SEMNIFICATIILE COMPORTAMENTALE

ALE FACTORILOR PULSIONALI

(elemente de analiza si patoanaliza pulsionala)
- dupa Ines GRAMIGER

Traducere:
Psioholog principal Dumitru IVANA

CUPRINS

1. Sfera functionala a factorului h ...... 3 p

2. Sfera functionala a factorului s .... 11 p
3. Sfera functionala a factorului hy ...... 21 p
4. Sfera functionala a factorului e ........ 31 p
5. Sfera functionala a factorului k ........ 45 p
6. Sfera functionala a factorului p ........ 56 p
7. Sfera functionala a factorului d .... 69 p
8. Sfera functionala a factorului m ....... 81 p

Sfera functionala factorului h

Imaginile testului.
Reprezinta hermafroditi corporal, adica bisexuali biologic.
Acestia
fac
referire
la
tema
homosexualitate

heterosexualitate.
Psihopatologia hermafroditilor.
Hermafroditii sunt fiinte greu de definit din punct de vedere
al proportiilor sexuale barbat / femie si care au, de regula,
caractere sexuale secundare similare. Poseda o trebuinta
accentuata spre erotica tactila (tactilitate); aptitudinile
pentru sensibilitatea intero / proprioceptiva, pentru tandrete,
spre o hipertrofie erotica.
Directia de identificare a hermafroditilor in test : h+
Teoria nevrotica despre hermafroditi.
Hermafroditii poseda trasaturi din inconstientul originar
mostenit, trasaturi reprezentative pentru o puternica
necesitate de tactilitate si apropiere. Adesea aceasta
trebuinta apare ca surogat pentru o sexualitate genitala
imposibila si ca un triumf al tactilitatii in varianta sa
pregenitala, adica in formele pregenitale ale eroticii si ale
apropierii corporale. Astfel, se evidentiaza una din puternicile
luari in posesiune a corporalitatii autoerotice.
Nivelul de dezvoltare psihogenetica in sensul geneticii
patologice este nivelul pregenital, adica sexualitatea
nediferentiata genital,.fixare la nivelul oral, faza primara
embirionara inainte de diferentierea sexuala.

Functiuni normale
h+

In general h+ este pus in legatura cu simtirea caldurii si a

racelii (h+ merge spre cald).
Acceptarea tactilitatii, a inclinatiei personale sub forma actului
de tandrete.
Iubire pentru o persoana.
Eros. Erosul pamantesc (Platon).
Capacitatea de resimtire, sensibilitatea corporala, placerea
prealabila, jocul erotic.
Erotica pregenitala, afirmarea corpului, a frumusetii si a
nuditatii.
Posesiune a corpului de tip autoerotic.
Acceptarea apropierii. Sensibilitatea. Intimitatea.
Simtul rafinat, gusturile fine: dulcegarii in sens oral sau
estetic.
Sentimantalitate, romantism liric.
Presimtirea prezentelor inefabile sau a unei aure; simtirea unei
prezente imateriale.
Al saselea simt dar tot tactil.
Forma de contact feminina.
Forma tactila a maternitatii.

h-

h- merge cu raceala.
Iubire pentru umanitate.
Iubire platonica.
Dorinta pentru apropiere suprapersonala, apropiere de
grupuri. Trebuinta de a se pastra distanta personala.
Apropiere de transcendent de alcatuirile nonmateriale.
Energia este investita intr-o filosofie, ideologie.
Legatura cu cei care sunt pe punctul de a muri, cu cei
muribunzi.
Viata celibatului.
Asceza erotico-sexuala.
In normalitate
h

Energie masculina / feminina actionand impreuna.

Reactie premanifesta.
Bisexualitate.
Situatie pregenitala, deci sexualitate nediferentiala.
4

Eventual, ambivalenta in legatuara cu identitatea

sexuala.
h0

Un eros satisfacut dupa o activitate erotica nativa sau

dupa satisfactii de tip surogat.
Trebuinta erotica relativ slaba.
Eventual, satisfacerea permanenta in profesii socio spirituale sau erotice.
La oamenii foarte in varsta sau la muribunzi.

Tulburari
h+
Hermafrodism.
Eventual inversiune la barbat (homosexualitate latenta sau
manifesta).
Transvestitism (cu hy-!).
Transsexualism.
Infantilism, regresiune (S+ 0 regresiune la faza primara
orala).
Perversiuni (froteur) frecatorul, fetisism cu obiecte
(lenjerie) h.
Sentimentaliate nevrotica. Luare de distanta autoerotica,
nevrotic - narcisica.
Eventual alcoolici, lipiciosi.
Pedofilie.
Erotomania, hipertrofia erotica in sensul posesiunii cu
sexualitatea
manifesta
de
obicei
in
nimfomanie,
promiscuitate sexuala, Don Juanism.
h Reductie a sexualitatii; lupta cu anxietatea sexuala;
frigiditate sau impotenta.
Eventual inversiune la femei.
Conflictualiate nevrotica in erotica feminina, adica atractie
cantitativ puternica, dar negativa a dorintei.
Anxietatea de apropiere si homosexualitatea defansiva sau
homofobie.
Anxietate fata de atingere cu Sch + - = autism.
5

 Anxietate de pipaire, contact la imaginea unei negari a

trebuintei de tandrete.
Hipertrofia erotica.
Amenoree.
h
Bisexualitate.
Dificultati in gasirea sexului, eventual nediferentiere
sexuala.
In pregenitaliate, atunci cand sexualitaea inca nu s-a
diferentiat.
ho
Tulburari de tipul depasirilor tensionale erotice prin
satisfactii surogat.
Slabiciunea neurastenica in domeniul erotic. Libidoul slab
(impotenta sau frigiditate).
Capacitatea de a iubi, pericolul tendintei acumulate (vezi s).
Onanie excesiva (ipsatiune).
Diverse / Operotropisme.
Genotropismul este ansamblul de pulsiuni genetico - psihice
neconstiente, dar care imping la o profesie.

Profesii in mediul h.
h+: prostitutie, matrona, pornografie; profesii inverse:
profesii feminine la barbati si invers.
Profesii feminine la barbati:
chelnari, room-service
balerini
coafezi
textilist
costumier
sora la psihiatrie.
Profesii barbatesti la femei:
profesii tehnice, grosiere.
Profesii ce au de a face cu atingerea:
maseur, maseuza.
6

 cosmeticiana, coafeza.
dermatologi.
manichiuristi, pedichiuristi.
tesaturi fine, stofe, croitori de lux, fabricanti de lenjerie
intima.
materiale fine de tip: blanuri, stofe, fulgi, absorbante,
depilator.
Profesii bazate pe motricitate fina:
ceasornicar, aurar, vrajitor, magician.
Profesii bazate pe medii umede:
lucratori la saune, la bai termale, masaj.
Ingrijirea animalelor: veterinari de animale mici.
Ambianta sentimantala: ambianta de kitsch (bibelouri de
talcioc).
Ambianta spiritual-estetica: exegeti ai frumosului, inclinatie
de a sta in preajma poeziei, a liricii, romanticii, cu o anumita
romanticitate in vorbire, in ton.
Meserii de tipul: ginecologia, endocrinologia de tip sexuala
sau consilier sexolog.
Persoane carora le place muzica de tip armonic, romantic,
muzica la instrumente de pipaire (harpa).
Profesiuni de tip venusian: chirurgie estetica.
h se manifesta in:
comuniati
de
acelasi
sex
(cazarme,
comunitati
calugaresti).
profesi umaniatre: protectia mediului, ecologisti.
preoti, calugari, eremiti, eunuci.
profesii care pun in valoare obiecte copilaresti (jucarii):
doica, baby-sitter, educatoare, insotitori de orbi si de
persoane handicapate.
Obiecte. Materiale.

 blanuri, matasuri, fulgi, velur, plus, mohair, angora,

flausate, dulciuri (morfisme), dau dovada de un anumit
infantilism.
preferinta pentru animale mici: canis.
obiecte de genul papusilor, colanti.
cei care se ocupa de sugari, copii mici.
romane de iubire.
doctori de animale.
Imbinari ale morfotropismului h cu criminaliatea.
Somatizari
boli
de
piele,
imbolnaviri
sexuale,
tulburari:
intracorporale, menstruale, hormonale, de reglare a
temperaturii
forma unicat a cleptomaniei care functioneaza ca un
surogat de orgasm (asociata cu motivatia de tip d, k,
e).
forma unicat a piromaniei, motivata prin frustratia de
iubire sau de satisfactie sexuala.
forma unicat a sentimentului de urmarire (senzitivitatea
de relatie p- / hy-). Aceasta este motivatia de proiectia
homosexualitatii latente proprii (pot fi urmarit de homo).
Continutul homosexualitatii poate fi transformat in
contrariu, in mod secundar, de aceea individul se simte
urmarit agresiv cu toate ca subiectul este s -.
Diverse
Legaturi homosexuale tandre h+ (tandrete) - ambisex.
La femei, in general, legaturile de acelasi sex nu trebuie
interzise. Femeile se pot atinge zeci de ani fara a deveni
homosexuale prin aceasta. Ele pot trai trebuinta h+!
prin manipularea hainelor, in timp ce barbatii nu au
aceeasi chemare. De aceea femeile sunt mai inclinate
spre transvestitism.
Bisexualitatea este natura originara a omului. Omul este
obligat, prin invatare si presiune sociala, la diferentierea
bisexualitatii, la cat trebuie sa se imparta in homo si
hetero. In cultura noastra, cultura homosexuala a fost
secole de-a randul condamnata, mai mult decat in
tinuturile arabe.
8

 Inversiunea autentica, reala, adica homosex. vera,

presupune un inconstient primar si un Ego Ideal*
investite, care mai tarziu se vor manifesta sub forma
scopului pulsional si al obiectului.
Forma feminina in test; S h+, s- Sch k=0, p Eul feminin
care se abandoneaza (abandonatul).
Forma masculina in test: S h-, s+ Sch k, p=0.
Metatropismul sexual feminitate sufleteasca intr-un corp
masculin sau invers. Aceasta forma de inversiune nu este
necesara sa se desfasoare intr-o relatie homosexuala, se
poate manifesta si heterosexual.
Lui h astrologic ii corespunde planeta Venus.
Orbii isi pot compensa, cu caracter de surogat, simtul
vederii hy prin cel al pipaitiului h.
Un h supratensionat, pofta de dulciuri, poate produce
greata, rautate sau placere perversa de tip s.
Trairea timpului in stil juvenil (rock) h+! , victorianistii
imbracati ca pe timpuri, cu pudoare.
Formele de celibat, evreitatea ortodoxa impotriva egalarii
femeii cu barbatul.
Domeniul polaritatii calugarita / prostituata.
In grafologie, h+ se manifesta pe linii fine, catifelate,
ondulate, curgatoare print-un fel de pastuozitate, prin
unghiuri inclinate in jos, prin netezime.
Idolii Zei: Eros (Amor la romani), Afrodita (Venus la
romani).
Actiunea lui h asupra lui s contactul tandru tactil
alina durerea corpului si sufletului omenesc (h+ s-) h+
(Eros) si s+ (Thanatos).
Problema despre pielea ca suprafata a creierului si
sufletului omenesc, suport originar, ectodermul, dar se
diferentiaza prin contact cu lumea din afara, prin pielea
trupul isi organizeaza creierul si viata emotionala.
Copilul creste pe fondul insuficientei contactului, ca un
nesimtit si invata prin aferentatia SNC si periferica ca
lumea nu are nici un sens.
Adevaratul sens existential este insusirea sistemului nervos
si, in raport inversat prin piele, sub forma SN periferic si
sistemul hormonal. Tesutul foetal este oceanul, apa care este
miscatoare, plina de viata si datatoare de viata, prin contact
cu pielea vor genera excitatia vitala. In cazul unei nemiscari
(secarea apei) apare o deficienta in edificiul Sinelui, nu mai
apare deosebire intre Sine si non-Sine si astfel au loc
imbolnavirile
sufletesti
(somatica
auto-imuna)
=
9

psihosomatica {* Ego Ideal (Ideal Ich), desemneaza Eul real

care ar fi fost obiect al primelor satisfactii narcisice. Ulterior,
subiectul tinde sa regaseasca acest Eu Ideal, caracteristic
starii asa-zise atotputernice, a narcisismului infantil, din
perioada in care copilul era pentru el insusi propriul ideal}
hy-, k-! complex de inferioritate.
k - autodestructiv, autoreprimant. Insul se spiritualizeaza
sa aiba o suprafata civilizata, dar cu pretul izolarii de
lume, pleaca in cautare, dar se pastreaza atasamentul.
Profilul de prin plan ce este aici si acum ca un fel de start
actional.
d 0 este comportament depresiv.
hy-! supratensiunea trebuintei de automasacrare, foame
de autoafirmare, dar datorita obstacolului nu reuseste.
Pasi de interpretare:
supratensiunile centrarea interpretarii.
S,C pulsiuni originare, primare, contactul este
ultraprimar prin dispozitia de relatie cu lumea.
m! retard dispozitional, inabilitate de administrare a
pietei psihice, acolo unde mergem sa adunam, sa
depozitam.
In astrologie:
Venus reprezinta atractia instinctiva, sentimentele,
iubirea si simpatia, armonia si blandetea, este astrul artei
si al acuitatii senzoriale, a placerilor. (Micul benefic).
Tandretea,
mangaierea,
contopirea
senzoriala,
frumusetea.

