricionarea total a sistemului bancar i financiar care
vizeaz operaiunile comerciale cu R.I.Iran a determinat ntreruperea majoritii tratativelor pe linie de cooperare economic
17

bilateral.
Pe acest fond, Ministerul Economiei prin intermediul BPCE Teheran a adoptat strategia ntreinerii dialogului cu vrfurile
de afaceri cu potenial pe linie de cooperare, fiind vizat meninerea prezenei romneti n peisajul de afaceri local.
Singurul proiect de cooperare cu participare romneasc, meninut n prezent este reprezentat de colaborarea
franco-iranian Group RENAULT - Iran Khodro n domeniul construciei la Teheran a autoturismului Renault
Tondar, echivalentul iranian al modelului Logan. Fabrica Dacia Piteti livreaz componentele necesare asamblrii
produsului i asigur asistena tehnic necesar procesului de fabricaie, inclusiv training-ul periodic n Romnia, al
angajailor iranieni. Acest proiect aduce Romniei un export de circa 200 mil. USD anual.
Evenimente politice i economice relevante desfurate n anul 2014
Anul 2014 a debutat cu optimism, fiind ncurajator faptul c puterile Occidentale i Iranul au implementat, Planul Comun
de Aciune stabilit dup reuniunea de la Geneva. Imediat dup ce SUA a dat semnale clare de dezgheare a relaiei cu Iranul,
majoritatea comunitilor de afaceri din statele europene au intrat n trepidaie, organizndu-se multe misiuni economice care
au vizitat Iranul, pentru a nu pierde startul. n rezonan cu aceast tendin, guvernele europene au mrit presiunea
diplomatic asupra Iranului pentru a organiza contacte politice la diferite niveluri.
Din perspectiva Romniei, dup ntlnirea ministrului romn de externe Titus Corlean cu omologul iranian Mohammad
Javad Zarif la New York, n marja Adunrii Generale a ONU, a urmat cea mai important vizit de nivel, romneasc,
respectiv vizita ministrului adjunct de externe, Carmen Burlacu.
Pe linie comercial, la mijlocul lunii septembrie 2014, a avut loc Misiunea Economic organizat de Camera de Comer
Bilateral Romnia Iran, care a adus la masa tratativelor 33 companii romneti din domenii diverse cu omologi iranieni.
III. Constituirea i nregistrarea societilor comerciale:
Situaia actual nu recomand agenilor economici romni, nfiinarea de firme n Iran dar pentru documentarea acestui
proces, prezentm cteva elemente legate de reglementrile interne privind constituirea i nregistrarea de companii.

18

Societi comerciale
1.
a.
-

Societati pe actiuni:
Conditii generale:
cel putin trei actionari;
capital minim:
- 5.000.000 riali pentru societati private;
- 15.000.000 riali pentru societati publice;
cel putin 35% din capital trebuie platit la momentul inregistrarii, restul in maximum cinci ani;
conducerea trebuie sa fie aleasa de actionari;
este necesara numirea unui inspector financiar desi legislatia nu specifica in mod direct auditul;
cel putin 10% din profit trebuie sa fie distribuit, cu toate ca de cele mai multe ori aceasta prevedere este ignorata,
cel putin 5% din profitul net anual trebuie sa fie depozitat pana la plafonul de 10% din capitalul social. Depozitul
creat poate fi distribuit numai in cazul desfiintarii societatii comerciale.
plata dividendelor declarate la sfarsitul anului trebuie facuta in termen de opt luni;
adunarea generala a actionarilor are dreptul sa decida alocarea unui procent din profitul net sub forma unui bonus
acordat directorilor. Limita maxima a acestuia nu trebuie sa depaseasca 5% din suma profitului distribuit
actionarilor in cazul societatilor publice si 10% in cel al companiilor private.

b. Documente necesare inregistrarii la Biroul de Inregistrare a Companiilor:

