Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1 NOT
IUNI GENERALE
1.1 Definitia sirului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 S
iruri m
arginite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.1 Monotonia unui sir . . . . . . . . . . . . . . .
1.2.2 Subsir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3 S
iruri convergente . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3.1 Limitele extreme ale unui sir de numere reale
1.3.2 Puncte limit
a ale unui sir numeric . . . . . .
1.4 S
iruri fundamentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.
.
.
.
.
.
.
.

3
3
4
6
7
8
16
18
22

.
.
.
.
.

25
25
26
26
27
28

.
.
.
.

31
31
36
37
39

4 Produse infinite
4.1 Definitia produsului infinit . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.2 Criterii de convergenta ale produselor infinite . . . . . . .

43
43
44

5 Probleme cu siruri
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

50
64

2 Teoreme Fundamentale
2.1 Teorema lui Newmann . .
2.2 Teorema lui Cesaro . . . .
2.3 Teorema lui Cauchy . . .
2.4 Teorema lui Weierstrass .
2.5 Teoremele lui Stolz-Cesaro
3 S
iruri Remarcabile
3.1 S
irurile lui Euler . . .
3.2 S
irul lui Gherm
anescu
3.3 S
irul lui Lalescu . . . .
3.4 S
irul lui Fibonacci . .

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.
.
.
.
.

.
.
.
.
.

.
.
.
.

Introducere
Sirurile de numere reale formeaza unul din capitolele importante ale analizei matematice, un capitol de mare finete care sta la baza notiunii de limita unei functii si a
altor concepte importante, stand practic la baza ntregii analize matematice. Contributii
importante au fost aduse acestui capitol de matematicianul francez A.L.Cauchy(17891857). Putem spune ca acesta a fost primul care a formulat cu coincizie definitiile
notiunilor fundamentale ale analizei matematice: limita, continuitate etc., ntr-un mod
caracteristic matematicii moderne. Scoala matematica germana a fost reprezentata de
K. Weierstrass(1815-1897), supranumit si printul analistilor ca urmare a acuratetii si
elegantei cu care a rezolvat unele probleme fundamentale ale analizei matematice.
Rezultate importante ale acestui capitol sunt legate de numele matematicianului
ceh B. Bolzano (1781-1848). Pana la Bernhard Bolzano matematicienii au nceput sasi dea sema ca, desi formulau foarte des definitii ale termenului functie, se formase
deprinderea de a presupune proprietati, putem spune suplimentare, care nu rezultau cu
claritatea necesara, riguroasa, din definitie. Ca o concluzie, domeniul era impregnat de
presupuneri si intuitii vagi, cele mai multe gresite si nedemonstrate.
Primul care a cautat la modul riguros o iesire din aceasta situatie a fost preotul,
filozoful si matematicianul din Boemia amintit mai sus, pe nume Bernhard Bolzano. A
nceput sa se gandeasca la pardaoxurile infinitului n 1847, la varsta de 67 de ani. El a
definit cea mai mare parte a conceptelor fundamentale ale analizei matematice pe baze
logice solide, principala exceptie fiind, ca nu punea la ndoiala existenta numerelor reale.
Ideile lui Bolzano au fost un ferment pentru progresele ce urmau sa apara n matematica. El a facut posibila definirea limitei unui sir infinit de numere reale, iar apoi, a unei
serii, care e suma unui sir infinit. Astfel conceptul de limita aseaza analiza matematica
pe fundamente solide, netezind astfel calea pentru cercetarile lui Newton, care spunea
ca limitele sunt cele de care se apropie anumite cantitati atunci cand un alt numar se
apropie de zero, deci numarul nu trebuie sa atinga zero sau infinit.
In aceasta lucrare se vor prezenta teoremele fundamentale ale sirurilor, siruri remarcabile si produse infinite, urmate de cateva exemple reprezentative.

Capitolul 1
NOT
IUNI GENERALE
1.1

Definitia
sirului

Definitia 1.1.1. Se numeste sir de numere reale, orice functie f : N R, cu imaginea

not
f (n) = xn R,unde xn este termenul de rang n al sirului, avand si caracter de termen
general, deoarece pentru n N, genereaza toti termenii sirului.
Notam functia f cu (xn )nN .
Altfel, un sir n R asociaza fiecarui numar natural 0,1,2,... un unic numar real bine
determinat x0 , x1 , x2 , ....
Distingem astfel, notatia (xn )nN , n care avem o infinitate de termeni ordonati
{xn | n N}, reprezentand multimea valorilor sirului (x)nN , dar fara ca sirul sa fie o
multime , deoarece exista doua aspecte care fac difernta: -ntr-un sir de elementele se
pot repeta, dar ntr-o multime acestea sunt distincte ntre ele.
-elementele unei multimi se pot scrie n orice ordine, pe cand cele ale unui sir au locul
bine determinat de rang, avand atribuit un numar natural.
Remarca 1.1.2. Doua siruri (xn )nN , (yn )nN sunt egale, daca xn = yn , ()n N si
scriem (xn )nN = (yn )nN .

Remarca 1.1.3. Sirurile pot fi definite n urmatoarele moduri:

1. Descriptiv : Definirea facandu-se prin enumerarea termenilor sai.
2. Analitic: Definirea se face printr-o regula sau mai multe reguli de calcul danduse o exprimare analitica pentru termenul de rang n, care permite calculul oricarui
termen al sirului.
3. Relatie de recurenta: Definirea se face prin exprimarea unui termen al sirului n
functie de unul sau mai multi termeni precedenti.

1.2

S
iruri m
arginite

Definitia 1.2.1. Un sir (xn )nN este marginit inferior (minorat), daca exista un num
ar
m R (minorant) astfel ncat pentru orice n N , m xn si deci inf xn , se numeste
nN

margine inferioara a sirului (xn )N .

Definitia 1.2.2. Un sir (xn )nN este marginit superior(majorat), daca exista un num
ar
M R(majorant), astfel ncat pentru orice n N , xn M si deci sup xn , se numeste
n N

margine superioara.
Definitia 1.2.3. Un sir (xn )n N este marginit n R , daca este marginit inferior si este
marginit superior, adica exista m, M R, astfel ncat pentru orice n N, avem m
xn M .
def
(xn )nN M ()M > 0, ()n N |xn | M
Definitia 1.2.4. Un sir (xn )n N se numeste sir stationar daca exista n0 N astfel nc
at
xn = xn0 (f (n) = f (n0 )), ()n n0 .
Definitia 1.2.5. Un sir (xn )n N se numeste sir constant daca avem xn = x0 , ()n 0.
Definitia 1.2.6. Un sir (xn )n N se numeste sir periodic daca exista k N astfel nc
at
xn+k = xn .
Remarca 1.2.7. Un sir stationar sau periodic este marginit.
(

x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , daca n < 6
rezultand un sir stationar de
7
daca n 6
forma: x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , 7, 7, 7, ..., 7, ...

Exemplul 1.2.1. xn =

Exemplul 1.2.2. (xn )nN dat prin: 1, 0, 2, 3, 1, 0, 2, .. este un sir periodic.

Exemplul 1.2.3. (xn )nN dat prin: x0 , x0 , x0 , ..., x0 R, este un sir constant.

Exemplul 1.2.4. Sirul cu termenul general xn = n n,

deoarece, aplicand inegalitatea lui Bernoulli, rezulta

n=

()n N este marginit superior

p
n1
n
1 + (n 1) 1 +
< 2, ()n N
n

Deci
xn 1 +

2, n 2,
4

()n N .

Exemplul 1.2.5. Sirul cu termenul general

xn =

n
X

k=1

1
n2

+k

()n N

este marginit, pentru ca xn > 0, ()n N si

1
1

,
n2 + n
n2 + k
n2 + 1

k 1, n

rezultand prin nsumare pentru k 1, n :

n
xn
,
n2 + n
n2 + 1
n

Dar

()n N

2
n

2
n2 + n

si
n
< 1, ()n N .
2
n +1
 
2
, 1 , ()n N .
xn
2

Deci

Exemplul 1.2.6. Sirul cu termenul general

xn = sin

n
()n N
+1

n2

este marginit deoarece, este restrictie la functia

f : R [1, 1], f (x) =

x
+1

n2

Exemplul 1.2.7. Sirul cu termenul general

xn = n( n x 1), ()n N

,x > 1

este marginit, deoarece din inegalitatea lui Bernoulli,

n
rezulta

x=

p
n

1 + (x 1) 1 +

x1
,
n

xn = n( n x 1) x 1,

()n N

()n N .

Definitia 1.2.8. Un sir (xn )nN este nemarginit, daca oricare ar fi un numar M
R+ (M > 0), exista n sir un termen xn astfel ncat |xn | > M , adica nici un interval
marginit nu contine toti termenii sirului.
def

(xn )R
/ M ()M R+ , ()n N, |xn | > M.
5

Exemplul 1.2.8. Sirul cu temenul general

xn = n2
este nemarginit n R, deoarece pentru orice a R exista un termen xn astfel ncat:
|xn | > a

1.2.1

Monotonia unui
sir

Definitia 1.2.9. Un sir (xn )nN este crescator daca fiecare termen al sau este mai mic
sau egal cu succesorul sau, adica
xn xn+1 , ()n N
si l vom nota
=
(xn )N M%

Definitia 1.2.10. Un sir (xn )nN este descrescator daca fiecare termen este mai mare
sau egal cu succesorul sau, adica
xn xn+1 , ()n N
si l vom nota
=
(xn )N M&

Definitia 1.2.11. Un sir (xn )nN este strict crescator daca fiecare termen al sau este
mai mic decat succesorul sau, adica
xn < xn+1 , ()n N
si l vom nota
(xn )N M=
Definitia 1.2.12. Un sir (xn )nN este strict descrescator daca fiecare termen al sau este
mai mare decat succesorul sau, adica xn > xn+1 , ()n N si l vom nota
(xn )N M=
Definitia 1.2.13. Un sir (xn )nN este monoton daca este crescator sau descrescator(strict descrescator) si l vom nota
(xn )N M#
Deci,
=
=
M# = M%
M&

Remarca 1.2.14. Un sir care este crescator si descrescator este un sir stationar.

