Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de Caz Privind Consumul de Alcool
Studiu de Caz Privind Consumul de Alcool
Se mosteneste alcoolismul ?
Daca un alcoolic nu vrea sa primeasca ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ?
Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependenta de alcool", este o boala care consta intr-o
nevoie puternica de a bea, si neincentarea consumarii bauturii in momentul in care apar probleme
provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia.
Dependenta de alcool include patru simptome:
influenta prietenilor
nivelul de stres
Primul consta in tranchilizante (ex: Valium, Librium), care sunt folosite in primele zile de
tratament, si care ajuta pacientii sa se poata abtine de la alcool fara risc.
Al doilea tip este folosit pentru a mentine persoanele "treze". Cand este folosit impreuna cu
sedintele de psihoterapie, acesta miscoreaza nevoia de alcool si previne recaderea.
consumarea alcoolului cauzand ameteala, greata, varsaturi, si alte reactii neplacute cand aceste
este folosit.
Tratament impotriva dependentei de alcool - functioneaza ?
Tratamentul pentru dependenta de alcool este eficient in multe cazuri. Studiile arata ca o minoritate
de alcoolisti raman treji un an dupa tratament, in timp ce altii au perioade in care nu consuma
bautura, alternand cu recaderi. Totusi, unii sunt incapabili sa reziste tentatiei si tratamentul este
facut in van. Cu cat o persoana se abtine mai mult de la bautura, cu atat este mai probabil ca
aceasta sa renunte definitiv la viciu.
Este important sa retinem ca multi oameni recad o data sau de mai multe ori inainte de a elimina pe
lung timp nevoia de alcool. Revenirile la acest "narav" sunt foarte comune, dar nu inseamna ca
persoana respectiva a esuat sau nu-si poate reveni de pe urma alcoolismului. Daca se intampla o
recadere, este foarte importanta incetarea consumarii bauturii din nou si obtinerea ajutorului
necesar.
O persoana care are probleme cu alcoolul este neaparat alcoolica ?
Nu.
Chiar daca nu esti alcoolic, consumarea in abuz a alcoolului poate avea rezultate negative, atat
asupra sistemului nervos, cat si de ordin social:
accidente
insucces la munca
esec la scoala
Denumirea generala de alcool se refera la ingredientul toxic aflat n: bere, vin, lichior, coniac
etc. Alcoolul este produs printr-un proces natural numit fermentatie.
Studii recente dovedesc faptul ca, consumul moderat de alcool favorizeaza buna functionare a
sistemului coronarian. Consumul zilnic, moderat consta ntr-un pahar de alcool n cazul femeilor, si
doua pahare pentru barbati.
Alcoolul si malnutritia
Cei care beau alcool cu moderatie au pofta de mncare. Alcoolicii nsa, n general, sufera de
lipsa de apetit. Alcoolul da stari euforice ce exclud apetitul culinar si astfel, sufera de malnutritie.
Alcoolul este o sursa bogata de energie, 7 calorii pe gramul de alcool. Asemanator zaharului,
alcoolul nu contine substante nutritive, iar n cazurile cronice afecteaza metabolismul.
Sa bei sau nu alcool? Consumul moderat de alcool poate fi placut si poate avea efecte benefice
asupra organismului tau. Daca te hotarasti sa bei un pahar cu prietenii, Pro Farmacia te sfatuieste
sa iei nghitituri mici, nsotite de mncare, pentru viata ta!
Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta
fizica si psihica.
Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a
consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor
psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai
multe informatii despre
dependenta aici:
prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte
organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.
Pierderea controlului nseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a
duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale
alcoolului privind comportamentul.
Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog,
efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce
deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii.
Consecintele nefaste
sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica
(ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice) ; activitatea
psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie) ; activitatea
relationala (ex. probleme n casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ;
activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare
sau spirituale. Negarea este folosita aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de
aparare si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci ntr-un sens largit ce include o serie de
manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie
cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta
a bolii si un obstacol major n calea recuperarii.