10

Factorul s
Reactia s0 - reactia transformata sa fie in comportament
genuin, fie in comportament de tip surogat, dupa teoria
simptomului (Freud).
Reactia s este o reactie supratensionta pe una din
directii.
Imaginile de test: sunt ale unor criminali pasionali, crimnali
afecivi e - (omor afectiv). Sadicii din test reprezinta cazuri
patente psihopatologice in sfera maladiva a sadismului.
Comentariu: in primul rand pentru ca figura este
edificatoare pentru o latenta patologica iar, pe de alta parte,
avand o trasatura genetica prin ascendenti simili (si
patologici si normali) si in al treilea rand, figurile au fost
chestionate prin alegere libera (asociatia factoriala).
De retinut ca orice investigatie destin - analitica se va face
pe 5 dimensiuni: Iubire, Prietenie, Profesie, Boala si Moarte
tinand cont de antecedentele heredo-colaterale (AHC).
Psihopatologia sadismului.
La criminalii sadici se ajunge in general la chin. Sadicul se
poate manifesta prin superioritate, a fi deasupra, a-l face
pe partener o victima pasiva. A SUPUNE.
Directia de identificare a sadicilor in test este s+, iar
identificarea masochista este s -.
11

Teoria nevrotica a sadismului.

La baza nevrozelor stau perversiunile (dupa Freud).
Sadismul este o perversiune printr-o barare puternica a
inconstientului originar, asociata cu o tulburare a Eului care
consta in incapacitatea de participatie tulburata in favoarea
unei functiuni supradimensionate, aceea a trebuintei de a
materializa aceasta posesiune.
Perversiunea sadismului apare in test la s+ combinat cu
k+. Sadicul manifesta acea tulburare a Eului in care el,
nefiind capabil de participatie, are in schimb o functie k
(introiectie) predilecta, astfel incat este legat de tehnica
demersului sexual. El vrea o posesiune tehnica a
partenerului si nu o legatura fuzionanta k > p. Raporturile
Eului merg mai putin pe pulsiunea Eului de a se simti legat,
ci mai mult merge in sensul functiunii k care este
materializanta, a luarii in posesiune a tehnicii.
Un sadism extrem are loc atunci cand in functia k (a
materialitatii tehnice) nu exista deloc participarea lui k
-, ci este un k + autarhic (canibalism psihic).
Psihologia dezvoltarii, adica stadiile genetice ale dezvoltarii
sadismului.
Sadismul reprezinta un defect al fazelor orale de tip
participativ, capacitatea de relationare (k > p).
In stadiile timpurii ale dezvoltarii, copilul, in fata anxietatii
existentiale isi fructifica mecanismele de luare in posesiune,
ca functie anala a Eului, in fond fiind un mecanism defensiv,
se dezvolta astfel un control asupra obiectului. Se manifesta
un cuplaj intre s si k care devine contra asociatiei intre p si
m in raport cu s si k.
Se manifesta o anxietate fata de dependenta de Mater (care
devine obiect) si de extradare orala. Apare aceasta
procedura de tip sadico-anal, de securizare supracompensat
prin controlul constant prin a fi si a sta sus, prin activism,
masculinitate, faptuire si duritate.
Cu toate acestea sadicul este perfect dependent de un
partener polar care este sub el, care i se supune, o
victima, un moale (masochist).
12

Forta agresiva care se manifesta in asa-zisele deformari

nonperverse poate fi gasita la toate etapele de dezvoltare:
faza oral-agresiva: s+ / m-: a musca, a roade cu dintii,
sindromul crocodilului.
faza anal - agresiva: s+ cu d+! sau d-!. In desen copilul
face o mazgaleala agresiva, in joc manifesta un fel de
retentie agresiva de genul: nu-ti dau jucaria.
faza falic - agresiva: s+ cu hy+ tip activ si exhibitionist.
Functiuni normale
s+
Actiuni agresive cu instrumente agresive.
Activitate si agresiune de tip defensiv (in aparare) in
modalitate verbala, emotionala sau corporala. Aspiratie la
dominatie, conducere.
Modalitate agresiva de aparare de circumstanta.
Cooperare generala. Activism locomotor. Vitaliate bazala.
Energie. Motricitate grosolana.
Autoaparare, autodefensiva, exprimare si exteriorizare a
dorintelor. Confruntare directa. Revendicare directa.
Capacitate de decizie.
Din punct de vedere corporal, adesea se afiseaza cu
pieptul deschis, cu bustul impunator.
Privire directa, de atac, incisiva, agresiva.
Impulsul de schimbare alloplastica.
Capacitatea de a spune NU, de a lua pozitie, criticism,
capacitatea de a se confrunta.
Vorbeste cu voce tare, sonora.
A reprosa, a acuza.
s
Trebuinta de a fi supus, pasiv, oblativ, sumisiv, a te lasa
mai prejos.
Toleranta la durere, la frustratie, capacitatea de a suferi.
Tendinta de a se lasa chinuit, a vrea sa stai dedesupt.
Mentinere in afara trebuintelor. Abtinerea. Retragerea in
renuntari. Renuntarea in a se impune. A inghiti
nedreptatea, de a se supune, a se adapta, a se conforma.
Corporal, s- se manifesta adesea ca pantomima.
Rabdatoare, cu capul plecat, lovit dupa ceafa, cu ochii
plecati, cu miscari de retragere, cu moliciune (simbol
13

corporal al rugaciunii, al cersirii) ca expresie a atitudinii

de victima, sacrificat.
Vocea soptita, putin capabil de a se impune, impulsul de
schimbare autoplastica, de sumisiune.
Are un fel de energie feminina, pasiva.
Dovedeste receptivitate, acceptare, autodelasare.
Grijuliu, rabdator.
a lasa de la tine, a slobozi, a fi diligent, politicos,
ascultator si autocritic.

s+
A distruge (eventual pentru a crea ceva nou).
Bucuria unor excitatii tari.
Comportamente grosiere, grosolanie.
Placerea de a irita, de a ataca, de a lucra cu vorba si cu
instrumente ascutite, incisive.
Energie masculin-activa.
Cutezanta, spirit de luptator, placerea de a se certa cu
virulenta, poate face loc sublimarii.
Bucuria de a fi in coflict.
Ascutime spiritual - intelectuala, simt ager (astucitate),
perspicacitate.
Agresiune civilizator - tehnica (impotriva naturii).
Bucuria de a boxa, chiar din iubire.
Bucuria de a rani.

Tulburarile factorului s
s+

14

 Sadismul ca perversiune.
Activismul in forta, violent, brutal.
Trasaturi caracteriale sadice (s+, k+), sindromul sadic
pervers dar care nu se manifesta sexual.
Aptitudini agresive fata de cei decazuti, autoapreciere
numai in masura in care se simte defaimat, excitatie
grosiera.
Esecuri agresive.
Masculinitate (virilitate) nevrotica sau tulburari de psihic
ale potentei ca aparare fata de pasiviatate, fata de
homosexualiate, anxietate de pasivitate cu supra compensare a impotentei.
Agresiune ca aparare sau ca impotenta la cei cu anxietate
de incisivitate sau de muscare (s+ p-).
Hiperactivitate / excitatie in hipomanie sau manie.
Depresie agitata (s+, k+, d+) ca stare cvasipermanenta.
Inversiune la femei.
Castrare constienta si ascundere a homosexualitatii la
barbat.
Hospitalism autoagresiv (care se loveste cu capul de
pereti, constient).
Comportamente autocastratorii la isterici.

s-

15

 Masochismul ca perversiune.
Inhibitie a agresivitatii. Agresiune orientata spre sine.
Autoagresiune ca autosabotaj. Autodestructie, suicid,
toxicomanie, tendinta la accident, autodefensa prin
autodefaimare, identificare nevrotica cu rolul de
sacrificat.
Trasaturi masochiste de caracter. Autocastrari masochiste
(de tip religios, de ispasire).
Autoagresiune prin stress, toxicomanie, suprasolicitare
(diverse tipuri de infarct miocardic).
Masochismul moral, Supraeul agresiv chinuie Eul sau
inconstientul originar: (e+, s-). Actiune criminala ca
autopedepsire.
Bulimie sau anorexie (s-!, k-!, m+!!). Agresiune in Eu care
se afla in lupta cu inconstientul de tip oral, care poate
merge pana la autodestructie fara realizarea tabloului
mortii.
Inversiune la barbat si cu depresia (s-, k-, d-).
Conduite autoofensatorii in familie sau in public.
Anxietatea de castrare sau impotenta.
Rivalitatea nevrotica.
Anxietate de cearta, de conflict.
s
Practica sado-maso (activitate si pasivitate egale);
eventual, forme de relatie sado-maso in care
tema disputei este schimbarea rolului de a fi
sus sau a fi jos.
Eventual, nediferentiere intre atac si retragere.
Conduita masculina si feminina.
Simptome obsesionale sado-masochice.
s0

Incapa
citatea
Urmare dupa o practica pulsionala agresiva.
de a
Eventual, un deficit de potential actional, de tip
constitutional, cel mai adesea se manifesta ca
o trebuinta infantila de protectie (tip h).

16

stapani, de a pune stavila tensiunilor agresive sau a

incarcaturilor tensionale.