1.2.2

Sub
sir

Definitia 1.2.15. Se numeste subsir al sirului x : N R, orice compunere

xh
unde h : N N este o functie strict crescatoare.
Deci,
(x h)(n) = x(h(n)) = x(hn ) = xhn , ()n N

Observatie 1.2.16. Se observa ca hn n.

Remarca 1.2.17. Subsirul (xhn )nN se mai numeste sir extras din sirul (xn )nN .

1.3

S
iruri convergente

Definitia 1.3.1. Sirul (xn )nN , spunem ca este convergent n R, daca exista un num
ar
x R, cu proprietatea ca n afara oricarei vecinatati a lui x se afla cel mult un num
ar
finit de termeni ai sirului (xn )nN .
Numarul real x se numeste limita pentru sirul (xn )nN si se noteza:
xn x
n

sau

lim xn = x

citindu-se xn converge la x, cand n tinde la infinit sau limita din xn , cand n tinde la
infinit este egal cu x.
Deci
(xn )nN CR ()x R, ()V Vx , ()n0 N xn V, ()n N, n n0 .
Sirurile care nu sunt convergente sau lim xn = x0 nu exista, iar
x

x0 = + ori x0 =
se numesc siruri divergente.
Teorema 1.3.2. (Caracterizarea n limbaj a convergentei n R)
Un sir (xn )nN este convergent la x R daca si numai daca oricare ar fi numarul
pozitiv se poate gasi un rang n (care depinde de ), astfel ncat pentru orice n n0 s
a
avem
|xn x| <
Altfel spus
(xn )nN CR ()x R, () > 0, ()n0 N, ()n n0 |xn x| < .
Demonstratie:
Necesitatea. Daca (xn ) este un sir convergent, atunci exista x R care satisface
proprietatea din definitia (1.3.1). Daca luam o vecinatate
Vx = (x , x + )

() > 0

atunci pentru un numar finit de valori ale lui n N, dependent de vecinatatea lui x si
deci de , l vom nota n , avem
xn
/ (x , x + ).
Fara a restrange generalitea putem presupune ca numerele naturale pentru care xn
/
(x , x + ) sunt primele n ; deci pentru n > n avem
xn (x , x + )
8

ceea ce este echivalent cu

|xn x| < , ()n n
adica (1.3.2) este adevarata.
Suficienta. Sa presupunem ca x are proprietatea (1.3.2). De aici deducem ca n
afara intervalului simetric centrat n x de lungime 2 se gasesc termenii x1 , x2 , ..., xn .
Cum orice vecinatate V Vx include o vecinatate simetrica a lui x rezula ca n afara
lui V se gasesc un numar finit de termeni ai lui(cel mult n ), de unde folosind definitia
(1.3.1) deducem ca
xn x.
Teorema 1.3.3. (Unicitatea limitei)
Orice sir (xn )nN convergent n R are limita unica.
Demonstratie:
Presupunem prin reducere la absurd ca exista x1 6= x2 astfel ncat
lim xn = x1

si

lim xn = x2

Rezulta din proprietatea lui Haussdorf n R (de separatie a dreptei reale) ca exista V1
Vx1 si exista V2 Vx2 , astfel ncat
\
V1 V2 =
Din

lim xn = xl ()n1 , ()n n1 xn V1

lim xn = x2 ()n2 , ()n n2 xn V1

xn1 +n2 V1 V2 6=

Rezulta ca avem contrazisa ipoteza.Absurd

Observatie 1.3.4. Unicul numar real x care verifica teorema (1.3.3) se numeste limita
sirului xn si se noteaza
x = lim xn
x

Consecinta 1.3.5. Prin adaugarea sau eliminarea unui numar finit de termeni, un sir
convergent ramane convergent cu aceeasi limita.

Consecinta 1.3.6. Limita unui sir (xn )nN din R, daca exista, este unica.
Demonstratie :
Daca
lim xn = x0 R

unicitatea limitei rezulta din teorema (1.3.3) . Fie x1 = + si x0 R din teorema

0
(1.3.3) pentru orice > 0 si x1 > x1 + , ()n 1 si n 1 astfel ncat
|xn x0 | < , ()n n0
si
xn > x1 > x0 + , ()n n (x0 + < xn < x0 + ), ()n = max(n0 , n )
Absurd.
Acelasi rationament se foloseste pentru a arata unicitatea limitei n cazul y0 = si
x0 R.
Teorema 1.3.7. Daca sirul (xn )nN este convergent n R, atunci orice subsir al sau xhn
este convergent n R si are aceeasi limita
(xn )nN CR ()(xhn ) CR
si
lim xnh = lim xn
x

Demonstratie:
Din definitia (1.3.1), rezulta ca exista
x R, ()V Vx
Deci avem
n0 N, ()n n0 (xhn )nN CR , (xhn )nN x(= lim xn ).
x

Propozitia 1.3.8. Daca sirul real (xn )n N are doua subsiruri (xhn )nN , (yhn )nN cu
xhn x, xhn y, x 6= y
atunci (xn )nN nu este convergent n R.
Demonstratie:
Rezulta imediat din Teorema (1.3.7) precedenta prin reducere la absurd.
Exemplul 1.3.1. Fie sirul (xn ) cu termenul general convergent
xn =

1
x = 0.
n+1

Observam ca
|xn x| <

1
< 1 < n.
n+1
10

Atunci pentru orice > 0 aplicam Axioma lui Arhimede pentru numarul real
1

Rezulta ca exista n0 N cu
1 < n0
si deci
|xn x| < pentru orice n n0 .
Din Teorema(1.3.2) rezulta ca xn 0.
Propozitia 1.3.9. Orice sir convergent n R este marginit.
CM
Demonstratie:
Fie (xn )nN un sir convergent n R deci putem spune ca exista un x R cu proprietatea
ca pentru
= 1, ()n0 N, ()n n0
astfel ncat
|xn x| < 1
Atunci
|xn |xn x| + |x| < 1 + |x| ,
Fie

()n n0 .

def

M = max(|x0 |, |x1 |, |x2 |, ..., |xn0 |, 1 + |x|) > 0.

Atunci
|xn | M

()n N

deci sirul este marginit.

Adica
(xn )nN M.
Observatie 1.3.10. Proprietatea de a fi sir marginit este o conditie necesara pentru
convergenta sirului, dar nu si suficienta.

Observatie 1.3.11. Exista siruri marginite dar care nu sunt convergente.

Exemplul 1.3.2. Fie sirurile (xn ) termenele generale urmatoare:
1. xn = (1)n , |xn | 1 este un sir marginit dar care nu are limita, deci este un sir
divergent.
11

2. (xn )nN = 0, 1, 2, 3, 0, 1, 2, 3, ..., deci un sir periodic este sir marginit, xn

[1, 4], ()n N dar nu este convergent in R.
Propozitia 1.3.12. Orice sir monoton si marginit este convergent.
M# M C
Demonstratie:
Cazul I. Consideran sirul ca fiind monoton crescator si marginit, adica
=
(xn )nN M%
M

Fie sirul marginit n R

(xn )nN M

Din Principiul marginii superioare avem ca exista

not

x = sup S = sup xn

nN

Vom arata ca
xn x
Utilizam caracterizarea n limbaj a supremumului.
Pentru
x = sup xn () > 0 , ()n0 N ,

xn < xn0

nN

si din
=
(xn )nN M%
xn0 xn , ()n n0

rezulta ca
x < xn0 xn x < x ,

()n n0

Deci
|xn x| ,

()n n0

rezultand ca
xn x = sup xn R
nN

Cazul II. Consideran sirul ca fiind monoton descrescator si marginit, adica

=
(xn )nN M&
M.

Fie sirul marginit n R

(xn )nN M

Din Principiul marginii inferioare avem ca exista

not

x = inf S = inf xn ,
Vom arata ca
xn x
12

nN

Utilizam caracterizarea n limbaj a infimumului.

Pentru
x = inf xn () > 0, ()n0 N,

xn + > xn0

nN

si din
=
(xn )nN M&
xn xn 0 ,

()n n0

rezulta ca
x + > xn0 xn x > x ,

()n n0

Deci
|xn x| ,

()n n0

rezultand ca
xn x = inf xn R.
nN

Exemplul 1.3.3. Fie sirul cu termenul general

xn =

(1)n
n+1

care este convergent(la x = 0) si nu este monoton.

Remarca 1.3.13. Un sir monoton este convergent n R daca si numai daca este convergent.
Propozitia 1.3.14. (Operatii algebrice cu siruri convergente)
Fie (xn )nN , (yn )nN siruri de numere reale convergente n R cu limita
lim xn = x si

lim yn = y

atunci avem:
1. lim(xn yn ) = x + y.
2. lim xn yn = x y.
3. Daca yn 6= 0, y 1 si y 6= 0 atunci
x
xn
=
n yn
y
lim

Demonstratie:
1. Pentru orice > 0,exista n N astfel ncat

(
|xn x| , ()n n 0

2
()n n 0

()n n 00

|yn y| , ()n n 00
2
13

Rezulta ca
()n max(0 , 0 )
Deci avem
|(xn yn ) (x y)| |xn x| + |yn y|
Atunci
lim (xn yn ) = x y.

2. xn yn = (xn x) (yn y) + x (yn y) + y (xn x, ()n 1.