11
12
14
1. Faza Pre-Alcoolica
2. Faza de Debut (primordiala)
3. Faza Critica
4. Faza Cronica
Simptome Progresive n Alcoolism
Aceste simptome nu trebuie sa apara n mod necesar la fiecare alcoolicsau sa apara exact n aceasta
ordine.
1. Faza Pre-alcoolica
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, cu ocazia unor petreceri, sarbatori, protocoale, etc.
In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Insa crearea conditiilor pentru aparitia si
dezvoltarea dependetei se produce prin:
A. Consum de alcool repetat. Multi consumatori n exces nu depasesc niciodata acest punct.
B. Consum sporit de alcool cu fiecare ocazie
2. Faza de Debut (Primordiala)
(Semnul Pericolului)
15
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru instalarea, cultivarea si
dezvoltarea dependentei. Consumatorul va manifesta urmatoarele simptome:
1. Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul n sine
3. Ascunderea alcoolului
4. Preocupare fata de alcool
5.Sorbirea cu sete a primului pahar
6.Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7.Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8.Amneziile apar dupa aproape fiecare consum
3. Faza Critica
Este faza in care dependenta de alcool este deja instalata. (aceste simptome nu apar la nondependenti, consumatori n exces)
Alcoolicul manifesta urmatoarele:
9. Pierderea controlului :Consum pna la betie, ebrietate, intoxicatie, coma
10.Rationalizare si Justificare
11.Cresterea presiunii sociale: Compensatie
pentru pierderea respectului
12. Comportament de grandoare
13. Comportament agresiv
14. Remuscare si vina persistenta
15. Lipsa consumului de apa
16. Modificarea modelelor de comportament
17. Intreruperea relatiilor sociale
18. Pierderea serviciului
19. Consumul de alcool devine de importanta centrala
n comportament
20. Limitarea ariei de interese
21. Re-interpretarea relatiilor personale
22. Auto-compatimire marcata
23. Evadare geografica
24. Resentiment irational
16
17
Sa urmarim acum cum evolueaza in timp starea de dispozitie a consumatorului frecvent de alcool.
Asa cum arata si figura1, la un om obisnuit starea de dispozitie (reprezentata de linia roz) oscileaza
in timp, de la o zi la alta, de la bucurie la tristete, de la entuziasm la stress, de la relaxare la frica si
anxietate.
18
dispozitie se modifica, persoana in cauza traind sentimente mai placute ce tind sa se apropie de o
anumita stare de euforie sau extaz:
Asa cum arata figura 1a, starea de dispozitie a consumatorului revine de la starea "de mult mai
bine" la starea de dispozitie normala, pe care o avea inainte de de consum. Aceasta transformare a
starii e dispozitie poate fi intalnita des la petreceri, unde persoanele care vor sa se simta "mai bine"
in atmosfera petrecerii, consuma o cantitate de alcool. Dupa un interval considerabil de timp, starea
de dispozitie revine la "normal".
Asadar in aceasta faza consumatorul:
nvata ca substantele chimice pot oferi o schimbare de dispozitie temporara n directia euforiei.
nvata ca substantele chimice vor oferi aceasta schimbare de dispozitie pozitiva de fiecare data
cnd foloseste aceste substante.
nvata sa aiba ncredere n substanta chimica si efectele sale.
nvata sa controleze gradul schimbarii de dispozitie prin reglarea cantitatii substantei ingerate.
Etapa 2. De la "mult mai bine" la normal si apoi la "mai rau". Sau Ciclul "Durere - Normal
- Euforie".
19
In aceasta etapa consumatorul intra din ce in ce mai puternic sub influenta dependentei:
20
Sentimentele negative despre sine ramn neidentificate si, ca urmare, nerezolvate. Acest lucru are
ca rezultat o dezvoltare cronica a iluziei emotionale.
Experimenteaza o anticipare si preocupare sporita privind consumul substantei chimice.
Stilul de viata se schimba si se centreaza pe substanta chimica.
Sunt stabilite anumite momente pentru consumul substantei, iar aceste momente sunt strict
respectate.