Operotropism:
Escavatoristi.
Cioplitori, comercianti de cutite.
In sport, interese pentru echipamente agresive: lant,
catuse, piele tabacita.
Domenii ca un simbol al masculinitatii: politist, rocker
(imbracaminte masculina in scop demonstrativ).
Profesii de subordonare, de slugarnicie: de tip service (s-),
meserii de sacrificiu, servile, secretariat, social-religioasa,
de performanta sumisiva.
Barbati
foto-model,
manichiuristi
/
pedichiuristi,
stomatolog.
Profesii cu satisfactii ale antrenamentului locomotor:
body-bulding, maseuri ai sportivilor.
Forme spirituale de agresivitate: criticul, cinicul,
caricatura, satira si sarcasmul.
Profesii artistice care lucreaza cu natura: sculptori in
piatra sau lemn.
Amatori de ascutime, iute in activitate, mancare si
muzica: tobosar / baterist.
s Profesii de ajutor cu supunere si subordonare.
Profesii de tipul pantei deasupra / dedesupt dentistii,
relatii sef / subaltern.
s+
Crescatori, ingrijitori de animale agresive, dresori,
vanatori sau ingrijitori de crocodili, specialisti in animale
de prada, zoologi, pazitori de serpi, toreadori.
Profesii cu discurs agresiv: comerciant de presa scumpa,
aparatori, acuzatori, politicieni.
17

Obiecte materiale
Cutite, secure, topor, ate, burghie, ferastraie, arme de foc,
sageti, bat sau bata, lanturi, catuse, dinti, unghii, cuie,
obiecte acutite in general; gusturi sarate, mirosuri
muscatoare (s+d).
Punckeri, rockeri.
Pastai, ardei iute.
Vampiri (s+m), capuse, animale cu spini, animale, animale
de prada, cu cioc sau cu gheara, animale cu dantura
ascutita.
Fluide iuti, cauterizatoare, asistente de dentisti, dictatori,
militari, ipotecari.
Cei cu pieptul umfalat, piloti de incercare, tanchisti,
pescari eu sunt tare, fii tu slab.
Activitati caracteristice:
a lovi, a intepa, a coase, a zgaria, a scarpina, a smulge, a
musca, a boxa, a calca batatorit, a lupta, a se supune sau
a se apara la modul activ, a certa si a se certa, a se lasa
certat, a fi un faptas imaginar (tap ispasitor), a fi o
victima, a indura, a se lasa la pamant, a se opri, a gauri (a
sfredeli), a lansa, a trage, a goni, a navali, a se repezi, a
susoti.
Integrari ale morbotropismului cu criminalitatea.
Formele criminale: comportament violent, de spargator.
Legatura dintre faptas si victima: realizata pe baza
inrudirii genetice, similitudinii pulsionale sau pe baza de
polaritate (faptasul, adesea, s+ victima s-).
Sadismul si masochismul balansat mai ales cu alte
componente dure: unul care se misca dupa principiul
mersului pe bicicleta, realizeaza pasarea violentei de la
victima la faptas, ca si cum violentul este mai slab.
Alte forme perverse dar fara s:

Froteur (jucatori) se ocupa de atingeri h+, k+! (dansatori)

Coprofilia d+!, k+!.
Exhibitionisti h+! hy+! k+!.
Voyeuristi h-! k+.
Necrofil cu omor h+! k-!.
18

 Fetisismul h+! k-!.

Sodomismul h+! k=!.
- perversiunea ca umbra: pol opus al nevrozelor de refulare;
perversul refuleaza putin dar nu poate sa interzica sau
nega dorinta lui pregenitala care izvoraste din
inconstientul primar (das EST) k > k-.
k+ > k- psihastenici foarte duri cu sange rece care se
incurca in proprile aspiratii. Nu sunt periculosi pentru altii,
ci mai mult pentru ei insisi
k- > k+ nevroticul refulant care neaga aproape totul, mai
mult refuza decat acumuleaza si, adesea, nu poate avea o
viata sexuala normala.
Trasaturi de caracter masochiste, combinatie intre s-!, k.
Trasaturi de caracter sadice: s+ k+.
Trasaturi corporale autodestructive la meseriasi, care
instruiesc pe altii.
Torturi si razboaie.
Dovezi de hipermotricitate: Filip cel zbenguit care da din
maini si din picioare, sindrom hiperkinetic; la cronici:
dureri si suferinte cronice s+!
Carcacteristici / Particularitati.
Legaturi sado - maso, partenerii raman legati tenace,
foarte strans, foarte dependenti unul de altul, adesea
incapabili de a se detasa. De cele mai multe ori
agresiunea trebuie sa vina dintr-o a treia sursa pentru a
separa perechea. Adesea masochistul il provoaca pe sadic
ca sa-l agreseze. In general, in relatiile sado-maso,
excitatiile grosiere (s) sunt mai lesne simtite de cat cele
fine (h).
Alte manifestri ale agresiunilor: boli psihosomatice ca
expresie a pasivitatii si regresiunii tip (s),
muscarea
unghiilor (onicofagie).
Scrasnirea din dinti.
Diferite ratari.
Esecuri care ne indispun.
Ambianta grosiera cu propriul trup (tinuta neglijenta).
Tendinta
de
a
face
distrugeri,
chiar
simbolice
(cvasistereotipe).
Crize de scarpinat si de muscare.
Eczemele ca expresie a pasivitatii sau a regresiunii
tendintelor agresiv - masculine .
19

 Polaritatea sadism-sentimentalism: calaul cu inima de

porumbel,
caracteristicile
sadismului
si
sentimentalismului pot coexista: invazii de stergeri.
Agresiune constructiv-destructiva.
Agresiunea constructiva se realizeaza de exemplu in
comportamente reprezentand satisfacerea trebuintelor prin
limitari, renuntari, prin stapanire de sine, prin capacitatea
de a spune NU.
Agresiunea destructiva degradeaza, distruge, nu are simtul
gustului edificarii, al constructiei. Agresiunea constructiva
este mai putin prezenta astazi in viata cotidiana.
Personalitati tip s:
Hitler: agresiune, razboi, refuzul slabiciunii; foloseste un
mecanism de ispasire, fanatic al sportului, a reprezentat
un delir de masculinitate prin discursuri racnite (s+ p+).
Tomy Ungerer; desenator care a cultivat in tematica operei
sale: satira, caricatura, insa in desen sado-maso.
Chirurgul Hachetal: combate prin cuvinte agresive, taioase
in cazul operatiilor urgente de cancer. Chirurgul dat
dracu care te injura; personalul medical care ia masuri in
pregatirea preoperatorie fara menajamente, cu cel mai
mare sadism.
Hellvien: sculptor si fotograf, a facut o prezentare dura a
durerii si a mortii. El deseneaza Viena ca pe un loc de
origine al sado-masochismului.
Niki de Saint Phalle: cultiva figuri falice; ea insasi a fost o
victima a incestului si a violului.
Kathe Kollwitz: sculptorita, admiratoare a razboiului, isi
trimite fiul la razboi impotriva dorintei acestuia. Acesta
moare iar ea se fragilizeaza in interior (extremista
pulsional), regreta ce a facut iar apoi sculpteza imagini
tipatoare pentru a intelege ceva din semnificatia lui s+.
In sublimare are aceasta electivitate tipatoare prin care
combate razboiul.
Din domeniul psihologiei colective.
Rascoala unor muncitori din Zurich-Globus, care a
determinat pe politisti sa-si satisfaca potentialul agresiv
care i-a provocat pe demonstrantii, initial pasnici. A
rezultat o bataie cu pietre. A fost un caz de soc provocat
intr-o relatie dintre niste inruditi pulsional.
Mica sirena a lui Andersen sacrificiul dureros din iubire.
20

 Ciufulici al lui E.T.A. Hoffman tehnica sadica de

pedepsire.
Jurgen Bartsch: criminal in serie, pedofil. A fost un sugar
abandonat, a trait fara adapost pana la 11 luni si apoi a
fost adoptat de niste macelari cu comportament dur,
primitiv. Mama adoptiva avea momente de tandrete, dar
aplica pedepse crunte. In scoala era un bataus, in scurta
copilarie a fost violat de tatal si de varul adoptiv, care
erau pedofili sadici. Tatal il obliga la taiatul animalelor,
avea obiceiul sa-i produca des panica, provocandu-l la
atractii si subiecte de tip pedofilic; i-a inoculat anxietatea
fata de oamenii mai mari decat el. Il punea sa-i aduca
copii pentru placerile lui. A fost obligat sa despice, sa
transeze, sa castreze, sa cioparteasca, sa taie capul cu
toporul, sa vorbeasca agresiv ca soferii. In inchisoare nu
accepta sfaturile terapeutului. Moare sub narcoza
efectuata pentru propria lui castrare.
Passolini: regizor de filme cu tematica sado - maso, care a
fost ucis precum victimele din filmele sale.

21

Sfera functionala a factorului hy

Imaginile de test sunt ale unor isterici manifestandu-se cu
exhibitionism, care sunt diferiti de cei cu angoasa.
Psihopatologia isteriei manifeste ca si epilepsia isterica
apartine tulburarilor de tip critic, de surpriza. In isteria
manifesta sunt 3 faze:
Faza de acumulare: acumularea de afecte fine
(nostalgia, dorul de a fi remarcat si o serie de
sentimente din tematicile iubirii Oedipale).
Faza de criza: arcul isteric, scene afective, spasmele
de strigat, crizele de ras / plans, paraliziile isterice,
tremorul functional, nervozitatea si prabusirea
nervoasa. Diverse simptome somatice si vegetative,
crize de disperare.
Faza de acalmie.
Alte siptome isteriforme:
Crize functionale: tulburari de alimentatie, de apetit,
tulburari de somn, de mers, de auz, globus histericus,
tulburari de circulatie, crize de transpiratie profunde
( valuri de transpiratie), crize de hiperventilatie, iminenta
de a urina, crize febrile, de voma, tulburari isterforme de
activitate (ex: un student bun, dintr-o data nu mai poate
sa invete). Aceste crize sunt de tip periferic, simptomele
22

se schimba usor si rapid si sunt putin credibile. Acestea

nu merg prea adanc in corp ca in epilepsie.
Crizele de angoasa hipercondriaca, nevrozele cardiace
vasculare, fenomenele de trac (febra reflectoarelor);
instrainarile isterice (un fel de black-out), starea de
pericol (crepusculara) de tip isteroid (cade fara sa se
loveasca), imitatia histeriforma a unor tulburari psihice
incepand cu criza de epilepsie pana la diverse manifestari
ale otravirii, pana la pseudograviditatea isterica. Isterie,
reflexele bazale raman indemne (Babimski), se pastreaza.
Factori declansatori:
Pierderea iubirii.
Dificultatile de parteneriat.
Situatiile de neremarcare.
Mecanismele tipic histrionice sunt: amanarea (cade intr-un
anume loc) si deplasarea de sus in jos.
Directii de identificare a imaginilor in test:
isterici manifesti sunt de tip hy+, iar cei de angoasa
sunt de tip hy- (care se mascheaza).
Teoria nevrotica (freudiana) a hy.
Puternica trebuinta de iubire, acceptare erotica de tip
Oedipal, incestuos. Dorinta de fi facut vizibil, de a se
impune.
Dorintele erotice sunt contracarate de anxietate din
cauza situarii acestora intre nevoia de apropriere si
nevoia de detasare. Ambivalenta histeriforma este vizibila
intre a fi in contact prin flirt, a face curte prin petire,
reclama, publicitate, codoseala, a cauta sa atraga,
toate dorintei de a castra, care inseamna cedare, ce
poate fi brusca si prin reactii agresive (respingere,
scarbire), nostalgia, tanjeala de a fi cunoscut pe de alta
parte, teama ulterioara de a fi batut in cuie.
Identificare mai mare decat posedarea obiectului.
Aici slabiciunea Eului se manifesta printr-o puternica
identificare cu obiectul, o renuntare la propriile dorinte
pulsionale si adoptarea unui comportament de rol, de fatada
la un sine fals. Apare aici pericolul unei pierderi a Eului in
favoarea lui TU.
Starea crepusculare histeroida.
23