- declaratie semnata de membrii fondatori, in care se stipuleaza ca toate actiunile au fost subscrise, insotita de de un
certificat de depozit emis de o banca locala pentru echivalentul a 35% din capitalul social al societatii;
- contractul de asociere, intocmit conform prevederilor Codului Comercial, semnat de toti membrii fondatori;
- declaratie privind detaliile de constituire (denumire, obiect de activitate, etc.);
- protocoalele intocmite in procesul de infiintare, incluzand numele directorilor, inspectorilor contabili, etc;
- declaratiile semnate ale directorilor si inspectorilor contabili privind acceptarea functiilor in cadrul societatii;
- declaratie privind presa locala de larga circulatie in care vor fi publicate anunturile societatii comerciale in primul
an de activitate.
- inregistrarea societatii comerciale poate fi facuta si de alte persoane, prin procura;
- durata inregistrarii este de 2-3 saptamani de la data depunerii documentatiei;
19

- costul inregistrarii, sub forma unui taxe de timbru, este de 0,2 % din capitalul social plus taxa de inregistrare.
2. Societati cu raspundere limitata
a. Conditii generale:
Sunt in general aceleasi ca in cazul SA, cu urmatoarele precizari:
- capitalul social nu are limita minima de suma;
- societatea poate fi infiintata cu numar minim de doi asociati;
- nu este necesara numirea mai multor directori cu exceptia cazului cand numarul asociatilor este mai mare de 12.
b. Documente necesare inregistrarii:
Sunt aceleasi ca in cazul SA, cu urmatoarele precizari:
- capitalul social trebuie depus in banca in totalitate la momentul inregistrarii;
- durata inregistrarii este mai mica, de regula doua saptamani;
3. Filiale
Infiintarea unei filiale in Iran se face prin inregistrarea unei societati comerciale straine la Oficiul pentru Inregistrarea
Companiilor Straine, fiind necesara urmatoarea documentatie:
- o hotarare a Consiliului de Conducere a companiei straine legalizata si autentificata de autoritatile indrituite si
certificata de Consulatul iranian din tara respectiva, prin care se atesta intentia de inregistrare a unei filiale in Iran
cu specificarea numelui sefului acesteia;
- Protocoalele si Contractul de Asociere, atestate de autoritatile tarii respective si legalizate de Consulatul Iranului.
Documentele trebuie sa specifice adresa, data inregistrarii si bilantul ultimului an financiar;
- Certificatul de inregistrare, emis de autoritatea in domeniu, atestat de autoritatile locale si legalizat de Consulatul
Iranului;
- documente din care sa reiasa valoarea capitalului social, atestate in aceleasi conditii;
- procura prin care persoana desemnata se ocupa de inregistrarea filialei in Iran si prin care este desemnat
reprezentantul companiei, semnata de personalul autorizat la semnatura, atestata notarial si legalizata.
20

- documentele trebuiesc traduse oficial in limba farsi, activitate derulata, de obicei prin intermediul Oficiului
respectiv;
- durata inregistrarii este de 4-5 sapatamani;
Agentia
Institutia de agentie (n.a. agency) acopera, in legislatia iraniana, un camp larg de reprezentare, definind relatia juridica
in care o persoana (agentul) reprezinta o alta (principalul) in numele careia este autorizat sa actioneze. Codul civil iranian
prevede: Contractul de agentie este acela prin care una dintre cele doua parti o numeste pe cealalta ca reprezentant in
ducerea la indeplinire a unui anumit lucru.
Principalele tipuri de contracte de agentie recunoscute de de Codul comercial iranian sunt: Broker (agent comercial),
Commission agent (comisionar) si Commercial Deputy (reprezentant comercial).
Cele trei notiuni sunt intelese in Iran astfel:
BROKER: o persoana care actioneaza contra plata, ca intermediar in derularea tranzactiilor sau prin gasirea unui
partener de tranzactie pentru o persoana care intentioneaza sa faca afaceri;
COMMISSION AGENT: o persoana care desi face tranzactii in nume propriu, lucreaza de fapt pentru principal, in
schimbul unei plati;
COMMERCIAL DEPUTY: o persoana care a fost desemnata de catre conducerea unei firme sa activeze ca
reprezentant al sau in afacerile firmei sau filialei. Semnatura sa este obligatorie pentru firma.
Conform Codului Civil, contractul de agentie intra in vigoare printr-un cuvant sau act care indica o reprezentare.
In functie de scop, contractul de agentie poate include toate afacerile principalului sau poate fi limitat la anumite
domenii.
Cele mai intalnite tipuri de agenti infiintati prin contract sau procura legalizata sunt:
- Agent Special: activeaza numai in anumite ocazii sau pentru un scop precis;
- Agent General: activeaza in anumite limite prevazute prin contractul de agentie;
- Agent Universal: activeaza cu depline puteri in numele principalului;
- Agent Del Credere: activeaza cu asumarea unei anumite raspunderi in garantarea principalului
Aspecte privind plata agentului
21