Daca

|xn x| 1
()n n0

()1

si

|yn y| 2
()n n0

()2 > 0
atunci exista > 0
astfel ncat
1 2 + x|2 + |y|1 <
si luand
n max(n0 , n00 )
avem
|xn yn xy| < , ()n n lim xn yn = x y
n

3. Pentru aceast caz ne vom folosi de (2).

Fie > 0 fixat si cum yn y (yn 6= 0, y 6= 0) exista M > 0 astfel ncat |yn | M, ()n 1 si pentru n n din teorema (1.3.2),
avem: |yn y| < M|y|, ()n n 1.
Deci vom avea ca:



1
 1  = |yn y| M|y| = ,
 yn y 
|y||yn |
|y|M

lim

xn
x
=
yn
y

14

1
1 (2)
= =
x yn
y

()n n lim

Observatie 1.3.15. Daca (xn )n N este un sir convergent n R si x R fixat, atunci

au loc urmatoarele relatii:
1. lim (xn + x) = x + lim xn
n

2. lim xxn = x lim xn

n

lim xn = 1 lim x
n
3. n x
x n
x 6= 0

x
x
lim
=
n xn
lim xn
4.
n

xn 6= 0; n 1
Consecinta 1.3.16. Daca lim xn = 0 si (yn )nN este sir marginit n R, atunci
n

lim xn yn = 0

Demonstratie
(

lim xn = 0

|yn | M;

()n N

|xn yn | M|xn |M

,
M

()n n .

Consecinta 1.3.17. Daca sirurile (xn )nN , (yn )nN sunt convergente si au limitele x si
respectiv y si daca si sunt numere reale arbitrare, atunci sirul (xn + yn )nN este
convergent si
lim (xn + yn ) = x + y = lim xn + lim yn

(1.3.1)

Demonstratie:
Consideram cazul 6= 0. Din teorema (1.3.2) rezulta ca () > 0, ()n1 N si
n2 N astfel ncat

|xn x| <
, ()n > n1
(1.3.2)
2||

|yn y| <
, ()n > n2
(1.3.3)
2||
Vrem sa evaluam diferenta |(xn + yn ) (x + y)|. Avem
|xn + yn | |||xn x| + |||yn y|.

(1.3.4)

Din ecuatiile (1.3.2) (1.3.5) rezulta ca:

|(xn + yn ) (x + y)| < ,

n > n() = max {n1 , n2 }.

Din ecuatia (1.3.5) si teorema (1.3.2) rezulta ca are loc ecuatia (1.3.1).
15

(1.3.5)

Observatie 1.3.18. Multimea sirurilor de numere reale cu limita satisface proprietatea

de R-liniaritate, adica:

lim xn = lim xn , R (omogenitate)

n
n

lim (xn + yn ) = lim xn + lim yn (aditivitate)

n

lim (xn+yn )=lim xn + lim yn ;

n

, R

1.3.1

avem proprietatea de

R liniaritate.

Limitele extreme ale unui

sir de numere reale

Fie sirul (xn )nN R caruia i asociem sirurile:

(
0 = inf {x0 , x1 , ...}; 1 = inf {x1 , x2 , ...}; ...; n = inf {xn , xn+1 }, ...
n = inf xk

(1.3.6)

0 = sup { x0 , x1 , ...}; 1 = sup {x1 , x2 , ...}; ...; n = sup {xn , xn+1 , ...}; ...
n = sup xk

(1.3.7)

kn

kn

Din modul de definire al sirurilor (n ) si (n ) si din definirea marginilor, au loc

urmatoarele inegalitati:
0 1 ... k ... k ...1 0

(1.3.8)

care arata ca (n ) este un sir crescator si (n ) este un sir descrescator.Conform observatiei

ca orice sir monoton are limita n R, rezulta ca exista limita lim n si lim n .
n

Daca (xn ) este un sir marginit n R, atunci (n ) este crescator si majorat, deci exista
lim n = sup {n |n N}; la fel, (n ) este descrescator si minorat, deci exista lim n =
n

inf {n |n N}. Vom considera cazul general al unui sir oarecare (xn )nN R.
Definitia 1.3.19. Fie (xn )nN R si
(1.3.7).

(n )nN dat prin (1.3.6), (n )nN dat prin

1. Se numeste limita superioar

a a
sirului (xn ) elementul R definit prin:
= lim n = lim [sup xk ] = inf{n |n N} = inf [sup xk ] =: lim xn .
n

n kn

16

kn

(1.3.9)

2. Se numeste limita inferioar

a a
sirului (xn ) elementul R definit prin:
= lim n = lim [inf xk ] = sup{n |n N} = sup [inf xk ] =: lim xn .
n

n kn

kn

(1.3.10)

Teorema 1.3.20. Fie (xn )nN R un sir de numere reale pozitive, atunci avem:

xn+1
xn+1
lim n xn lim n xn lim
.
n
n xn
n xn
n
lim

(1.3.11)

Demonstratie:
Este directa folosind definitia limitelor extreme ale lui (xn ) si relatiile dintre ele.

Observatie 1.3.21.
1. Orice sir de numere reale poseda limita inferioara si limit
a
superioara, desi nu orice sir de numere reale este sir cu limita n R.
2. Daca (xnk )nN (xn ) este un subsir, atunci avem:
lim xn lim xnk lim xnk lim xn .
n

(1.3.12)

3. Limitele extreme ale lui (xn ) sunt puncte limit

a ale
sirului (adica exista un
subsir al sau care are drept limita acest punct) si am notat cu L((xn )nN ) multimea
punctelor limit
a ale lui (xn ).
Exemplul 1.3.4. (a)
xn = (1)n

cu x2k = 1 si x2k+1 = 1

lim xn = 1
n

lim xn = +1
n

(b)

0 n = 4k
n
xn = sin
= 1 n = 4k 1

1 n = 4k + 1

lim xn = 1, lim xn = 1.
n

(c)
(
xn =

n
n+1
1
3n

n par
impar

lim xn = 0 (lim x2k+1 = 0)

n

lim xn = 1 (lim x2k = 1).

n

17

1.3.2

Puncte limit
a ale unui
sir numeric

Fie (xn )nN un sir de numere reale.

Definitia 1.3.22. Elementul x0 R se numeste punct limita al sirului (xn ) daca orice
vecinatate a lui x0 contine o infinitate de termeni ai sirului.
Altfel spus, x0 R este punct limita al sirului (xn ) daca orice vecinatate V V(x0 )
contine xn pentru o infinitate de valori ale lui n N

Observatie 1.3.23. Daca un sir are un subsir constant cu termenii egali cu L atunci L
este punct limita al sirului respectiv.

Observatie 1.3.24. Daca x0 este un punct limita al unui sir, atunci n afara oricarei
vecinatati a lui x0 pot exista o infinitate de termeni ai acelui sir.
De exemplu sirul ((1)n1 ) dupa observatia (1.3.23) are pe 1 drept punct limita si
afara vecinatatii ( 12 , 23 ) a lui 1 se afla o infinitate de termeni ai sirului si anume toti
termenii egali cu 1.
Observatie 1.3.25. Un sir poate avea mai multe puncte limita.
De exemplu sirul ((1)n1 ) are doua puncte limita si anume 1 si 1.
Observatie 1.3.26. Exista siruri care au o infinitate de puncte limita .
De exemplu sirul 0, 1, 0, 1, 2, 0, 1, 2, 3, 0, 1, 2, 3, 4..., n, ... are o infinitate de puncte limita
si anume orice numar natural este punct limita al acestui sir deoarece oricare ar fi numarul
natural p exista un subsir constant ai carui termeni sunt egali cu p. De asemesnea +
este punct limita fiindca orice vecinatate a sa contine o infinitate de numere naturale.
Observatie 1.3.27. Exista siruri pentru care multimea punctelor limita este dreapta
reala ncheiata.
Intr-adevar, deoarece multimea numerelor rationale poate fi pusa n corespondenta
bijectiva cu multimea numerelor naturale, adica este multime numarabila, putand aseza
toate numerele rationale ntr-un sir x1 , x2 , x3 , ..., xn , ....
Fie x0 un numar real oarecare si (x0 , x0 + ) o vecinatate oarecare al lui x0 . Orice
interval contine o infinitate de numere rationale, deci vecinatatea (x0 , x0 + ) a lui
x0 contine o infinitate de termeni ai sirului (xn ). Cum x0 a fost ales arbitrar, rezulta ca
orice x0 R este punct limita al sirului (xn ) De asemenea + si sunt puncte limita
ale sirului (xn ).

18

Observatie 1.3.28. Exista siruri care nu au nici un punct limita finit .

De exemplu sirul numerelor naturale (n)nN care nu au nici un punct limita finit.
Teorema 1.3.29. Fie (xn )nN R, atunci au loc afirmatiile :

1. lim xn lim xn

2. Daca (xn ) este sir marginit avem: (xn ) este convergent n R daca si numai daca
lim xn = x0 = lim xn = lim xn

3. lim xn este cel mai mic element din L((xn )nN ), si lim xn este cel mai mare element
din L((xn )nN ), adica () L((xn )nN ) avem:
lim xn lim xn .
Demonstratie:
1. Relatia rezulta din definitie.

2. Presupunem ca avem :
lim xn = lim xn = x0
unde:
x0 = lim [inf xk ] = lim [sup xk ] = lim n = lim n
n kn

n kn

Rezulta ca
() > 0,

()n0 N,

()n n0 : x0 < n n x0 +

Atunci
x0 < xn < x0 + , ()n n0
Deci
() > 0

() lim xn = x0
n

Presupunem ca avem :
lim xn = x0 ,

() > 0

atunci
()n0 N :

xn (x0 , x0 + )
19

(1.3.13)

si deci din definitia sirurilor

n , n (x0 , x0 + ),

()n n0 .

aceste conditii :
In
lim n , lim n (x0 , x0 + )
Deci
lim n = lim n = x0 lim xn = lim xn = x0
rezultand expresia (2)

3. Fie
= lim xn = lim n = lim [sup xk ] = inf[sup xk ]
n kn

kn

si (n ) descrescator.
Atunci
()(xnk )kN (xn )nN
astfel ncat
lim xnk =

si este cel mai mare element din L(xn ).