 Imitatia histeriforma a unor tulburari similare de tip

paradoxal de la epilepsie pana la otraviri, tulburari de
organ, pseudograviditate. Spre deosebire de epilepsie
reflexele raman indemne.
Factori declansatori:
Pirderea iubirii.
Dificultati de parteneriat.
Neremarcarea, neintelegerea.
- Mecanismele tipice: amanarea si deplasarea (de sus in jos).
- Mecanisme de fixare si generalizare.
- Directia de identificare: in test este hy+ si a istericilor de
angoasa hy-(!).
Relatia este mai importanta decat dorinta pulsionala:
renuntarea la propria dorinta si cedarea in favoarea
partenerului = tulburarea perceptiei trebuintei sub forma
anxietatii de conflict.
Trebuinta de armonie puternica in relatie; istericul face
efortul de a nu produce dizarmonie in relatie.
Dorinta puternica de contopire dar si dorinta de a se
delimita, de a divorta, de a fi altul, de a se schimba.
Puternica aspiratie la o relatie apelativa: istericul este
inrobit de partener, are o puternica anxietate de pierdere
a iubirii (anxietate de pedeapsa).
Mecanisme defensive:
Izolarea ca mecanism predilect al nevrozei obsesionale
poate fi conceput ca mecanism de aparare asemeni refularii.
Izolarea consta in schimbarea dintre afect - sentiment si
continutul perceptiv. In timp ce afectul este prezent,
imaginea lipseste: imi vine sa plang dar nu stiu de ce.
In travaliul biogenetic pur exista partial senzatii ale
impulsului dar si capacitatea de a le ordona biografic, ca
istoric al trairilor.
Deplasarea din punct de vedere psihologic consta dintr-un
numar de afecte care se detaseaza de reprezentarea
inconstienta de care este legat si se leaga de o alta, care nu
24

are cu prima decat slabe legaturi de asociatie sau chiar

contingente.
In plan somatic se face de jos in sus (podul isteric) sau
spre obiectul surogat. Deplasarea se mai poate manifesta
sub forma schimbarii rapide a simptomelor. Este imposibil
de diagnosticat lupta dintre dorinta pulsionala si apararea
impotriva acesteia.
In pod dorinta sexuala este clar simbolizata iar in paralizia
isterica este mai mult apararea impotriva dezvaluirii dorintei
pulsionale.
Puternica
predispozitie
la
transpunerea
reprezentarilor afective in plan corporal, in materie.
Manifestari paradoxale ale trebuintei.
In criza histeriforma, adesea apar sentimente de repros,
adica irumperea tendintelor agresive pana aici mascate, cu
ocazia frustratiei de iubire (s inlocuieste pe h). Histeroidul
doreste nu acceptarea, ci inlaturarea celuilalt din preajma sa
( nu ma mai atinge nici macar cu o floare). In fazele de
indoiala agresiva apare ambivalenta dintre apropiere si
distantare.
Atractia, prin comportamentul din triunghiul oedipal.
Triangulatia din triada va fi solutionata nevrotic prin intrigi,
santaj,
tradare,
neloialitate,
aliante
schimbatoare,
secretizare pana la tragedii, drame, divort si lupta pentru
copii.
Psihologia dezvoltarii:
Etapa oedipala genitala 5-6 ani.
Isteria ca nevroza genitala dupa 6 ani.
Predominanta a triadei heterosexuale spre deosebire
de triada epileptoida care este homosexuala.
Functiuni normale
hy+
A se face vazut, a se expune, a se exhiba. Placerea de a
deveni bine vazut.
25

 A voi sa frapeze, a deveni remarcat. Trebuinta pulsionala

de natura vizuala. Trebuinta de a se evidentia in mod
artistic, artificial, verbal. Puternica trebuinta de iubire.
Pedalarea pe tematica sexuala.
Charmul, activitatea, flirtul, afecte foarte vivace, fine, de
tipul: bucuria de a emotiona, dar si de a arata, a enerva.
Placerea pentru senzatii tari.
Gustul de a fi sclipitor, de a exagera.
Autoprezentare directa a propriei persoane.
Cautarea de senzational, show-man; barfa; jet-set sau
aparitii explozive.
Individualismul (a iesi in afara grupului), lipsa de rusine,
impertinenta, degajarea de prost gust.
Dorinte falice (s+, hy+) a cauta sa se impuna.
Sindrom falic.
A se costuma si prezenta in diverse roluri. Nerusinatul.
Din punct de vedere corporal: burta supta si pieptul
inainte.

hy A se ascunde, anxietatea fata de exhibare si teama de a

frapa, de a bate la ochi. Placerea de a privi.
Supraeul preautonom: puternica anxietate de pedeapsa,
teama fata de autoritate, anxietatea fata de normele de
grup, de a nu fi prins in flagrant, se urmareste o puternica
implinire a expectatiilor. Simtul a ceea ce trebuie
(Supraeul autohton este de natura epileptoida e+).
Senzitivitatea: a fi prudent, a fi presimtitor, respectos fata
de tabuuri, indivizi cu facultati paranormale. Simtul
pudori, al rusinii, al scarbei.
Simtul moral, sensibilitatea morala. Moralismul.
A se ascunde, jocul de-a v-ati ascunselea, dorinta de a
observa.
Autoprezentare indirecta, a aparea pe scena prin
intermediul unor obiecte reprezentative.
(s-, hy-), anxietate de castrare.
Aparare si umbrire polara fata de sindromul falic.
A se imbraca si a se ascunde, mascandu-si identitatea.
Constructor de castele fanteziste in reverii diurne pentru
slaba capacitate de a se evidentia direct.
26

 Supunere, mascare a individului, adaptare. Simt pentru

intrigi, inselatorii.
Posibile inselari ale Sinelui printr-o fantezie intensa,
reprimare a propriilor dorinte, a te ascunde in fata
propriilor ochi. Din punct de vedere corporal se
observa o retragere.
hy
Dubitativul isteric, cel cu dileme morale intre a voi sa se
expuna si a voi sa se ascunda.
Simptome vegatative.
Vaicarelile: e0, hy..
Lamentativul.
hy0
Suspendarea, caderea cenzurii morale si a mecanismelor
de adaptare la expectatii.
Lipsa de rusine, neglijenta morala.
Factorul hy in general
Afecte si cerinte afective supradimensionate.
Subiectivism.
Dependenta de antipatie / simpatie; slaba obiectivitate si
slaba neutraliate; mecanisme de contagiune (rasul si
plansul contagios).
Luciditatea.
Gustul pentru autoprezentare.
Schimbul de culoare rapida: de la roseata la paloare, la
inverzeala.
Diversele grimase: ar fi purtatorul functiilor sufletesti
paranormale adica al materializarii. Tocmai in hy este
posibila transpunerea impulsurilor sufletesti si a
reprezentarilor in planul somaticului, al materailului: ex
sarcina aparenta care poate merge pana la auzirea de
zgomote, pana la vizualizarea pruncului in pantecul
mamei.
Teza: placerea de a santaja pentru senzatii tari, pentru istorii
triunghiurare.
27

Organe interesate: OCHIUL (vizualizare).

Functii patologice:
hy+

Isteria manifesta, exhibitionista.

Caracterul isteric, exhibitionist:
Varianta isteric - falic (hy+, s+).
Tipul isteric - narcisic .
( hy+, Sch++ sau Sch 0+).
Perversiunea isterica = exhibitionismul

(hy+, k+ (!))

hy Isteria de angoasa (hy -!!) cu k -! = hipocondrie. Anxietate

flotanta fara obiect (P = e 0, hy); (P = e -, hy -!); atacurile
de panica.
Isteria de conversie = anxietatea duce la simptome
somatice, paralizii vegetative, la manifestri functionale.
Caracterul isteric cu pudoare, anxietate de exhibare.
Anxietate senzitiva de relatie (P = e 0, hy -) = anxietate in
fata autoritatii. Este o supraadaptare. Presimtirea unor
scaderi a expectatiilor.
Forma de perversiune: voyeurismul - se uita el la cei
expusi (hy -!, h +) sau cu (k +, p o).
Anxietatea de culpa si pedeapsa: ipohondrie. Aici participa
P + - sau P sau P o - impreuna cu Sch - +, Sch
(instrainatul), Sch o (refulatul). Hipocondriacul vana de
baie e+ hy- k- p+ = toate ca cenzuri; totodata este si un
mecanism de salvare - iesire. Nevroticii isi mobilizeaza tot
abelianismul din ei, iar pe dos sunt cain. Daca persista
sunt sursa de tulburare (sindrom hipocondriac, complex
de inferioritate). Aceasta nu va exista daca este e - sau p
-.
Gelotofobie anxietatea de a nu te face de ras.
La nivel psihosomatic apare sub forma nevrozei de organ:
P -, P o cu Sch - -; p este proiectia asupra organului.
Obiecte / Materiale
- camelonul, vualul, cortina, perdeaua, membrana, pielicica,
hainele, tulul (voalul miresei), mastile, larvele, ornamentatia,
mica, lumina slaba, jarul mocnit, fastul, ochelarii de soare,
28

barocul presa de senzatie (bulevardiera), mirele si mireasa,

nunta, protocolul la nivel inalt, situatia in relatii / raporturi,
purtarea
vualului
oriental,
clownii,
cucul,
pasarea
paradisului,
ascunzatoarea,
pestera,
pivnita,
mina,
catacombele, santajul.
Activitati histrionice
- a voi sa frapezi, sa te arati, sa vezi, sa fi vazut, a face o
prindere si o ascundere, a te piti, a te pierde, a te risipi in
bezna, a te camufla, a te travesti, a te aranja, a impodobi, a
se imbrobodi, a orna, a decora, a flirta, a santaja, rasul /
plansul spasmodic, a te subordona, a armoniza, a se rusina,
reveria, anxietate, a minti, a fantaza, a impacheta, a deschide
pachete, a suprasolicita, a juca o miza, a supradimensiona
unele sentimente (doliul, durerea, ranirea), a face surprize.
Integrare intremorbotropism si criminalitate.
Corelatia intre fobie si tulburarile cardiace prezente in
arborele genealogic.
Screloza multipla care este probabil o forma a nevrozei de
organ in isterie. Exista tema sexualitatii in aparitia
screlozei care survine periodic.
Corelatia dintre isterie si tulburarile de vedere, cu cat
organul vizual este mai solicitat, afectat, cu atat mai mult
se reactioneaza prin efect.
hy si p - : fanteziile / angoasa de otravire (ex: dupa
consumarea ciupercilor), graviditatea isterica (apare la
radiografie), alarma de razboi ca reactie de aparare.
Crizele de tremor isteric (ex: dupa 20 de ani de la o trauma
face o criza de tempor, la fel si dupa viol).
Pasiunile pentru TV, film, natini posedate de TV (Turcia).
Schimbarea de culoare la fata, cuprinde si grimasele
animalelor.
Anesteziile histeriforme (furnicaturile).
Ora sexula (sexism).
In criminalitate avem fenomene de inselare, escrocherie ,
trisare (in casatorie).
Deosebiri in general.
Imitarea isterica a crizei epileptice in care reflexele se
pastreaza. Din punct de vedere istoric, simptomatologia
isterica se orienteaza dupa spiritul vremii, chiar daca se
adreseaza unor organe vitale. Acum nu mai vedem arcul
29

isteric sau lesinul isteric ca pe vremea lui Freud sau

Charet.
Sfera destinologica histeriforma este legata de erotica
(h) , de sexualitate. Isteria se manifesta la femei dar
exista si la barbati care nu se comporta barbateste, ei se
comporta ca niste cersetori de atentie sociala.
Corp; parti ale corpului vizibile si invizibile, chiar parti
interzise (nu ne vedem fata, spatele, ceafa, nici organele
interne, anusul si nici uterul).
Apararea histeriforma impotriva anxietatii: gestul de a-ti
pune mainile pe obraji, a te ascunde, a nu voi sa vezi
obiectele anxiogene, a ignora, a-ti intoarce privirea, a fi
distras in fata unei surse de pericol care apare in starea
de confruntare cu pericolul si care merge pana la
tulburarea reala de vedere.
In grafologie:
Scris epatant,
expansiunea este
Presiunea este
majuscule si scris

grosier, cu majuscule marite,

mai mare decat forta.
mai mare decat expansiunea;
mic, tipul histrionic de martir hy -.