Principalul operator trebuie sa plateasca toate cheltuielile efectuate de agent in indeplinirea contractului, plus
remuneratia acestuia, cu exceptia cazului in care contractul prevede altfel. De obicei plata agentului se face prin intelegere
reciproca. Daca nu exista o intelegere privind plata sau suma aferenta platii, aceasta se va face conform obiceiurilor si
practicii locale.
In general, agentul comercial sau comisionarul nu poate pretinde o remuneratie daca nu s-a realizat nici o tranzactie
prin contractul de agentie. Atunci cand tranzactia este conditionata, agentul va fi platit doar dupa indeplinirea conditiilor.
Daca tranzactia este anulata, agentul are dreptul sa fie platit, daca anularea nu este rezultatul actiunii sale.
Alte aspecte specifice
Codul Civil iranian interzice numirea de catre agent a unui sub-agent fara autorizatea implicita sau expresa a
principalului. Daca un agent incredinteaza unui tert executia indatoririlor sale, fara a avea dreptul de delegare, atat el cat si
terta persoana raspund in fata pricipalului pentru pierderile suferite.
Conform legilor iraniene contractul de agentie este unul revocabil. El poate inceta in urmatioarele situatii:
- prin decizia principalului;
- prin decizia agentului;
- moartea sau imbolnavirea uneia dintre parti.
Contractul poate fi terminat si prin hotarare juridica, prin falimentul principalului sau incetarea obiectului de lucru
contractat. Principalul poate inceta contractul oricand doreste, cu exceptia cazului in care acest lucru nu se poate face datorita
stipularilor contractuale, de exemplu in cazul contractului de vanzari.
Facilitati oferite in zonele libere
-

15 ani scutire la plata impozitului pentru orice activitate economica;

transfer nelimitat al valutei peste hotare;
garantarea drepturilor legale ale investitorilor straini;
volumul investitiei si procentajul participarii straine nu sunt limitate;
pocedura de functionare este simplificata;
miscarea libera a capitalului in strainatate, Iran si alte zone libere;

22

- nu se paercep taxe vamale si alte cheltuieli comerciale pentru materiile prime si utilajele folosite in procesul de
productie;
- investitia poate fi 100% straina;
- posibilitatea inchirierii terenului de catre straini;
- rata tranzactiilor in valuta si schimbul in moneda nationala este determinata de cererea si oferta din zona libera;
- dreptul la infiintarea de banci, institutii private de credit si birouri de schimb fara restrictii de parteneriat cu
entitatile locale;
- importul oricaror produse, cu exceptia bunurilor interzise prin legea islamica sau neautorizate prin reglementarile
specifice ale zonei;
- tranzitul si re-exportul produselor nu intampina o birocratie excesiva;
- facilitati la export pentru bunurile produse in interiorul zonei;
- in functie de nivelul valorii adaugate si materiilor prime locale folosite in productie, exportul in Iran este scutit de
taxe vamale si comerciale. In cadrul acestei operatiuni, taxele vamale si comerciale se aplica numai pentru materiile
prime si componentele folosite in productia bunurilor;
- relatia angajat-angajator respecta contractul de munca. Orice disputa in domeniu este examinata de o comisie
formata din angajator, angajat sau reprezentantii acestora si un delegat al autoritatii zonei libere.
Marci inregistrate
Legea inregistrarii marcilor si inventiilor prevede ca o marca poate fi orice tip de inscris, desen, fotografie, numar,
cifra, cuvant, sigiliu, etc., adoptat pentru a identifica si distinge bunurile si serviciile.
Urmatoarele marci nu pot fi inregistrate in Iran:
- steagul national al Iranului, orice alt drapel pe care guvernul il interzice sa fie folosit in acest sens, insignele si
medaliile emise de guvern;
- marcile institutiilor oficiale precum Semiluna Rosie, Crucea Rosie, etc;
- cuvinte sau grupuri de cuvinte care sa induca legaturi oficiale cu autoritatile iraniene;
- marcile care aduc atingere ordinii publice si bunelor moravuri;
- marcile care au fost inregistrate de alta entitate sau care se se aseamana intr-o mare masura cu alte marci.