Toleranta fata de substanta chimica creste, determinnd victima sa creeze metode mai ingenioase
pentru obtinerea, consumul si pastrarea substantei chimice, ex. Consumul rapid, ascunderea
sticlelor, etc.
ncep sa apara proiectiile urii de sine asupra celorlalti.
ntreaga viata a victimei se deterioreaza, ca sanatate, spiritualitate, stabilitate emotionala si
relatiile inter-personale sunt afectate nefavorabil.
Este o etapa in care starii de "mai bine" atinsa in urma consumului, ii urmeaza automat dupa
intreruperea consumului, o stare de rau general fizic si psihic. In aceasta etapa consumatorul
traieste din plin suferinta sevrajului. Figura 1b arata trecerea starii de dispozitie (linia rosie)de la
normal la starea de mai bine si in final la starea de durere, tristete, rau general.
Atentie! In aceasta etapa exista un ciclu al starilor de dispozitie: normal ---> euforie ---> durere
(sevraj) --->normal
Consumatorul este deja dependent psihic de consumul de alcool:
Aplica ce a nvatat n Etapa1 n situatia sa sociala, culturala si de zi cu zi.
Consuma substanta chimica la timpul si locul potrivit.
si creeaza reguli auto impuse privind consumul de substante chimice recreationale si adera la
aceste reguli, ex. Nu beau nainte de ora 5.
Poate suferi o durere fizica (mahmureala) n urma unui consum abuziv ocazional, dar nu simte
nici o durere emotionala.
Continua capacitate de a controla momentele, cantitatile si toate consecintele acestui consum.
Consumatorii sociali ramn n aceasta faza. Victimele dependentei chimice ajung n Faza #3.
Etapa 3. De la "rau/insuportabil" la "aproape normal".
Consumul pentru a se simti normal
Dependenta psihica deja instalata va impinge persoana la consum frecvent iar acest fapt asigura
toate conditiile instalarii dependentei fizice.
In aceasta etapa consumatorul:
21
22
Figura 1c arata schematic modificarea starii de dispozitie de la "durere" fizica si psihica / depresie
la o anumita stare de "normal". Alcoolicul nu mai atinge starea dispozitionala de "normalitate"
decat daca consuma o cantitate minima de alcool.
Ce este dependenta fizica?
Se vorbeste despre dependenta fizica atunci cand apar fenomene de sevraj(ansamblul simptomelor
fizice neplacute, cauzate de lipsa alcoolului din sange).
Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de drog si a adaptarii treptate o
organismului la acesta (cresterea tolerantei). Drept urmare, organismul are nevoie de alcool si de
medicamente pentru a-si implini functiile. Senzatia trupeasca de "normalitate" se instaleaza abia
atunci cand drogul (alcoolul) este prezent. In schimb, cel in cauza simte ca-i lipseste "ceva" atunci
cand trebuie sa se descurce fara drog.
Daca alcoolemia (concentratia de alcool in sange) nu este restabilita dupa ce drogul a fost
administrat sau daca acesta a fost luat in cantitate insuficienta atunci apar simptomele de sevraj:
-tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, frica, neliniste iar in
cazurile de dependenta fizica severa se poate ajunge la Delirium.
Ce este dependenta psihica?
Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini pe
efectele drogului, pentru ca astfel se creeaza o stare in care problemele devin mai putin de
nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile.
dependenta psihica se instaleaza treptat: la inceput se bea pentru motive neinsemnate, de exemplu
din cauza proastei dispozitii matinale. Dar consumul repetat creeaza cu timpul convingerea ca nu
poti trai multumit decat daca ai baut ceva/ daca ai "luat" ceva drog. Atunci cand tot mai multe
situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, drogul castiga in
importanta pentru echilibrul psihic.
Atunci cand alcoolul/drogul nu mai este la indemana, apare discomfortul psihic.
Simptomele Dependentei Fizice si Psihice:
Dependentul manifesta preocupare sporita pentru:
Anticiparea consumului de alcool
23
2. Concedii, aniversari, perioada vacantei (ex. pescuitul devine chef cu mult alcool)
3. Implicare sporita n activitatile cu consum de alcool (constructia unui bar, receptii)
4. Planuri de ntlnire cu prietenii /asociatii pentru a consuma alcool
5. Interesul pentru timpul prescris privind dozajul
6. Cresterea numarului de dureri fizice care solicita un consum sporit de droguri pentru calmarea
lor.