In astrologie:
- posibila corelare cu scorpionul (!?), placerea de a da jos
masca.
Distinctii intre isterie si obsesii:
ISTERIE
Izolarea isterica
Separarea continutului percepriv de afect sau invers
(plang, dar nu stiu de ce).
OBSESIE
Izolarea obsesionala
Pastrarea reprezentarii cu pierderea afectului.
Obsesia si isteria pot fi privite ca functiuni polare:
Trebuninte isteriforme
30

 Instrainarea isteriforma (hy -! k - p -).

Somatizarea isteriforma intersecteaza SNC care nu duce la
modificari de organ.
Autoprotejare pentru ca nu exista trebuinta de pedeapsa.
Furtuna de miscari (e + hy +).
Cautarea apropierii, a armoniei, a concordantei.
Factori declansatori: pierderea iubirii, necazurile in iubire,
frustrarile erotice ale acceptarii oedipiale in triunghiul
heterosexual.
Tipul de cenzura: Supraeul autonom e +.
Izolarea obsesionala
Instrainarea epileptiforma (e - k - p - ).
Somatizarea epileptiforma in profunzime (spasm, crampe)
provocand adesea transformarea organului prin hipertonie
cronica.
Grave autolezari. Trebuinte inconstiente de autopedeapsa.
Reflexul mortii (e - hy -).
Furia, ura, sentimentul de separare in relatii provocatoare de
dizarmonii, tulburari distrugeri, dezacorduri, non-acceptari.
Factori declansatori: rivalitatea, gelozia, triada relationala
dar fara problematica sexuala.

Personalitati
Deputatul Kurt Furgler: politician frapant.
Scriitorul Max Frisch (hy patent), relatii exhibitioniste
erotice despre sine, dar el era foarte timid, retras, oblativ,
cu puternice stari de trac
Jerry Louis (comic), hy + (americanii ca natiune).
Gunter Wallraff jurnalist de scandal, cu tehnici de
travestire, de jucare de rol, de asumare de identitati
straine, cand de fapt era un sfios.
Artistul Christo cu designul ambalajelor.
Heidi Bucher artista care despoaie obiectul.
A. Lupin pungasul deghizat.
31

Francisc din Assisi se dezbraca ca protest impotriva Tatalui,

el innota langa muribunzi in compania calugaritelor.
Zelly cu schimbari corporale in functie de situatie.
Ed Munch ( a pune mainile pe fata in situatii de angoasa).
Salvador Dali cu supradimensionarea semnaturii pe picturi
minuscule.
Madonna exhibitionista erotica.
Japonezii ca popor: puternic sentiment de pudoare hy-,
fara individualism.
Islamul ortodox al nord-africanilor (invaluirea completa
a corpului).

Sfera functionala a factorului e

Imaginile de test: epileptici in faza de calm (faza abeliana),
post-accesuala, post-critica, de binefacere.
Psihopatologia epilepsiei Fall-sucht: atractie tip toxic,
pofta de cadere, cautarea, mania caderii, reprezinta
semnificatia ultragenerala a factorului e.
Epilepsia este o bola de tip paroxismal, boala acceselor, a
crizelor, a surprizei.
32

Szondi denumeste pulsiunea P, paroxismala de surpriza,

pentru ca avem de a face cu realitati psihice care au la baza
acest mecanism, al aparitiei accesuale, a fazicitatii (nu ca la
agresiunea s) manifestarii crizelor de violenta.
Tulburarile critice au trei faze:
Faza de acumulare a impulsurilor de manie / furie, invidie,
gelozie, razbunare, ca faza Cain sau faza de aura. Aceasta
faza are mai mult decat un sens psihiatric, un sens
prodromal foarte polimorf cu semne psihosomatice si
uneori halucinatii. Acestea sunt acumulari de aura
latenta.
Faza de criza propriu-zisa: grand / petit mal. Absentele
epileptiforme sau instrainarile de tip epileptiform, brusc
apare sentimentul ca esti in alta lume sau se pierde
familiaritatea lumii; convulsii tonico - clonice cu pierderea
constiintei (vigilentei), chiar si in echivalente (ex:
cleptomania).
Faza de calm, faza de remuscare, cainta, bunatate, faza
abeliana, se poate manifesta ca sentimentaliate,
conduita de reparatie, de a face din nou binele.
Dinamica fazica a epilepsiei este caracteristica afectelor de
surpriza sau asa-ziselor afecte dure (e) sau fine, tandre (hy).
In faza de acumulare (aura) corpul devine adesea foarte
senzitiv (sensibil) si pot avea loc asa - zisele viziuni
paranormale. Se remarca, de asemeni, conduitele de tip
critic miror : a-si face cuib, a se cuibari, a face mici miscari
stereotipe, a acuza niste ameteli, diverse ticuri oculare (batai
ale pleoapelor), gemete, tulburari de articulare, miscari
parazite de inghitire sau pseudoinghitiri, stereotipii de
masticatie. In aceasta faza se manifesta echivalentele
epileptice:
Piromania, impulsul de a da foc, ca un ritual anxiolitic,
satisfactie tip inlocuitor, surogat pentru ca a dat foc, a
facut o criza, o descarcare a unei pulsiuni.
Poriomania, impulsul de a calatori, a vagabonda, a fugi, a
evada, de a parasi, de a abandona locul in care are
tensiuni ca aparare impotriva pulsiunii de a ucide. e - k
- p (afecte dure, destructiv, proiectiv).
Dipsomania, pulsiunea de a bea in exces, conduita orala de
a bea alcool si a nu se opri pana nu ajunge la coma. Face
pauze de intervale mari (pana la 6 luni) si la o ocazie
oarecare o ia de la capat. Se intalneste uneori la diabetici
33

si schizofreni. Nu este specifica epilepsiei. Se intalneste

si-n alte tulburari majore.
Cleptomania, impulsul de a fura sub acces cu pierderea
constiintei de moment (luare in posesiune la modul
impulsiv si-n acces maladiv) fiind in afara responsabilitatii
legale.
Narcomania si narcolepsia (adormirea brusca), nu oricine
poate deveni dependent, ci cei doar cu sensibilitati
epileptice.
Oniomani, mania de a cumpara (e- k+), de a lua in
posesiune valori.
Thanatomania, posesiune cu fantezii de ucidere crizele de
amok care sunt legate de iubire si merg pana la uciderea
obiectului.
Toate fenomenele mentionate pot avea si alte surse.
Factorii favorizanti externi ai aparitiei simptomelor epileptice.
Acumularea de afecte dure.
S.L.I. (stimularea luminoasa intermitenta).
Electrosocul, care realizeaza o rotire a scenei pulsionale cu
180.
Escrocul:
e-!
m+!
cu
k+
pasionalitate
agatare
ahtiat dupa
castig.
- e- p+: paranoia pe baza epileptica (von Bucholz) de tip
inflativ, de grandoare.
Pentru stimularea epileptogena:

Alcoolul.
S.L.I.
Hiperventilatia (hiperpneea).
Pubertatea la care se poate uneori constata vindecari
spontane genuine prin modificarile hormonale antrenate
sau cel putin o ameliorare a simptomatologiei.

Lezarile, ranirile din timpul crizei pot provoca sau sustine

criza, muscaturile de limba, la fel. Decelam o legatura
stransa intre afect si fiziologia cerebrala, situatie in care
vorbim de fundalul organic al crizelor epileptice putem
vorbi de o epilepsie afectiva. Astfel, unele tensiuni afective
sunt generate de tulburari cerebrale si invers.
Din punct de vedere istoric, epilepsia a fost considerata o
boala sfanta (morbus Sacer), boala sacrului la samani,
34

preoti, medici care il intrupau pe vindecator. Szondi test

deceleaza o epilepsie latenta. S-a dovedit ca prin aplicarea
electrosocului pre si post operatoriu se rastoarna scena
pulsionala. Pe prim plan trece fundalul (ThKP si EKP).
Identificarea epilepticilor:
Epilepticii in faza de calm, e+ (a face bine, mustrari de
constiinta).
Epilepticii in faza de acumulare de afecte dure (mania,
ura, invidia, instrainarea).
Instrainarea: Sch k- p de tip impulsiv.
Teoria nevrotica a epilepsiei dupa Freud
Impulsul de a ucide si fanteziile ucigase sunt combatute
prin imobilizare, adica in convulsii tocico - clonice si prin
pierderea constiintei. Obiectul de relatie amenintat este
evitat iar impulsul ucigas nu se mai traduce in
comportament.
Autolezarile ar constitui o manifestare a trebuintei de
pedeapsa inconstienta pentru impulsul ucigas. Dupa criza
urmeaza o faza de calm sau de revenire la conduita de
binefacere care corespunde unei edificari a functiei de
control a Supraeului.
Exista o dialectica intre impulsurile la ucidere (dupa Szondi,
afecte dure) si interdictiile Supraeului care se manifesta prin
sentimentul de culpa, al mustrarilor de constiinta conform
sintagmei sa nu ucizi!.
Posedarea obiectului este evitata prin imobilizare si
pierderea constiintei astfel incat furia nu mai este indreptata
spre un obiect exterior ci asupra lui insusi (e- m-). Este
necesar sa postulam existenta unui complex Cain, ca
rivalitate intre doi frati (gelozia si impulsul de a ucide la Cain
in raport cu favoarea Tatalui). In complexul Cain nu este
vorba ca in complexul Oedip de o varianta sexuala ci de o
rivalitate fraterna in lupta pentru favoarea unui adult, a unei
autoritati.

Mama

Tatal
35

Fiul

Tatal

Fiul

Complex Oedip

Fiul

Complex Cain

Din punct de vedere testologic reactiile epileptiforme e- sunt

crescute in prim - plan, iar inaintea oricarei reactii e- exista
tablouri epileptiforme ale Eului pulsional. In sindromul Cain
trebuie decelate combinatiile componentei fundamentale a
sindromului si anume, trasatura thanatica.

eeee-

k+ p- : incapatanarea epileptiforma, autismul.

k p-: cel care pleaca, evadatul.
k- p: negarea pasivitatii, instrainarea de tip impulsiv.
k0 p0: lesinul, crizele de afect fara o cenzura a Eului.

Combinatiile specifice epileptoidiei pulsionale.

criminalul cu sange rece: e- k-(!) p-.
criminalul pasional: e- p m-.
m-: detasarea, retragerea posesiunii, dar acest lucru este
facut pentru salvarea obiectului.
C d0 m-: pseudomanie, toxicomanie.
Psihologia dezvoltarii sau etapele genetice.
In fond, in toate fazele si chiar in primele faze orale,
acest factor se manifesta la gemeni ca o problematica a
rivalitatii intrauterine. Gelozia masiva se produce in faza
de inflorire a fazei anale 3-6 ani. Enurezisul este o
manifestare instinctiva de a rivaliza cu ceilalti. A doua
perioada 70-80 ani: incapatanarea bartaneasca. Intre
30-40 ani: hiperprincipalitatea este suspecta de
criminalitate.
Functiuni normale ale factorului e
e+
Faza abeliana, faza de acalmie, bunavointa.
Vointa de a fi bun, Supraeu autonom.
36

Edificarea constiintei etice.

