Data

Continutul activitatii practice

Modulul I:Caracteristica generala a unitaii de comer

1.1 Denumirea ,adresa,forma organizatoricojurudic,genul de activitate a ntreprinderii.
S.A.Unic este un magazin universal modern cu 5 etaje,
construit dupa un proiect individual , cu suprafata de 26,5mii
m2, inclusiv 11,9 mii m2 constituie spatiile comerciale.
S.A.Unic este singurul magazin din RM care
comercializeaza toate grupele de marfuri si produse in tara ,
atit industriale , cit si alimentare.
S.A.Unic este specializat in realizarea cu amanuntul a
marfurilor alimentare si industriale.
S.A.Unic comercializeaza urmatoarele grupe de marfuri:
Tesaturi;
Confectii;
Tricotaje
Incaltaminte;
Articole din blanuri;
Marfuri de cancelarie si birou;
Marochinarie;
Parfumerie si cosmetica;
Marfuri tehnice complicate;
Marfuri de gospodarie;
Vesela, marfuri sportive, mobila, covoare;
Marfuri alimentare.
S.A.Unic presteaza cumparatorilor urmatoarele servicii cu
plata:
o Xerox;

Nota

o Frizerie;
o Servicii foto;
o Atelier de ajustare a confectiilor;
o Laminare;
o Brosurare.
S.A.Unic elibereaza in arenda spatii pentru
comercializarea marfurilor si prestarea serviciilor , astfel
activitatea repartizindu-se:
85% - stat;
15% - arenda.
Forma organizatorico juridica:
Societae pe actiuni
Societae pe actiuni este intreprinderea fondata de una sau
mai multe persoane fizice sau juridice pentru practicarea
activitatii comerciale sub un nume unic, capitalul social al
careia este in totalitate divizat in actiuni , obligatiile acesteia
fiind asigurate de patrimoniul societatii.
S.A.este persoana juridica si poarta raspundere pentru
obligatiile sala prin intreg patrimoniul sau.Actionarii societatii
poarta raspundere pentru obligatiile S.A. numai in limita
actiunilor ce le apartin.
S.A. poate fi de 2 tipuri:
1. de tip inchis societatea ai carei actionari dispun de
dreptul preferential la achizitionarea actiunilor
instrainate.O astfel de societate nu este in drept sa-si
ofere valorile mobiliare pentru a fi achizitionate de un
cerc nelimitat de persoane.Numarul actionarilor unei
societati de tip inchis nu trebuie sa depaseasca de 50.
2. de tip deschis-este societatea ai carei actionari dispun

de dreptul de instrainare (vinzare cumparare) a

actiunilor ce le apartin fara restrictii. Numarul
actionarilor acestei societati este nelimitat.
Organele de conducere ale societatii sunt:
1. adunarea generala a actionarilor-este organul suprem
de conducere a societatii si se desfasoara de cel putin
o data pe an.
2. consiliul de directori-reprezinta interesele actionarilor in
perioada dintre adunarile generale si in limitele
atributiilor lor efectueaza conducerea si controlul
asupra activitatii societatii.
3. organul executiv decide cu privire la toate problemele
ce tin de gestionarea activitatii curente a societatii, cu
exceptia problemelor atribuite adunarii generale sau
consiliul societatii. Organul executiv al societatii poste
fi: colegial(conducerea , directia)sau dintr-o singura
persoana(directorul general, directorul).
4. comisia de revizie efectueaza controlul supra activitatii
financiar economice a societatii timp de un an si este
subordinata numai adunarii generale a actionarilor
.Comisia de revizie se alege pe un termen de la 2-5ani.
Actiunea ofera actionarului dreptul de vot la adunarea
generala , de primire a unei cote , a dividendetor, precum si a
unei parti a bunurilor societatii in cazul lichidarii ei.
Adresa:
Mun.Chisinau
bul.Stefan cel Mare, nr.8
MD-2001

1.2 Actele necesare pentru desfurarea activitii:

Autorizaia de funcionare a ntreprinderii;
Autorizaia sanitar;
Licena pentru comercializarea buturilor i articolelor
de tutungerie.
Autorizaia de funcionare a unitilor comerciale este un act
administrativ individual ce atest dreptul titularului autorizaiei
de a aplasa unitatea comercial n locul(terenul, localul,
incinta) stabilit i de a desfura activiti comerciale pentru o
perioad stabilit.
Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a unitii
comerciale,
conductorul ntreprinderii a depus la Centrul de informare i
documentare a populaiei al Primriei municipiului Chiinu o
cerere-tip completat. Modelul de cerere este indicat n
anexe.
Pentru eliberarea autorizaiei de funcionare a fost necesar
ca unitatea comercial s ntruneasc condiiile :
1. sa dispun de spaii amenajate i utilate corespunztor;
2. la intrarea( pe faad) unitii comerciale trebuie sa fie
amplasat firma acesteia (iluminat pe timp de noapte),
cu informaii referitoare la tipul unitii , denumirea
complet a unitii i proprietarul acesteia , adresa
amplasrii i programul de lucru ;
3. la intrarea n unitatea comercial trebuie sa fie instalate
urne de gunoi.
Gradul de corespundere condiiilor de autorizare a unitii

comerciale trebuie sa se consemneze de ctre colaboratorul

Direciei n nota informativ de examinare la faa locului, n
timp de 5 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor.
Autorizatia de funcionare a fost perfectat n termen de 15
zile lucrtoare, din data primirii cererii i documentelor
anexate.
Autorizaia conine urmtoarele informaii:
adresa juridic,
codul fiscal al titularului autorizaiei;
adresa amplasrii unitii comercile;
tipul unitii;
suprafaa comercial;
programul de lucru al ntreprinderii;
sortimentul marfurilor comercializate;
numrul locurilor de munc (dup caz);
actul normativ n baza cruia se elibereaz autorizaia ,
semntura titularului autorizaiei;
termenul de valabilitate al autorizaiei, semntura
primarului general al municipiului Chiinu .
Autorizaia se afieaz la loc vizibil i este valabil pe un
termen de pna la 5 ani .
In conformitate cu Hotarirea Ministerului Sntii Nr.6 din
29.12.2005 cu privire la condiiile i procedura de autorizare
sanitar a activitii de ntreprinztor , orice unitate
economic, indiferent de forma de proprietate , pentru care
sunt stabilite cerine sanitaro-igienice i antiepidemice
necesit supravegherea respectrii acestora.
De aceea , S.AUnic a obinut autorizaie sanitar de

funcionare , ce reprezint un act emis de Serviciul sanitaroepidemiologic de stat, i care condiioneaz igienic i juridic
activitatea unitilor economice .
Pentru a obine autorizaie sanitar conductorul S.AUnic
a depus o cerere-tip la Centrul de Medicin Preventiv
prezentnd i:
1. copia certificatului de inregistrare a unitaii economice;
2. copia actului de proprietate a spaiului;
3. lista grupelor de produse care urmau a fi depozitate i
comercializate.
Autorizaia sanitar a fost eliberat in baza evalurii
riscului , care const in evaluarea probabilitii ptrunderii,
apariiei sau rspindirii unor boli pe teritoriul trii, i a
posibelelor consecine biologice i economice ale acestor
fenomene i evaluarea efectelor poteniale ale factorilor nocivi
asupra sntii omului.
In urma evalurii strii sanitaro-epidimiologice a
obiectivului, care se efectueaz in timp de 10 zile lucrtoare
din momentul depunerii cererii i a documentelor necesare de
ctre solicitani, s-a constatat c acesta corespundea intregral
prevederilor cerinelor sanitaro-epidemiologice in vigoare i
intreprinderii S.AUnic i s-a eliberat autorizaia sanitar.
Autorizaia sanitar de funcionare a fost semnat de ctre
medicul ef sanitar de stat din teritoriu.
Pentru unele genuri de activitate, de exemplu
comercializarea cu amnuntul a buturilor alcoolice i
articolelor de tutun, de ctre S.AUnic a fost necesar
obinerea unor acte suplimentare, cum este licena.
In cadrul tipurilor de activitate desfurate pe baz de licent
intr acele activiti , a cror practicare poate duce la

prejudicierea drepturilor , intereselor i sntii cetenilor i

care nu pot fi reglementate altfel, decit prin acordare de
licene.
Licena este un act oficial , emis de organul de liceniere, ce
confirm dreptul titularului licenei de practicare a genului de
activitate indicat in ea, pe parcursul unui termen stabilit i in
condiiile respectrii obligatorii a condiiilor de liceniere.
Termenul de valabilitate a licenei este de un an.Dup
expirarea acestui termen , titularul este in drept s solicite
prelungirea licenei, cu achitarea taxei pentru perioada
ulterioar.
Autoritatea de liceniere este Camera de Licentiere .
Pentru obinerea licenei , conducatorul S.AUnica depus
personal o declaraie i anexele necesare la Camera de
Liceniere.
Camera de Liceniere , a adoptat decizia privind eliberarea
licenei in 5 zile lucrtoare de la data inregistrrii acesteia.
Licema a fost perfectat in termen de 3 zile lucrtoare ,
incepind cu ziua primirii documentului care a confirmat
achitarea taxei pentru eliberarea licenei.
Conform Legii Nr.386 XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun
si la produsele de tutun si Legii Nr.1100-XIV din 30.06.2000
cu privire la fabricarea i circulaia alcoolului etilic i a
produciei alcoolice , pe piaa intern , buturile alcoolice i
articolele de tutun se comercializeaz cu amnuntul numai:
1. dac exist licent de comercializare cu amnuntul a
acestor produse , copia de pe certificatul de
conformitate , timbrul de acciz, protejat contra
falsificrii, aplicate pe fiecare unitate de ambalaj,
documente de autentificare a provinienii mrfii;

2. de ctre persoane care au implinit 18 ani.

1.3.Specificul structurii intreprinderii comerciale:
Locul amplasrii , densitatea reretelei comerciale;
Raza medie a activitii unitilor comerciale;
Structura funcional a incperilor comerciale, slii
comerciale, in funcie de mrimea i profilul
intreprinderii;
Caracteristica succint a incperilor;
Nivelul dotrii cu utilaj comercial-tehnologic, frigorific,
mobi comercial, inventar i ustensile;
Utilizarea raionala a spaiului comercial.
Magazinul se afla in centrul orasului, tocmai de aceea
capacitatea de concurenta a S.A.Unic pe piata interna este
destul de inalta.
Concurentii de baza a magazinului pe oiata interna sunt
centrele comerciale:
Calea-Basarabiei;
Elat
Sun City;
Grand-Hall;
Jumbo etc.
Pentru a supravietui in conditiile de concurenta , magazinul
aplica mai multe strategii , printre care :largeste si innoieste
sortimentul,contacteaza cu furnizorii noi, stabileste preturi
accesibile pentru toate paturile sociale, largeste sistemul de
servicii prestate cumparatorilor, deschide noi sectii , preda in
arenda suprafetele comerciale si depozite, largeste

publicitatea magazinului S.A.Unic si a marfurilor propuse.

Spatiul comercial este alcatuit din sala comerciala , depozite
si incaperi auxiliare. Astfel sala comerciala este grupata in 12
sectii ce constituie in total 11,9 mii m2.
Depozitele sunt amplasate atit la rampa, cit si la fiecare
etaj , in functie de categoria de marfuri si etajul aflarii sectiei
comerciale a lor. Incaperile auxiliare se gasesc la fiecare etaj.
In calitate de utilaj comercial la S.A.Unic se folosesc
etajere, tejghele comerciale,virtelnite,cuiere
suspendate.Permanent se petrece modernizarea
magazinului, se innoieste utilajul.
Legatura verticala dintre etaje se efectueaza cu ajutorul a 8
escalatoare si 3 scari, ce sunt izolate in incaperi
speciale.Legatura dinte etaje in partea cladirii unde se afla
depozitele si administratia este prevazuta pe 2 scari,2
ascensoare petru pasageri si 4 ascensoare pentru marfa.
In depozit marfa este repartizata pe stelaje de inaltimi mari.
Se utilizeaza paletele si suporturile pentru marfa .Cu ajutorul
paletelor carucior , containerelor si carucioarelor cu picioruse
pe roti, are loc incarcarea , descarcarea si transportarea
marfurilor.
Inventarul auxiliar este folosit pentru pregatirea marfurilor
pentru vinzare.
Magazinul Unicutilizeaz raional spaiul comercial
deoarece:
o limie culoarelor de circulaie este suficient pentru a evita
aglomeraia clienilor i a transportului intern;
o asigur un cmp vizual pentru clieni i pentru
personal(supraveghere);
o grupeaz mrfurile etalate(aranjarea pe grupe de mrfuri

nrudite);
o utilizeaz raional ntreaga suprafa de care dispune;
o dirijeaz fluxul consumatorilor;
o faciliteaz consumatorii,
o redece circuitele de i operaiile de manipulare a
mrfurilor;
o obine un nivel minim al cheltuielilor de circulaie;
o folosete eficient fora de munc;
o utilizeaz efectiv echipamentul comercial.

1.4. Volumul circulatiei marfurilor cu amanuntul si

asigurarea cu resurse de marfuri
Am elaborate o statistic n legtur cu volumul circulaiei a
mrfii i cu ct se asigura magazinul pe or, zi,pe lun.i
anume am urmrit un produs
Berea Chisinau
Data

Dimineata Ameaza

Seara

Total pe
zi

Ora 11.00
21.04.10
2 sticle

14.00
10 sticle

19.00
15 sticle

27 sticle

22.04.10

8 sticle

13 sticle

23 sticle

2 sticle

Calculind volumul acestei mrfi am stabilit ca pe sptmn

se vinde aproximativ 175 de sticle de bere Chisinau
Magazinul pe sptmn se asigur cu 190 de sticle de bere
Chisinau.
LapteJLC
Data

Dimiteaa Ameaza Seara

Ora

Total pe zi

21.04.10

11.00
21

14.00
7

19.00
25

22.04.10

pachete
27

pachete
9

pachete pachete
23
59

53

pachete pachete pachete pachete

Magazinul se asigur cu Lapte JLC in fiecare zi cu circa 58
pachete de Lapte.
Magazinul face aprovizionari de marfuri in functie de cererea

din partea consumatorilor.

1.5Graficul de ieire la lucru a salariailor(vezi Anexa)
Conform articolului 95 din Codul Muncii al RM , timpul de
munc reprezint timpul pe care salariatul l folosete pentru
ndeplinirea obligaiilor de munc, n conformitate cu
regulamentul intern al unitii i cu contractul individual de
munc.Durata normal a timpului de munca al salariailor din
uniti nu poate depi 40 ore pe sptmn.
Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii
constituie 12 ore pe zi, timp de 5 zile , iar n zilele de weekend cte 10 ore.n total- 80 ore pe sptmn.
ntruct durata timpului de munc n cadrul unitii
comerciale S.A. Unic depete limita admis a zilei de
munc precum i n scopul eficientizrii i sporii volumului de
vnzri, de ctre conducerea ntreprindii s-a hotrt aplicarea
muncii n dou schimburi: si anume lucratorii comerciali 2 zile
lucreza si 2 stau acasa.
Programul de lucru al magazinului Unic
Luni

9.00-19.00

Marti

8.00-19.00

Miercuri

8.00-19.00

Joi

8.00-19.00

Vineri

8.00-19.00

Simbata

8.00-19.00

Duminica 9.00-17.00

Modulul II. Organizarea si gestiunea unitatilor

comerciale
2.1. Structura organizatorica a intreprinderii la locul de
practica(vezi Anexa).
Structura organizatorica ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea
astfel constituite nct s asigure premisele organizatorice
adecvate realizrii obiectivelor prestabilite.
Organigrama:

reprezentare grafic sugestiv,

sistematic i sintetic a structurii organizatorice

utilizndu-se

diferite

forme

geometrice, simboluri numerice, literale i cromatice

un element de informare i de
analiz (de studiu)

care are ca obiectiv punerea n

eviden

compartimentele,

elementelor
nivelurile

componente:

funciile,

ierarhice,

relaiile

organizaionale
2.2. Repartizarea si delemitarea functiilor.
2.2.1.Structura statelor de personal al intreprinderii,
modul de formare a structurii:
Personalul administrativ;
Componenta specialistilor;

 Salariatii auxiliar.
Personalul administrativ grupul central de persoane care
participa la organizarea, planificarea, si controlul unitatii
comerciale, executnd o profesiune cu un grad ridicat de
cunotine i practici, a cror nsuire cere un lung i complex
proces de formare i perfecionare. Trasatura sa de baza a
personalului administrativ este capacitatea de corelare i de
integrare a tuturor cunotinelor de nivel conceptual,
interpersonal si tehnic.
Personalul specializat - reprezinta persoanele specializate
documentar practic ntr-un anumit domeniu care isi duc
activitatea in magazin in schimbul unui salariu. Aceasta
categorie de muncitori se desemneaza prin competenta in
raport cu ramura de activitate respectiva.
Personalul auxiliar reprezinta persoanele angajate care
presteaza munca in domeniile in care sunt specializate doar
practic. Pregatirea acestor persoane are un areal mai larg
decit cerintele unui anumit post si de regula include sarcini
diferite.Aceste persoane pot presta munca in posturi cu
sarcini diferite care nu necesita specializare.

