1.

Referitor la formularul A1, eliberat de CNPP Bucuresti, in cazul unui control de la ITM sau
Finante este obligatorie prezentarea acestuia organului de control? Daca DA, unde este este
prevazut acest lucru? (Este obligatorie obtinerea si prezentarea formularului A1 pentru
muncitorii detasati in strainatate in cazul in care autoritatile din Romania ne solicita acest act
in vederea unui control sau verificari? Avand in vedere ca acest document confirmă faptul că
angajatorul isi achita contribuţiile sociale în Romania, Formularul A1 nu are relevanta doar
pentru autoritatile Statului in care muncitorul este detasat si nu pentru ITM sau Finante?
Acestora din urma le putem pune acte sau documente specifice la dispozitie care dovedesc
indeplinirea acestor obligatii financiare de catre asociatia noastra?

- Referitor șa prezentarea certificatului A1, în legislația și regulamentele ITM/ANAF nu

am găsit niciunde această prerogativă, însă având în vedere formulările foarte vagi din
legislație, nu este exclus ca dintr-un exces de zel să fie cerut. Sancțiunea pentru
”nerespectarea de către conducătorul unităţii, reprezentantul legal al acestuia, angajaţi,
prepuşi sau alte persoane aflate în locaţiile supuse controlului a obligaţiei de a pune la
dispoziţia inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceştia, documentele şi
informaţiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor”, este de la
5.000 la 10.000 lei;
- Potrivit art. 3 lit. e din Hotărârea nr. 500/2011 privind registrul general de evidență al
salariaților, trebuie să cuprindă mai multe elemente, printre care ”data la care începe şi
data la care încetează detaşarea transnaţională, definită de Legea nr. 344/2006 privind
detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, cu modificările şi
completările ulterioare, statul în care urmează să se realizeze detaşarea transnaţională,
denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmează să presteze activitatea salariatul
detaşat, precum şi natura acestei activităţi”; Acesta e singurul loc în care am găsit o
referire la angajații detașați, însă nici în acest caz nu există obligația de a prezenta
certificatul A1.

2. In cazul in care se solicita formularul A1 este obligatoriu ca salariata sa fie angajata cu norma
intreaga. Daca ati auzit in acest sens ca ar exista o nota sau un document in care sa se
specifice ca se poate obtine A1 si daca angajarea se face cu timp partial, de exemplu de 2
ore/zi ( avand in vedere ca, conform noii legislatii la timp partial, in cazul nostrum 2 ore, se
platesc aceleasi contributii sociale ca si pentru 8 ore ? Daca nu se poate, nu este o chestiune
anticonstitutionala ca angajatorul sa aiba obligatia de a cotiza la 2 ore aceleasi taxe ca si
pentru 8 dar sa fie exclus de la dreptul obtinerii acestui formular A1?)

- Nu există nicio prevedere care să condiționeze eliberarea formularului A1 de norma

întreagă. Așadar, formularul A1 poate fi solicitat și pentru persoanele angajate cu
program parțial, fără a se datora contribuții sociale pentru 8 ore.

3. In actul aditional de detasare in cazul in care salariata nu isi respecta atributiile de serviciu
prevazute in fisa postului, si daca produce si pagube care afecteaza patrimoniul firmei se
poate merge in instanta si cere despagubiri, bine respectand prevederile Codului Muncii in
vigoare si cele ale Regulamentului Intern, in ceea ce priveste cercetarea disciplinara?
- Desigur, deoarece salariata rămâne responsabilă juridic față de angajator. Chiar dacă este
detașată, raportul juridic rămâne între aceleași părți, iar aceasta poate răspunde în calitate
de prepus.
1
 4. Anexat va inaintam un exemplar model din fiecare act ce face parte din dosarul personal al
fiecarui angajat, pe care va rugam sa il studiati si in cazul in care nu este in regula ceva sa il
modificati.
5. Putem angaja pe firma romaneasca si cetateni ai unor tari care nu fac parte din UE? Ne
intereseaza in special cetateni ai Republicii Moldova? Exista o conventie incheiata intre
Romania si Republica Moldova referioare la acest lucru?

- Se pot angaja cetățeni din R.M., dar este puțin mai complicat având în vedere că aceștia
sunt cetățeni non-UE. Astfel, trebuie îndeplinite o serie de condiții prealabile:

Condiții prealabile:
- angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală trebuie
să desfăşoare pe teritoriul României activităţi compatibile cu funcţia pentru care solicită
încadrarea în muncă a străinului;
- angajatorul trebuie să își fi achitat obligaţiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru,
anterior depunerii cererii;
- angajatorul să nu fi fost condamnat definitiv pentru o infracţiune prevăzută de Codul muncii
ori pentru o infracţiune contra persoanei săvârşită cu intenţie, prevăzută de Legea nr.
286/2009 privind Codul penal;
- angajatorul să nu fi primit la muncă pe teritoriul României un străin fără aviz de angajare sau
de detaşare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă
- angajatorul să nu fi primit la muncă până la 5 persoane fără încheierea unui contract
individual de muncă în ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii;
- e necesar ca contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă
stabilit să nu fi fost epuizat;
- străinul pe care angajatorul intenţionează să îl încadreze în muncă trebuie să posede un
document valabil de trecere a frontierei de stat, care să fie acceptat de statul român și:
1. Pe numele străinului să nu fi fost introduse semnalări în Sistemul informatic naţional de
semnalări în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului roman;
2. Pe numele străinului să nu fi fost introduse semnalări în Sistemul de informaţii Schengen
în scopul refuzului intrării;
3. Străinul trebuie să nu reprezinte un pericol pentru apărarea, securitatea naţională, ordinea,
sănătatea ori morala publică;
4. Străinul aflat temporar în mod legal în România poate rămâne pe teritoriul statului român
numai până la data la care dreptul de şedere stabilit prin viza obținută sau, după caz, prin
permisul de şedere, încetează. În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele
normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada
de şedere, străinului, care nu are obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România, i se
permite accesul pe teritoriul statului român şi poate să rămână maximum 90 de zile în
decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul
României.
5. Străinul să nu fi fost semnalat de o organizație internațională la care România este parte
(cum ar fi instituţiile specializate în combaterea terorismului) că:
 finanţează, pregătește, sprijină în orice mod sau comite acte de terorism;
 face parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că
sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
2
  există motive serioase să se considere că ar fi săvârşit sau că ar fi participat la
săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau
crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România
este parte.

Ulterior îndeplinirii acestor condiții, se va solicita autorizația de muncă (documentele necesare

pentru autorizația de muncă sunt atașate) și finalmente se va obține permisul de ședere.

Pentru obținerea autorizației de muncă :

 Cerere acordare aviz de angajare;
 Documentul de trecere a frontierei (pașaport/titlu de călătorie) în original și copie;
 Dovada deținerii legale a spațiului de locuit în original și copie;
 Contractul individual de muncă în original și copie;
 Print screen din registrul general de evidență a salariaților la secțiunea unde se găsesc
datele referitoare la contractul de muncă, ștampilat și semnat de către angajator;
 Salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie la nivelul salariului
mediu brut pe țară;
 Adeverință medicală din care să reiasă că nu suferă de boli care să pună în pericol
sănătatea publică;
 Taxe.