Cenzura sociala.
Eticitate.
Simtul dreptatii, justitiar, judecata, atitudinea
sententioasa. Discernamantul .
Interdictia omorului.
Instalarea porunci sa nu ucizi!, care suplineste
insuficienta inhibitiei, instinctului thanatic la om.
Educatie sociala.
Tendinta religioasa.
Capacitatea de a se cai; a se resemna, ispasirea,
sentimente de vinovatie.
Tendinta de iertare din Noul Testament.
Vointa de a fi pur, curat.
A fi saritor, sa ajuti.
A vrea sa vindeci, sa salvezi.
Vindecarile miraculoase, miracolul in general, al apei
si al focului din Vechiul Testament.

eFaza cainita: furie, invidie, ura, gelozie, presentimentul

mortii, montaj thanatic.
Fantezii de moarte, pulsiuni ucigase, eventual, actiuni
ucigase.
Pornirea de a fi rau.
Omul iute la manie, nestapanitul.
Mania razbunarii, principiul Talionului.
Tendinta social - negativa de amenintare a obiectului.
Crizele de incapatanare.
Placerea aventurii, indrazneala, curajul, riscul.
Pasionalitate
intensiva.
Patima;
afectele
dimanice,
vivacitatea, voiciunea.
Bucuria competitiei, de a te masura cu cineva.
Bucuria miscarii care implica si pe poriomani.
Dumnezeul manios din Vechiul Testament.
Iconoclastia. A distruga magia, miracolele.
Placerea pentru inaltimi, profunzimi.
Placerea anxietatii.
Entuziasm
exploziv,
rapid.
Placerea
caderii.
Sententiozitatea; placerea de a se prabusi. Placerea
de a face sa crape de necaz.
37

e
Reactie premanifesta.
Dilema de constiinta, de principialitate generala.
Scupulele etice sau atitudinea de meditatie etica profunda.
Framantarile.
A fi bun si a fi rau, ca ambivalenta intre Supraeul autonom
si tendinta de competitie social - negativa (a face pe-al
dracu).
e0
Reactie nula.
Suspendarea cenzurii etice, a Supraeului autonom.
Apare dupa o descarcare afectiva reala / surogat a
vinovatiei printr-o conduita de ispasire.
Se amorseaza procesul de acumulare de e- (de afecte
dure).
e+
Sincronismul intre Cain si Abel.
Faza de nediferentiere a lor sau de echilibrare si cumpanire,
de nivelare.
Ambivalenta intre sentimentul de culpabilitate si impulsul la
furie.
Stare propice producerii unei tensiuni puternice sau a unui
act violent.
Este de remarcat in totalitatea reactiilor: inrudirea afectelor
cu cele patru elemnete ale naturii (trifazicitatea in
desfasurarea lor) si valoarea polara cu acele elemente ale
naturii bune / rele, salvatoare sau care imping la moarte.
Trebuie remarcata compatibilitatea intre fazele afectului si
fazele furtunii afective.
In plan afectiv avem:
Dispozitia.
Acumularea si accesul.
Acalmia.

Organe / Simturi interesate

38

 Simtul echilibrului ca aparare impotriva caderii.

Tonusul general al corpului. Relaxarea
maruntaielor.
e+
Complexul Oedip este legat de nevroza histeriforma.
Tema de baza a complexului Oedip este cautarea
identitatii psihoxesulale in sfera iubirii homosexuale,
erotica de tip hy; trebuinta de a iubi si homo si
heterosexual.
In complexul Oedip este vorba de un copil care se afla in
relatie cu doua figuri paterne. Nu conteaza sexul
biologic, ci psihosexualitatea, pentru ca o mama
baietoasa poate juca rolul patern.
Oedip isi are originea in primul stadiu al genitalitatii.
EROTOTROPISM.
e Complexul Cain este legat de nevroza epileptiforma.
Tema de baza este aceea ca afectele dure, energizante
determina impulsul ucigas fata de rival (rivalitatea
fraterna).
Doi parteneri din aceeasi generatie se afla in relatie
reciproca cu o figura adulta cu care este in lupta (mama
sau tata).
Complexul Cain apare pe la 3-4 ani.
THANATOTROPISM. Apartenenta la sexualitate nu este
importanta.
Funciuni patologice:
Tulburari e+

Nevroza de culpa.
Delirul de culpabilitate.
Actiuni nevorice de ispasire.
Masochism moral sau metatropism.
Posedarea religioasa, autoraniri.
Sindromul complicelui, al acolitului; mentorul, educatorul
e+ p+ m+.

Tulburari e39

Epilepsia si echivalentele ei.

Complexul Cain nevrotic, rivalitatea nevrotica.
Fantezii si chiar actiuni ucigase.
Tulburari asociale si criminale s+ e-.
Tipuri predispuse la accident, ratatii , ghinionistii.
Reflexul mortiii (Kretschmer) e- hy-. Incremenirea,
paloarea, atacul de panica (e0 hy-!). Cei care se
blocheaza.
Tulburare generala de fiziologie nervoasa (enurezis).
Tulburari de echilibru statutar.
Disforia epileptiforma (e- d+), indispozitia enervanta,
mahnirea, ambele creatoare de accese.
Combinatia inre un e- si un d- egal, colanta,
adezivitate, vascozitate, a tine la cineva dar nu cu
dintii ci doar cat sa nu plece. Acest mecanism
utilizeaza un ventil de tip anal specific epilepsiei
latente.
Conduitele de autosabotaj; nostagia noroiului, care
se pare ca apartine persoanelor predispuse la
decadere sociala. Oamenii coplesiti de vindicativitatea
contra propriei persoane sau impotriva parintilor.

Doua suflete in piept: epileptoidul si paranoidul se

realizeaza ca proiectie a spiritului cainit (impresia de a
fi urmarit); anxietate fata de moarte cu semnificatii
asociate (cverulentii, procesomanii).
Proiectie a impulsului ucigas contra propriilor organe
in forma nevrozei de organ, egal, tulburari
cvasiorganice (organul vrea sa moara persoana). Se
vede prelucrarea paranoida.
Fobia de inaltime (ameteala) ca aparare impotriva
tentatiei de a te arunca in gol.
e
Constrangeri ale Supraeului.
Dubitativul nevrotic, nehotaratul, sovaitorul, care pot
merge pana la incapacitatea de a actiona.
Nevrozele de constrangere (psihastenia); e ; k ; Eul
obsesional.
eo

40

 Se descarca trebuinta de a actiona cu furie, slab

autocontrol, deficit de toleranta la tensiuni si frustrari in
viata afectiva.
Faza de dupa criza de furie, criza somatica, faza ucigasa.
S-a consumat in faptul genuin.
Somatizati permanente in tensiuni afective.
Criza afectiva actioneaza ca ventil pentru alte acumulari
pulsionale, ca furie pentru frustratia unei alte trebuinte
(factori latenti care iau diverse cai).
Interse si operotropism.
Profesii care cer un extraordinar simt al echilibrului: artistii
de circ, trapezistii, lucratorii pe acoperisuri, , cataratorii,
planoristii. In cadrul firmelor de reparatie a ceasurilor din
turnurile bisericilor, spalatorii de geamuri ale cladirilor
inalte.
Profesii in legatura cu pericole vitale: sporturi de risc, pilotii
de incercare auto, alpinisti, actiuni de salvare de mare
risc, genisti, munca cu armament de razboi, pompieri.
Profesii de tip porimanic (profesii ce implica parasirea
locului, care au de a face cu calatorii): soferi, ciclisti,
schiori, excursionisti, ghizi, pelerini.
Profesii care au de a face cu elementele naturale:
meteorologii,
pilotii,
velierii,
groparii,
gradinarii,
mineralogii, pomprii, fochistii, oceanografii, schiorii
nautici, expertii in diguri, scafandrii, electricienii.
Ocupatii de rivalitate: sporturi de competitie, concurenta
industriala. Capitalismul.
Profesii care presupun ajutorul: asistent social, medic,
profesii de salvator. Cei care iau hotarari definitive prin
sententiozitate, juristii, calaii, gardienii de inchisoare, cei
care se ocupa cu profesiuni intr-un mediu cu pedepse si
cu criminali.
Profesii in anturajul mortii: functionar la cimitir, gropar,
cioclu. Vanatorul.
Criminlul de profesie.
Preoti, calugarite, sectanti.
Obiecte / Materiale
focul, bombele, rachetele, incendiul, oala de fiert, copilul
incapatanat, baloanele explozive, obiecte de provocat
frica, starterul, porcul mistret manios, indicatorul de
pricol, lupping-ul, caruselul, montaignerul, nomazii,
41

turistii, emigrantii, vagabonzii, pelerinii, stafiile, sosiile,

transportori, navigatorii, cataratorii, jocurile de artificii.
Activitati conectate la sfera e.

a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a

face pe surdu, a te infuria.

plesni, a crapa de furie.
face o crima din impuls, a-l apuca amokul.
blestema, a injura.
se speria, a fi speriat.
exploda de manie.
tremura, a te crampona.
avea crize, accese.
fi gelos, a fi furios.
rataci, a convinge cu orice pret.
pedepsi, a fi pedepsit.
amenda, a fi amendat.
face un bine reparatoriu.
salva, a ajuta, a face acte de socializare.

Complementaritati (impliniri) ale morbotropismului cu

criminalitatea.
Omorul pasional ca pedeapsa.
Simptomele de tip crampa / tremor se produc in
regiuni profunde ale somaticului, spre deosebire de
acelasi tip de simptome din histeroidie, care se
adreseaza laturii superficiale ale somaticului.
Spasme ale organelor intarne.
Crize de rigiditate.
Tromboze, embolii, si nevroze vasculare.
Totalitatea tablourilor clinice de pietrificari
(galenificare):
Pietre la rinichi, vezica.
Tonusul general crescut, manifestari prin: tensiunea
generala a corpului, crampe in ceafa sau in omoplati,
adesea se insotesc de impulsuri ucigase.
Spasme ale cailor alimentare: spasmul piloric, crampe
ale gatului.
Anomalii ale tensiunii arteriale: Cain in defensiva
transformare in contrariu.
Spasme cerebrale: migrenele, algii craniene.
42

 Stari generale de epuizare dupa spasme durabile,

situatii de stres prelungit in care poate avea loc un
infarct prin supratensionare.
Spasmele respiratorii: crizele de astm (respiratie
epileptiforma), angine pectoris.
Abcesele si tumorile maligne, ulcerul gastric,
eczemele.
Activitatea defensiva supradimensionata impotriva
unor substante alergogene: febra de fan ca alergie.
Alergia este pornirea autoviolenta folosindu-se de
elementele naturii.
Crampe ale vorbirii: balbism, vorbirea exploziva.
Predispozitia la tulburari de iradiere solara.
Inflamatile percepute ca foc in: corp, gat, faringe.
Inflamatiile oaselor, vezicii, rinichiilor. Artrita.
Tusea spasm, tulburari ale ritmului, enurezis.
Iritabilittea crescuta in planul fiziologiei cerebrale,
lipsa
autocontrolului,
somnambulism,
tulburari
psihomotorii.
Absenta de spirit, starea block-out (pana de
curent). Toate acestea se intampla prin conectarea la
reflexul
mortii;
manifestarile
instrainarii
(depersonalizarea si derealizarea).
Invinetiri prin spasme la sugari.
Tulburari de tip ocular: glaucom sau prin diversele
grade de spasticitate ale fundului de ochi, cataracte,
nistagmus.
Simptome afective de tipul oralitatii primare.
Alergii la lapte, refuzul de a bea, accese de tipat.
Triada epi: epilepsie, migrena, balbaiala.
Tulburari generale de tip motor sau nichtemerale.
Teza : exista argumente pentru o aparteneta a bolilor
sistemului autoimun la aceasta sfera pulsionala: scleroza,
SIDA, boala lui Becterew.
Omul se autodistruge atacandu-si laturile interioare ale
corpului, un fel de suicid cvasisomatic I. Graniger.
Autoura inconstienta impulsiva, ca si cum chestiunea ar fi
delegata in corp (morbus diaboli).
Vorbirea unui Cain este adesea sacadata, despicata, cu
intonatie mieroasa, uneori pastorala. Mimica unui Cain este
43