Directorul este responsabil pentru planificarea strategic

i conducerea general a societii comerciale.El are funcia
de a angaja sau pentru a promova angajai.

Manager n comer este persoana implicat n

administrarea organizaiei cu autoritate n folosirea i
coordonarea resurselor umane,financiare materiale,
informaionale n scopul atingerii obiectivelor organizaiei.
Managerul este persoana care execut activitatea de
conducere,
astfel coninutul lucrului managerului are un rol de conductor.

Managerul are urmtoarele funcii:

Reprezentare el particip la ceremonii,are obligaii
juridice de legalizare a documentelor oficiale.
Lider este responsabil de motivarea i activitatea
subalterinilor,selectare,aprecierea si remunerarea lor.
Observator culegerea i relevarea informaiei
interne i externe.
Purttor de cuvnt informarea subiecilor din afara
organizaiei,declaraii, drii de seam .
Rolul de ntreprinztor managerul

caut,elaboreaz noi
idei,proiecte,metode,strategii.
Rolul de pompier aciuni de corectare,lichidare

a greelilor,a crizelor i a conflictelor.

Repartizator al resurselor adoptarea

deciziilor privitor la alocarea

resurselor,elaborarea graficilor,schemelor.
Negociator particip la

tratative,negocieri,ncheieri de contracte.
Contabilul se ocup cu nregistrarea activitilor zilnice
financiare, precum i la un nivel mai avansat cu pregtirea
conturilor finale de exemplu, profit i pierderi., cont i bilan.
Managementul de contabilitate se ocup cu furnizarea de

manageri cu de gestionare a informaiilor, cum ar fi informaii

despre cost i cheltuieli. Precum i previziuni de costuri
viitoare i venituri. Financiare informaii pot fi alimentate de
cei care solicit astfel de informaii pentru luarea deciziilor i
eviden scopuri.

Casierul este persoana ce primite bani de la

cumparatori,n schimbul unui bun.El este resposabil de suma
ncasate.

Vnzatorul - persoan care primete clienii, s raspund la

diverse ntrebri n privina mrfurilor comercializate i s le
ofere o anumit consultaie.

2.3.1 Obligaiile funcionale ale personalului ntreprinderii

Managerul general:
- sa asigure administrarea, gestionarea si integritatea
patrimoniului proprietarului /angajatorului in conditiile legii;
- sa indeplineasca programele, proiectele si indicatorii de
performanta, renegociabili anual, dupa incheierea bilantului si
adoptat de comun acord de catre parti printr-un act aditional;
- sa elaboreze si sa aplice strategii specifice, in masura sa
asigure desfasurarea in conditii performante a activitatii
curente si de perspectiva;
- sa selecteze, sa angajeze, sa promoveze, sa sanctioneze si
sa concedieze, dupa caz, personalul salariat, cu respectarea
dispozitiilor legale;
- sa stabileasca atributiile de serviciu, pe compartimente, ale
personalului angajat, precum si obligatiile profesionale
individuale de munca ale personalului de specialitate;
- sa adopte masuri in vederea indeplinirii bugetului anual de
venituri si cheltuieli, pentru dezvoltarea si diversificarea
surselor de venituri, in conditiile legii;
- sa administreze cu diligenta unui bun proprietar patrimoniul
incredintat;
- sa reprezinte institutia in raport cu tertii;
- sa incheie acte juridice in numele si pe seama entitatii
respective, conform competentelor sale;
- sa prezinte la termene si in conditiile legii, precum si ori de

cate ori este necesar, situatia economico-financiara, modul de

realizare a obiectivelor si indicatorilor de performanta ;
- sa ia masuri pentru asigurarea pazei bunurilor si pentru
asigurarea prevenirii incendiilor;
- sa stabileasca masuri privind asigurarea sanatatii si
securitatii muncii si pentru cunoasterea de catre salariati a
normelor de securitate a muncii;
Managerul pe vnzri:
o Stabilete proceduri i indicaii metodologice: cum trebuie
executate vnzrile i operaiunile speciale pentru
produsele firmei , documentele i nsemnele care
reprezint imaginea S.R.L.Larimar-Plus
o Reprezint firma fat de organele de control de specialitate
(Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Oficiul
Concurenei).
Merceolog:
o Asigur pregtirea produselor finite pentru a fi distribuite
clienilor;
o Urmrete folosirea integral a capacitilor de producie;
o Urmrete realizarea ritmic a programului de livrare a
produselor;
o nregostreaz livrrile de produse;
o Elaboreaz calcule i studii n domeniul desfacerii pe piaa
intern.
Agent comercial:
administrarea i dezvoltarea portofoliului de clieni i de
furnizori autohtoni i strini;
prezentarea, promovarea i vnzarea produselor n

conformitate cu standardele i politicile comerciale ale

companiei;
urmrirea realizrii planului de vnzri lunar, trimestrial,
anual;
participarea la negocieri, ntocmirea contractelor,
monitorizarea derulrii i finalizrii acestora.
stabilete i particip la ntlnirile cu clienii i/sau cu
furnizorii;
ntocmete documentaia premergtoare ntlnirilor;
redacteaz rapoartele i procesele-verbale dup ntlniri;
ntocmete documentele comerciale;
nregistreaz la zi micrile de stocuri n fiele de magazie i
le pred departamentului contabilitate.
rspunde pentru calitatea aprovizionrii clienilor
rspunde de urmrirea ncasrii sumelor datorate de ctre
clieni i de transmiterea documentelor de vnzare;
este responsabil de ntocmirea documentelor de transportmarf conform normativelor;
rspunde pentru modul n care se elibereaz marfa (doar pe
baza documentelor fiscale).
particip activ la planificarea i implementarea strategiei de
vnzri;
asist directorul comercial la ntlniri i negocieri;
urmrete derularea i finalizarea contractelor.
Vnztor:
a.Receptioneaza marfurile conform facturilor si sesizeaza in
scris neregulile constatate.
b. Pregateste marfurile pentru expedierea catre client
c. Aranjeaza produsele pe rafturi, fara deteriorarea acestora.

d. Marcheaza cu preturi produsele din magazin , conform

catalogului.
e. Confirma cantitativ comanda clientului pentru facturare.
f. Verifica periodic stocurile din magazin
g. Conoaste toate produsele si utilitatea acestora, fiind in
stare sa informeze clientul despre toate produsele.
h. Impacheteza produsele pe care le vinde clientilor.
i. Manipuleaza marfa.
j. Prezinta oferta firmei la potentialii clienti
k. Vinde produsele firmei att la clientii existenti ct si la
posibili noi clienti

2.4. Politica de personal:

Metode de selectare;
Metode de angajare;
Metode de promovare;
Metode de concediere.
Selectia resurselor umane reprezinta procesul prin care se
alege candidatul care corespunde cel mai bine dupa calitatile
profesionale postului vacant.
In cadrul selectiei se tine cont de urmatoarele cerinte pentru
ocuparea postului vacant:
Statutul social al candidatului ;
Atitudinea fata de munca;
Nivelul cunostintelor si experienta in munca;
Capacitatile organizatorice;
Abilitatea de a lucracu oamenii;
Abilitatea de a lucra cu informatiile
scrise(documente,dosare etc);
Abilitatea de a lucra cu decizii corecte si la timp etc.
Selectia cadrelor poate fi realizata prin 2 metode:
1. metoda empirica- aplicata in cazul in care selectia
candidatilor se realizeaza pe baza
recomandarilor , a diplomelor, a CV-urilor , a
modului de prezentare la discutie a candidatilor ,

precum si dupa aspectul fizi al acestora.Aceasta

metoda este aplicata in cazul posturilor inferioare
sau nonmanageriale.
2. metoda stiintifica- se aplica in cazul utilizarii unor
criterii stiintifice, a unor mijloace sau metode si
tehnici specifice de evaluare a
candidatilor.Aceasta metoda presupune
parcurgerea jmai multor etape si este aplicata
pentru selectia candidatilor la posturile de
conducere.
Procesul de selectie al resurselor umane:
1. cererea de angajare, depunerea CV-ului si a scrisorii de
prezentare;
2. interviul de selectie;
3. testarea de selectie;
4. interviul aprofundat de selectie;
5. verificarea referintelor;
6. examenul medical;
7. decizia de angajare, oferirea postului.
Dupa fiecare etapa de selectie o parte din candidate sunt
respinsi , deoarece nu corespund cerintelor postului vacant.
Curriculum vitae reprezinta punctual de plecare in procesul
de selectie a candidatilor.In general , curriculum vitate
cuprinde principalele informatii despre candidat, si
anume:despre starea civila, studii, experienta in domeniul de
activitate specific postului, posturie detinute anterior,
performantele profesionale, distinctiile primate, diferite abilitati
particulare, hobby-urile acestuia etc.
In practica manageriala din domeniul resurselor umane

curriculum vitae este unul din cele mai practice instrumente

de evaluare , bazat pe informatii biografice. De aceea
curriculum vitae trebuie sa fie cit mai concis , mai atractiv si
mai incitant, atit ca forma, cit si ca continut, petru a atrage
interesul celor care il analizeaza , oferindu-le posibilitatea de
a participa in continuare la procesul de selectie.
Interviul de preselectie are loc dupa care s-a realizat
trecerea candidatilor in baza CV-urilor si a scrisorilor de
prezentare. Prin interviul de preselectie se urmareste :
controlarea si aprofundarea informatiilor din CV , explicarea
specialistului a unor situatii incerte, evaluarea motivatiilor
candidatilor.
Testarea de selectie are o importanta deosebita in procesul
de selectie a candidatilor , deoarece in urma aplicarii diferitor
teste , se poate determina intr-o oarecare masura, aspectele
comportamentale si psihice ale canditatului.
Pentru a identifica caracterul persoanei in cauza , in
practica manageriala se aplicaurmatoarele teste:
de inteligenta;
de aptitudini;
de cunostinte;
de personalitate;
de inclinatii ocupationale;
situationale.
Interviul aprofundat de selectie reprezinta una din etapele
principale ale procesului de selectie a candidatilor. Interviul
reprezinta un schimb de informatii reciproce , impresii si
puncte de vedere, care au loc intre potentialul angajator si
potentialul angajat, dupa care partile respective se aleg

reciproc sau se despart.

Examinarea medicala reprezinta penultima etapa a
procesului de selectie si presupune supunerea unor
investigatii medicale a candidatilor ramasi in competitie.
Pentru S.A.Unic examenul medical are o importanta
deosebita , deoarece in cazul in care solicitantii respective
sunt predispusi spre imbolnaviri, acesta ar costa foarte mult
organizatia atit finaciar , cit si crearea unor disfunctionalitati in
activitatea magazinului.
Decizia de angajare este luata dupa finalizarea procesului
de selectie a candidatilor. La S.A.Unic angajarea oricarei
personae se face prin respectarea legislatiei in vigoare de
catre ambele parti. Perioada de angajare poate sa dureze o
perioada mai lunga de timp, de la o luna pina la 6 luni , in
functie de natura si complexitatea postului care urmeaza a fi
ocupat. De obicei , noului angajat i se ofera un termen de
incercare pentru a se dovedi daca acesta aplica in practica
cunostintele, abilitatile si aptitudinile la acelasi nivel ca si in
timpul procesului de selectie.
Conform Codului Muncii al RM, angajarea se efectueaza
prin incheierea unui contract individual de munca intre
organizatie si angajat, in care sunt stipulate responsabilitatile
ambelor parti. Contractul individual de munca se incheie
pentru o anumita perioada de timp sau pe o perioada
nedeterminata, cu posibilitatea negocierii contractuale la
anumite perioade de timp.

2.4.1.Particulariti de angajare a cadrelor n unitile

comerciale, modul de perfectare a documentelor:
Ordinea de angajare a personalului cu rspundere
material;
Angajarea specialitilor ;
Personalul auxiliar.
La S.A.Unic personalul ntreprinderii se angajeaz n
funcie de posturile libere, prin ncheierea ntre angajator i
salariat a unui contract individual de munc.
Conform articolului 45 din Codul Muncii al RM , contractul
individual de munc este nelegerea ntre salariat i angajator
, prin care salariatul se oblig sa presteze o munc ntr-o
anumita specialitate , calificare sau funcie , s respecte
regulamentul intern al unitii , iar angajatorul se oblig s-i
asigure condiiile de munc prevzute de Codul Muncii , de
alte acte normative ce conin norme ele dreptului muncii, de
contractul colectiv de munc, precum i s achite la timp i
integral salariul.
n cadrul S.A.Unic contractul individual de munc se
ncheie pe un termen nedeterminat , n baza negocierilor
dintre salariat i angajator. El se ntocmete n dou
exemplare , se semneaz de ctre pri i i se atribuie un
numr din registrul ntreprinderii dup care se aplic tampila

acestei ntreprinderi. Un exemplar al contractului se

nmneaz salariatului , iar cellalt se pstreaz la angajator.
La ncheierea contractului individual de munc,
administraia ntreprinderii cere de la persoana care se
angajeaz urmtoarele acte:
Buletinul de indentitate (copia);
Carnetul de munc, cu exceptia cazurilor cnd persoana se
ncadreaz n cmpul muncii pentru prima dat sau se
angajeaz la o munc prin cumul;
Diploma de studii, certificatul de calificare ce confirm
pregtirea special-pentru profesiile care cer cunotine
sau caliti speciale;
Documente de eviden militar-pentru recrui i rezerviti
Certificatul medical(n depende de funcia ocupat).
La angajarea in funcie administraia l face cunoscut pe noul
angajat cu:
-Regulamentul de Ordine Interioar;
-munca care i se ncredineaz;
-remunerarea muncii;
-condiiile de mun.
Pentru verificarea aptitudinilor profeionale ale salariatului la
ncheierea contractului individual de munc , administraia
S.A.Unic stabilete o perioad de prob de cel mult 3 luni,
iar n cazul angajarrii muncitorilor necalificati , perioada de
prob se stabilete ca excepie i nu depete 15 zile
calendaristice.
n cazul n care rezultatul de prob este nesatisfctor ,
acest lucru se constat n ordinul cu privire la concedierea

salariatului , care se emite de ctre angajator pn la

expirarea perioadei de prob, fr plata ndemnizaiei de
eliberare din serviciu.
Dac perioada de prob a salariatului a trecut cu succces ,
atunci angajarea se legalizeaz prin ordinul angajatorului ,
care este emis n baza contractului individual de munc
negociat i semnat de pri.
Ordinul de angajare este adus la cunotina salariatului ,
sub semntur, n termen de 3 zile lucrtoare de la data
semnrii de ctre pri a contractului individual de munc.

