Scoala Analelor de Istorie Annales dhistoire conomique et sociale) este probabil

unul din celemai importante curente ale istoriografiei moderne Europene.

Fernand Braudeleste motenitorullui Lucien Febvre unul din intemeietorii Scolii
Analelor. Braudel a tiut cel mai bine s fructificepatrimoniul intelectual i
instituional al Annales, dndu-le o dimensiune internaional.Astzi Scoala Analelor
funcioneaz n ntreaga lume cu centre de cercetare ce i poart numele caomagiu
adus strlucitului istoric i metodelor de lucru propuse la coala pe care a
reprezentat-o.Fernand Braudel devine prin lucrarea sa
Civilisation matrielle, conomie et capitalisme(XV-XVIII sicles)probabil unul din
cei mai importanti istorici ai societatii europene si proceselorcare au dus la formarea
fortelor antagoniste ce ne guverneaza contemporaneitatea. In aceastlucrare
monumentala, autorul abordeaz problema progresului civilizaiilor, descriind la
scareuropean i apoi mondial lenta ascensiune a capitalismului, ncepnd cu
structurilecotidianului, apoi cu jocurile schimbului i n fine cu timpul lumii n
prima jumatate a sec XX scoala Analelor produce o adevarata revolutie stiintifica a
discursului istoric,fixeaza, definitiveaza diferenta dintre istoria stiintifica/problema
istoria povestire- aceasta diferenta nu este una de substanta la prima vedere, ci se
petrece la nivelul discursului, n ceea cepriveste zona cuvintelor, a folosirii
cuvintelor, n zona limbajului; continutul istoriei stiinta promovata de scoalaAnalelor
determina o a doua nchidere sau restrngere a istoriei povestire, ntr-un al doilea
grad deistorie nistorie: gradul stiintific al istoriei- istoria stiinta n cazul Analelor e
oistorie n istorie, astfel nct la nivelul discursului istoric se observa ogradualitate
concentrica n 3 nivele:* istoria realitate* istoria povestire* istoria stiinta- la nivelul
scolii Analelor, la impulsul sociologilor si economistilor, se produce o restrngere a
istoriei prin nlaturarea celor 3 idoli ai Vechii Istorii: istoria politica, cronologia,
indivizii- de la o istorie a evenimentelor si cronologiilor, textul istoric se restrnge,
se produce asadar o calmare ascrisului istoric prin trecerea de la istoria povestire la
istoria problema- 1888, filosoful Emile Rourdeau echivala scrisul istoric cu marea, cu
valurile sale ridate, carora li se opunecalmul adncurilor; valurile = evenimentele,
indivizii, faptele; calmul adncurilor = istoria non-evenimentiala,istoria problema,
constantele, duratele, impasibilul civilizatia, mentalitatile, modelele si curentele
cultural-istorice- ntmplarea, aleatorul, nondeterminarea sunt caracteristice
cuvintelor si formelor din istoria povestire; lanivelul istoriei problema avem nsa un
discurs mai teoretic, concluziv, problematizat n care cuvintele se ndeparteaza de
realitatea trecutului, ele formnd un limbaj specific cunoasterii din istorie, un asa
numitmetalimbaj- n viziunea scolii Analelor, istoria ca domeniu al cunoasterii e n
fapt o dimensiune diacronica a explicatieifenomenelor sociale reziduale; istoria
promovata la demnitatea stiintifica de scoala Analelor e n fond o istoriedisparuta n
marea stiinta a socialului* fenomenele sociale reziduale sunt acele fenomene care
au avut un impact, au avut o consecinta; suntfenomene sociale ce au marcat o
evolutie, au articulat drumul istoriei; sunt izbitoare, n sensul ca au ramas nistorie;
istoria nu le-a putut acoperi- istoria devine o stiinta sociala !!!!- scoala Analelor a
avut fobia evenimentialului si religiaduratei lungi - aceasta tendinta era vazuta n
cele 2 teze ale lui L.Febvre si Fernand Braudel:*Filip al II-lea si FrancheComte(Febvre)* Lumea mediterana n vremea lui Filip al II-lea(Braudel)- n cele 2
teze se observa tensiunea, tendinta de a abandona evenimentialul n favoarea unei
istorii problema,dorinta de a cupla 2 lucruri opuse cum sunt Filip II si un spatiu
cultural istoric (Mediterana, Franche-Comte);cele 2 teze sunt simptomatice pentru

modul n care acest personaj coexista cu spatiul- n analiza discursului istoric, al

povestirii istorice, un rol important l are poetica cunoasterii
care esteansamblul de proceduri literare prin care un discurs se sustrage literaturii
si se alipeste unui statut al stiintei pecare l semnifica sau l particularizeazapoetica cunoasterii se ocupa de regulile potrivit carora o cunoastere se scrie si se
citeste, adica ea seconstituie ca un gen de discurs specific- stiintele umane, printre
care si istoria, au asadar o tripla articulare:1. ambitia stiintifica2. procedeele
literare3. precedentele, presupozitiile sau determinarile politic