Daca presupunem
()x0 L(xn ),

x0 >

Atunci
()(xnm )n,mN (xn )nN
astfel ncat
lim xnm = x0 .

Fie
> 0 : 0 < < x0
si cum
lim n = ,

()n0 N :

()n n0 n < x0 +

avem:
xn n < x0 + , ()n n0
fapt ce exclude existenta subsirului (xnm )m N cu lim xn = x0 .
n
La fel se arata
= lim xn
este cel mai mic element din L(xn ).

Consecinta 1.3.30. Un sir numeric are limita daca si numai daca are un singur punct
limita.

20

Observatie 1.3.31. Limita reala a unui sir de numere reale este cel mai mic punct
limita al sirului respectiv, iar limita superioara este cel mai mare punct limita al sirului
considerat.

Observatie 1.3.32. Cand multimea punctelor limita al unui sir de numere reale este
nemarginita inferior, prin definitie este si cand aceasta multime este marginita superior, limita superioara a sirului considerat este +.

Observatie 1.3.33. Pentru a determina limita inferioara si limita superioara ale unui
sir de numere reale se determina toate subsirurile cu limita ale sirului. Daca exista un
subsir cu limita + atunci
lim xn = +
Daca exista un subsir al sirului dat cu limita , atunci
lim xn =
iar daca toate subsirurile sunt convergente si P este multimea punctelor limita atunci
din teorema (1.3.29) punctul (iii) deducem ca cel mai mare element al lui P este limita
superioara a sirului, iar cel mai mic element al multimii P este limita inferioara a sirului
considerat.

21

1.4

S
iruri fundamentale

Definitia 1.4.1. Sirul real (xn ) se numeste sir Cauchy sau sir funamental si notam
(xn ) F daca pentru orice pozitiv se poate preciza un rang n , numar natural, astfel ncat, pentru orice n natural mai mare sau egal cu rangul ales n si orice num
ar
natural p, are loc inegalitatea |(xn+p xn )| .
Deci
(xn )nN F () > 0, ()n N, n n , ()p N |xn+p xn | .

(1.4.1)

Observatie 1.4.2. Inegalitatea (1.4.1) este echivalenta cu

d(xn+p , xn ) , ()n n , ()p N

(1.4.2)

Observatie 1.4.3. Pentru simplificarea scrierii putem considera

n + p = m,

m N,

n>m

.
Propozitia 1.4.4. Orice sir convergent este fundamental.
Demonstratie:
Fie sirul (xn ) convergent la x R. Atunci dupa teorema (1.3.2),
() 0, ()n N astfel ncat sa avem simultan:

|xn x| < ,
2

|xm x| < ,
2

()n > n .

(1.4.3)

()m > n .

(1.4.4)

Pe de alta parte
|xm xn | = |xm x + x xn | |xm x| + |xn x|

(1.4.5)

Din (1.4.3), (1.4.4), (1.4.5) rezulta ca relatia (1.4.1) este satisfacuta, deci (xn ) este sir
fundamental.
Propozitia 1.4.5. Orice sir fundamental(Cauchy) este marginit.
Demonstratie:
Fie (xn ) sirul fundamental din definitia (1.4.1) avem ca pentru = 1 exista n0 N
astfel ncat
|xm xn | < 1, ()m > n0 , ()n > n0
(1.4.6)
Se observa apoi ca
|xn | |xn xm | + |xm |
22

(1.4.7)

Luand n (1.4.7) m = n0 + 1 si tinand cont de (1.4.6) obtinem

|xn | < |xn0 + 1| ()n > n0

(1.4.8)

K = max {|x1 |, |x2 |, ..., |xn0 |, |xn0 + 1|}

(1.4.9)

Fie acum
Atunci din (1.4.8), (1.4.9) obtinem ca
|xn | K ,

()n N

ceea ce arata ca sirul (xn ) este marginit.

Propozitia 1.4.6. Daca un sir fundamental(Cauchy) (xn ) are un subsir (xkn ) convergent n R atunci si (xn ) este convergent n R.
Demonstratie:
Presupunem ca pentru sirul Cauchy (xn ) exista un subsir
xkn x R
.
Atunci pentru orice > 0 exista n0 N astfel ncat
|xn x| |xn xkn | + |xkn x| <

+ =
2 2

si deci xn x R.
Teorema 1.4.7. Orice sir fundamental(Cauchy) este convergent.
Demonstratie:
Daca (xn ) este un sir fundamental atunci din propozitia (1.4.5), rezulta ca sirul este
convergent. Din teorema (1.3.7) avem ca sirul (xn ) are un subsir (xkn ) convergent la un
punct x R.
Aratam ca
xn x
Vom evalua diferenta
xn x
Deci
|xn x| |xn xkn | + |xkn + x|
Deci din xn x si teorema (1.3.2) privind faptul ca orice sir convergent are limit
a,
rezulta ca

() > 0 ()n1 N (kn n kn n1 ) : |xkn x| <

2
23

Deoarece sirul (xn ) este fundamental atunci

() ()n2 N :

|xn xkn ] < ,

2

()

n > n2

Considerand
n = max(n1 , n2 )
Deducem ca
|xn x| |xn xkn | + |xkn + x| =
Deci
|xn x| ,
Rezulta
xn x.

24

()n > n

+ =
2 2

Capitolul 2
Teoreme Fundamentale

2.1

Teorema lui Newmann

Teorema 2.1.1. Orice sir de numere reale contine un subsir monoton.

Demonstratie:
Fie (xn ) un sir de numere reale. Sa notam cu
def

X = {k N :

xk xn ,

()n k}

Cazul I. Daca X este infinita, atunci

()k0 < k1 < ... < kn < ...
cu
xk0 xk1 ... xkn xkn +1 ...
si deci subsirul (xkn ) este crescator.
Cazul II. Daca X este finita, atunci pentru
(
1, daca X =
def
k0 =
1 + max X , daca X 6=
obtinem k0
/ X (caci k0 > max X ) si din definitia lui X exista k1 > k0 cu xk1 < xk0 .
Atunci si k1
/ X ,ceea ce implica existenta unui k2 > k1 cu xk2 < xk1 . Continuand acest
procedeu se obtine subsirul descrescator (xkn ).

25

2.2

Teorema lui Cesaro

Teorema 2.2.1. Orice sir real marginit contine un subsir convergent n R.

Demonstratie:
Fie (xn ) un sir marginit de numere reale. Din Teorema lui Neumann exista un subsir
monoton (xkn ). Atunci (xkn ) este monoton si marginit ceea ce din propozitia (1.3.12)
conduce la concluzia ca subsirul (xkn ) este convergent n R.

2.3

Teorema lui Cauchy

Teorema 2.3.1. Un sir real este convergent n R daca si numai daca el este sir
fundamental.
Demonstratie:
Necesitatea. Daca xn x R atunci () > 0, ()n0 N,
avem ca

|xm xn | |xm x| + |x xn | < + =
2 2
ceea ce arata ca (xn ) este un sir funamental.

()m, n n0

Suficienta. Daca (xn ) este sir fundamental atunci din propozitia (1.4.5) rezult
a
ca (xn ) este marginit. Din Teorema lui Cesaro (2.2.1) n R exista un subsir
xkn x R
Prin aplicarea propozitiei (1.4.3) rezulta ca
xn x.

26

2.4

Teorema lui Weierstrass

Teorema 2.4.1. Orice sir (xn ) monoton crescator, respectiv monoton descrescator de
numere reale, are limita egala cu marginea superioara respectiv marginea inferioara, a
multimii valorilor sirului.
Demonstratie:
Necesitatea. Sa presupunem ca (xn ) este un sir monoton crescator si marginit.
Conform axiomei de existenta a marginii superioare multimea valorilor sirului admite un
cel mai mic majorant pe care l vom nota cu m. Deoarece m este majorant al mutimii
{xn : n N} rezulta
xn < m, ()n N
Avem ca
()xn : m < xn m

() > 0,
Fiindca sirul (xn ) este crescator,

xn xn ,

()n n

deci
m < xn < xn < m < m +
Prin urmare
m < xn < m + ,

()n n |xn m| < ,

()n n

Din teorema (1.3.2) rezulta ca (xn ) este convergent si are limita m.

Suficienta. Daca presupunem ca sirul (xn ) este monoton crescator si nemarginit
superior, atunci
sup{xn : n N} = +
deci
()M > 0

()nM N : xnM M

Cum pentru orice

n nM ,

xn xnM xn M ,

()n > nM

Deci
xn +
sfarsit, daca (xn ) este sir monoton descrescator si marginit inferior, atunci sirul (yn )
In
unde
yn = xn
este monoton crescator si marginit superior, deci are limita egala cu
y = sup {yn : n N}

27

Dar
sup {yn : n N} = sup {xn : n N} = sup {xn : n N}
si cum
yn = x = xn x = inf{xn : n N}
mod asemanator, se arata ca daca (xn ) este monoton descrescator si marginit inferior
In
.
limita sirului (xn ) este

2.5

Teoremele lui Stolz-Cesaro

In R se poate defini si operatia de mpartire , dar ca si n cazul adunarii si nmultirii

aceasta operatie nu este peste tot definita.
Astfel nu sunt definite operatiile
0
, ,
, ,
,
0
x
Se vede ca daca xn x, yn y si are sens n R atunci
y
x
xn

yn
y
adica, limita catului este catul limitelor, cu conditia ca operatiile sa aiba sens. Posibilitati
de eliminare a nedeterminatelor

0
,
0

sunt oferite de Teoremele lui Stolz Cesaro care vor fi demonstrate n acesta sectiune,
a acestui capitol.
Teorema 2.5.1. (Cazul

0
). Fie (xn ) si (yn ) doua siruri reale cu proprietatile:
0

(i) yn 6= 0;
(ii) xn 0, yn 0;
(iii) (yn ) este srict monoton;
(iv) sirul vn =

xn+1 xn
xn
este convergent n R atunci si sirul wn =
yn+1 yn
yn

este convergent n R cu
lim wn = lim vn ,

adica are loc egalitatea

xn
xn+1 xn
= lim
n yn
n yn+1 yn
lim

Formula lui Stolz-Cesaro

28

Demonstratie:
Presupunem ca sirul (yn ) este strict descrescator, cazul n care (yn ) este strict
crescator rezultand din precedentul caz aplicat pentru (yn ).
Sa notam cu v = lim vn .
n

Cazul I: v R. Din (iv) rezulta ca pentru orice > 0 exista n0 N ncat

v

xn+1 xn

<
<4+ ,
2
yn+1 yn
2

()n > n0 .