2.5.Analiza realizrii legislaiei muncii cu privire la :

Programul de munc i odihn ;
Fondul efectiv de munc;
Pentru salariaii magazinului Unic repartizarea timpului de
munc n cadrul sptmnii constituie 12 ore pe zi, timp de 5
zile , iar n zilele de week-end cte 10 ore.n total-80 ore pe
sptmn.
ntruct durata timpului de munc n cadrul unitii
comerciale S.A.Unic depete limita admis a zilei de
munc precum i n scopul eficientizrii i sporii volumului de
vnzri, de ctre conducerea ntreprindii s-a hotrt aplicarea
muncii n dou schimburi:
de la 8.00 pn la 14.00 i
dela 14.00 pn la 20.00
n zilele de odihn durata muncii se reduce cu o or pentru
fiecare schimb.
Administraia magazinului Unic stabilete la solicitarea
femeilor care au copii pn la 14 ani sau copii invalizi sub
vrsta de 16 ani , ziua sau sptmna incomplet.
Programarea concediilor de odihn anuale este obligatorie
att pentru angajator, ct i pentru slariat . Angajatorul are

obligaia de a lua msurile necesare pentru ca salariaii s

foloseasc concediile de odihn n fiecare an calendaristic.
Salariatul este prevenit , n form scris , despre data
nceperii concediului cu dou sptmni nainte.Durata
concediului minim anual , garantat i pltit , se stabilete de
cel puin 28 zile calendaristice.
Din motive familiare , salariatul prezint actele necesare iar
administraia magazinului Unic ofer concediu suplimentar ,
pltit conform salariului tarifar n urmtoarele cazuri:
cstorie;
cstoria copiilor;
naterea sau nfierea copilului;
decesul(soului, soiei, copiilor,mamei,tatlui);
ncorporarea membrului familiei n armat.
Conediul poate fi divizat n dou pri , una dintre care nu
poate fi mai mic de 14 zile.
Se interzice neacordarea concediului anual slariatului pe
parcursul unui an ntreg de munc, n cazuri excepionale:
cnd acordarea concediului de odihn anual al salariatului n
anul de munc curent poate s se resfrng negativ asupra
bunei funcionri a unitii administraiei(cu acordarea
concediului n alt perioad).
Salariaii magazinului Unic au dreptul la un concediu
anual nepltit cu o durat de pna la 60 zile calendaristice,n
acest scop se emite un ordin.

2.6.Caracteristicile specifice ale managerului:

acivitatea managerial n formarea compatibilitii
climatului de munc;
stilul, strategii manageriale;
metode de conducere n colectivul de munc.
Managerul magazinului Unic este rspunztor de
conducerea de ansamblu a organizaiei.n general , el este
responsabil cu planificareai inerpretarea scopului
organizaiei, el determin strategia firmei i definete politicile
sale principale.Sarcina lui este s creeze ambiana n care
activitatea s fie orientat astfel nct membrii s contribuie la
obiectivele grupuluicu cel mai sczut volum al unor resurse
disponibile ca:bani, timp, efort, i materiale.
Activitatea managerului la unitatea comercial este vast i
imprevizibil nct poate fi sintetizat n apte procese:
formuleaz decizii;
plaanific i fundamenteaz strategii;

 se centreaz pe obiective;
organizeaz;
comunic;
direcioneaz i inspecteaz;
controleaz.
n cadrul magazinului Unic stategiile managerului n
crearea condiiilor sociale a colectivului de munc const n:
organizarea eficient a muncii salariailor, nct fiecare s
lucreze dup specialitatea i calificare, la timp s i se
aduc la cunotin sarcinile stabilitei obligaiunile
salariailor;
crearea condiiilor petru creterea continu a productivitii
muncii, mbuntirea calitii serviciilor prestate ,
rspndirea pe larg a experienei;
ntrirea disciplinei de munc i de producie ;
asigurarea calificrii profesionale a salariailor ;
asigurarea corectitudinii calculrii i efecturii n termenii
stabilii a remunerrii muncii ;
respectarea n tocmai a cdrului juridic privind munca
salariailor;
supravegherea i controlul respectrii de ctre salariat a
obligaiunilor puse n sarcina acestuia ;
contribuirea la cererea n rndul colectivului de munc a
unei atmosfere de creaie , de munc, prin toate mijloacele
s sprijine iniiativa salariailor i s aib o atitudune grijulie
fa de necesitile i cerinele lor.

Managerul magazinului Unic n procesul de conducere

posed unele caliti , cunotine i aptitudini specifice.Din

acestea fac parte: inteligena, memoria, spriritul de observie,
capacitatea de concentrare , caracterul etc.Pe lng calitile
menionate , managerul acetei uniti comerciale posed
cunotine economice, psihologice, tehnice, matematice i
statistice. Posed cunotine desper teoria conducerii ,
capacitatea de a decide, dorina de a conduce i capacitatea
de a risca.
n activitatea manageril, conductorul trebuie s respecte cu
strictee umatoarele reguli:
planificare utilizrii timpului;
delegarea drepturilor;
distribuirea i gestionarea timpului ;
practicitatea n relevarea i soluionarea problemelor;
studierea permanent a emoiilor;
instalarea relaiilor de ncredere cu culegii i subalternii.
In activitatea managerial a magazinului Unic managerul
practic o conducere sisitematic, muncetete cu plcere i
pasiune intr-un ritm uniform, nu abandoneaz rezolvarea
problemelor, consider timpul ca cea mai preioas resurs,
de aceea il folosete foarte raional i este principial in luarea
deciziilor.

2.7.

Strategii manageriale i comportamentul acestuia

in situaii de conflict in colectivul de munc

Conflictul lipsa unei neitelegeri , armonii intre 2 persoane ,

persoana si grupa , doua grupe. Fiecare din aceste parti face
tot posibilul sa fie acceptata propunerea sa, parerea sa.
Rolul conflictului, influienta lui deseori depinde de manager,
el poateconduce conlictul , de aceea este necesar ca
conducatorul sa cunoasca tipurile de conflict si cauzele
principale.
Deosebim 2 tipuri de conflict:
1. interior-are loc in interiorul unei persoane, fara
participarea altor lucratori, coleg. Cauzele :asupra
persoanei actioneaza citiva factori
contradictorii(conducatorul da un ordin, contabilul sef
alta dispozitie ); cerintele functionale nu corespund
cerintelor /valorilor personale
2. exterior- interpersonal- cel mai des intilnit.

Caracteristici : lupta pentru post, pentru salariu, pentru

resurse, pentru un loc mai important, de prestigiu.
Cauzele aparitiei conflictului exterior ar putea fi: limitele
resurselor , dependenta reciproca, scopuri diferite ,
valori diferite, comunicari insuficiente.
Cauzele conflictelor pot fi :
limita resurselor (posturilor)-daca un lucrator
primeste mai mult ,altul mai putin,conflict (in cazul
cind criteriile formale sunt identice);
repartizarea utilajului, a masinilor noi etc.:daca
ceva e limitat , e impartit , ca urmare apare
conflictul.
Dependenta reciproca, legaturile in procesul de
producere-conveierul, dependenta de
tipul:conducator subalterni, intre subdiviziuni etc.
Cauze organizatorice;
Scopuri sau teluri diferite;
Valori diferite-subalternii considera ca am dreptul
de a avea parere proprie si de a o apara,iar
conducatorul cere de la ei indeplinirea vointei sale.
Informatia si comunicare insuficienta- lipsa de
informatie intotdeuna duce la conflict.
Metode de solutionare a conflictelor
Se impart in 2 grupe mari:structurale si interpersonale.
1.metode structurale:
Explicarea cerintelor- cea mai eficienta resursa
pentru preintimpinarea conflictului nefunctional,
lucratorilor li se explica ce se asteapta de la
ei(instructiunea de post), sistema de obligatii si

drepturi, regulile care trebuie respectate.

Mecanismele de coordonare-daca doi subalterni au
unele dificultati , oareri diametral opuse ei se
adreseaza managerului , iar el hotaraste decizia sa
este obigatorie;
Stabilirea telurilor comune- realizarea lor necesita o
munca in comun a tuturor subdiviziunilor, lucratorilor
; neindeplinirea unora din ele nu permite realizarea
telului comun.
Stimularea-persoanele care lucreaza cel mai mult
pentru atingerea telurilor comune trebuie sa fie
evidentiate si apreciate salariul suplimentar,
avansarea in post, recunoasterea de catre colegi.
2.metode interpersonale:
Eschivarea-cind lucratorul incearca sa ocoleasca, sa
fuga de conflicte, sa nu nimereasca in ele. Sa nu fie
atras de discutia care poate provoca un conflict.
Atenuarea- purtarea unuia fata de altul dupa
principiul-suntem o echipa cu un tel comun.
Persoanele cauta sa localizeze conflictul , sa
micsoreze importanta. Partile pot sa se linisteasca ,
insa problema ramine si poate izbucni din nou.
Fortarea- pentru rezovarea conflictului unii manageri
pot folosi autoritatea lor, puterea si influienta lor, ii
impun pe participanti sa accepte varianta lor. Metoda
poate fi folosita numai cind conducatorul are
mijloacde destule.
Neajunsurile acestei metode- lucratorii nu sunt convinsi, ci

impusi, nu intotdeauna propunrea e convenabila pentru

ambele parti.

Ca rezultat poate aparea un nou conflict-

subalternii se unesc contra conducatorului.

Compromisul participantii accepta propunerea ,
inamicului cedind ceva de la sine , pina la o limita
anumita. Foarte se pretuieste aceasta metoda la
nivelul superior. Un dezavantaj-folosirea prea deasa
a aceste metode, mai cu seama la etapa timpurie a
conflictului nu permite determinarea si analiza
cauzelor, nu permite relevarea alternativelor. Partile
se impaca numai cu un singur tel- sa nu se certe ,
accepta ceea ce este , dar nu ceea ce ar putea sa
fie.
Rezolvarea problemei- cind se cunosc parerile
diametral opuse , telul de a intelege cauzele
conflictului si cautarea variantelor convenabile
pentru ambele parti. Principalul e ca fiecare om are
parerea sa , care, de regula, nu coincide cu parerea
altora, divergentelel pot fi inlaturate cu ajutorul
dialogului, nu al emotiilor.

2.8.

Analiza i realizarea actelor legislative cu privire

la :
Regulamentul i normele cu privire la protecia muncii ,
securitaea incendiar
Controlul sanitar-epidimiologic n R.Moldova , nr.423 din
03.05.2000
Unitatea comercial Unic dispune de utileje i inventar
antiincemdiar, care este compus din :
Stingtor-balonul cu lichid sau spum;
Butoaie cu ap-care sunt amplasate n afara ntreprinderii;
Lzi cu nisip-sunt ampasate lng ntreprindere;
Lopat, hrle, topor- sunt amplasate n ncperi speciale.
Toate aceste obiecte sunt aezate astfel, nct n caz de

incendiu s fie la ndemna.

Supravegherea sanitaro-epidemiologic de stat a RM este
efectuat de catre Serviciulul sanitaro-epidemiologic de stat al
Ministerului Sanataii si prevede supravegherea continua
asupra calitatii factorilor mediului de viata, produselor
alimentare, conditiilor de munca, instruire, educare, de trai si
de odihna etc. , care pot influenta sanatatea sau viata;
supravegherea curenta si preventiva asupra respectarii
regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice de stat de
catre ministere, departamente, institutii, organizatii, unitati
economice, persoane juridice si fizice.

Cerintele sanitaro-igienice la magazinul Unic

Pentru a nu pune in pericol viata si sanatatea angajatilor,
administratia magazinului Unic respecta cu strictete
normele si regulele sanitaro-igienice, care constau in:
Ampasarea intreprinderii la distanta de orice
unitate industriala poluanta;
Obtinerea autorizatiei sanitare de functionare;
Pastrarea curateniei in unitatea comerciala;
Spalarea si dezinfectarea spatiilor si utilajelor;
Aerisirea spatiilor comerciale;
Iluminarea intreprinderii;
Incalzirea si ventilarea incaperilor;
Apa de la intreprindere utilazata pentru consum

indeplineste toate normele de potabilitate;

Locurile de munca ale angajatilor evita pozitiile
fortate si nefiresti ale corpului;
Impunerea salariatilor de a trece controlul medical
periodic;
Asigurarea salariatilor cu echipament individual
de protectie si de lucru ;
Suspendarea temporara din serviciu a
persoanelor purtatoare de agenti patogeni ai
bolilor infectioase;
Respectarea regulamentului cu privire la
transportarea, pastrarea si comercializarea
marfurilor;
Respectarea programului de munca si de odihna
al salariatilor, etc.
2.9.Instruirea salariatilor in unitatile comerciale cu
privire la:
Respectarea normelor tehnicii securitatii la executarea
lucrarilor;
Instruirea sanitaro-igienica a salariatilor din
intreprinderile comerciale.
In cadrul magazinului Unic managerul este obligat sa
asigura masurile de protectie a muncii salariatilor, prin
aprobarea instructiunilor interne de protectie si de ingiena
muncii. Angajarea si repartizarea la munca a salariatilor in
cadrul intreprinderii se realizeaza prin examene medicale, in
functie de stare de sanatate, de aptitudinile fizice si psihice, in
raport cu conditiile de munca inpuse de viitorul post de

activitate. Controlul medical periodic este obligatoriu.

Obligatiile angajatorului privind protectia muncii
In vederea respectarii conditiilor de protectie a muncii si a
prevenirii imbolnavirii profesionale, managerul
magazinuluiUnic are urmatoarele obligatiuni:
Sa adopte din faza de cercetare executia constructiilor,
a echipamentelor tehnice, solutii conform normelor de
protectie a muncii prin a caror aplicare sa fie eliminate
riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala;
Sa solicite Insepectoratului pentru protectia muncii
autorizarea functionarii intreprinderii din punct de
vedere al protectiei muncii;
Sa stabileasca masuri tehnice sanitare si organizatorice
a muncii, corespunzator conditiilor de munca specifice
intreprinderii;
Sa stabileasca pentru salariati raspunderea ce le
revene in domeniul protectiei muncii, conform funciilor
exercitate;
Sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de
catre salariati a masarulor tehnice, sanitare si
arganizatorice;
Sa asigure pe cheltuiala intreprinderii instruirea, testare
perfectionarea in domeniul protectiei muncii;
Sa angajeze numai persoane in urma controlului
medical care corespund sarcinii de munca pe care
urmeaza sa o execute;
Sa prezinte documentele solicitate de inspectorii de
protectie a muncii in timpul controlului sau al efectuarii
cercetarii accidentelor de munca.

Obligatiile salarialului in protectia muncii

In domeniul protectiei muncii, salariatul magazinului
Unicare urmatoarele obligatii:
Sa respecte insptructiunile de protectie a muncii
corespunzatoare activitatii desfasurate;
Sa-si desfasoare activitatea fara a pune in pericol atit
persoana proprie, cit si ceilalti salariati;
Sa nu ridice, sa nu deplaseze, sa nu distruga
dspozitivele de protectie, de semnalizare si de
avertizare, sa nu impiedice aplicarea metodelor si
procedeelor de reducere sau eliminare a influentei
factorilor de risc;
Sa aduca la cunostinta conducatorului orice difectiune
tehnica sau alta situatie in care nu sint respectate
cerintele de protectie a muncii;
Sa-si intrerupa activitatea la aparitia unui pericol
imminent de accidentare sis a anunte imediat despre
aceasta conducatorului intreprinderii.
Instruirea la locul de munca a salariatilor din magazinul
Unic
Instruirea la locul de munca a salariatilor din magazinul
Unic se efecueaza dupa instruirea generala si are ca scop
prezentarea riscurilor si masurile de prevenire specifice
locului de munca. Se efectueaza individual, colectiv, dar nu
mai mult de 30 de personae. Instruirea se face nu mai mult de
8 ore. Admiterea difinitiva la lucru a persoanei instruite se face
numai atunci cind au fost verificate cunostintele persoanei
instructate.
Instructiunea de protectie a muncii se consemneaza

obligatoriu in fisa individuala de instructiuni a fiecarei

personae cu indicarea materialului predate, duratei si datei.
Fisa este semnata de persoana instructata.

2.10. Activitatea managerului in asigurarea integritatii

valorlilor materiale si fondurilor banesti la intreprindere.
In contractul individual de munca al magazinului Unic este
specificata raspunderea materiala a partilor. Astfel:
1.Salariatul isi asuma raspunderea materiala individuala
deplina pentru neasigurarea integritatii valorilor transmise lui
de catre angajator si se obliga:
a) Sa aiba o atitudine gaspodareasca fata de valorile
transmise si sa ia masuri de prevenire a prejudiciului;
b) Sa informeze la timp angajatorul despre toate
circumstantele care ameninta integritatea valorilor ce iau fost trimise;

c) Sa tina la evidenta, sa intocmeasca sis a prezinte, in

modul stabilit, darile de seama financiar-materiale si alte
dari de seama cu privire la circulatia si soldurile valorilor
ce i-au fost transmise;
d) Sa participle la efectuarea inventarierii, reviziei, altor
controale asupra integritatii valorilor ce i-au fost
transmise.
2.Pentru asigurarea de catre salariat a integritatii valorilor ce
i-au fost transmise, angajatorul se oblige:
a) Sa creeze salariatului conditii normale pentru munca si
pentru asigurarea integritatii valorilor transmise
acestuia;
b) Sa aduca la cunostinta salariatului legislatia in vigoare
cu privire la raspunderea materiala a salariatilor pentru
prejudicial cauzat angajatorului, precum si
regulamentele de ordine interioara referitoare la modul
de pastrare, receptionare, preluare, vinzare,
transportare, folosire in procesul muncii si efectuare a
altor operatiuni cu valorile ce i-au fost transmise
salariatului;
c) Sa efectueze, in modul stabilit, inventarierea, revizia,
alte controale asupra integritatii si starii valorilor ca i-au
fost transmise salariatului .
Conform contractului magazinului Unic cu privire la
raspunderea materiala individuala, deplina, de partea
contractului individual de munca (angajatorul sau salariatul)
care a cauzat, in legatura cu exercitarea obligatiunilor sale de
munca, un prejudiciu material sau moral celeilalte parti repara
acest prejudiciu conform prevederilor Codului muncii si altor
acte normative.