Cresterea nevoii de consum n timpul perioadelor de stres:
1. La serviciu
2. Probleme familiale, relationale /maritale
3. Situatii de urgenta
4. ncercari de prevenire a stres-ului ("Va fi o zi grea, asa ca voi bea cteva beri /voi lua cteva
pastile - preventiv")
Rigiditate sporita n Stilul de Viata
Anumite momente ale zilei alocate consumului de alcool /droguri (ex. nu poate dormi fara un
pahar de alcool /o pastila)
Reguli auto-impuse ncep sa se schimbe(un pahar Smbata la amiaza e OK)
Nu va tolera ntreruperi n timpul consumului de alcool /droguri
Limitarea activitatilor "sociale" pentru cele care implica consumul de alcool /droguri
Nu merge nicaieri fara provizii (medicamente /droguri /alcool)
Nu suporta ncercarile facute de altii de a-I limita consumul de alcool /droguri
Toleranta Sporita
Cresterea dozei pentru a obtine acelasi sentiment obtinut anterior cu cantitati mai mici si /sau
consuma tipuri aditionale de droguri
Sindromul Munchaussen (abilitatea de a consuma alcool /droguri fara a se observa)
Da dovada de ingeniozitate pentru obtinerea substantei
1. Bauturi consumate pe loc
2. Comandarea de bauturi "mai tari" (duble, martini, etc.)
3. Auto-proclamare ca bautor nrait la ntlniri sociale
4. Consumul pe ascuns
5. Consumul de droguri / alcool nainte de angajamente sociale
6. Achizitionarea alcoolului n cantitati mai mari, cutii n locul pachetelor de 6 sticle
7. Protejarea rezervei
24
25
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata n pericol (include somnolenta, paralizia
globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul ntregului corp (la
nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta ntotdeuana o indicatie pentru internarea n spital. Aici, se
urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru
corectarea pierderii de lichide.
"Sunt un alcoolic ce a renuntat la consumul de alcool. Numele meu este Catalin, am 49 de ani, sunt
casatorit si am o fica. Sunt de profesie inginer mecanic si locuiesc in Sibiu - Romania.
Ca orice poveste, povestea mea incepe cu: "A fost o data"
Am inceput sa consum alcool prin liceu, cam pe la 16 17 ani, la modul social, cu ocazia unor
evenimente, sarbatori etc. La acea data nimic nu trada evolutia mea ulterioara spre dependenta,
poate doar faptul ca in anumite ocazii placerea bahica era urmata de stari de rau datorate
amestecului de bauturi. Am fost si sunt o fire emotiva si cateva picaturi de alcool aveau ca efect
diminuarea inhibitiilor, ma faceau mai sociabil ma acomodam mai repede cu necunoscuti, intram
mai repede in admosfera celor din jur, capatam siguranta si dezinvoltura. La noi in casa s-a
consumat alcool si existau discutii cu privire la abuzurile ocazionale ale tatalui meu care a avut o
meserie cu un mare grad de risc in domeniu. Tata o fost medic vererinar si toata lumea il servea cu
un pahar de vin, insa si acum nu consider ca dansul a fost dependent de alcool. Personal nu sunt un
28
fercvente. Pe undeva in sinea mea simteam ca ceva e in neregula cu consumul de alcool dar nu
puteam sa fac nimic sa ma opresc. La insistentele sotiei m-am hotarat sa merg la un psiholog. Am
fost la trei sedinte la un cabinet, dar situatia noastra materiala nu era stralucita si nici eu nu eam
prea convins de eficienta terapiei asa ca am renuntat. Insa cateva lucruri importane tot am invatat.
Terapeuta a reusit sa-mi dea incredere in faptul ca sunt un om puternic ce poate lupta cu alcoolul si
m-a sfatuit sa incerc sa constientizez ce ma determina sa consum alcool. Astazi imi place sa spun
cu un oarecare umor negru ca un an de zile m-am chinuit sa constientizez de ce beau si nu am
reusit.