De aici rezulta ca

(v + )(yn+1 yn ) < xn+1 xn < (v )(yn+1 yn )

2
2

()n > n0 .

Fixand (arbitrar) pe n > n0 si scriind aceste inegalitati pentru n, n + 1, n + 2, ...n + p

1 (p 1), prin nsumare obtinem

(v + )(yn+p yn ) < xn+p xn < (v )(yn+p yn ).

2
2
Pentru p rezulta
v<v

xn

wn =
v + < v + ,
2
yn
2

()n > n0

deci
wn v

Cazul II: v = . Analog din (iv) rezulta ca pentru orice > 0 exista n0 N
ncat
xn+1 xn
> 2 ()n n0 .
wn =
yn+1 yn
Atunci pentru orice m > n > n0 avem
xm xn < 2(ym yn )
Pentru m se obtine
wn =

xn
> ,
yn

()n n0 ,

ceea ce arata ca
wn v = .

Cazul III: v = . Procedand la fel ca n cazul precedent din (iv) rezulta c

a
pentru orice > 0 exista n0 N ncat pentru orice m > n n0 avem
xm xn > 2(ym yn ).

29

De aici, pentru m rezulta ca

wn =

xn
< ,
yn

()n n0 ,

ceea ce implica
wn v = .

Teorema 2.5.2. (Cazul

). Fie (xn ) si (yn ) doua siruri reale cu proprietatile:
(i) yn > 0;
(ii) (yn ) este strict crescator si convergent la y = ;
(iii) sirul wn =

xn+1 xn
este convergent n R si
yn+1 yn
lim wn = lim vn

(adica si n acest caz are loc formula Stolz-Cesaro).

Demonstratie:
Fie v = lim vn .
n

Procedam la fel ca n demonstratia teoremei precedente.

Vom considera doar cazul v R, celelalte (v = ) rezolvandu-se similar.
Din (iv) rezulta ca pentru orice > 0 exista n0 N ncat





v
(yn+1 yn ) < xn+1 xn < v +
(yn+1 yn ).
2
2
pentru orice n n0 .
Scriind aceste inegalitati pentru n, n + 1, ..., n + p 1
nsumand obtinem




v
(yn+p yn ) < xn+p xn < v +
2
Din aceste fapte si din (ii) pentru p se obtine
v < wn =
pentru orice n n0 .
final, rezulta wn v.
In

30

xn
<v+
yn

(unde n > n0 si p 1) si


(yn+p yn ).
2

Capitolul 3
S
iruri Remarcabile
3.1

S
irurile lui Euler


en =

1
1+
n

n
,

n1

M
arginirea. Vom arata ca acest sir este crescator si marginit superior, adica
convergent.
Utilizand binomul lui Newton rezulta:
n






1
1
1
1
1
2
1
=1+ +
1
+ ... +
1
1
...
1+
n
1! 2!
n
k!
n
n



 

k1
1
1
n1
1
1
1
... 1
+ ... +
1
... 1
1 + + ... + + ... +
n
n!
n
n
1!
k!
n!
Dar ()k N avem
1
1
k1
k!
2
si deci, oricare ar fi n:


1
1+
n

n
1+1+

1
1
1
+ ... + k1 + ... + n1
2
2
2

 n
1
1
2
=1+
3.
1
1
2

Asadar sirul (en ) este majorat de 3.

Monotonia . Conform formulei lui Newton avem:



 

1
1
1
1
1
k1
x0 = 1 xn = 1 + +
1
+ ... +
1
... 1
+
1! 2!
n
k!
n
n
31


 



1
1
n1
1
1
1
+... +
1
... 1
1+ +
1
+
n!
n
n
1! 2!
n+1

 



1
k1
1
1
1
1
... 1
+ ... +
1
...
+... +
k!
n+1
n+1
n!
n+1



 

n1
1
1
n
... 1
+
... 1
= xn+1 ,
n+1
(n + 1)! n + 1
n+1

()n 1,

ceea ce arata ca sirul (en ) este strict crescator. Cum el este marginit superior se
deduce ca este convergent. Limita acestui sir joaca un rol important n analiza matematica. Aceasta limita se noteaza cu litera e.
Asadar
n

1
=e
lim 1 +
n
Numarul real e este un numar irat
avand valoarea aproximativa e = 2.71828...
ional, 
n
1
Asadar en % e, ceea ce arata ca 1 +
e, ()n.
n

e0n


=

1
1+
n

n+1
,

n1

Sirul (e0n ) este un sir strict descrescator, marginit inferior(de exemplu de 1) si deci
convergent.

00

en = 1 +

1
1
1
+ + ... + ,
1! 2!
n!

n1

00

Este imediat ca en este unn sir crescator. De asemenea:

en = 1

+ Cn1

1
n

+ Cn2

1
n2



1
1
1
n
n 1
... + Cn n = 1 + +
+
n
1!
2!

32






 

1
2
1
2
n1
1
1
1
1
... 1
n
n
n
n
n
+
+ ... +
3!
n!

<

1+

<

1
1
1
00
+ + ... +
= en
1! 2!
n!

00

Rezulta ca e lim en .
n

Fie m N si n > m. Avem:





 

1
1
2
m1
1
1
1
... 1
1
n
n
n
n
en > 1 + +
+ ... +
.
1!
2!
m!
Rezulta ca

00

e = lim en en
n

si deci

00

lim en e

Rezulta ca

00

lim en = e.

n = 1 +

1 1
1
+ + ... + ln n
2 3
n

Folosim inegalitatile:

n+1

n
1
1
1+
>e> 1+
n
n
Logaritmand rezulta:

(n + 1) ln
Deci avem ca
n+1>

n+1
n


> ln e > n ln

n+1
n

1
1
 >n
>nn+1> 
n+1
1
ln
ln 1 +
n
n
33

de unde



1
1
1
< ln 1 +
<
n+1
n
n

adica

1
1
< ln (n + 1) ln n <
n+1
n

Pentru n = 1 :

1
< ln 2 ln 1 < 1
2

Pentru n = 2 :

1
1
< ln 3 ln 2 <
3
2

Pentru n = 3

1
1
< ln 4 ln 3 <
4
3

.....................................
Pentru n = k

1
1
< ln (k + 1) ln k <
k+1
k

Adunand obtinem:
1 1
1
1 1
1
+ + ... +
< ln (k + 1) < 1 + + + ... +
2 3
k+1
2 3
k
Cum ln k < ln (k + 1), avem:
ln k < 1 +

rezultand astfel ca:

1+

1 1
1
+ + ... +
2 3
k

1 1
1
+ + ... + ln k > 0
2 3
k

ceea ce ne arata ca sirul este marginit inferior.(1)

Dar



1
k
1
k+1 k =
=
ln (k + 1) + ln k = ln

k+1
k+1 k+1


k+1
1
= ln

<0
k
k+1

fapt ce ne arata ca sirul este descrescator. (2)

34

Din (1)si (2) precum si din teorema lui Weierstrass ca orice sir descrescator si marginit
inferior este convergent rezulta ca n este convergent n R
lim n 2(1 ln 2)

Limita sa este constanta lui Euler, 0.5772.

35

3.2

S
irul lui Gherm
anescu

Gn = (n + 1)en+1 nen


n
1
Fie sirul en = 1 + n , ()n N. Stim ca lim en = e si vom arata ca
n

lim Gn = e,

()n N

Dar

Gn = en + (n + 1)(en+1 en ) = en + (n + 1)en+1


en
1
.
en+1

Avem ca en+1 en > 0, iar din inegalitatea lui Bernoulli rezulta ca

en
=
en+1


>

(n + 1)2
n(n + 2)

1
1+
n+2

n 
 

n+1
1
n+1
>

= 1+

n
n+2
n(n + 2)
n+2

(n + 2)2 1
1
n+1
=
=1
.
2
n+2
(n + 2)
(n + 2)2

Prin urmare
0<1

en
1
<
,
en+1
(n + 2)2

de unde

0 lim (n + 1)en+1 1
n

en
en + 1

n+1
en+1 = 0
n (n + 2)2

lim

Deci, n concluzie


lim Gn = lim en + (n + 1)(en+1 en ) = lim en = e

36

3.3

S
irul lui Lalescu

Ln =

p
p
(n + 1)! n (n)!,

n+1

Demonstratia lui Marcel T

ena, 1978.
Punem
r

n!
n n!
n
an =
=
un ,
=
n
nn

n N

unde un =

n!
>0
nn

Avem ca
(n + 1)! nn
un+1
=
=

n
(n + 1)n+1 n!

n
n+1

n
=

1
(1 + n1 )n

Din
un+1
1
1
= lim
= .
1
n
n un
n (1 + )
e
n
lim

rezulta ca limita

lim an = lim

1
un = .
e

In continuare avem ca
p

n+1

(n + 1)!
(n + 1)an+1
n + 1 an+1

=
=

n
nan
n
an
n!

si ca
p
p
 n+1

 n+1
  n

 n
(n + 1)! n
(n + 1)! n+1 n+1
(n + 1)! n+1

=
=
=
n+1
n
n
n!
n!
(n!) n

(n + 1)!