Conform articolului 331 din Codul muncii al RM daca

angajatorul, in urma indeplinirii necorespunzatoare a
obligatiilor sale prevazute de contractul individual de munca, a
cauzat un prejudiciu material salariatului , atunci el treiue sa
repare acest prejudiciu integral. Marirea prejudiciului material
se calculeaza conform preturilor de piata existente la data
repararii prejudiciului, conform datelor statistice. Prejudicial
moral cauzat salariatului la fel se repara in forma baneasca
sau intr-o alta forma materiala determinate de parti.
In conformitate cu legislatia RM, raspunderea materiala
deplina a salariatului magazinului Unic consta in obligatia
lui de a repara integral prejudiciu material cauzat
angajatorului, in limitele salariului mediu lunar.
Conform articolului 338 din Codul muncii al RM, salariatul
poarta raspundere in marime deplinita a prejudiciului material
cauzat din vina lui angajatorului in cazurile cind :
Intre salariat si angajator a fost incheiat un contract de
raspundere materiala deplina pentru neasigurarea
integritatii bunurilor si altor valori ce i-au fost transmise
pentru pastrare sau in alte scopuri;
Salariatul a primit bunurile si alte valori spre decontare in
baza unei procure unice sau in baza altor ducumente
unice;
Prejudiciul a fost cauzat in urma actiunilor sale culpabile
intentionate, stabilite prin hotarire judecatoreasca;
Prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat in stare de
ebrietate alcoolica, narcotica sau toxica;
Prejudiciul a fost cauzat prin lipsa, distrugre sau
deteriorare intentionata a meterialelor, semifabricatelor,
produselor, inclusiv in timpul fabricarii lor, precum si a

instrumentelor, aparatelor de masurat, tehnicii de calcul,

echipamentului de protectie si a altor abiecte pe care
unitatea le-a eliberat salariatului in folosinta;
Prejudiciul a fost cauzat in afara exercitiului functiunii.
Salariatul magazinului Unic este absolvit de raspundere
materiala daca prejudiciu a fost cauzat in cazuri de forta
majora, confirmate in modul stabilit, de extrema necesitate, de
legitima aparare, de executare a unei obligatii legale sau
contractuale, precum si in limitele riscului normal de
productie.

Modului III: Activitatea comeriala la intreprindere

3.1Analiza realizarii actelor legislative cu privire la
Comercializarea marfurilor alimentare si nealimentare,
nr.65 din 26.01.2001(Monitorul Oficial nr. 11-13/101 din
01.01.2001, modificari 01.02.2001).
Regulamentul privind Comercializarea marfurilor
alimentare si nealimentare, nr.65 din 26.01.2001(Monitorul
Oficial nr. 11-13/101 din 01.01.2001, modificari 01.02.2001)
este alcatuit din sase parti componente:
Dispozitii generale- in care se specifica cum trebuie de
comercializat marfurile alimentare si nealimentare in diferite
cazuri exceptionale;

Laptele si produsele lactate , inghetata , brinzeturile ,

margarina, ouale-in acest capitol se specifica cum are loc
comercializarea , livrarea , receptionarea, expunerea in sala
comerciala,preambalarea acestor produse;
Carnea si produsele din carne , pestele si produsele din
peste-aici se specifica cum are loc comercializarea ,livrarea,
livrarea , receptionarea, cum se testeaza calitatea, cum se
pastreaza aceste grupe de produse;
Tesaturi , confectii, incaltaminte-in aceasta parte a
regulamentului se vorbeste despre cum are loc pregatirea
inainte de a fi expuse in sala comercila,cum sunt obligate
vinzatorii pentru a acorda atentie cumparatorilor potentiali a
acestor grupe de marfuri nealimentare.
Marfurile electronice si electrocasnice-aici se vorbeste despre
pregatirea de expunere in sala comerciala , despre
pregatierea vinzatorilor cu privire la particularitatile
constructive a acestor grupe de marfuri, despre modul
transportarii marfurilor date la domiciliul cumparatorilor;
Controlul respectarii prezentelor Reguli-in aceasta parte a
regulamentului dat se vorbeste despre controlul respectarii de
catre unitatea de comert a prezentelor Reguli.
Scopul acestui Regulament este de a obliga unitatile
comerciale de a respecta comercializarea corecta a marfurilor
alimentare si nealimentare. Daca acest Regulament ar fi
respectat in totalmente in magazinul Crin cred ca ar spori
potentialul cumparatorilor, chiar daca in apropierea
magazinului se afla o multime de concurenti. Daca ar
comercializa produsele lor in baza Regulamentului dat in
totalitate , magazinul Crin ar exist ape piata unitatilor
comerciale de RM, darn u ar supravietui , cum este in

prezent.

3.2Piata de desfacere a marfurilor si serviciilor ,

specificul si continutul
Piata reprezinta mai multe intreprinderi , care isi asigua
vinzarea marfurilor sau serviciilor.
Fiecare intreprindere are un rol special in formarea pietii atit
in calitate de vinzator , cit si in calitate de cumparator.
Piata presupune existenta unui bun economic si a unui
spatiu geografic, desemneaza limitele teritoriului spre care se
orienteaza pentru a duce la bun sfirsit intreaga activitate a
agentilor economici.
Piata acea sfera a economiei, in care serviciile apar sub
forma de oferta , iar capacitatea solvabila apare prin

intermediul cererii de marfuri . Confruntarea cererii si a ofertei

marfurilor se realizeaza prin tranzactii scrise, fax, fara ca
vinzatorii si cumparatori sa fie obligate sa se intilneasca.
Piata nu poate exista in afara categoriei de cerere si oferta,
capatind formulari noi: piata reala(efectiva), piata potentiala,
piata teroretica (ideala). Piata reala se masoara prin volumul
vinzarilor effective a marfurilor. Piata potentiala reprezinta
volumul maximal posibil pe care l-ar putea atinge vinzarile
intr-o perioada de timp.
Piata de marfuri (servicii) poate fi determinate prin gradul
tranzactiilor de solicitate de catre consumatori si plumul
tranzactiilor de vinzare-cumparare a marfii. Piata de marfuri
contine 3 elemente: oferta de marfa, cererea, pretul.
Piata teritoriala se compune din totalitatea pietelor
intreprinderilor ce activeaza in cadrul unei regiuni si
cincomitent, din totalitatea pietelor de marfuri, prin care se
realizeaza actul de vinzare-cumparare.
La nivel de intreprindere piata de intreprinderi se contopeste
cu piata marfurilor sale, iar la nivelel pietei totale
intreprinderea se inscrie in profitul sau in piata unui sau mai
multor produse. Exista situatii cind intreprinderea poate
monopoliza productia si desfacerea, poate detine cota parte
diferita din piata globala a marfurilor.
Pentru ca confruntarea dintre cerere si oferta sa aiba loc
trebuie sa existe o autonomie de decizii intre agentii economic
ice activeaza pe piata. Dupa forma de concurenta se
deosebesc urmatoarele tipuri de piete:
Piata cu concurenta pura si perfecta;
Piata cu concurenta monopolista ;
Piata cu concurenta oligopolista;

 Piata de monopol.
Sfera pietii unei intreprinderi este larga, avindu-se in vedere
atit aria geografica pe care o acopera prin vinzarile proprii, cit
si numarul si categoriile de consumatori carora le este
adresata oferta.
Astfel pe piata apare o intreprindere in calitate de furnizor , ce
realizeaza anumite marfuri. In acelasi timp aceasta
intreprindere este si comparator de materie prima, energie,
combustibil, utilaj. Ea are scopul de a-si organiza si de a-si
largi sfera de fabricare si desfacere a productiei , dar acesta
nu se rezuma numai la partea pe care intreprinderea o detine
pe piata globala.

3.3. Tehnici de negociere in activitate de vinzarecumparare

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract in baza
caruia o persoana, numita vanzator, transfera si garanteaza
altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate
asupra unui bun sau alt drept real ori drept de creanta, sau
dreptul asupra unei universalitati juridice, cumparatorul
obligandu-se in schimb a plati vanzatorului o suma de bani,
numita pret.
Principalele forme pe care le mbraca succesiv relatiile de
vnzare-cumparare sunt:
- relatii precontractuale

- relatii contractuale
- relatii postcontractuale.
Relatiile precontractuale se realizeaza n principal prin
negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma.
Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la
care se adauga o serie de activitati ca: facturarea, livrarea,
transportul, receptia si decontarea.
Relatiile postcontractuale apar n perioada de garantie si
postgarantie.
Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si
concretizarea relatiilor de vnzare-cumpaare, realizndu-se
prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare.
- dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si
prestatorii de servicii, cu beneficiarii si cu institutiile si cu
mecanismele de stat;
- dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau
ocazionale;
Relaiile precontractuale
Etapa premergtoare incheierii contractelor este, sub aspectul
aciunilor comerciale, o perioad in care productorii ii
definesc oferta in raport cu piaa, cu factorii de producie de
care dispun i cu politica de produs pe care doresc s o
promoveze, dup cum comercianii anticipeaz volumul i
structura cererii (nevoilor) i
ii stabilesc furnizorii.
Comunicarea este condiia formrii i lrgirii pieei.
Formele i mijloacele specifice de aciune ale partenerilor in
perioada premergtoare tranzaciilor comerciale sunt comune
sau specifice, ele urmrind s faciliteze debueul produselor,

formarea sortimentului in comer i formularea clauzelor

contractuale cu privire la condiiile de circulaie a produselor.
Intre aciunile respective, un interes deosebit prezint:
studierea sistematic a pieei, crearea noilor produse i
informarea permanent a consumatorilor.
Informarea permanent de ctre productori a
consumatorilor sau a comercianilor asupra produselor pe
care le pot oferi completeaz informaiile necesare comerului
pentru negocierea schimbului. Aceste mijloace de informare
pot fi
grupate in trei categorii:
a) Informarea prin personalul intreprinderii, denumit i fora de
vanzare a intreprinderii, const in folosirea de ctre
productori a personalului propriu, specializat in aciuni de
vanzare, pentru transmitere de informaii producie-comer in
dublu sens.
Astfel, agenii de vanzri ai intreprinderii productoare se
deplaseaz la sediul cumprtorilor unde prezint produsele
i preiau comenzi.
De asemenea, un mijloc foarte eficient pentru productori
const in utilizarea unor specialiti in merchandising, care
cerceteaz la sediul cumprtorului modul in care sunt
expuse i vandute produsele proprii i fac recomandri de
natur s duc la
creterea volumului vanzrilor.
b) Informarea prin exponate urmrete apropierea clienilor de
produsele intreprinderii. Ea se face prin prezentare produselor
la targuri de mostre, saloane de informare i expoziii,
televanzare etc., care sunt in acelai timp i piee de vanzare,
i prin albume, cataloage, prospecte, in care sunt prevzute

caracteristicile produselor i condiiile de vanzare.

c) Publicitatea are un rol deosebit in difuzarea informaiilor,
datorit ariei foarte extinse de penetrare a acestora cu
ajutorul mass-media. Mai mult, ea reprezint pentru
productori un mijloc de revitalizare a ciclului de via al
produselor existente i de promovare a noilor produse,
depind astfel cadrul de mijloc de informare curent
pentru uurarea desfurrii negocierilor.
Relaiile contractuale
Rezultatul negocierilor dintre productori i comerciani se
concretizeaz in contractele economice, considerate, prin
multitudinea clauzelor pe care le cuprind cu privire la
desfurarea schimbului, principala form de legtur dintre
agenii economici.
Contractul economic este un acord de voin intervenit
intre dou sau mai multe persoane fizice sau juridice cu
privire la desfurarea relaiilor economice dintre ele.
El d natere unor efecte juridice, adic unor drepturi i
obligaii reciproce reglementate prin norme juridice.
Acordul de voin situeaz contractul in sfera libertii de
aciune a agenilor economici, fiind astfel o important
instituie a economiei de pia, iar, prin efectele pe care le
genereaz respectarea lui, i o important parghie economic
pentru realizarea obiectivelor fiecrui partener.
Dei reglementeaz relaiile economice dintre dou pri,
prevederile contractului determin multiple raporturi in
economie. Un productor, asumandu-i obligaia de a vinde o
marf unui comerciant, intr implicit in relaii cu cei care ii
furnizeaz materiile prime i serviciile de producie. La randul

su, comerciantul pe baza contractului cu productorul,

incheie contracte de
vanzare-cumprare a mrfurilor cu ali parteneri. Aceast
intercondiionare genereaz efecte in lan, de unde i
necesitatea unei riguroase discipline in derularea contractului
i respectarea clauzelor cuprinse in acesta.
Clauzele contractului stabilesc obligaiile i drepturile prilor
referitoare la toate etapele circulaiei mrfurilor, incepand cu
precizarea obiectului contractului
O parte din aceste clauze sunt impuse obiectiv de natura
produselor
(complexitatea sortimentelor, tehnicitatea produselor,
perisabilitatea etc.), altele sunt rezultatul gradului de
dependen economic i juridic a distribuitorului
(comerciantului) fa de productor.
Principalele clauze prevzute in contractele economice se
refer la obiectul contractului, preul produselor, condiiile
de livrare, modalitile de plat i rspunderea material
ce revine prilor.
imaginii pe care consumatorii o au fa de firma distribuitoare.
Relaiile postcontractuale
Relaiile postcontractuale reprezint forma de concretizare a
actelor de vanzarecumprare dintre productori i
comerciani, toate aciunile anterioare avand rolul de a le
pregti pe acestea. In principal, ele constau in realizarea
aprovizionrii curente cu
mrfuri a unitilor comerciale.
Agenii economici formuleaz, potrivit datelor deinute din
studierea cererii i a sistemului propriu de gestiune a

stocurilor, comenzi de mrfuri ctre furnizori. Acestea se

inscriu ca profunzime de sortiment in prevederile contractului,
ins pentru multe
produse ele sunt o detaliere a clauzelor cu privire la sortiment.
Insei prevederile contractului sunt astfel formulate incat s
permit, in limitele impuse de tehnologia de fabricaie,
solicitarea acelor sortimente care sunt cerute efectiv pe pia
in momentul
formulrii comenzilor sau sunt impuse de echilibrul
sortimental al stocurilor. Sub acest aspect se manifest in fapt
capacitatea tehnologic i organizatoric a furnizorilor in
economia de pia de a se adapta continuu la cerinele pieei
i a catiga concurena cu
semenii din brana respectiv.
Aprovizionarea cu mrfuri de la furnizori a unitilor
comerciale se face prin forme variate, determinate de felul
produselor, structura sortimental, mrimea comenzilor,
termenele de livrare etc., pentru a rspunde condiiilor de
eficien ale partenerilor.
Un rol important in relaiile postcontractuale il deine
recepia mrfurilor, act care confirm indeplinirea obligaiilor
asumate i genereaz relaii juridice de schimbare a
proprietii i de stabilire a rspunderilor in cazul neindeplinirii
contractului. In acest
sens ea este reglementat de norme juridice, determinand un
comportament metodologic riguros al prilor prin referiri la
aceste prevederi.