Sotia mea ajunsa la disperare a cerut ajutor la centrul de zi "Phoenix", din partea
organizatiei "Crucea Albastra din Romania" ce isi desfasoara activitatea in domeniul combateri
dependentei de alcool cu sediul in Sibiu si patroneaza Centru de combatere a dependentei de alcool
si alte droguri pentru barbati "Asezamantul Nazaret" din Sura Mica. La Crucea Albastra in cadrul
centrului de zi de consiliere ambulatorie "Phoenix" am facut cunostinta mai in detaliu cu problema
dependentei de alcool dar tot nu puteam face mare lucru in problema reducerii cantitatii de alcool
consumate. Parca dimpotriva consumam din ce in ce mai mult in incercarea mea disperata de a nu
recunoaste ca sunt dependent.
Dupa cateva luni de consiliere in cadrul centrului de zi si mai ales in urma unei discutii cu fica mea
care plangand mi-a spus: "Tata dupa ceai luptat atat ca sa ma salvezi, vrei acum sa ma omori cu
bautura ?", am constientizat ca nu ma puteam opri din consum singur, fara un ajutor consistent de
specialitate si am acceptat, fara mare entuziasm, sa ma internez in centrul de tratament din Sura
Mica.
Am urmat tratamentul la "Asezamantul Nazaret" timp de trei luni. Cred ca a fost una din cele mai
interesante experiente din viata mea. Pot spune cu siguranta ca acolo s-a produs ceva deosebit,
parca m-am nascut a doua oara, am invatat sa ma cunosc mai bine si sa ma accept asa cum sunt, sami asum statutul de alcoolic si am invatat cum pot lupta cu falsul meu prieten - alcool. Astazi cand
scriu aceste randuri au trecut doi ani si ceva de cand am iesit din clinica, de cand nu am mai
consumat alcool. Viata mea s-a schimbat in bine, relatiile din familie si-au reintrat in normalitate,
traim o viata linistita si fericita. Activez in cadrul centrului de zi de la Crucea Albastra incercand sa
ajut si eu, cum si eu am fost ajutat, pe altii oameni care se confrunta cu alcoolul. Trebuie sa va
marturisesc ca sunt mandru de aceasta reusita, cred cea mai mare din viata mea. Cine stie daca
astazi va mai puteam adresa aceste ganduri, cine stie prin ce sant zaceam, cine stie
30
Dragi prieteni sa stiti ca intradevar se poate. Nu e usor dar se poate si mai ales merita. Cereti ajutor
caci nu este o rusine sa fi bolnav, este insa rusine sa nu te tratezi de acesta boala. Va doresc sanatate
si putere tuturor celor care ati reusit si succes tuturor celor care doresc sa biruie alcoolul. Si nu
uitati cereti ajutor."
31
32
Tratament.
Scopul tratamentului este meninerea prelungit a abstinenei totale. Recderile sunt frecvente.
Tratamentul iniial necesit dezintoxicare (n spital dac este necesar) i tratamentul simptomelor
de sevraj.
nelegerea bolii:
este critic, dar de multe ori greu de realizat
pacientul trebuie s accepte c are o problem cu butura. Este posibil ca iniial s fie necesar
depirea unei intense faze de negare, prin colaborarea familiei , prietenilor, conducerii de la locul
de munc etc.
bolnavul poate fi confruntat cu perspectiva pierderii poteniale a carierei, familiei i sntii dac
mai continu s mai bea
terapia de grup este mai eficient dect terapia individual
Terapia cognitiv-comportamental
Alcoolicii Anonimi (AA) i Al-Anon organizaiide suport pentru bolnavi, i respectiv pentru
familiile lor
Intervenii psihosociale terapia familial
Psihofarmacoterapia
Disulfiram (Antalcol) bolnavii fac o reacie extrem de neplcut atunci cnd ingereaz chiar i
numai cantiti mici de alcool. Este util doar temporar.
Naltrexona descrete dorina de alcool
Dup recuperare majoritatea experilor recomand ca pacientul dependent de alcool care a
recuperat s pstreze abstinena toat viaa.
Complicaii.
Uzul alcoolului n cursul sarcinii este toxic pentru ft i poate cauza defecte congenitale.