adesea fortata, rigida, intr-o tensiune musculara pana la un

tremur crispat. figuri mistice din Vechiul Testament: Cain,
Abel, Moise.
Cain reprezentant al imupsului ucigas.
Abel cel brav, cel bun.
Moise este integrarea lui Cain si Abel
Ei sunt simboluri ale istoriei umane, ale nasterii Supraeului, a
dinamicii, de la inconstientul originar (Es / Id) spre Eu si
Supraeu.
Din punct de vedere sociopsihologic reactia (e- p-) are
semnificatia posibila a proiectiei furiei asupra unui tap
ispasitor ; a vedea paiul din ochiul altuia care conduce la
urmarire minoritatilor, xenofobie din punct de vedere
psihiatric.
Echivalente astrologice: Uranus si Marte.
Uranus: forta cosmica ce provoaca schimbari si tulburari
subite, bruste si neprevazute, interventii, creatii originare
si progres. Posedat de instinctul lipsei de masura este
omul progresului, in cautarea unei varste noi. Arhetipul
hiper individualizarii in cadrul unui paroxism al Eului, in
care cautarea unitatii celei mai explozive si tanara catre
un absolut.
Marte: energie, vointa, ardoare, tensiune si agresivitate
(Micul
Malefic).
Simbolizeaza
vapaia
dorintelor,
dinamismul, violenta si organele genitale ale omului.
Diferitele forme de suicid analiza thanatropismului. Daca ese combina cu un p atunci apeleaza la otava, medicamente
sau droguri.
e- s+: apel la revolver, cutit.
e- d-: apel la innec sau defenestrare.
e- k-: se arunca in fata trenului; este cel atras de
tehnologie.
Dinamica defensiva cea mai frecventa ar fi:
anxietatea de culpa: (hy- k-) nucleul hipocondriac, dorinta
nemuririi ca aparare impotriva dorintelor cainite: e- hy+
k+ p-.
obsesia ca aparare impotriva naturii cainite: e- k, Eul
anancastic, obsesional, dur, masculin.

44

Starea de somn: inrudita cu apararea epileptiforma prin

imobilizare si pierdere a constiintei. Astfel, vor fi temperate
acele impulsuri activate motor de catre vise. Daca aceasta
imobilizare este defecta, apare somnambulismul. Nu este
recomandat trezirea puternica a acestora pentru ca apare o
puternica criza afectiva.
Din punct de vedere grafologic, scrisul unui Cain este apasat,
contine o tensionare, are volute apacate. Scrisul coleric,
rapid si inclinat sau vascos. Abelianul scrie frumos, lipsit de
presiune, scrie religios.
Opozitii: reflexe instinctive cu valoare de mecanisme
defensive.
Reflexul mortii e- hy- si furtuna de miscari (afecte) e+
hy+ ca mecanism histrionic. Reflexul mortii se manifesta
printr-o imobilizare, este paralizat de spaima. Furtuna de
afecte: miscari dezordonate de cautare, fara masura si
eronata. Se poate manifesta si prin fuga sau evadare.
Cenzurile Eului.
Supraeul autonom, opus lui hy- (Supraeul preautonom) si
care se manifesta prin anxietate de pedeapsa in fata
autoritatilor, prin supunere la regulile de grup.
Disforia epileptiforma (e- d+), acumularea de furie duce la
indispozitie si apare sub forma de accese ca iritabilitate sau
manie. In opozitie, apare depresia clasica, introiectiva: s-! k+
d-: nucleul psihopatologic al depresiei endogene. Inhibarea
agresivitatii duce la indispozitie care nu este nemijlocit
critica (impulsiva). In structura caracteriala aceasta stare
psihologica ar fi indispozitia cronica de munca. Apare in faza
de debut ale schizofreniei, depresiei.
e- se opune lui hy-.
e- ura, furie, refuzul apropierii, gelozia ca nostalgia
separarii.
hy- se refera la obiecte fine, nostalgia, dorul, trebuinta de
iubire, de a i se acorda atentie, nostalgia pentru apropiere.
Opozitie intre e- cu semnificatia domeniului criminal de tip
afectiv, in timp ce s+ sta la baza omorului premeditat, cu
sange rece.
Personalitati:
45

 Moise, Abel, Cain, Dostoievski (sufletul rusesc), Balzac,

Icar, atmosfera epi in Bolero de Ravel, Dl Box si Dahmer
(criminali in serie), Klauss Lowitsch (actor cu schimbare
brusca intre bonomie si rautate). Energia e- are si un sens
benefic, de motivatie spre innoire, de pornire spre
schimbare.
Caracteristici diverse ale manifestarilor de tip e:
Similitudini intre criza epi- si orgasm ( se bazeaza pe
fazicitate, tensionare si detensionare, pe actiunea
simultana a afectelor si laturilor fiziologice).
Circumstantele in care apar: afectele de tip e- apar nu in
oprimarea acestor porniri cat mai ales in etalarea (trairea)
furiei ca model de afect, in fantezii, in absente. Aceste
trairi in fantezie sub forma absentelor are semnificatia
unei detensionari si in acelasi timp vorbim de o cenzura.
Acelasi montaj de furie care este socialmente daunator,
este cenzurat si ne aflam in fata unor fantezii ucigase.
Cenzura conduce, de regula, la refulare, la negare ca
expresie a unui control adecvat si a unei trairi,
detensionari creative. Atitudinea vituperanta vizibila in
pamflet, discurs caustic (filipica) dar sublimat. Exista si
posibilitatea benefica de descarcare motorie, prin tehnici
terapeutice (masaj). Reprimarea religioasa a furiei poate
conduce la puternice sentimente de culpabilitate, merge
pana la somatizarea problemelor afective.
Legatura intre complexul Cain si homosexualitate.
Cain are o stransa legatura cu valorizarea propriei
persoane si ahtierea dupa puterea averii ( dorinta de
punere in valoare hy+ si dorinta de luare in posesiune
k+).

46

Factorul k
Imaginile din test sunt ale unor schizofreni.
Psihopatologia catatoniei.
Catatonia este o tulburare a pulsiunilor si a Eului. Este un
mecanism defensiv, o incercare de autovindecare vis--vis
de tendintele expansive ale unui Eu paranoid. De aceea in
clinica observam faza catatonica in etapa prepsihotica a unui
bufeu paranoid. Catatonicul isi limiteaza motricitatea
generala in tentativa de a tine sub control tendintele
paranoide (p+ , p-).
Aceasta functiune reprezinta acea forta de limitare a Eului
sau de delimitare. Catatonicul poate fi atat de inhibat in
expresia verbala incat este foarte greu de diferentiat de
mutismul propriu-zis sau de depresie. Isi delimiteaza drastic
miscarile si chiar perceptiile pana la a deveni cataleptic (sta
in coltul lui, perna psihica), nu aude nimic si nu
reactioneaza la nimic. Tendinta negativista interna se
manifesta in organele vitale interne - ex: paralizii de organ.

47

Sindromul Cotard: este intalnit (mai rar astazi) in melencolia

de involutie, demente (PGP) si in unele stari confuzionale.
Cuprinde idei delirante de negatie, avand ca punct de
plecare tulburari cenestezice si preocuparile hipocondriace,
idei delirante de imortalitate si enormitate, la care se pot
adauga si cele de posesiune. Cand mecanismele de proiectie
hipocondriaca esueaza, pentru a alunga realitatea penibila,
bolnavul o neaga, el neaga functionalitatea sau existenta
unor organe sau a acorpului, precum si realitatea exterioara,
considerandu-se sa fie condamnat nemuritor pentru a suferi
mereu.
Negativitatea extrema sau NEGATIA: catatonicul este un
subiect care spune NU vietii si oricarei caracteristici a
vitalitatii, de aceea se pot intalni practicile anale
(copropraxiile). Este, deci, o tulburare a domeniului anal.
Ritmul natural al vietii: cardinal, ictemeral sunt tulburate, la
fel si ritmul lui DA-NU.
Identificarea catatonicilor in test:
k-!: caz patent de autonegatie mergand pana la autoura,
care in clinica, este un NU hotarat pentru sine dar si
impotriva celorlalti (Alter). Functiunea de a pune frana, de
a distruge sau de a devaloriza pana la destructie.
k+!: a spune DA, a accepta chemarile pulsionale, este
luarea de pozitie aprobativa a Eului.
TEORIA NEVROTICA A CATATONIEI.
Eul este mai important decat Esul; orice trebuinta vitala
va fi supusa unei cenzuri stricte a Eului in sensul de
eliminare, reprimare, negare.
Eul cenzureaza prin:
a spune NU.
Anihilare.
limitare a impulsului sau prin limitare a functiei
expansiunii Eului. Schizofrenul este acum foarte prins in
aceasta lupta incat poate trece dintr-o extrema in alta. In
test, un p+!, inflatia poate fi urmata de o reactie k-! sau,
de regula, avem k0 (Eul nu ia pozitie). In fantezie, astfel
de catatonici, pot avea puternice fantezii inflative.
Sch mai mare decat Es
48

Din punct de vedere al psihologiei dezvoltarii cea mai

puternica functiune negativanta a Eului se manifesta in
timpul intarcarii. Este faza interdictiilor pulsionale, a
controlului realist si a nasterii Eului realist. A intarca din
punct de vedere psihologie inseamna a-l lasa sa se
descurce.
Catatonia s+ !!, k- !, do , m-!.
Melancolia s-!!, k+ !, d0 ,m+ !.
Traseul negativismului.
Se porneste de la p -, faza primara orala sau faza
simbiotica de dependenta.
p+,
faza
mai
tarzie,
narcisist
halucinatorie,
autoconsulatorie de nivel infantil.
k+, faza anala cuprinzand motricitatea (de manipulare a
obiectului sau de incapatanare).
k-, faza de negare, scolarul educat sa fie curat.
k+

p+

k-

p-

Realitatea
(dupa L.

Szondi)

Functiuni normale.
k+
Functiunea aprobativa in luarea de pozitie, egal,
acceptarea dorintelor pulsionale. Asumarea realitatii
corpului, materiei si a actiunii.
Aprobarea, unanimitatea, consensul, luarea de atitudine,
de capitalizare.
Canibalismul psihic sta la baza magiei, a miraculosului
care are de a face cu inconstientul familial cultivat ritual.
Incorporarea
puterii,
a
cunostintelor,
a
banilor,
alimentelor, simbolurilor de staut.
Incorporarea partenerului, idealurilor, modelelor.
Identificarea profesionala prin identificare activa.
Identificarea activa in general, in sensul imitatiei in care
propria activitate, ca imitare materiala este importanta
(identificarea pasiva p+).