3.4 Strategii de marketing in unitatea comerciala la locul

de practica
Strategia de piata prevede finalitaea activitatii intreprinderii
privita in ansamblu. Drept cimp de actiune se stabileste ,
precum observa economistii, asa numita piata-tinta, unde
se pot preciza diverse aspecte concrete ala activitatii
intreprinderr si orientarea strategica a lor.
Reusita strategiei de piata depinde de masura in care
alegerea si formularea ei au fost bine fundamentate. Unele
din principalele argumente de putere a intreprinderii in
legatura cu piata sunt resursele umane, materiale si
financiare ale ei.

Bazindu-se pe cercetarile de marketing a pietelor, petrecute

in continuu, strategia de marketing la magazinul Unic va fi
orientata in urmatoarele directii:
Majorarea venitului magazinului, aplicind diferite metode;
Marirea capacitatii de concurenta a magazinului;
A cuceri un nou segment al pietei- cumparatorul de elita.
Strategia de marketing prevede:
A comercializa toate tipurile de marfuri indiferent de
caracterul sezonier;
A incheia contracte cu furnizorii, tarile CSI si cele din
strainatatea departata pe baza conditiilor reciproc
avantajoase;
Largirea volumului de vinzari in conformitate cu cerintele
cumparatorilor;
Diferentierea calitatii productiei strict in conformitate cu
cerintele segmentului pietei.
In sfera politicii de preturi:
Aplicarea liniilor de preturi-realizarea marfurilor intr-un
diapason intreg de preturi;
Stabilirea pretului in conformitate cu cerintele segmentelor
de pietei:
- calitate inalta- prt inalt pentru cumparatorul de
elita;
- calitate inalta- pretul ce asigura profitul doritpentru cumparatorii in masa;
- calitate- prt scazut- pentru cumparatorul nevoias.

 A practica mai des sistemul de reduceri in dependenta de

formele de comercializare si metodele de achitare.
In sfera avansarii marfurilor:
A largi si a varia activitatea de publicitate;
A vizita regulat expozitiile RM, CSI si a altor tari,
examinarea marfurilor propuse.

3.5.Politica de distributie/plasament a marfurilor la

intreprindere
Distributia este totalitatea activitatilor legate de circuitul fizic
si economic al marfurilor care dirijeaza si transmite fluxul de
produse de la producator la consummator.
Activitatea firmei in domeniul distributiei trebuie sa fie
subordonata unui scop bilateral. In primul rind sa se asigure
livrarea marfurilor produse intr-o cantitate necesara pe traseul
pe care il parcurge marfa pe piata in acel loc si in acea
perioada, care convine mai mult cumparatorului. In al doilea

rind trebuie sa contru=ibuie la atragerea atentiei

cumparatorilor asupra productiei sis a stimuleze vinzarile la
consumatorii finali.
Structura distributiei contine mai intii traseul pe care il
parcurge marfa pe piata pina ajunge la consummator, apoi se
refera la asnamblul operatiilor economice ce insotesc si
desavirsesc acest traseu al marfurilor de la un agent de piata
la altul.
Fiecare intreprindere trebuie sa aleaga cea mai buna
varianta a distributiei sic ea mai convenabila forma de vinzare
cu amanuntul. Daca canalele de distributie si de realizare inca
nu demultsatisfaceau cerintele intreprinderii , apoi in conditiile
noi aceste canale se pot transforma intr-o frina, fiindca vechile
metode de vinzare cu amanuntul s-au dovedit a fi putin
eficiente.
Criteriul principal al politicii de distributie este rentabilitatea.
Pentru formarea corecta a politicii de distributie este nevoie
sa se tina cont de factorii interiori: situatia fluxurilor
produsului, tranzactiile internationale de promovare,
posibilitatea de a-si asigura permanent personalul comercial
cu sarcini maximale de munca.
Distributia este determinate de relatiile dintre productie si
consum, dar in acelasi timp ea le poate influienta prin
urmatoarele functii ale sale: asigurarea continuitatii procesului
d productie,crearea conditiilor c ear asigura cresterea rotatiei
mijloacelor circulante.
Canalul de distributie- consta dintr-un ansamblu de
intreprinderi sau persoane, care isi asuma responsabilitatea
sau care transmite altuia dreptul de proprietate aupra unei
marfi concrete sau asupra unui serviciu in miscarea acestora

de la producator la consumator.

3.6. Elemente principale de comunicare folosite in politica

promotionala la intreprinderea respectiva.
Noiunea de promovare include toate activitile de
marketing menite a stimula i creea cererea, prin
comunicaiile informative i persuasive ale ntreprinderii cu
piaa. Promovarea este alctuit din patru tipuri de activiti:
publicitatea, vnzarea prin eforturi personale, activitile
specializate de promovare i relaiile publice.
Publicitatea este un complex de activiti prin care un
mesaj cu semnificaie comercial privind un produs, serviciu

sau o firm este prezentat publicului prin pres, radio,

televiziune, video, afie, cinematograf sau prin pot.
Vnzarea prin eforturi personale implic contactul
direct, individualizat, prin care o persoan caut s determine
pe cumprtorii poteniali s cumpere anumite bunuri sau
servicii.
Activitile specializate de promovare cuprind activiti
de marketing, care contribuie la stimularea vnzrilor, cum
sunt: concursul, cuponul, demonstraia, eantionul, premiul,
restituirea produsului, reducerea promoional a preului,
timbrele comerciale, etalarea la punctul de vnzare,
evidenierea promoional a produselor, trgurile i expoziiile
etc.
Relaiile publice reprezint activitatea de a creea printre
oameni o stare de spirit favorabil unei ntreprinderi sau
activitatea de a transmite prin mijloacele existente de
comunicare ceea ce spunei despre dumneavoastr niv.
Scopurile promovrii sunt urmtoarele: diseminarea
ideilor; influenarea i convingerea consumatorilor; ridicarea
eficienei competitive a eforturilor de marketing pentru
cucerirea unui segment al pieei. Un produs bun, un canal
adecvat i un pre corespunztor nu asigur succesul de
marketing dac programul eforturilor ntreprinderii nu cuprinde
i o puternic promovare.
Fazele comunicrii:
Prima verig a sistemului teoretic care st la baza procesului

de comunicaie este constituit din formularea mesajului, faz

n care ideea se reduce la elemente eseniale, se determin
scopul i destinaia mesajului i se iau n considerare efectele
ce vor rezulta. A doua verig este codificarea, organizarea
elementelor eseniale n form de semnale (cuvinte scrise) n
anunuri publicitare sau vorbite, n aciunile de vnzare,
numere, simboluri, grafice etc.). Semnalele trebuie s fie
adecvate transmisiei, recepiei i nelegerii. A treia verig se
refer la canalul de transmitere a mesajului (telefon, radio,
ziare, afie, panouri etc.), acordndu-se o atenie special
timpului ales pentru transmiterea mesajului. n veriga a patra,
aceea a recepiei, semnalele sunt acceptate dac au fost
corect adresate i dac forma de codificare a fost neleas.
n veriga a cincea are loc decodificarea, operaia n care
semnalele sunt traduse ntr-o form cunoscut de cel ce
capteaz informaiile. n veriga a asea, aceea a efectului
comunicrii, mesajul poate conduce la o aciune a
consumatorului sau la stocarea informaiei, care nseamn
conservarea elementelor eseniale ale mesajului, aa cum au
fost nelese, "n memorie", n vederea unei utilizri viitoare
3.7. Structura organizatorica a marketingului si rolul
managerului pe vinzari la intreprindere
Stabilirea rolului pe care-l au managerii de vnzari trebuie sa
porneasca diferentierea activitatilor pur comerciale de cele cu
caracter managerial.Toate activitatile presupun planificare,
organizare, activitati de personal, antrenare si control. Prin
urmare rolul managerului de vnzari este gestionarea
activitatii nu activitatea n sine.

Chiar daca n literatura de specialitate nu s-a ajuns

deocamdata la un consens n legatura cu rolul managerilor de
vnzari, activitatea acsstora trebuie sa urmareasca:
-selectarea, instruirea si delegarea sarcinilor subordonatilor
-conceperea si planificarea activitatii
- exercitarea functiei decizionale
- realizarea controlului aspra activitatii subordonatilor.
Exista nsa si situatii n care anumite activitati comercile sa fie
executate de managerii nsisi.Deexemplu, clientii importanti
trateaza afacerea adesea cu managerii de vnzari sau chiar
la nivele de autoritate superioare acestora. Pot exista si alte
situatii justificate din punct de vedere practic n care
managerii desfasoara activitati care apartin vnzatorilor directi
sau agentilor comerciali. Situatiile de acest fel nu exclud nsa
rolul managerilor din comert de a coordona activitatea
personalului de vnzari. Rolul actiunilor managerilor este n
cele din urma de a crea conditii agentilor comerciali de a
obtine performante.
Rolul managerilor dintr-o organizatie cu activitate comerciala
este diferit de la un nivel managerial la altul. La nivelele
manageriale superioare preocuparile sunt cu preponderenta
spre planificare strategica si luarea deciziilor cu efecte
generale pentru ntreaga organizatie. Pentru nivelele
manageriale medii activitatile au caracter tactic. La nivelele
manageriale de jos rolul managerilor are caracter operativ. n
general toti managerii organizatiilor comerciale desfasoara
activitati de planificare, organizare, precizarea activitatilor
pentru subalterni, cordonare si control, dar cu amplitudini
diferite de la un nivel de autoritate la altul si de la o

organizatie la alta.

3.8. Formarea sortimentului de marfuri in unitatea

comerciala: despre grupele de marfuri alimentare si
nealimentare , indicind particularitatile, caracteristicile de
calitate , termenul de valabilitate.
Produse alimentare:
Unt
-aspectul si cularea. Se examineaza vizual aspectul exterior,

dar si in sectiune, precum si nuanta si uniformitatea culorii. Se

observa daca masa este lucioasa si curata, daca in sectiune
prezinta picaturi de apa sau goluri de aer.
- consistenta. Se examineaza la o temperature de 10-12 oC,
observind daca este moala, unctoasa si nesfarimicioasa.
- mirosul si gustul. Se examineaza prin mirosire si degustare,
stabilidu-se daca sunt bine precizate. De asemenea, se
indentifica prezenta si intensitatea mirosului si gusturilor
straine(rinced, mucegai, acru, de drojdii, de vechi).
Produse lactate acide:
-aspectul. Se apreciaza daca cuagulul format prin fermentare
este suficient de compact, prezinta separare de zer, vizibila
sau bule de gaz(exceptind chefirul).
- consistenta. Se apreciaza dupa tipul produsului (finite, de
smintina, cremoasa).
- culoarea. Se observa prin transparenta. Se stabileste daca
este uniforma.
-Gustul si mirosul se apreciaza, prin degustare, observind
daca gustul este specific de fermentatie lactica si daca aroma
este expesiva caracteristica produsului respective.

Brinzeturi tari
-aspectul exterior si culoarea se verifica vizual, observind
daca forma bucatilor este regulate sau prezinta deformari. Se
apreciaza culoarea cojii si prezenta crapaturilor sau
impuritatilor. In cazul brinzeturilor cu coaja parafina se verifica
uniformitatea stratului de parafina.
-in sectiune: se face o sectiune proaspata si se examineaza

daca miezul este omogen, buretos, cavernos sau orb. Se

observa prezenta, forma si frecventa ochiurilor de fermentare
(la sortirile care trebuie sa prezinte aceste caracteristici).
- culoarea miezului. Se observa nuanta de culoare si
uniformitatea ei.
- consistenta miezului. Se examineaza elasticitatea pastei si
se stabileste daca este omogena, potrivit de tare,
corespunzatoare tipului respectiv de brinza, cauciuoasa,
sfarimicioasa sau nisipoasa.
- mirosul si gustul. Se apreciaza daca aroma este expresiva,
intense sau slaba, constatindu-se si daca gustul si mirosul
sunt caracteristice tipului respectiv de brinza sau prezinta
defecte.
Brinzeturi moi:
-aspectul. Se observa daca prezinta masa omogena,
scurgere libera de zer, mucegaiuri, impuritati. De asemenea ,
se examineaza aspectul in sectiune, observind daca pasta
prezinta goluri de presare si ochiuri de fermentatie, crapaturi,
daca este curate si uniforma.
- consistenta. Se stabilesv caracteristicile pastei in fuctie de
sortiment observind daca este moale, unctuoasa,
nesfarimicioasa.
- cularea. Se observa nuanta de culare si uniformitatea ei,
daca prezinta pete sau este marmorata.
- mirosul si gustul. Se apreciaza aroma si gustul si se
constata existenta mirosului si gustului nespecific sau strain
(acru, amar, de drojdii, de fermentatii, de mucegai, de rinced,
prea sarat).
Conservele

Caracteristicile organoleptice ale conservelor din legume si

fructe se examineaza in conditii specifice fiecarui tip, respectiv
cele care se consuma reci vor fi temperate la 18-22 oC, iar
cele care se consuma in stare calda vor fi incalzite la
50-60 oC, in ambalajul propriu, intr-o baie de apa.
Examinarea organoleptica presupune:
-Examinarea ambalarii si marcarii: referitor la examinarea
ambalarii se va urmari:
o tipul si starea ambalajului;
o aspectul exterior al recipentului observind daca prezinta
bombaj, scrurgeri de continut, deformari mecanice;
o la recipientele metalice, dupa golire se verifica si aspectul
lor interior observind dac este vernisat, daca prezinta
desprinderi sau daca are aspect marmorat(pete albastruiviolacee).
o aspectul: lichidul se toarna intr-un cilidru de sticla si se
priveste in lumina transparenta, iar legumele sau fructele se
intind pe un platou de culoare alba, intr-un singur strat, dupa
care se observa aspectul acestora.
-Cularea: se apreciaza visual, atit asupra legumelor sau
fructelor, cit si asupra lichidului, urmarindu-se conformitatea si
gradul de specifitate.
-Consistenta: se apreaciaza vizual, prin palparea si
mastecare.
-Gustul si mirosul: se miroase si gusta fie fara o pregetire
prealabila, pentru cele care se consuma reci, fie incalzite,
pentru cele care se consuma cald.
Preparate din carne
La aprecierea calitatii preparatelor din carne se examineaza

urmatoarele caracteristici organoleptice:

-aspectul exterior, culoarea si forma.
La produsele cu membrane se examineaza natura memranei,
gradul ei de umezire, integritatea, luciul, culuarea si
uniformitatea culorii, precum si modul de legare la capete
(clipsate sau cu sfoara). Totodata se observa daca este
curate, neteda si continua sau daca prezinta defecte precum:
incretituri, crapaturi, pete de mucegai.
La preparatele fara membrana se urmareste integritatea
bucatilor, modul in care s-a facut fasonarea, gradul de
uscarea, starea de curatenie, prezenta mucegaiului,
impuritatilo etc.
-aspectul in sectiune se examineaza atit in sectiune
longitudinala cit si transversala apreciindu-se daca compozitia
este bine legata, compacta, uniforma. De asemenea , se
urmareste : culoarea si uniformitatea ei in toata masa sau in
alternanta, conform ingredientelor(cascaval, masline),
aderenta membranei la continut, prezenta golurilor de aer sau
a grasimii topite in masa compozitiei sau sub membrane,
existenta pungilor de lichid sau precipitat albuminic, prezenta
in masa produsului a cartilagilor, a flaxurilor, a bucatilor de
oase, dar si uniformitatea raspindirii ingredientelor.
- consistenta se apreciaza prin palpare, printro apasare
usoara cu degetul observind daca este elastica (va reveni la
forma initiala) sau este moale. De asemenea , se apreciaza
fermitatea produsului ( acesta trebuind san u fileze la rupere
sau la desfacerea membranei de compozitie ), gradul de
fragezime , suculenta si modul de comportare la taiere.
- mirosul si gustul se apreciaza prin degustare urmarindu-se
autenticitatea acestora (specific sortimentului, condimentelor

folosite si a ingredientelor pe care le contin), precum si

prezenta mirosurilor si gusturilor straine (rinced, mucegai, de
statut, acru, de putrefactie ). In situatia in care produsele
prezinta inceput de alterare , incep sa se observe modificari in
proprietatile organoleptice normale. Astfel, consistenta
produselor scade, masa devine afinata datorita gazelor ce se
formeaza prin descompunerea substantelor proteice, iar
mirosul si gustul devin neplacute.
Piinea
Caracteristicile piinii care se pot examina pe cale
organoleptica sunt: forma si volumul, culoarea si aspectul
cojii, miezul, aroma si gustul.
-Forma si volumul se apreciaza visual , prin observatii asupra
aspectului exterior al produsului, urmarind daca este specifica
sorimentului si bine crescuta in volum. De asemenea se
observa daca prezinta unele defecte posibile: deformari,
aplatizare, rupturi etc.
-Culoarea si aspectul cojii se apreciaza visual facindu-se
observatii asupra aspectului, grosimii, culorii si eventualelor
defecte: arsuri , basici, incretituri, crapaturi(care se admit intro latime de mximum 1cm si o lungime de maximum 5cm ),
sau daca prezinta urmele unor boli(mucegaire).
-Mirosul se apreciaza in sectiune observindu-se forma si
finetea porilor, uniformitatea acestora sau daca prezinta
defecte : este lipicios, se farimiteaza, este desprins de coaja,
se intinde la rupere formind fire mucilaginoase, are goluri
mari, prezinte cocoloase de faina sau urme de faina
neframintata. Se apreciaza si consistenta (elasticitatea) prin
apasare cu degetul o singura data intr-un loc, observind daca

acesta revine la forma initiala (nu pastreaza forma degetului ).