23

Strainii care activeaza in activitati de productie, comerciale sau servicii pot solicita inregistrarea marcilor in Iran.
Pentru inregistrare, bunurile sunt clasificate in 36 de categorii, grupate in 7 capitole, intre care clasa 35 acopera serviciile iar
clasa 36 cuprinde bunurile nespecificate in alta parte.
In general, inregistrarea marcilor in Iran este optionala. Fac exceptie produsele farmaceutice, alimentele conservate si
impachetate, bauturile si cosmeticile, fie ele produse in Iran sau importate. Mostrele si produsele importate pentru uz personal
nu se supun reglementarilor privind marcile inregistrate.
Valabilitatea marcilor este de 10 ani cu drept de reinoire pentru aceeasi perioada. Daca o marca nu este folosita in
regim comercial pe o perioada de 3 ani, ea poate fi anulata la cererea unui tert.
Taxe si Impozite
Conform Legii Impozitarii Directe, sunt impozabile urmatoarele:
- terenurile si proprietatile imobiliare;
- venitul obtinut din activitati agricole;
- salariile, meseriile, corporatiile;
- venitul incidental;
- orice alt venit provenit din diverse surse.
Beneficiaza de scutiri de la plata taxelor si impozitelor urmatoarele venituri:
- obtinute din activitati de productie si miniere, in baza licentelor sau cartilor de identitate emise de Ministerul
Industriei si Minelor si alte ministere, pentru o perioada de 4, 6, sau 8 ani;
- obtinute din activitati desfasurate in zonele economice speciale, pe o perioada de 15 ani;
- obtinute din exportul produselor industriale finite; 50% din venitul realizat din exportul altor bunuri si servicii este
scutit de impozit;
- provenite din toate activitatile agricole, cresterea animalelor, pescuit si altele de acelasi gen;
Sunt scutite de la plata impozitului si ministerele, organizatiile guvernamentale, unele institutii de uz public, fundatiile
culturale, religioase si stiintifice.
Contractorii straini care activeaza in constructii, transporturi, proiectare, supervizare, evaluare tehnica si servicii
topografice sunt supusi platii unui impozit global anual de 12%. Procentul maxim al impozitului aplicat veniturilor obtinute