n! n n!

n
 n+1


=

n+1

n
n!

n
 n+1

37


=

n
1

n + 1 an

n
 n+1

Rezulta ca

bn
= lim
lim
n
n
n! n

p
 n+1



(n + 1)!
n + 1 an+1

1 = lim

1 =0
n
n
n
an
n!

si ca
p
 n+1


 n
(n + 1)! n
n + 1 1 n+1

lim
= lim

=e
n
n
n
n
an
n!
Prin urmare
p
 n+1


 nb n!  nn bn
n
n!
(n + 1)! n
bn
e lim bn

e = lim
= lim
1+
= e n ,
n
n
n
n
n!
n!
de unde

lim bn =

38

1
e

3.4

S
irul lui Fibonacci

fn+2 = fn+1 + fn

, f0 = 0,

f1 = 1

Sirul este definit n mod recurent.Asadar termenii sirului sunt:

0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, ...
numit sirul lui Fibonacci. Fiecare termen al sirului ncepand cu al treilea, este egal
cu suma precedentilor doi termeni.Primii doi termerni se considera a fi dati
f0 = 0,

f1 = 1

Dorim determinarea temenului general fn al sirului care verifica relatia de recurenta si

conditiile initiale date. Presupunem ca sirul fn are forma
fn = n ,
unde este un parametru real. Substituim fn n relatia de recurenta, si obtinem
n+2 = n+1 + n
adica echivalent
n (2 1) = 0
Cum fn 6= 0 ()n N , ultima egalitate devine
2 1 = 0
care reprezinta o ecuatie patratica n raport cu parametrul .
rezolvand ecuatia pentru a-i afla radacinile ca

1+ 5
1 =
,
2

1 5
2 =
.
2

De unde deducem,

Asadar, sirurile

fn =

n
1+ 5
,
2


fn =

n
1 5
2

verifica relatia de recurenta data initial. Rezulta deci ca avem o infinitate de solutii cu

39

siruri de forma

f n = c1

n
n

1+ 5
1 5
+ c2
2
2

unde c1 si c2 sunt constante reale fixate.

Pentru f0 = 0 si f1 = 1 obtinem

c1 + c2 = 0

c 1 + 5 + c 1 5 = 1
2
1
2
2

echvalent cu

c1 = c2

c 1 + 5 + c 1 5 = 1
2
2
2
2
de unde avem

c1 = c2

=1
c2
2
rezultand solutiile

c1 =

c 2 =
5
Obtinandu-se astfel urmatoarea formula
n
n


1 1+ 5
1 1 5

fn =
2
2
5
5
cunoscuta ca formula lui Binet.
Pentu a demonstra convergenta acestui sir vom mparti relatia de recurenta initiala cu
fn+1
fn+2 = fn+1 + fn

| : fn+1

obtinand un nou sir

fn+2
fn
=1+
fn+1
fn+1
40

Notam
fn+1
= rn ,
fn

(rn )nN

Rezulta
fn+2
= rn+1
fn+1
Deci
rn+1 = 1 +

1
,
rn

rn 6= 0

Presupunem ca rn L cand n . Trecem la limita


L = lim rn+1 = lim
n

1
1+
rn


=1+

1
L

Deci
L=1+

1
L

echivalent cu
L2 = L + 1
adica
L2 L 1 = 0
rezultand

1 5
L=
2

Deci L este limita sirului rn fapt pentru care vom calcula limita acestuia, folosindu-ne
de formula lui Binet

fn+1
n fn

lim rn = lim

n+1

1 1+ 5

2
5
n
= lim

n
1 1+ 5

2
5

41

n+1

1 1 5

2
5
n =

1 1 5

2
5

(1 + 5)n+1 (1 5)n+1
5 2n

= lim

=
n
(1 + 5)n (1 5)n
5 2n+1

(1 + 5)n+1 (1 5)n+1 1

= lim
=
n
2
(1 + 5)n (1 5)n
Impartim la numarator si numitor cu (1 +

n
5) rezultand

(1 + 5)n+1 (1 5)n+1

1 (1 + 5)n
(1 + 5)n

=
lim
n 2
(1 + 5)n (1 5)n

(1 + 5)n (1 + 5)n

1
= lim
n 2

(1 +

n
1 5

1+ 5

5) (1 5)
n

1 5

1
1+ 5

Dar

lim

n
1 5

=0
1+ 5

deoarece

 1 5



 1+ 5


 1

<
 2

Deci

1 1+ 50
1+ 5
lim rn =
=
n
2
10
2
In concluzie sirul este convergent la

1+ 5
L=
2

42

Capitolul 4
Produse infinite
4.1

Definitia produsului infinit

Produsul infinit este analogul seriei infinite cu precizarea ca operatia de adunare este
nlocuita cu cea de nmultire.
Definitia 4.1.1. Fie (an )n1 un sir de numere reale si pn =

n
Q

ak

(n 1). Pere-

n=0

chea ((an )n1 , (pn )n1 ) se numeste produs infinit de termen general an si se noteaza cu

Q
Q
Q
an , an ,
an sau a1 a2 ... an ....
n1

n=1

Elementele sirului (an )n1 se numesc termenii produsului, iar elementele sirului (pn )n1
se numesc produsele par tiale ale produsului dat; elementul (an )n1 (respectiv (pn )n1 ) se
numeste termenul (produsul ) de rang n.
Q
Fixam n 1; produsul infinit asociat sirului (ak )kn+1 se noteaza cu
ak .
kn+1

Daca sirul (pn )1 este convergent catre un

la
Q element nenul (respectiv (pn )n1 convergent
Q

x R ), vom spune ca produsul infinit

an este convergent si vom scrie x =
an .
n1

n1

Un produs infinit care nu este convergent se numeste divergent.

Observatie 4.1.2. Rolul elementului 0 din cadrul seriilor convergente l ocupa, n cadrul
produselor infinite, elementul 1.
Observatie 4.1.3.
1 . Un produs infinit nu-si schimba natura si nici,nici valoarea daca dam la o parte toti
termenii (sau doar o parte dintre ei) egali cu 1.
Q
2 . Fie an R , ()n 1. Atunci produsul infinit
an este convergent daca si numai
n1
Q 1
daca produsul infinit
(an ) este convergent.
n1
Q
acest caz avem : Q (a1
In
an )1 .
n ) = (
n1

n1

43

4.2

Criterii de convergent
a ale produselor infinite

Q
Definitia 4.2.1. Un produs infint
an se numeste absolut convergent, daca pron1
Q
Q
dusul infint
(1 + |an 1|) este convergent i.e. daca produsul infinit
(1 + |n |) este
n1

n1

convergent, unde an = 1 + n , ()n 1.

Un produs infinit care este convergent si nu este absolut convergent se numeste
semiconvergent.
Exemplul 4.2.1.
Q
1.
(1 + n) este divergent si egal cu +.
n1

Intr-adevar

pn :=

n
Y

(1 + k) > 1 + n,

k=1

deci
lim pn = +.



(1)n
este convergent si egal cu 1.
2.
1+
n
n2
Q

Fie
pn1 :=

n 
Y
k=1


(1)k
1+
(n 2).
k

Atunci

pn1




 

1
1
1
(1)n
= 1+
1
1+
... 1 +
=
2
3
4
n

1 + 1 , n, par
3 2 5 4
n + (1)
n
= ...
=

2 3 4 5
n
1, n impar
n

deci
lim pn1 = 1

Y
n1

44

(1)n
1+
n


= 1.

3.

(1 +

n1

1
) este divergent si egal cu +.
n

Intr-adevar avem:
pn :=

4.

n
X
1
1

(1 + ) 1 +
k
k
k=1
k=1
n
Y

Q n(n + 2)
1
este convergent si egal cu .
2
2
n1 (n + 1)

Intr-adevar avem :
n
Y
k(k + 2)

pn =

k=1

(k +

1)2

Propozitia 4.2.2. Fie

n+2
1
(1 2 ... n)(2 3 ...n(n + 1)(n + 2))
=
.
2
(2 3 ... n(n + 1) )
2n + 2
2

an un produs infinit de numere reale. Atunci :

n1

1 Daca

an este convergent, avem an 6= 0,

()n 1 si lim an = 1.
n

n1

2 Daca an 6= 0,

()n 1, avem
an este convergent ()k 1 astfel ncat
Q n1
este convergent ()k 1,
an este convergent.

an

nk

nk

Demonstratie:
1 Daca ()k 1 cu ak = 0, atunci pn :=

n
Q

ai = 0,

()n k, deci pn 0, absurd.

i=1

Ramane ca an 6= 0, ()n
Q 1.
Fie mai departe pn :=
an ; atunci
n1

pn+1
p
an =
= 1.
pn
p
2 ()n k 1, avem pn = pk qnk , unde qm :=
(pn )n1

n
Q

Q
ak+i . Atunci
este convergent
i=1
n1
Q
Q
este convergent catre un element nenul
ak+m este convergent
an
m0

nk

este convergent.
Corolarul 4.2.3. Fie

an un produs infinit convergent de numere reale.

n1

Atunci
1 0 < inf |an | sup |an | < +;
n1

n1

2 0 < inf |pn | sup |pn | < +;

n1

n1

Demonstratie:
1 Din (P.4.2.2) rezulta ca(an )n1 este convergent si are limita nenula. De aici rezult
a
imediat inegalitatile din enunt.
45

2 Rationamentul este acelasi cu cel facut anterior.

Q

Corolarul 4.2.4. Fie

an un produs infinit convergent de numere reale.

Atunci

n1

()n0 1 si R+ astfel ncat an si pn ,

Corolarul 4.2.5. Fie

()n n0 .