-Aroma se apreciaza prin mirosire dupa ce piinea se
sectioneaza si se preseaza de citeva ori. Se observa daca
este placuta si pronuntata, caracteristica piinii bine coapte,
sau prezinta un miros de mucegai, statut, rinced sau alt miros
strain.
-Gustul se apreciaza prin degustarea unei portiuni de produs
(miez si coaja) si se observa daca este placut, caracteristic
sortimentului sau daca prezinta defecte: acru, amar, prea
sarat.
Acum, la mastecare, observam daca scrisneste in dinti, ceea
ce ar insemna ca prezinta impuritati minerale(pamint, nisip).

Marfuri nealimentare:
- produse chimice folosite la spalarea si curatarea rufelor
Denumirea
Sapun de

Procesul tehnologic
Se obtine prin

Caracteristica
In solutie apoasa au

rufe

saponificarea grasimilor

proprietati

cu solutii alcaline de

detergente(formeaza

hidroxid de sodiu sau

spuma, au o actiune de

Detergenti

potasiu

inmuiere, emulsionare

Se obtin din materii

si antiredepunere)
Manifesta o putere de

prime rezultate din

spalare ridicata (de 2-3

prelucrarea chimica a

ori mai mare decit

petrolului si din

sapunul). Se pot folosi

distilarea gudroanelor de si in apele dure si cu un

carbine

continut mare de saruri

Produse de

Se obtin din solutii de

minerale.
Pentru inalbirea rufelor

azurare

acizi , de coloranti

dup ace au fost spalate

Produse

organici
Este format din: sodiliul

Se folosesc pentru

sodice

(amestec de sapun , soda

spalat si fiert rufe,

calcinata, silicat de

eliminind impuritatile

sodiu), albolul (din

care nu s-au indepartat

carbonat de sodium,

prin spalare.

sulfit de sodium, acizi

Produse

grasi)
Se obtin pe baza de

pentru

amidon si rasini sintetice apretarea si parfumarea

apretat

Se folosesc pentru
rufelor.

Modulul IV: Analiza volumului stocului de marfa

4.1. Analiza documentelor pentru marfa si servicii
rezultate la receptionare.
La receptionarea marfurilor la magazinul Unic se
utilizeaza un set de documente, si anume:
factura fiscala(vezi anexa)
certificate de calitate (vezi anexa);
certificate de conformitate (vezi anexa);

 certificatul igienic (vezi anexa);

certificatul sanitar-veterinar (vezi anexa);
lista de comanda (vezi Anexa).
Factura fiscala este un formular tipizat de document primar
cu regim special, prezentat cumparatorului de catre subiectul
impozabil, inregistrat in modul stabilit, la efectuarea livrarilor
impozabile;
Prin Legea nr. 732-XV din 13 decembrie 2001 (Monitorul
Oficial nr. 161 din 31 decembrie 2001) au fost operate
modificari in titlul III al Codului Fiscal, care prevad
introducerea si punerea in circulatie , incepind cu 1 martie
2002, a facturilor fiscale- formulare tipizate de documente
primare cu regim special.
Insusi formularul facturii fiscale si anexa la ea, care este
parte indispensabila a facturii fiscale, in temeiul Legii
contabilitatii nr.426-XII din 4 aprilie 1995 si Hotaririi
Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998Cu privire la
executarea Decretului Presedintelui RM nr. 406-II din
23.12.1997 cu modificarile si completarile ulterioare, a fost
aprobat prin Ordinul Departamentului Statistica si Sociologie
nr.14 si al Ministerului Finantelor nr.19 din 5 februarie 2002.
Factura fiscala reprezinta un document care dupa indicatorii
pe care-i contine indeplineste functiile facturii de expeditie si
ale facturii TVA in ansamblu. Practic factura fiscala nu este
altceva comas area facturii de expeditie si a facturii TVA intrun document unic.
Factura fiscala este formular tipizat de document primar cu
regim special, prezentat cumparatorului de catre subiectul
impozabil, inregistrat in mod stabilit, la efectuarea livrarilor

impozabile. Factura fiscala este destinata pentru evidenta la

agentii economici, inregistrati ca platitori de TVA, a circulatiei
marfurilor si de asemenea pentru evidenta operative,
contabila si de magazine, precum si in scopuri fiscale. Pentru
livrarile impozabile cu TVA factura fiscala serveste:
document de insotire a marfii pe timpul transportarii;
document de transitere a incarcaturii in gestiunea
primitorului;
document justificat de inregistrare in contabilitatea
furnizorului si a cumparatorului;
document ce confirma obligatiunea transportatorului de
a transporta marfurile din insarcinarea furnizorului sau
cumparatorului;
document ce confirma dreptul la trecerea in cont a TVA
la cumparatorul marfurilor.
Pentru livrarile de marfuri fornularele cu semen de protectie
a facturii fiscale si a anexei la factura fiscala sunt executate
tipografic, carora sunt atribuite serie si numar. Primul
exemplar a facturii fiscale pentru livrarile impozabile de
marfuri se arhiveaza la furnizorul de marfuri si eliberarea lui
atrage dupa sine calcularea TVA pe livrarea efectuata de
catre subiectul impozabil. Al doilea exemplar al facurii fiscale
se arhiveaza la cumparatorul de marfuri si conform
prevederilor Titlului III al Codului fiscal asigura dreptul la
trecerea in cont a sumei TVA aferente procurarilor de marfuri.
In cazul cind in facura fiscala este imposibila reflectarea
tuturor denumirilor si caracteristicilor marfurilor sau serviciilor
se completeaza enexa la factura fiscala, care reprezinta

partea indispensabila a facturii fiscale. Sistemul unitar de

inscriere si numerotare a formularelor facturii fiscale se
asigura de catre Inspectoratul Fiscal de Stat.
Factura fiscala se perfecteaza de catre furnizor pentru
fiecare comparator in parte, cu completarea obligatorie a
tuturor rechizitelor necesare pentru achitarea completa si
corecta pe livrarile effectuate. Persoanele responsabile pentru
perfectarea facturilor fiscale sunt numite prin ordinal
coducatorului unitatii economice si aceasta poarta raspundere
personala pentru veridicitatea informatiei incluse.
In situatiile cind transportarea marfurilor se efectueaza de
catre o terta persoana- transportator exeplarele al treilea si al
patrulea ale facturii fiscale, confirmate prin semnaturile si
stampilele furnizorului si cumparatorului, precum si prin
semnatura soferului se predau de catre sofer impreuna cu
foaia de parcurs peroanei responsabile pentru transport la
unitatea transportatoare.
Dupa prelucrarea datelor exemplarul trei al facturii fiscale
se trimite platitorului, iar exemplarul al patrulea se aexeaza la
foaia de parcurs.
Certificatul de conformitate este un document oficial, emis
conform normelor de certificare, care confirma concordanta
produselor si a serviciilor cu cerintele standardelor statului,
Conform legislatiei, nu sunt admise catre vanzare marfurile ce
nu contin referire la certificarea obligatorie (valabil pentru
marfurile de provenienta locale si importate).

Certificatul de conformitate este format din:

 numarul de inregistrare- se indica care este numarul de

inregistrare a certifictatului;
data emiterii- data emiterii certificatului de conformitate;
valabil pina- termenul limita de valabilitate a certificatului;
organismul de certificare- se mentioneaza care este
organismul de certificare, adresa si nr. de tel.;
denumire/ descriere- se indica denumirea si descrierea
marfii ce a fost supusa certificarii;
sunt conforme cu cerintele obligatorii stabilite in:- se indica
standardul care corespunde marfii ce a fost supusa
certificarii;
producatorul- se indica denumirea si adresa producatorului
ce a produs marfa care a fost supusa certificarii;
solicitantul- se indica cine a solicitat marfa ce a fost supusa
certificarii;
codul NM MD- se indica codul marfii;
Codul tarii- se indica codul tarii producatoare;
Codul IDNO- se indica?;
Certificatul este eliberat in baza- se indica in baza caror
documente s-a eliberat marfa certificate;
Informatie suplimentara- se indica informatia suplimentara

ce a fost folosita la certificarea marfii;

Conducatorul organismului de certificare- se semneaza ;
Expertul- se semneaza.
Certificat de calitate
Certificate de calitate- document emis de catre unitatea
producatoare prin care atesta calitatea care a stat la baza
fabricatiei unui produs potrivit standardelor legale (STASuri, normative tehnice, etc).
Certificatul de calitate este format din urmtoarele parti
componente:
Furnizorul- se indica denumirea furnizorului de marfa;
Destinatar se indica denumirea destinatarului de marfa;
Factura nr.- se indica numarul si seria facturii ;
Denumirea produsului- se indica denumirea produsului ce a
fost supus certificarii;
Data fabricarii-se indica data la care a fost fabricat produsul
ce a fost supus certificarii;
Ambalajul se indica din ce ambalaj este confectionat
produsul supus certificarii;
Cantitatea se indica ce cantitate s-a supus certificarii;
Masa neta- se indica masa neta a produsului ce a fost supus
certificarii(masa fara ambalaj);

Calitatea standard se indica carui fel de standard ii

crespunde marfa;
Instructiuni de control sanitar si tehnic si daca corespund
standardelor- se verifica daca corespunde marfa cerintelor
standardelor;
Transportul- se indica ce fel de transport se utilizeaza la
transportatrea marfii certificate;
Termenul de valabilitate si conditii de pastrare- se indica data
limita de pastrare a bunului respective si conditiile de pastrare
ale lui.
Certificat igienic act de certificare igienic, emis de Serviciul
Sanitaro-Epidemiologic de Stat;
Certificatul igienic este alcatuit din:
- certificatul igienic de baza- care este baza certificatului
igienic si este format din urmatoarele compartimente:
Certificatul igienic nr. din : - se indica nr certificatului igienic
si data din care intra in vigoare;
Eliberat se indica societatea si adresa ce a eliberat
cerificatul igienic;
Denumirea completa a productiei, materiei prime- se indica
marfurile si materia prima ce a fost folosita la fabricarea
marfii;
Documentele normative in baza carora a fost fabricate
productia- se indica in baza caror documente a fost fabricate

productia;

Caracteristica igienica a productiei- unde se indica

elementele chimice, valorile admisibile si valorile depistate in
componenta marfurilor;
Decizia igienica- se indica daca este permis sau nu de
realizat marfurile respective;
Prezentul certificat igienic este valabil- se indica marfurile
asupra carora este valabil certificatul igienic si data limita a
certificatului;
- Anexa la certificatul igienic: in care se indica produsele
asupra carora se extinde actiunea certificatului igienic.
Certificat veterinar-este un act emis de catre ,,Directia
Sanitar-veterinara si pentru Siguranta Produselor de Origine
Animala'' care ofera dreptul de comercializare pe baza legala
a produselor de origine animala sub forma unui act.

4.2. Intocmirea actelor pentru reevaluarea preturilor.

Preturile in magazinul Unic sunt reevaluate doar prin
intocmirea actelor de reevaluare(vezi anexa). Decizia
contabilului de reevaluare a preturilor o poate influienta: piata
bunurilor si serviciilor, existenta decalajalor mari la schimbul
valutar, si anume daca leul se intareste sau cade in fata
valutelor internationale, scumpirea sau ieftinirea carburantilor,
situatie politica nefavorabila din tara, aplicarea de catre
concurenti a unui pret mult mai mare sau mai mic decit in
magazinul Unic.
4.3.Lichidarea marfurilor statute si surpusurile de
marfuri
Atunci cind se fac aparute marfurile statute sunt lichidate
cu ajutorul unui act de lichidare(vezi anexa), in care se indica
din care cauza marfurile sunt statute, cel mai des ele sunt
lichidate deoarece exista preturi mari- putere de cumparere
mica.
Surplusurile de marfa pot fi depistate in timpul inventarierii
si pot fi depistate de catre Inspectortul Fisca de Stat si de
managerul magzinului, dar si de vinzator in timpul realizarii
marfii.
In cazul depistarii surplusurilor de marfa magazinul Unic
intocmeste un act de depistare a surplusurilor de marfa (vezi

anexa).

4.4. Inventarierea bunurilor materiale, formarea comisiei,

desfasurarea si prezentarea rezultatelor inventarierii.
Inventarierea reprezinta controlul si autentificarea
documentara a existentei si situatiei bunurilor materiale , altor
bunuri, decontarilor si obligatiilor(datoriilor) agentului
economic, institutiei bugetare, precum si evaluarea valorica a
patrimoniilor.
Pentru efectuarea nemijlocit a inventarierii patrimoniului se
formeaz o comisie de inventariere(vezi Anexa) constituit din
eful comisiei i membrii comisiei.La magazinul Unic
comisia este format din cel puin 5 persoane cu pregtire
tehnic i economic corespunztoare.
Inventarierea patrimoniului poate fi efectuat att prin
intermediul salariailor proprii, ct i pe baz de contracte de
prestri servicii ncheiate cu persoane fizice sau juridice.
Inventarierea se efectueaz pe toate conturile contabile al
bilanului contabil - mijloace fixe, materiei prime, materialelor,
produselor finite, mrfurilor,mijloacelor bneti i a altor
bunuri, pe fiecare loc de depozitare i pe fiecare gestionar, n
pstrarea cruia se afl aceste bunuri.
Verificarea soldurilor efective a mijloacelor bneti se
efectuiaz cu participarea obligatorie a gestionarilor(casieri).
Existena bunurilor la inventariere se stabilete prin calcule
obligatorii, msurri i cntriri. La inventarierea bunurilor prin
cntrire, situaia de calcul este complectat de un membru al

comisiei de inventariere i de gestionar.

Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor i cantitilor se
reflect n lista de inventariere n unitile de msur
acceptate n evidena contabil.
Inventarierea efectiv se materializeaz prin nscrierea
bunurilor inventariate n formulare tip de liste de
inventariere(vezi Anexa),n urma verificarii existenei fizice a
fiecrui bun inventariat
Conductorul ntreprinderii poart rspundere de
corectitudinea i oportunitatea efecturii inventarierii
patrimoniului. Conducerea entitii este obligat s creeze
condiiile care asigur un control complet i exact al existenei
reale a bunurilor i n termene restrnse.
Rezultatele inventarierii creanelor i datoriilor se nscriu n
lista de inventariere a creanelor i datoriilor.
Comisia de inventariere ntocmete un proces-verbal n
care se reflect rezultatele inventarierii, precum i rezultatele
integritii bunurilor materiale. Dup efectuarea inventarieri
toate materialele (listele de inventariere) i procesul verbal se
transmit pentru examinare la conductorul ntreprinderii
pentru informaii i luarea deciziilor.

Modulul V: Politica de preturi a intreprinderii

5.1. Analiza realizarii sistemului de preturi in unitatea
comerciala la locul de practica:
Formarea pretului cu amanuntul la intreprindere;
Tehnica calcularii pretului la marfa in comert cu amanuntul.
Fiecare unitate comerciala efectueaza evaluarea marfurilor
conform politicii de contabilitate , care este elaborate si
aprobata le inceputul fiecarui an.
Pretul de vinzare cu amanuntul este cel practicat de
magazinul Unic. Acesta se calculeaza in functie de modul in
care intreprinderea detailista se aprovizioneaza prin trei
posibilitati:
Direct de la producator;
De la firma de comert cu ridicata;
De la firma importatoare.
Magazinul Unic in relatiile de aprovizionare practica preturi
diferite, respectiv: preturi negociate, preturi cu ridicata, preturi
de import, preturi de livrare ale importatorului, preturi de
vinzare ale comerciantului cu ridicata si preturi burse.
Pretul negociat este practicat la cumpararea marfurilor ce
constituie obiectul conbtractelor de lunga durata intre
magazinul Unic si furnizorii de marfuri , precum si in cazul in

care partile cauta sa obtina un profit maxim posibil.