24

de entitatile straine care activeaza in Iran in alte domenii este de 35%. Pentru evitarea dublei impozitari, este necesar ca
partea straina sa dovedeasca plata impozitelor in tara respectiva.
Filialele sau agentiile companiilor straine care nu sunt autorizate sa desfasoare activitati cu obtinere de profit sunt
scutite de impozite, avand insa dreptul sa se angajeze in operatiuni de marketing si de strangere de informatii de natura
economica.
Drepturi ale cetatenilor straini in Iran
Conform Codului Civil, cetatenii straini sunt indrituiti la recunoasterea completa a drepturilor civile, beneficiind de
protectia legii impotriva violarii proprietatii sau drepturilor legale si avand dreptul la actionare in instanta.
Dreptul la proprietate asupra constructiilor sau unei activitati in Iran se realizeaza prin aprobare guvernamentala. Din
momentul intrarii in proprietate, strainii beneficiaza de aceleasi drepturi ca si cetatenii iranieni. Daca cetateanul strain isi
schimba resedinta (domiciuliul) permanent din Iran in alta tara, este obligat sa transfere titlul de proprietate unui cetatean
iranian sau altui cetatean strain beneficiind de acelasi drept. Exceptia de la necesitatea rezidentei permanente in Iran o
constituie cazul in care Consiliul de Ministri acorda dreptul la proprietate asupra imobilelor strainilor care calatoresc cu
regularitate in Iran in scop turistic sau de recreere.
Cetatenii straini au dreptul la resedinta temporara in Iran. Protectia capitalului strain este stipulata in Legea pentru
atragerea si protejarea capitalului strain. Drepturile asupra proprietatii intelectuale sunt recunoscute legal, Iranul fiind
membru al Conventiei de la Paris. Copyright-ul este protejat prin reglamentari interne, Iranul nefiind membru al Conventiei
de la Berna. Filialele companiilor straine in Iran beneficiaza de aceleasi drepturi legale ca si companiile iraniene.
Dreptul la munca al cetatenilor straini in Iran este acordat pe baza de permis de munca, emis pe o perioada de un an, cu
posibilitatea innoirii sau extinderii pe aceeasi perioada. Permisul temporar se emite pe o perioada de trei luni. Strainii pot
lucra in Iran in sectoarele neacoperite de forta de munca interna sau in acelea in care pe plan intern nu exista expertiza
necesara.
In principiu, cetatenii straini care lucreaza in Iran beneficiaza de asigurari sociale in aceeasi masura ca si cei iranieni,
cu exceptia cazurilor in care sunt incheiate acorduri bilaterale sau multilaterale intre parti.

IV. Adrese utile

25

AMBASADA ROMANIEI LA TEHERAN

Adresa: No.89 Shahid Meski (12, Fakhrabad St.), Baharestan Avenue, Tehran, I.R. Iran
Tel: 0098 21 77539041 / 77647570
Fax: 0098 21 77535291
E-mail: teheran@mae.ro
eful misiunii diplomatice romne este domnul Cristian TEODORESCU,
Ambasador Extraordinar i Plenipoteniar al Romniei n Iran.

BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL ECONOMICA A ROMANIEI LA TEHERAN

Adresa: No.89 Shahid Meski (12, Fakhrabad St.), Baharestan Avenue, Tehran, I.R. Iran
Tel: 0098 21 77525819
Fax: 0098 21 77535291
E-mail: teheranbpce@gmail.com
Consilier economic: Eduard Aurelian COSTIN
CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE TEHERAN
Adresa: no.285, Ostad Motahari Avenue, Teheran
Telefon: 0098 21 88715661-2 / 88701912-4
Fax: 0098 21 88713415-16
E-mail: info@tccim.ir
Website: www.tccim.ir
CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE A R.I.IRAN
Adresa: no. 124, Taleghani Avenue, Teheran
Telefon: 0098 21 88830064-5
26

Fax: 0098 21 88825111

E-mail: info@iccim.org
Website: www.iccim.org
CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE ARAK
Adresa: no.9, Ghaem Magham Avenue, Arak
Telefon: 0098 861 2272020-1
Fax: 0098 861 3280706
E-mail: exhibitionaffairs@gmail.com
Website: www.arakccim.ir
CAMERA DE COMERT, INDUSTRIE SI MINE KERMAN
Telefon: 0098 341 2441056-59
Fax: 0098 341 2453465
E-mail: N.noorbakhsh@kermanccim.org
IRAN INTERNATIONAL EXHIBITION COMPANY (institutie aflata sub tutela MINISTERULUI COMERTULUI)
Adresa: Tehran Permanent Fairground, Shahid Chamran Highway, Teheran
Telefon: 0098 21 22662691
Fax: 0098 21 22662697
E-mail: info@iranfair.com
Website: www.iranfair.com

27

LINK-uri UTILE
www.president.ir/en/ - Presedintia Republicii Islamice Iran
www.mefa.gov.ir Ministerul Economiei si Finantelor
www.mfa.gov.ir Ministerul Afacerilor Externe
www.moe.org.ir Ministerul Energiei
www.mrt.ir Ministerul Drumurilor si Dezvoltrii Urbane

TEHERAN, 2014

28