Alcoolul este toxic fa de numeroase sisteme de organe:
intoxicaia alcoolic:
intoxicaia acut
intoxicaia patologic
blackout-uri
sindroame de sevraj alcoolic:
tremor generalizat
halucinoz alcoolic (orori, groaz)
convulsii
33
34
35
- lentoare psihomotorie;
- blackout-uri;
- com i deces.
Complicaii:
- accidente de circulaie
- traumatisme craniene, fracturi costale
- acte infracionale, omuciderea
- sinuciderea
Tolerana.
Este fenomenul prin care butorul necesit cu timpul cantiti mai mari de alcool pentru a obine
acelai efect. Dezvoltarea toleranei marcate indic de obicei dependen.
Tolerana variaz mult de la o persoan la alta. Este posibil ca pacientul s contientizeze tolerana
doar atunci cnd este forat s-i ntrerup aportul de etanol i dezvolt simptome de sevraj.
Tratament:
- suportiv
- nutrieni: tiamin, vitamina B12, folat
- tratamentul eventualelor complicaii
Blackout-urile (amnezie de scurt durat) reprezint perioade de intoxicare n cursul crora
pacientul manifest amnezie anterograd complet (nu-i amintete ce face) i pare s fie n stare
de veghe i alert.
Ocazional poate s dureze zile, n cursul crora persoana respectiv efectueaz sarcini complexe
(ex. cltorii la distane mari) fr nici o remomorare ulterioar.
Beia patologic (intoxicaia idiosincratic la alcool) reprezint o tulburare grav de
comportament care apare la ingerarea unei cantiti mici de alcool.
Manifestrile sunt diferite fa de comportamentul obinuit al subiectului: n aceast faz se pot
comite o serie de acte de o gravitate social deosebit, n contrast cu educaia, cu principiile i cu
personalitatea. Episodul este ntotdeauna urmat de amnezie.
SINDROMUL DE SEVRAJ ALCOOLIC
De obicei apare la persoanele care au consumat alcool n cantiti mari, timp de ani de zile i care
menin un consum crescut pe parcursul a ctorva sptmni la rnd.
Simptomele sevrajului ncep n decurs de cteva ore de la ncetarea sau reducerea consumului
masiv de alcool (cel puin zile), de obicei la trezire. Persoanele respective devin secretoase asupra
36
37
Apare de regul numai dup ncetarea sau reducerea recent a aportului etilic masiv, sever, la
pacieni cu teren medical i cu lung istoric de dependen.
Dureaz 3-4 zile, simptomele nrutindu-se noaptea. De obicei se ncheie cu un somn profund i
prelungit din care pacientul se trezete fr simptome i fr s-i aminteasc perioada de delir.
Diagnostic:
delirium cu afectarea activitii mentale, confuzie profund, dezorientare n timp i spaiu i
afectarea memoriei recente
hiperactivitate vegetativ marcat:
tahicardie
transpiraii, febr
hipertensiune
deshidratare
dilataie pupilar
anxietate
insomnie prelungit
hemodinamic:
afectarea constantelor electrolitice
leucocitoz
modificarea testelor hepatice
elemente asociate:
halucinaii vii (vizuale, tactile sau olfactive)
deliruri
agitaie sever cu stare de nelinite, ipete i senzaia de fric
tremurturi ample cu lipsa coordonrii (uneori ridic obiecte imaginare)
febr, convulsii
elemente tipice
deliruri paranoide
halucinaii vizuale de insecte sau animale mici
halucinaii tactile.
Tratament:
consemnarea semnelor vitale la fiecare 6 ore i observarea constant a pacientului
se descrete stimularea bolnavului
corectarea dezechilibrelor electrolitice i tratarea problemelor medicale coexistente
hidratarea bolnavului
38
39
40
BIBLIOGRAFIE
1. Kaplan & Sadock Manual de buzunar de psihiatrie clinic, ed. a treia, 2003
2. Gelder M., Gath D., Mayou R., Cowen P. Oxford Textbook of Psychiatry; third edition
Oxford University Press, 1996
3. Bir, Mircea Alexandru Psihiatrie-Prolegomene clinice Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001
41
42