(1 + an ) un produs infinit convergent cu an R,

()n 1.

n1

Atunci an 6= 1,

()n 1 si lim an = 0.
n

Observatie 4.2.6. Din (P.4.2.2) se observa ca pentru studiul produselor infinite

Q convergente de numere reale este suficient sa consideram produse infinite de forma
an cu
n1
Q
an 0, ()n 1 sau de forma
(1 + an ) cu an > 1, ()n 1.
n1

Corolarul 4.2.7. Orice produs absolut convergent cu termeni nenuli , este convergent.
Teorema 4.2.8. Fie (an )n1 un sir de numere reale nenule.
Q
Atunci produsul infinit
an este convergent () > 0
n1


n+k
 n+k

Q
Q

ai 1 < , ()n n si k 1 i.e. lim
ai = 1


()n 1 astfel nc
at

n,k i=n+1

i=n+1

Demonstratie:
() Presupunem

an convergent; Fie p =

n1

an ,

pn :=

n
Q

ai

(n 1).

i=1

n1

Atunci prin definitie avem p 6= 1 si pn p, deci din (P.4.2.2) () 0 cu |pn |

, ()n 1. Fixam > 0; sirul (pn )n 1 fiind convergent , este sir Cauchy, deci
()n 1 astfel ncat
|pn+k pn | < ,

()n n

k1

si deci

 n+k
 
 |pn+k pn |
 Y
  pn+k



1 <
< ,
ai 1 = 

pn

()n n

k1

i=n+1

n+k
Q
() Presupunem ca lim
ai = 1(1). Atunci pentru = 1,
n,k i=n+1


 pN +k


fel ncat 
1 1, ()k 1, deci
pN

|pn+k | 1 + |pN |,
46

()n N

()N 1 ast-

si deci
:= sup |pn | max{|p1 |, p2 |, ..., |pn |, 1 + |pN |} < +.
n1

Fie acum > 0 fixat arbitrar. Conform (1) ()n 1 astfel ncat



 pn+k

 1 , ()n n k 1,

1

 pN
deci
|pn+k pn | < 1 |pn | ,

()n n

k 1.

Am obtinut ca (pn )n 1 este sir Cauchy, deci convergent.

Sa aratam ca pn :=

an 6= 0; vom presupune p = 0. Conform (1)

()

N 1 astfel

n1

ncat



 pN +k
 1

< ,

1
 pN
 2

()k 1.

1
Trecand la limita, k , obtinem |0 1| , absurd.
2
Q
Ramane p 6= 0, prin urmare
an este convegent.
n1

Teorema 4.2.9. Fie (an )n1 unn sir de numere strict pozitive . Atunci
P
convergent seria
ln an este convergenta.

an este

n1

n1

Demonstratie:
Sa notam cu pn (respectiv sn ) produsul partial (suma partiala) de ordinul n a produsului infint (seriei) din enunt.
Deoarece x = eln x , ()x R+ , avem:
pn =

n
Y

ln

ai = e

n
Q
i=1

ai

n
P

=e

i=1

ln ai

= esn ,

()n 1,

i=1

si sn = ln pn , ()n 1.
deci pn = esn P
Atunci seria
ln an este convergenta sirul (pn )n1 este convergent si are limita nenul
a
n1

produsul infinit este convergent.

P
Teorema 4.2.10. Fie (an )n1 R\{1} astfel ncat
ln an < +. Atunci produsul
n1
P
Q
infinit
(1 + an ) este convergent seria
an este convergenta.
n1

n1

Demonstratie:
ln(1 + x) x
1
= , deci ()[a, b] (1, ),
2
x0
x
2

Pentru ca lim

| ln(1 + x) x| M x2 ,

47

()x [a, b]

(1)

()M > 0 astfel ncat

Daca produsul infinit

(1 + an ) este convergent sau seria

n1

an este convergenta, putem

n1

presupune ca exista
1 < a < b < +an [a, b],
.
Atunci conform (1)

()n 1

()M > 0 astfel nat

| ln(1 + an ) an | M a2n

()n 1,

a2n < +

deci
| ln(1 + an ) an |

n1

X
n1

P
De aici rezulta ca seria
(ln(1 + an ) an ) este absolut convergenta, deci seriile
an si
n1
n1
P
ln(1+an ) au aceeasi natura. Dar din (T4.2.8) avem ca ultima serie are aceeasi natur
a
n1
Q
P
Q
cu produsul infint
(1 + an ), prin urmare seria
an si produsul infinit
(1 + an ) au
n1

n1

n1

aceeasi natura.

Teorema 4.2.11. Fie (a

Qn )n1 R+ sau (an )n1 R \{1}.
P
Atunci produsul infinit
(1 + an ) este convergent seria
an este convergenta.
n1

n1

Demonstratie:
Daca produsul infinit

(1 + an ) este convergent sau seria

n1

an este convergent
a,

n1

atunci an 0, deci eliminand un numar finit de termeni an , ceea ce nu schimba natura

produsului (seriei), putem spune ca (an )n1 (0, 1) sau (an )n1 (1, 0).
Atunci avem :
ln(1 + an )
ln(1 + an )
lim
= lim
= 1 (1)
n
n
an
an
P

(i) Daca (an )n1 (0, 1), avem ca seriile

n1

an si

ln(1 + an ) au termenii strict

n1

pozitivi, deci din (1) rezulta ca ele sunt echivalente , deci ele au aceeasi natura.
(ii) Daca (an )n1 (1, 0), folosind acelasi rationament ca mai sus, obtinem ca
X
X
(an )
( ln(1 + an ))
n1

n1

deci
X
n1

Deci, produsul infint

(an )

X
(ln(1 + an ))
n1

(1 + an ) are aceeasi natura cu seria

n1

P
n1

48

an





Q
1
1
Corolarul 4.2.12. Produsele infinite
1 + si
1
n
n
n1
n1
convergente pentru > 1 si divergente pentu 1.
Q

Corolarul 4.2.13. Produsul infinit

( R) sunt

(1+an ) este absolut convergent seria

n1

P
n1

absolut convergenta.

49

an este

Capitolul 5
Probleme cu siruri
Exercitiul 5.0.1. Sa se arate ca daca |a| < 1 atunci:
lim nan = 0

Rezolvare:
1 Cazul a = 0 - banal;
2 Presupunem a 6= 0. Deoarece |a| < 1

()b R+ astfel ncat :

1
1+b

a=
deci
|an | = |a|n =
1

=
b2

n!

2!(n 2)!

1
1
1
=
<
=
(1 + b)n
1 + Cn1 b + Cn2 b2 + ... + bn
Cn2 b2
=

2 (n 2)!
2
1

= 2
,
2
b
n!
b n(n 1)

()n N \ (0, 1).

.
Rezulta deci ca

n|a|n <

2
1

,
2
b n1

()n N \ (0, 1).

Fie > 0, atunci

()n N astfel ncat:
2
< ,
2
b (n 1)

()n > n

2
2 + b2
2
2
2
=

b
n

=
2

n
=
= 2 +1
2
2
b (n 1)
b
b
50

Deci


2
() n = 2
+1
b +

astfel ncat n|a|n < ,

()n > n

lim nan = 0
n

Exercitiul 5.0.2. Fie sirul (an )n1 astfel ncat:

an = a + n + 1

n
X
k4 + k2 + 1
k=1

k4 + k

a) Sa se arate ca acest sir este convergent ;

b) Sa se gaseasca rangul n de la care avem
|an a| 0.01

Rezolvare:
a)
k4 + k + k2 k + 1
k4 + k + k2 k + 1
k4 + k2 + 1
=
=
=
k4 + k
k(k 3 + 1)
k(k + 1)(k 2 k + 1)

k4 + k
k2 k + 1
1
1
1
+
=1+
=1+
4
2
k + k k(k + 1)(k k + 1)
k(k + 1)
k k+1

deci
n
X
k4 + k2 + 1
k=1

=1+

k4 + k

n 
X
k=1

1
1
1+
k k+1


=

1 1
1 11
1
1
1
1
+1+
+ ... + 1 +
+1+
=
1 2
2
3
n1 n
n n+1

1 + 1| + 1 +
{z... + 1} +
n

1
1
=1+n
n+1
n+1

deci
n
X
k4 + k2 + 1
k=1

k4

+k

=1+n

51

1
n+1

Rezulta ca
an = a + n 1

n
X
k4 + k2 + 1
k=1

k4

+k

= a + n + 1 (1 + n

an = a + n + 1 1 n +

1
)
n+1

1
1
an = a +
n+1
n+1

deci
lim an = a sirul este convergent.

b)

an=a+

1
1
a=
n+1
n+1

deci
|an a| 0.01

1
1

n + 1 100 n 99 n = 99
n+1
100

deci
a99 = a +

1
100

Exercitiul 5.0.3. Fie sirul (un )n 1 , unde:

1
1
1
un = + + ... + 2 n,
n
1
2

a) Sa se arate ca sirul un (2, 1],

()n 1

()n 1

b) Sa se arate ca sirul (un )n 1 este convergent;

c) Fie k N \ {1} si (vn )n1 unde :

1
1
1
vn =
+
+ ... +
a n.
n+1
n+2
n+k
Sa sedetermine a R astfel ncat sirul (vn )n1 sa fie convergent si sa se calculeze
lim n.
n

Rezolvare:
52


1
1
1
1
1
=
un+1 un = + ... + +
2 n + 1 ...
1
n
n+2 n
n+1
1
p

1 + 2 n(n + 1) 2(n + 1)
1

+2 n2 n+1=
=
n+1
n+1
p
2 n(n + 1) 2n 1

=
;
n+1
dar
p
p



2 n(n + 1) 2n n
(n + 1)3
n+1

n
= 2 n 2
=2
n+1
n+1
n+1

p
p

2
(n + 1)3
(n + 1)3 2
n
< 0 ( n) <
< (n + 1)2
n+1
n+1
n < (n + 1)n

deci
un+1 un < 0 sirul un este descrescator.
dar

1
u1 = 2 1 = 1
1
un < u1 = 1,

un+1 < un

()n N \ {0, 1} (1)

Din

m+1 m=

1
1
< ,
m
m+1+ m

Insumam

1
1<
2

1
3 2<
2 2

1
4 3<
2 3
......