Pretul cu ridicata este atunci cind magazinul Unic se
aprovizioneaza de la producatori ce-si vind produse angro.
Acesta include:
- cheltuieli de productie;
- cheltuieli de desfacere;
- accize si taxa pe valoarea adaugata platita de catre
producatori
Exista mai multe preturi utilizate la vinzarea marfurilor catre
consumatorii sau utilizatorii finali:
pretul cu ridicata, la care producatorul industrial vinde
bunul economic este compus din cheltuieli de productie,
chltuieli de desfacere, profitul producatorului, acceize si
taxe la valoarea adaugata platita de producator;
pretul de vinzare practicat de importator- se foloseste in
activitatea de vinzare de catre diversi agenti economiciproducatori, consumatori, intermediari, angrosisti,
detailisti, prestatori de servicii etc. Deasemenea
importatorul poate vinde si direct consumatorului final,
firma in cauza aparind in acest caz ca o firma de
activitate comerciala integrat. Acest pret se mai
numeste si pret de livrare al importatorului . Structura
pretului de vinzare practicat de importator contine toate
elementele mentionate la pretul de aprovizionare de
import, la care se adauga insa cheltuielile interne
directe(daca aceasta nu se suporta din comision),

comisionul importatorului(daca livrarea se face catre alti

agenti economici decit consumatorul final), suma TVA
generate de valoarea comisionului si a cheltuielilor
directe care nu se acopera din comision , adaosul
comercial , inclus valoarea TVA aferenta acestui adios
comercial.

Pretul de vinzare practicat de catre firmele de comert cu

ridicata, care are urmatoarea structura: pretul cu ridicata
+ adaosul comercial + TVA aferenta adaosului
comercial. Daca marfurile sunt cumparate de la un
importator, atunci structura pretului de vinzare practicat
de catre comerciantul cu ridicata este data de pretul de
vinzare practicat de importato+ adaosul comercial +
TVA aferenta adaosului comercial.
Pretul de vinzare cu amanuntul este cel practicat de
magazinul Unic. Acesta se calculeaza in functie de
modul in care intreprinderea detailista se
aprovizioneaza print re posibilitati: direct de la
producator;de la firma de comerct cu ridicata ;de la
firma importatoare.
Cotele TVA stabilite de catre Guvernul RM sunt :
0% - produse pentru copii de stricta necesitate;
6% - gaze lichifiante;
8% - pine, lapte, medicamente ce se vind in RM;
20% - celelalte produse.
Tehnica calcularii la pretului la marfa in comert cu
amanuntul

n realitate, tehnica determinarii preului este o operaiune

extrem de delicat, ce se realizeaz n funcie de trei
elemente eseniale, i anume:
costuri;
cerere;
concuren,
Fiecare dintre acestea acionnd n mod diferit asupra
procesului de stabilire efectiv a preului, n funcie de
obiectivele urmrite.
Metodele de determinare a preului n funcie de costuri sunt
considerate ca reprezentnd primele metode cu caracter
tiinific ce au fost utilizate n acest scop.
Orientarea preului dup costuri se poate concretiza fie n
practicarea unui nivel unic, fie a unor niveluri difereniate de
pre, n funcie de cantitatea produs sau de piaa pe care
acioneaz ntreprinderea. Aceast modalitate de determinare
a preului presupune, de asemenea, garantarea unui anumit
volum (minim) al vnzrilor (sub acest nivel preul nu ar putea
acoperi costurile); pe de alt parte, un volum de vnzri mai
mare dect cel planificat iniial ar putea permite reducerea
nivelului final al preului, stimulnd astfel creterea vnzrilor.
Orientarea preului dup cerere. Indiferent de nivelul
su, preul exercit o influen direct asupra cererii, i invers.
n mod obinuit, cererea i preul se afl ntr-o relaie invers:
cu ct preul este mai mare, cu att cererea scade, i invers.
Exist ns i excepii de la aceat regul, n cazul produselor
de lux de exemplu, motivaia fiind simpl: consumatorii
asociaz creterea preului cu o mbuntire a calitii.
Orientarea preului dup concurenta. Concurena
poate avea un rol hotrtor n determinarea preului, avnd n

vedere multitudinea, dimensiunea i fora concurenilor.

Modalitatea concret de raportare la concuren depinde de
mai muli factori, ntre care se remarc: poziia ntreprinderii
pe pia; obiectivele acesteia; cota de pia deinut i
perspectivele evoluiei acesteia.
Pe pia, n funcie de numrul de concureni i de gradul
de difereniere a produselor, distingem urmtoarele situaii:
concurena pur, caracterizat prin aceea c un numr
mare de
ofertani se adreseaz unui numr mare de cumprtori, nici
unul
dintre ei neputnd influena nivelul preurilor. n consecin, n
aceast
situaie, preul nu poate fi controlat de ntreprindere;
oligopolul, caz n care pe pia se nfrunt un numr
redus de ofertani, concurenii fiind dependeni unii de alii n
stabilirea preurilor;
monopolul, ce corespunde unei piee pe care se
nfrunt un ofertant i un numr mare de cumprtori.

5.2. Structura, continutul facturii de marfa, modul de

calculare a pretului.
Factura fiscala este destinata pentru evidenta la agentii
economici, inregistrati ca platitori a TVA, a circulatiei
marfurilor si prestarea serviciilor, a activitatii transportarii auto
a marfurilor impozabile, pentru achitarea tarifelor pentru
serviciul de transport efectuat si de asemenea pentru
evidenta operativa, contabila si de magazie, precum si in
scopuri fiscale.
O factur conine: serie, numr, dat de facturare, datele
de identificare, inclusiv fiscal, a emitentului i ale clientului,
inclusiv ale persoanei ce ridic produsele sau recepioneaz
serviciile, lista produselor sau serviciilor, preul unitar,
cantitatea fiecruia, cota de TVA, precum i totalul parial
(exclusiv TVA) i general (inclusiv TVA).
Factura fiscala are urmatorele cimpuri:
- Data eliberarii/data livrarii;
- Furnizor - denumirea agentului economic, care
transmite dreptul de proprietate asupra marfurilor, adresa,
contul de decontare, codul bancii, codul fiscal si numarul de

inregistrare ca platitor a TVA;

- Cumparator - denumirea agentului economic la care a
trecut dreptul de proprietate asupra marfurilor specificate,
adresa, contul de decontare, codul bancii, codul fiscal si
numarul de inregistrare ca platitor a TVA;
- Delegatie - se indica seria si numarul delegatiei, precum si
numele, prenumele persoanei delegate;
- Documente anexate - denumirea si numarul documentelor
anexate la factura fiscala (anexa la factura fiscala, certificate,
adeverinte, facturi, copia dispozitiei de plata a accizelor, etc.),
pe care intermediarul (soferul) care a efectuat primirea
marfurilor este obligat sa le transmita cumparatorului
impreuna cu marfa;
- Punct incarcare - adresa primului loc in care marfurile sint
incarcate in autovehicul;
- Punct descarcare - adresa locului de descarcare a
marfurilor.
- Foaia de parcurs - se indica seria, numarul si data emiterii
foii de parcurs, care se anexeaza la factura fiscala.
- Transportator - furnizorul inscrie denumirea, adresa si
codul fiscal al transportatorului cu autovehiculul caruia va fi
efectuata livrarea marfurilor.
- In coloanele 10.1 - 10.4 si 10.6 se indica corespunzator
pentru fiecare tip de marfa datele privind codul nomenclator
conform Nomenclatorului Marfurilor al Republicii Moldova,

denumirea marfurilor livrate, unitatea de masura,

cantitatea si cota TVA;

5.3. Rabatul comercial, modul de calculare la

intreprindere
Rabatul comercial reprezinta reducerea exceptionala
asupra pretului de vinzare convenit in prealabil, atunci cind se
constata diferente de calitate sau abateri de la standarde din
punct de vedere al parametrilor tehnici de calitate prevazuti,
pentru marfurile ce fac obiectul tranzactiei.
Pe parcursul petrecerii orelor de practica la magazinul Unic
am observat ca rabatul comercial la intreprindere se aplica
sub urmatoarele forme:
- vinari promotionale cu ocazia lansarii unor noi
produse, in scopul satisfacerii politicii promotionale
prin crearea preturilor de stimulare;
- rabatul de bon oferit clientilor permanenti, in cazul
cind intr-o anumita perioada procura o cantitate
anumita de marfuri (se fac inregistrarile conform
cartelei clientului);
- vinzari de sarbatoare(de exemplu la sarbatori precum
Anul Nou, Ziua Indragostitilor, 8 martie, Pastele s.a.).

- Vinzari de aniversare
- Pentru a diminua stocurile de marfuri vechi si
demodate etc.

Modulul VI: Achitarea cu furnizorii de marfuri si servicii

6.1. Modul de achitare pentru marfa si servicii la
intreprindere(se anexeaza contractul).
Achitarea cu furnizorii de marfuri si servicii la magazinul
Unic are loc cu ajutorul procedurii de virament. Banca care
efectueaza toate operatiunuile bancare de la magazinul Unic
este Banca Sociala.
Viramentul este un procedeu bancar special de plat fr
numerar, efectuat prin transferul unei sume de bani n
moned naional sau n valut, din contul celui care dispune
plata (ordonatorul) n contul beneficiarului care ncaseaz,
acest lucru nsemnnd debitarea contului primului i
creditarea contului celuilalt.

6.2. Riscul comercial la intreprindere, posibilitati de

deminuare
Riscul comercial la intreprinderea S.A. Unic- sectia 7.
O parte componenta a activitatii comerciale o constituie
riscul commercial. Riscul comercial reprezinta eventualitatea
ed a fi in paguba ca rezultat al activitatii comerciale. Riscul
comercial un este rezultat al unei tranzactii comerciale
riscante.
Variantele de risc pot fi diferite:
Ce vizeaza activitatea concurentilor;
In legatura cu schimbarea preturilor;
Politice.
Riscurile pot fi provocate si de:
Incendii si alte calamitati;
Pierderea marfurilor in timpul transportarii;
Deterioararea marfurilor din neglijenta personalului;
Furturi, incalcarea conditiilor contractate de catre partea
opusa .

La evaluarea riscului pot fi aplicate metode statistice si

evalurea expertilor.
Metodele statistice sunt relativ exacte si necesita o analiza
desfasurata a unui volum mare de date.
Evaluarile expertilor diferentiaza trei grupe de factori de risc:
-probabili;
-mai putin probabile;
- accidentali.
Factorii probabili prezinta o situatie de certitudine, sunt
cunoscuti de comercianti si pot fi asteptati.
Factorii mai putin probabili sunt cunoscuti, dar probabilitatea
de influienta este mica.
Factorii accidentali sunt nu sunt analizati de experti.

Dupa nivelul riscului deosebim:

1. risc admisibil- probabilitatea pierderii beneficiului;
2. risc critic- probabilitatea pierderii beneficiului si a unei
parti din venit;
3. risc catastrofal- probabilitatea falimentului.
Pentru diminuarea riscurilor este necesar a arespecta
urmatoarele reguli:
a cauta parteneri cu resurse financiare suficiente, care
poseda toata informatia despre piata;
a se adresa la serviciile expertilor de marketing pentru
evaluarea corecta a dinamicii preturilor, actiunilor
concurentilo, a structurii volumului si dinamicii cererii etc.
a forma in cadrul inreprinderii un fond de rezerva din contul
unei parti de profit;
a se adresa companiilor si firmelor de asigurare.

6.3. Masurile de solutionare a litigiilor cu furnizorii:

prezentarea pretentiilor si reclamatiilor;
avertizari sau penalizari.
Reclamatia trebuie depusa de expeditor sau de catre
destinatar in numele expeditorului in scris, pe fax sau in
format electronic la sediul furnizirilor in termen de 30 de zile
de la data preluarii de catre furnizori a expedierii, urmand a
primi numar de inregistrare sau in cazul in care acesta o
remite prin posta o va trimite prin scrisoare cu confirmare de
primire.
Reclamatia trebuie sa cuprinda toate datele relevante
privind pierderea, distrugerea sau intarzierea produsa,
greutatea, suma valorii declarate, continutul, precum si orice
alte detalii considerate a fi necesare. Expeditorul sau
destinatarul mentioneaza in reclamatie si pretentiile sale in
cazul in care reclamatia se dovedeste a fi intemeiata.

Furnizorii sau magazului Crin au obligatia de a ntocmi si

de a actualiza permanent un registru n care vor fi nscrise
toate reclamatiile adresate de expeditori sau destinatari,
inclusiv n cazul n care serviciul postal este prestat de mai
multi furnizori, precum si rezultatul acestora.
Timpul de solutionare a reclamatiei este de maxim 3 luni de
la data inregistrarii acesteia.
In cazul in care reclamatia utilizatorului va fi gasita
intemeiata, acestuia i se va comunica acest lucru prin
scrisoare recomandata sau prin email cu confirmare de
primire, totodata prin adresa respectiva solicitandu-i-se ca in
maxim 3 zile sa ne comunice modalitatea prin care doreste sa
incaseze sumele cu titlul de despagubire (numerar, transfer
bancar sau mandat postal), urmand ca atunci cand este cazul
sa indice si contul bancar sau adresa la care urmeaza a fi
remis mandatul.
In termen de 30 de zile de la data solutionarii favorabile a
reclamatiei, solicitantul va fi despagubit conform prevederilor
anterioare in functie de tipul serviciului ales, cu valoare
declarata sau nedeclarata.

Daca situatiile de gen reclamatii sau pretentii se repeta de

trei ori, magazinul Crin recurge la avertizare simpla. Daca
aceasta avertizare nu este luata in seama magazinul recurge
la penalitati dure. Daca aceste penalitati nu sunt achitate sau
nu sunt luate in seama magainul Crin este in drept sa
rezilieze contractul pe cale amiabila sau daca aceasta nu se
reuseste contractul se reziliaza in instanta de judecata.

Modulul VII: Raportul despre rulajul marfurilor la intreprindere

7.1. Alcatuirea raportului despre miscarea
marfurilor(vezi Anexa).
7.2. Inregistrarea documentelor, calcularea stocului
final.
Rapoartele financiare reprezinta un sistem de indicatori
interdependenti, care caracterizeaza activitatea economica a
intreprinderii desfasurata in cursul perioadei de gestiune.
In cadrul magazinului Unic rapoartele financiare se
intocmesc conform formularelor- tip aprobate Ministerul
Finantelor, si se prezinta in termenele prevazute de legislatia
Republicii Moldova. Rapoartele financiare cuprind: Bilantul
contabil(formular nr.1), Raportul privind rezultatele
financiare( formular nr.2), Raportul privind fluxul capitalului
propriu (formular nr.3), Raportul privind fluxul mijloacelor

banesti(formular nr.4), nota explicative si anexele respective.

Bilantul contabil reprezinta un raport financiar, in care se
reflecta patrimonial si situatia economico-fianciara a
intreprinderii la momentul dat. Bilantul la magazinul Unic se
intocmeste la sfirsitul perioadei de gestiune. Exigentele
continutului informational al bilantului sunt foarte mari, iar
regulile de intocmire foarte precise, asfel ca pentru finalizarea
lui este obligatorie parcurgerea unor lucrari premergatoare a
caror executare se desfasoara succesiv,intr-o ordine logica, si
anume:
verificarea inregistarilor din conturi a tuturor aperatiunilor
economice si finaciare efectuate in timpul anului sau in
perioada in care se intocmeste bilantul;
intocmirea primei balante de verificare(a rulajelor si a
soldurilor ), inaintea inventarierii;
inventarierea mijloacelor banesti, precum si resurelor de
provenienta a capitalului, drepturilor de creanta si datoriilor;
inregistrarea in conturi a diferentelor canstatate si
executarea tuturor regularizarilor;
stabilirea rezultatelor financiare;
intocmirea bilantului si a anexelor la bilant.