1
n n1<
2 n1

1
n+1 n<
2 n
2

53

()m N

rezulta



1
1
1
1
n+11<
1 + + + ... +

2
n
2
3

1
1
1
2 n + 1 2 < 1 + + + ... +
n
2
3

1
1
1
1
1
1
2 < 1 + + + ... + 2 n + 1 < 1 + + + ... + 2 n (2)
n
n
2
3
2
3
|
{z
}
un

Din (1) si (2)

un (2, 1] ()n N .

b) Am demonstrat la punctul a) ca sirul este monoton si marginit, deci convergent.

c) Din faptul ca

1
1
1
1
1
un+k = + + ... + +
+ ... +
2 n+k
n
n+1
n+k
1
2
|
{z
}
un +2 n

1
1
1
u n + k = un +
+
+
2 n + k + 2 n
n+1
n+2
n+k
|
{z
}
vn +a n

un+k un = vn 2 n + k + 2 n + a n,

()n N

vn + a n = un+k un + 2( n + k n) ()n N
Trecem la limita:

lim (vn + a n) = lim [un+k un + 2( n + k n)]

n


lim

n+kn
un+k un + 2

n+k+ n


= lim

2k
un+k un + 2

n+k+ n

dar

lim

1
1
1

+
+ ... +
a n + a n 2 n + k + 2 n
n+1
n+2
n+k
|
{z
}
0

54


=

nnk
1

= lim 2( n n + k) = 2 lim
= 2k lim
=0
n
n
n
n+ n+k
n+ n+k
deci

lim (un+k un ) = 0

2k
lim
= 0

n
n+k+ n

lim (vn + a n) = 0

din

lim (vn + a n) = 0

() lim (vn ) a = 0 lim (vn ) = 0

n

Exercitiul 5.0.4. Sa se calculeze:

lim sin n n e

Rezolvare:
Stim ca :
sin = (1)n sin( n)
deci

lim sin n n e = lim sin (n n e n) = lim sin (n n e 1) =

en 1
lim (1) sin
1
n
n
n

dar, daca
lim xn = 0,

xn 6= 0

ax n 1
= ln a,
n
xn

a > 0,

atunci
lim

55

a 6= 1

deci
1

en 1
= ln e = 1
lim (1) sin
1
n
n
n

Rezulta ca

lim sin n n e = sin = 0

Exercitiul 5.0.5. Sa se calculeze:

r
lim n

b(n + a)
,
n!

a R,

b (0, )

Rezolvare:
r
an = n

b(n + a)
n!

sir

Logaritmam
r
ln an = ln n + ln

ln n +

b(n + a)
n!

r


= ln n + ln

1
b(n + a) n
=
n!

n ln n + ln b + ln(n + a) ln n!
ln b + ln(n + a) ln n!
=
n
n
n ln n + ln bn + ln(n + a) ln n!
n
n

lim ln an = lim

Aplicam Teorema Cesaro-Stolz:

(n+1) ln(n+1) +ln b+ln(n+1+a) ln(n+1)! n ln n ln b ln(n+a)ln n
=
n
n
n+1n

n
(n + 1)n+1 (n + 1 + a) n!
n+1
n+1 n+1+a
lim ln
= lim ln

=
n
n
n
n (n + a) (n + 1)!
n
n+1
n+a
lim ln an= lim

1
1

n 
n+a  n+a


n

n+a  lim n+a
n
1
1
1
1
lim ln 1+
1+
= ln lim 1+
lim 1+
=
n
n
n
n
n+a
n
n+a

56

ln e e0 = ln e = 1
Rezulta
r
lim an = lim n

b(n + a)
=1
n!

Exercitiul 5.0.6. Se da functia f : [0, 1] [0, 1] data de legea:

f (x) =

(x + 1)(x + a)
x2 + 1

Sa se demonstreze ca sirul (an )nN definit prin relatia de recurenta:

an+1 = f (an ),

()n N

este convergent si sa se calculeze lim an

n

Rezolvare:
Din F : [0, 1] [0, 1] f (0), f (1) [0, 1].

(0 + 1)(0 + a)

f (0) =
= a 0 a 1

0+1

(1 + 1)(1 + a)

f (1) =
=1+a 0a+11
1+1

a=0

Din
a=0

f (x) =

x2 + x
a2n + an

a
=
n+1
x2 + 1
a2n + 1

an+1 =

unde an+1 = f (an ), ()n N

an (an + 1)
an + 1
an + 1

= 2
2
an + 1
an
an + 1

(1)

Dar
an [0, 1] 0 an 1 0 a2n an 1 a2n + 1 an + 1

an + 1
(1) an + 1
1 =
1 an+1 an ,
2
an + 1
an
57

()n N

Rezulta ca sirul (an )nN este crescator si totodata marginit superior (an )nN este
convergent.
lim an =?

Cazul 1. Daca a0 = 0

()n N

an = 0,

lim an = 0 (2)

Cazul 2. Daca a0 (0, 1] trecand la limita n relatia de recurenta :

an+1 =

lim an+1 = a

2
lim an = a
n

lim a = a
n

a=

a2n + an
,
a2n + 1

()n N.

a2 + a
a3 + a = a2 + a a2 (a 1) = 0 (3)
a2 + 1

)
(an )nN strict crescator (3)
=
a0 (0, 1] a 6= 0

a = 1 lim an = 1 (4)
n

Rezulta din (2) si (4) :

(
0, a0 = 0
lim an =
n
1, a0 (0, 1]

Exercitiul 5.0.7. Sa se studieze convergenta sirului (xn )n1 cu termenul general


sin(2n + 1) n
2 ,
xn = 1 +
n

()n N

Rezolvare:

2n

sin(2n + ) 2n 
sin(4n + 1) 2n 
1
2
2
x2n = 1 +
= 1+
= 1+
e;
2n
2n
2n

3 

sin(4n + 3) 2n+1 
sin(2n +
) 2n+1
2
2
x2n+1 = 1 +
= 1+
=
2n + 1
2n + 1

2n+1
1
= 1+
e1 ;
2n + 1
1
Cun e 6= rezulta ca lim xn nu exista adica sirul este divergent.
n
e
58

Exercitiul 5.0.8. Sa se calculeze limita sirului (xn )n1 definit prin

n
X
k=1

1
n+

p
3

(k + 1)2 (k 2 + 1)2

()n 1

Rezolvare:
Ne folosim de inegalitatile
k 3 < (k + 1)(k 2 + 1), (k + 1)3 ,
k2 <

()n 1

()k = 1, n,

p
3
(k + 1)2 (k 2 + 1)2 < (k + 1)2

()k = 1, n,

()n 1

Deducem ca
n
X
k=1

X
1
1
<
x
<
,
n
2
(k + 1) + n
(n + k)2
k=1

()n 1

Avem deci inegalitatile

n + k 2 2k n,

()k = 1, n,

()n 1

Asadar
0<

n
P

n
P
1
1
,

2
k=1 2k n
k=1 n + k

()n 1

Avem
1
1
1 + + ... +
1
2
n,
=
2k
n
2
n
k=1
n
P

()n 1

Utilizand criteriul lui Stolz-Caesaro avem ca

1+
lim

1
1
+ ... +
2
n =0
2 n

Exercitiul 5.0.9. Fie (an )nN un sir astfel ncat a0 > 0 si

an+1 = an +

a2n

1
,
+ an + 1

59

()n N.

a) Sa se arate ca (an )nN este strict crescator si nemarginit;

an
b) Sa se calculeze lim
n 3 n
Rezolvare:
a) an > 0 prin inductie matematica rezulta ca
a n + 1 an =

a2n

1
> 0.
+ an + 1

Daca (an )n1 ar fi marginit, ar rezulta ca este convergent, adica lim an = a (finit) si,
n
trecand la limita n relatia de recurenta rezulta
a=a+

1
,
a2 + a + 1

1
= 0 a < , fals.
a2 + a + 1

Deci (an )n1 este strict crescator si nemarginit de unde rezulta

lim an =


b)

an
lim
n 3 n


= lim an +
n

3

a3 a3n
an
= lim = (T. Stolz-Cesaro) = lim n+1
=
n
n n + 1 n
n

1
2
an + an + 1


1
+ 2
= 3.
(an + an + 1)3
Dar lim an =
n

3

a3n


= lim

3a2n
3an
+ 2
+
2
an + an + 1 (an + an + 1)2

an
lim
= 33
3
n
n

Exercitiul 5.0.10. Fie sirul (xn )nN definit astfel:

 

n 
Y
1
1
1
1 2
xn =
ai
ai
i+1
unde

an = a + (n 1)r,

()n 1,

Sa se arate ca (xn )nN este convergent.

60

r > 0,

a>1

Rezolvare:
Evident, avem
1 < a1 < a2 < ... < an < ..
deci
1>

1
1
1
>
> ... >
> ... > 0
a1
a2
an

si deci
1>

1
1
1
> 2 > ... > 2 > ... > 0
2
a1
a2
an

Atunci
1
<1
a1
1
0<1 2 <1
a1

0<1

1
< ... < 1
a2
1
< ... < 1
a22

1
< ... < 1
an
1
< ... < 1
a2n

deci


 

1
1
1
1
1 2 < 1
1 2 <
0< 1
a1
a1
a2
a2



1
1
< ... < 1
1
< ... < 1
an
an s 2


De aici deducem

0<

n+1
Y
i=1

1
1
a1


 Y


ns 
1
1
1
1 2 <
1
1 2 <1
a1
a
a1
1
i=1

adica

0 < xn < xn+1 < 1 ()n N

Prin urmare sirul (xn )nN este monoton crescator si marginit ncat exista lim xn
n
exista si este finita.

61