Modulul VIII: Salarizarea peesonalului in unitatile comerciale

8.1. Descrie formele de salarizare la intreprinderile
comerciale (la locul de practica).
In unitatile comerciale sunt folosite trei forme de salarizare, si
anume:
Salarizarea pe unitate de timp sau in regie;
Salarizarea in acord sau cu bucata;
Salarizarea mixta.
Salarizarea in regie include doua sisteme de salarizare:
- Sistemul simplu de salarizare in regie prevede
calcularea salariului numai in dependenta de numarul

de ore sau zile lucrate(salariu tarifar)

- Sistemul premial prevede in afar de salariul calculate
si un premiu stabilit in dependenta de coeficientul
participarii in munca sau de calitate muncii. Acest
sistem de salarizare se foloseste pentru stimularea si
cointeresarea lucratorilor.
Salarizarea in accord(cu bucata) presupune remunerarea
muncii in functie de cantitatea de bunuri produsa, de
activitatile si numarul de operatii efectuate.
Se cunosc mai multe sisteme de salarizare in acord:
- Salarizare in acord direct prevede calculul salariului
doar in functie de cantitaea de bunuri sau de numarul
de operatii executate.
- Salarizare in acord indirect se utilizeaza pentru
remunerarea muncitorilor auxiliar. Conform sistemului
dat salariul se determina in % fata de salariul
muncitorilor de baza.
- Salarizare in acord premial prevede in afara de plata
salariului de baza, plata unor premii pentru
indeplinirea sau supraindeplinirea normei de
productie.
- Salarizare in acord progresiv consta in faptul ca
productia fabricata in limita normei va fi remunerata la
un tarif de plata obisnuit, iar productia fabricata peste
norma la un tarif majorat in anumite proportii stabilite
progresiv.

Salarizarea pe unitate de timp- stabileste marimea salariului

in functie de durata muncii(ora, zi, saptamina, luna, trimestru,
an), aceasta forma de salarizarea este utilizata si de
magazinul Unic

8.2. Analiza factorilor ce contribuie la sporirea salariului

in functie de rezultatele intreprinderii.
Spatiul economic in care se intilnesc cererea de munca si
oferta de munca se numeste piata muncii. Pe aceasta piata
au loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de
munca. De aici rezulta salariul care reprezinta venitul care se
remunereaza posesorul fortei de munca.
In functie de rezultatele magazinului, sporirea salariului
muncitorilor poate fi influentata de:
Marimea magazinului influenteaza direct marimea
salariului. Organizaiile mari au tendina s plteasc salarii

mai ridicate dect cele de mrime mic. Magazinul ,,Jardi

este unul mediu, si deci, salariile sunt de nivel medii, insa in
caz de extindere, vom putea vorbi despre o sporire reala a
salariilor lucratorilor.
Capacitatea de plata - Capacitatea de plat a unei
organizaii delimiteaz nivelul maxim al salariilor pe care
aceasta le poate acorda.
Nivelul productivitatii si volumul de vinzari care
reflecta direct nivelul salariilor angajatilor printr-o
proportionalitate directa.
Determinarea nivelului salariului muncitorului este legat de
competena, abilitatea, profesionalismul, virsta, si alte aspecte
individuale ale muncitorului.

8.3. Intocmirea tabelului de pontaj a salariatilor.

Tabel de pontaj- document folosit in unele sisteme de
evidenta a prezentei la program, in decursul unei luni, a
angajatilor pe care, cu ajutorul ceasului de pontaj, acestia
inscriu zilnic ora sosirii lor la si plecarii de la unitate.
Informatiile cuprinse in fisa de pontaj evidentiaza orele
efectuate zilnic si pe schimburi de lucru si alaturi cu alte date
stau la baza calcului retributiei. Fisa de pontaj se afla, in luna
cand este utilizata pentru inregistrarea, pe un panou de
pontaj(vezi Anexa).

8.4. Salariul vinzatorului, agentului comercial, modul de

calculare.
Salariul net constitue 3000 lei.
Retinerile din salariu sunt pentru:
o Asigurarea medicala 3,5%;
3000*3,5%=105 lei
oFondul de pensii 6%;

3000*6%=180 lei;
oScutire personala 600 lei;
3000-105-180-600=2115(din care se scoate suma impozabila
de 7%, care constituie:148,5).;
3000* 23% CNAS=690;
3000* 3,5 %AM =105
Total =795(suma achitata de intreprindere).
3000-105-180-148,5=2566,5 lei (salariul brut al angajatului).
Impozitele obligatorii constituie 433,5 lei

Modulul IX: Analiza indicilor economici de activitate a

intreprinderii
9.1. Analiza indicilor economici ca rezultat a activitatii
comerciale in baza bilantului economic din ultimii 2 ani.

Modulul X: Standardizarea si certificarea marfurilor

10.1. Analiza realizarii actelor legislative din R.M. in domeniul
standardizarii si evaluariii calitatii marfurilor.
Cadrul legislativ al Republicii Moldova in domeniul
standadizarii si evaluarii conformitatii produselor este asigurat
de urmatoarele legi:
1. Legea privind barierile tehnice in calea comertului
nr.866 din 10.03.2000(Monitorul Oficial nr.65-67 din
08.06.2000 art.462)- scopul legii este stabilirea regulilor

a caror respectare in procesul de elaborare, adoptare si

aplicare a reglementarilor tehnice, a standerdelor si a
procedurilor de evaluare a conformitatii nu creaza
dificultati miscarii libere a produselor pe piata natioanala
si pe cea mondiala, asigurind concomitent protectia
pietii nationale de produsele periculoase, falsificate si
de calitatea inferioar inclusiv de import.
2. Legea cu privire la standardizare nr. 590- XII din
22.09.1195(Monitorul Oficial nr.11-12/116 din
22.02.1996)- scopurile principale ale standardizarii sunt:
asigurarea tehnico-normativa a conformitatii produselor,
proceselor si serviciilor cu destinatia lor; protectia
intereselor consumatorlor si ale Statului prin asiguarea
calitatii produselor, proceselor si serviciilor, caracterul
inofensiv al acestora pentru viat si sanatatea oamenilor,
bunurilor lor si pentru mediul inconjurator; inlaturarea
barierilor tehnice din comert, asigurarea competivitatii
produselor pe piata mondiala, asigurarea compatibilitatii
tehnice si informationale a interschimbarii, unificarii
produselor, asigurarea uniformitatii masurilor.
3. Legea cu privire la evaluarea conformitatii produselor nr.
186- XV din 24.04.2003(Monitorul Oficial nr.141145/566 din 11.07.2003) stabileste cadrul legal pentru
evaluarea conformitatii produselor precum si pentru
supravegherea produselor plasate pe piata si/ sau
utilizate in Republica Moldova in scopul asigurarii
securitatii nationale, evitarii fraudelor, apararii
drepturilor, protectia vietii si sanatatii bunurilor
consumatorilor, protectia mediului.
4. Legea privind protectia consumatorilor nr.105 XV din

13.03.2003 (Monitorul Oficial nr.126- 131/507 din

27.06.2003)- stabileste cadrul legal privind drepturile
consumatorilor, obligatiile producatorilor si vinzatorilor,
stipuleaza prevederi specifice privind protectia vietii,
sanatatii, ereditatii si securitatii consumatorilor.

10.2. Certificatul de conformitate, modul de eliberare si

utilizare
Certificatul de conformitate se elibereaza de catre
Departamentul Moldova Standard. Conform legislatiei
Republicii Moldova, se supun evaluarii conformitatii,
produsele ce pot prezenta pericol pentru viata , sanatatea,
securitatea, bunurile consumatorilor, mediu. Acestea sunt
incluse in nomenclatorul produselor supuse certificarii
obigatorii aprobat de Guvern.

Standardizarea reprezinta activitatea de elaborare si

implimentare a standardelor si a altor documente normativetehnice. Obiectivele standardizarii sunt:
- rationalizarea economica;
- asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si
serviciilor in corelatie cu protectia consumatorilor si a
mediului inconjurator;
- facilitatarea schimbului de marfuri si de informatii
tehnico-stiintifice.
Standardul este un document stabilit de partile cointeresate
aprobat de un organism recunoscut, continind reguli si linii
directoare pentru diferite produse sau servicii si sunt create
pentru a face ordine intr-un domeniu dat.
In scopul asigurarii activitatii de evaluare a conformitatii
produselor a fost adoptata Legea cu privire la evaluarea
conformitatii produselor nr.186-Xv din 24.04.2003.
Principiile pe care se bazeaza evaluarea conformitatii sunt:
reprezentarea intereselor publice privind protejarea pietei
interne si contributia la promovarea principiului liberei
circulatii a produselor ce corespund cerintelor esentiale
prescrise;
accesul nediscriminatoriu la procesul de evaluare a
conformitatii al tuturor solocitantilor;
aplicarea unor procedeuri identice la evaluarea conformitatii
produselor omogene;
competenta, impartialitate si independenta fata de posibila
prevalare a oricaror interese specifice;
Sistemul national de asigurare a conformiatii produselor este
format din:
1. Organismul National de Asigurare a conformitatii

produselor;
2. Organele Administratiei Publice Centrale;
3. Organisme de Evaluare a Conformitatii.
Marca nationala de conformitate SM se aplica conform
prevederilor, reglementarilor tehnice aplicabile produsului
direct pe produs, pe ambalajul produsului, pe documentele ce
insotesc produsul sau pe o placa de marcaj atasata
produsului astfel incit san u fie rupta. Aplicarea marcilor de
conformitate pe produsele care nu tin de domeniul
reglementat este voluntara.

Modulul XII: Sistemul informational in comert

11.1. Structura, modul de utilizare a sistemului
informational in unitatea comerciala.
Sistemul informatic se numeste ansamblul de mijloace si
tehnologii informatice destinate automatizarii obtinerii
informatiei necesare in activitatea umana. El este o parte
componenta a sistemului informational . Scopul implimentarii
sistemelor informatice la magazinul Unic consta in

imbunatatirea activitatilor cu prelucrarea si obtinerea

informatiei. Ca scopuri principale la aceasta intreprindere
servesc: reducerea cheltuielilor de prelucrare a informatiei,
cresterea veridicitatii si exactitatii informatiei, cresterea
operativitatii obtinerii informatiei necesare, obtinerea unor
informatii noi imposibil de obtinut fara folosirea mijloacelor
informatice.
Sistemele informatice la intreprindere se creeaza pe etape:
1. elaborarea temei de realizare- caiet de sarcini;
2. proiectarea de ansamblu (generala);
3. proiectarea de detaliu;
4. elaborarea programelor;
5. implimentarea sistemului.
Crearea unui sistem informatic necesita cheltuieli de
resurse cu proiectarea, implimentarea si asigurarea
functionarii acestuia. De aceea, la magazinul Unic decizia
de a crea un nou sistem informatic, se face printr-o examinare
preproiect, care determina daca sunt justificate sau nu
asemenea cheltuieli. Examinarea se bazeaza pe anumite
criterii economice la satisfacerea anumitor cerinte, vizind
valorile indicatorilor cu caracter neeconomic.
11.2. Indicatorii economici eficienti al sistemului
informational.
Baza tehnica a sistemului informatitional la magazinul Unic
include asa echipamente ca:
calculatorul;
imprimanta pentru iesirea informatiei pe hirtie;
scanerul, ce permite introducerea alfanumerica si grafica a
informatiilor de pe documente;

 copiatorul pentru multiplicarea documentelor;

aparatul telefax, ce permite intrarea si iesirea (transmiterea)
la distanta a documentelor in forma de imagini fixe, etc.
Sistemul de progamare permite colectarea informatiilor,
procesarea lor, transmiterea informatiilor si redarea lor.
Programele aplicative intrebuintate la magazin sunt:
procesarea de grafica;
procesarea de tabele;
Baza informationala a sistemului la magazinul Unic include
informatiile organizate intr-un mod anumit pentru regasirea si
utilizarea lor ulterioara in activitatile de birou. Ea include
informatii de diferite genuri, cum ar fi: texte, documente, date,
etc.
Indicatorii eficientei economice a sistemului informatic
include:
cresterea operativitatii obtinerii informatiilor;
imbunatatirea calitatii informatiiolor, inclusive vazind
exactitatea, selectivitatea;
imbunatatirea formei de reprezentare a informatiilor;
reducerea cheltuielilor cu obtinerea informatiilor;
modernizarea procesului de activitate.
11.3.Documentele primare, rezultative, nomeclatoare,
utilizarea tehnicii de calcul in unitatile comerciale.
La magazinul Unic documentele existente in cadrul firmei
se clasifica dupa mai multe criterii:
1. dupa natura operatiilor la care se refera:
documente privind activitata financiar-contabilaaici intra documentele privind activele pe termen

lung, activele curente, salariile, pasivele,

rezultatele fianciare etc.
documente privind alte activitati- constituie acte
justificative pentru inregistrarile contabile:
documente privind activitate de cercetare,
proiectare, investitii, programarea si urmarirea
productiei, documente privind activitatea de control
ethnic, calitate si metrologie, personal, informatica
etc.
2. dupa caracterul si functia pe care o indeplinesc:
documentele de dispozitie- care transmit ordinal
de a executa o operatie economica, precum si
indicatiile necesare pentru efectuarea ei
(dispozitia de plata,dispozitia de livrare, ordinal de
plata, comanda). Aceste documente nu fac
dovada executarii effective a operatiei respective,
si deaceea, nu pot servi ca baza pentru
inregistrarea lor in contabilitate.
documente justificative- cuprind date cu privire la
executarea operatiilor economice. Deaceea pot fi
denumite si documente de executie. Ele servesc
ca baza pentru inregistrarea operatiilor
economico-financiare respective in contabilitate
(factura, chitanta, bonul de consum etc.).
documente mixte si combinate- reunesc
trasaturile documentelor de dispozitie si a celor
justificative. Ele cuprind data privind dispozitia de
executare a operatiei dar si dovada infaptuirii ei.
Aceste documente sunt initial documente de
dispozitie, iar prin completarea lor cu date

referitoare le executarea operatiilor respective,

ele devin documente justificative (cererea
dispozitiei de plata, statul de calcul- plata al
salariului).
3. dupa locul intocmirii si circulatiei:
documente interne- se intocmesc in cadrul
intreprinderii si consemneaza operatii economice
cu privire la activitatea acesteia. Unele din aceste
documente circula fie numai in interiorul
acesteia(bonul de consum, statele de salarii etc.),
fie catre exterior(facturile, dispozitiile de plata
etc.).
documente externe- se intocmesc de alte
persoane fizice si juridice cu care se afla in
raporturi contractuale, dar circula in cadrul
intreprinderii primitoare(extrasul din cont, factura
furnizorului etc. ).
4. dupa modul de intocmire, continutul si rolul lor in cadrul
procesului informational economic:
documente primare- consemneaza peratiile
economico-financiare in momentul si la locul
producerii lor. Ele fac dovada executarii acestor
operatii, indeplinid rolul de documente
justificate(factura, chitanta, bonul de consum).
documente centralizatoare- se intocmesc pe baza
documentelor primare sau concomitant cu
acestea in scopul gruparii si cumularii operatiilor
de acelasi fel, dintr-o anumita perioada.
5. dupa forma de prezentare:
documente tipizate se intocmesc pe formulare

tip, strict determinate. Ele au un text si o forma

prestabilita, fiind obligatorii pentru toate
categoriile de utilizatori din economia nationala.
documente netipizate sunt reprezentate de
documentele specifice unor ramuri de activitate
sau unor institutii. Ele se intocmesc fie pe
folmulare specifice fiecarei ramuri economice, fie
pe hirtie simpla, fara a avea un formular tip
stabilit.
6. dupa regimul si utilizarea formulelor folosite la
intocmirea documentelor:
documente inocmite pe formulare cu regim
special- au un regim deosebit de tiparie,
numerotare, gestionare, evidenta, folosire si
pastrare (bonul de plata, delegatia, factura de
expeditie etc.).
documente fara regim special(obisnuite)- sunt
acelea care au un regim de circulatie si
inregistrare specifice fiecarei intreprinderi.
7.dupa numarul operatiilor economice pe care le cuprind:
documente singulare- contin date privitoare la o
singura operatie economica.
documente multiple operatii- contin date privind
mai multe operatii economice de acelasi fel.
8. dupa tehnica intocmirii, se deosebesc:
documente care se intocmesc manual;
documente care se intocmesc cu mijloace
tehnice(calculatoare).