49

 A juca un rol, functia de compulsiune la repetitie,

repetarea actiunii care poate merge pana la punerea in
scena.
Egofunctiunea perceperii prin care mediul este incorporat
prin sensibilitate. Exersarea functiilor senzoriale in scopul
posedarii.
Capacitatea puternica de a invata prin introiectia
cunostintelor, prin imitare activa.
k Luarea de atitudine in Eu cu sensul de negare de sine si
de altii.
Pulsiunea de a nega, a inlatura, a limita, de a depozita, de
a exclude.
AUTODESTRUCTIE.
Conectare la principiul realitatii. Rationalizare. Capacitatea
de a astepta.
Ultima instanta din comportament care blocheaza
trebuintele pulsionale si pericolele pulsionale in
comportament ( a astepta, a considera urmarile faptelor).
Un NU accentuat in actiune, in comportament. Retinere in
realizarea, in transpunerea in realitate, in corporalitate, in
materie (cenzura realista a actiunii).
Capacitatea de negare pentru a desemna limitele, pentru
a-si percepe limitele si a le respecta realmente =
capacitatea de adaptare.
Tendinta la renegare, tagaduire, evitare, regulare.
Renuntarea la egoism, la egocentrism, autism. Adaptarea
prin renuntare la impunerea necorespunzatoare a Eului.
Negarea
introiectantului.
Autorestrictia
si
autodevalorizarea sau allodevalorizarea. Allorestrictia.
Capacitatea critica, eventual, pana la cinism, satira.
NU-ul ca facultate intelectuala de a catagorisi, de a
deosebi; spiritul analitic.
Limitarea afectivitatii, raceala. Glacialitate . Rezerva in
exprimare, in afectivitate. Inhibitie.
Negarea reprezentariii, respectiv mecanismele de limitare;
a inchide cu zgomot, concentrarea, a refuza, a trimite
inapoi.
Capacitatea de separare, de decuplare de la diversi
excitanti.
Negarea si / sau delimitarea activitatii fantasmastice p+
sau p- Adaptare la realitate, iar ca inhibitie menifesta
tacerea. Mutismul.
50

 Aspiratia spre putere este controlata in sensul negarii

fanteziilor narcisice !!. Interzicerea puterii de a avea totul
si incorporarii obiectelor. Cenzura rationala prin
accentuarea intelegerii.
Structurarea si sublinierea formei prin delimitare.
Puternica cenzura actionala prin imobilitate.
Interdictie oedipala a incestuozitatii.
Formarea imaginii Interzisului.
Forma autoafirmarii anale sau puterea prin critica.
Puterea prin critica si negativitate, eventual, prin
severitate,
asprime,
strictete,
prabusire,
napastuire, aruncare.
Tulburarile factorului k.
k

DA/ NU;
ambivalenta atitudinala; nediferentiere
atitudinala.
Eventual, faza de decizie in fata realizarii unei actiuni
pulsionale; dificultati de decizie; constrangere pana la
nevroza obsesionala.
k0
Exprimarea propriu-zisa a luarii de atitudine privind
functiunea anala a Eului.
Slabiciunea Eului, adica pierderea de sine. Pierderea
capacitatii de probare cu realitatea: pierderea cenzurii
actionale = infrangerea (bresa) facuta principiului placerii.
Prabusirea capacitatii introiective, incapacitatea de a lua
cu imprumut. Esecul sau pierderea capacitatii de
identificare masculina.
Organe interesate.
coloana vertebrala, oasele (scheletul dur, chiar in sens
moral)
diagnostic diferential: aparari catatoniforme printr-o
negatie totala, prin asceza (blocare, infundare
pulsionala).
k51

 CATATONIA.
Nevrozele de refulare: Sch 0, - +, - .
Aparari generale catatoniforme in sensul fenomenelor de
paralizie sau negare, prin blocare fortata, asceza sau
blocare pulsionala, ca aparare impotriva paranoidie
pulsionale ( p + sau p -).
NEGATIVISMUL sau constrangerea masiva, in a condamna
dinainte (impulsul de a critica mergand pana la cinism).
Distructie puternica allo- si auto- orientata sub forma de
terorism / kamikaze, suicid, alcolism cronic, automutilare
(la cei neglijenti, decazuti, deposedati.)
DEFECTELE (deficiente, lipsuri, metehne, mizerie). La
pubertate: anorexia si bulimia ( s k m +).
MANIA (s + k m ).
Imobilizarea nevrotica. Inhibitia, refuzul adolescentin.
Atractia nevrotica pentru puteri misterioase de tip malefic.
Delictul ucigas prin mutilare.
Perversiunea necrofiliei.
Supraadaptarea (k - p -). Normopatia.
Mania criticii, negativism, devalorizarea = resemnarea
abisala si / sau suferinta vitala.
Inhibitii ale vorbirii si ale limbii.
Psihosomatic: a se supune peste masura si a renunta la
trebuintele spirituale / sufletesti (P + -; P 0 -; P - cu Sch
- -).
k+

NARCISISMUL CAPTATIV.
Perversiunea cu diferitele aspecte:
ca introiectie ad hoc
ca reflex conditionat si ca automatism. Perversiunile sunt
adesea legate de tehnica introiectata, de desfasurarea
sexuala si care include o legatura mai stransa cu materia;
tehnica mai impotanta decat materia si decat persoana
participanta.
Formarea caracterului ca functie introiectiva. Anxietatile in
loc sa apara ca simptome vor fi acceptate in sfera
caracteriala fiind traite la nivelul Eului.
Actiuni autarhice in condiile in care lipseste functionarea
p ( a omului actional + 0). Nu exista constrangere, si de
aceea, prin repetarea actiunilor, a traumatismelor,
subiectul cauta sa le constientizeze nu in actiune ci in
fantezie (k + p -).
52

 (s k + d + m ): sindrom melancolic. Depresia endogena

introiectiva (s- k + d +) tine de bolile puternic narcisist captative.
In criminalitate:

Furtul prin efractie

Sustragerea printr-o aspiratie foarte captiva k +.
Autism k + p .
Faza magica (+ -) si faza anxietatilor, a ritualurilor
vrajitoresti.
Reactii de puternica imbufnare, de independenta.
Identificare masculina fortata ca aparare impotriva
tendintelor feminine (k ) contra (p ). Delirul de forta si
delirul de masculinitate (s+ k +).
Tulburarea k
Ambivalenta nevrotica: dificultati de decizie, pana de
blocaje, mania nevrotica a indoielii, actiuni obsesionale
sau reprezentari obsesiv (k > p).
Nevroza obsesionala (in cazul unei frecvente mariri a k
intr-un profil la Sch 0 sau in mai mult de 3 in acelasi
profil. La obsesie: aparare prin izolare (continutul este
constient si separat de sentiment) si invers, fata de
izolarea isterica. Obsesia si isteria sunt simbolic polar
opuse.
Inversiunea in munca: Eul inversunat in munca Sch +,
entuziastii in munca (hei-rupistii), actiuni posesive legate
de o posedare (cu bitendinte).
Evaluari obligate (obsesive), epileptiforme Sch -.
Formatiuni reactionale ambivalente in luarea de
atitudine, adica o latura a trebuintelor. Una este
acceptata, cealalta negata, ex: furia curateniei,
acceptatea inconstienta se vede in atmosfera murdariei
anale, iar negarea se vede in forma indepartarii murdariei.
Trebuinta nevrotica preventiva de a parasi un partener ca
aparare impotriva pericolului de a fi parasit Sch 0,
partenerul parasit Sch 0 ..
Tulburarea k
Slabiciunea Eului ca insuficienta a luarii de pozitie
(slabiciune caracteriala si structurala).
Prabusirea Eului situativa, momentana (suspendare).
53

Prabusirea Eului prin cenzuri actionale (prin care strabat

impulsurile inconstientului, ex: nestapanirea, psihopatia,
criminalitatea, instabilitatea si decadenta.
Prabusirea controlului realist, eventual tulburarile
reprezentarilor prin izbucnirea halucinatiilor, iluziilor.
Pierderea identitatii (insuficienta propriei identitati, a
propriei legaturi cu propria corporalitate materiala).
Tulburari ale identificarii active si a imitatiei de unde si
tulburarile de invatare si transpunere, dificultati in gasirea
unei profesii.
Prabusirea capacitatii de actiune, de schimbare
(transpunere) sau de realizare, executie; ex: la idealisti sa
fantasticii visatori, insuficienta capacitatii de realizare a
unei idei (Sch + 0) ; de aici urmeaza tulburarea capacitatii
de munca eventual pe tematica geniilor pierdute.
Pierderea Eului in prepsihoza (Sch 0 0).
Pierderea Eului ca forma a schimbarii in Eu in
homosexualitate, inversiune, bisexualitate.
Tulburarea identificarii masculine a Eului (adesea urmare
a unei lipse a imaginii parentale sau a lipsei legaturii cu
tatal).
Criza de anxietate ca slabiciune a Eului si a structurii
Eului.
Lesinul sufletesc si corporal .
Psihopatia definita prin slabiciunea Eului; caderea
cenzurilor actionale hy 0, si k 0, sau eventual Sch 0 0
asociate cu facori sociali negativi s +, e -, p -.

Interese / Operotropism.

Stiintele naturii.
Profesii realiste: matematician, fizician, geograf, geolog.
Placerea de a da ordine: a arhiva, a imparti, a sistematiza.
Atmosfera limitarilor: economie, economie rationala,
management, legislatie.
Atmosfera materiei: comert, mestesug, manufacturier,
munci de rutina, breslas.
Mediul structurilor ierarhice: armata, biserica, scoala,
administratia, functionarii.
Mediu proprietatii: bani si simboluri statutare, banci.
Mediu realist al perceptiblului (palpabilului).
Placerea de a arhiva, de a tine strans, de a nota, de a face
liste, de a calcula, de a face sisteme, de a lucra la
computer.
54

 Preferinta pentru procese de masurare, de targuiala, de

competitie, animator, verificator.
Tehnica: masini, constructii inalte sau subterane, arhitectura.
Placerea activitatilor de control: paznic, politist, controlor,
revizor.
Placerea criticii si a negatiei.
Placerea unei activitati excentrice cu caracter de
recluziune (pustnic, tipii cu toane, capriciosii).
Gustul pentru abstractie, restructurare, proiectare, design,
obsesionalitate constructivitate.
Atmosfera materialelor dure: cioplitori in piatra, pavatori,
slefuitori: beton, piatra, otel, pietre pretioase, cariera de
piatra.
Atmosfera masinilor puternice: tren, macara, tractor,
camion.
Atmosfera mortii: cioclu, medicina legala.
Profesii care au de a face cu renuntarea: religiosi ai
saraciei, ai castitatii, umanistii socialisti, comunistii,
colhozuri, ascetii, organizatii
non-profit.
Obiecte / Materiale.
Materiale drepte si tari: fier, beton, piatra, piatra
pretioasa, cristale, diamant, sticla, margini si linii drepte,
patrat, patrulater, unghiuri, masini de forta.
Putere, autoritate, forta, institutii, monarhii, regate.
Coloana vertebrala, oase, cimitir, piatra funerar,
inmormantare, cavou, pivnita, sicriu, dracula, vampiri,
gropari, aparate de masura (cantare, ceasuri).
Computer, denunt - anunt, aratator, statistica, tehnica,
arhitectura, statica, recipient, lada, dulap, container,
sertar, compartiment, arhiva.
Inchizatoare (obturator, ocluzie, rezerva, secret), usi
secrete, ziduri, cladiri mari, inalte.
Rece, inghet, gheata, turturi, intuneric, noapte, iarna,
obscuritate, necrofili, moarte, cadavre, dusmani ai vietii,
destructia, negativismul.
Cunostinte tinute strans, carti, cartoteci, lexicoane,
enciclopedii, carti de telefon, registre.
Imperative, interdictie, tabuuri, cuvinte incrucisate, jocuri
de cunostinte.
Haine tari, stranse, in culori intunecate, gulere tari si
stranse, paricid.
55

 Materializare in materie, actiune, corp, forma, formare,

schite care delimiteaza.
Juraminte de renuntare, juramantul solemn.
Activitati
A avea, a porunci, a interzice, a ordona, a fi sef, a stapani,
a strange, a bloca, a poseda, a vrea, a urmari, a renunta,
recomandari, culinare, a refula, a respinge, a tagadui,
negare, a aproba.
A lua pozitie, a devaloriza, a constrange, a exersa, a fi
fara revenire, a manipula, a invata, a refuza, a actiona
(imperativ), a repeta, a astepta, a incorpora, a se supune,
a adapta, a inhiba, a paraliza.
Imbinari ale morbotropismului cu criminalitatea.
Transformarile organice ale oaselor si coloanei vertebrale.
Paraliziile, in general, determinate psihic sau organic
(tetra-paraplegii).
Cleptomanii, inselaciunea din motive de putere si imboldul
de a avea.
Crime prin violenta (incorporarea puterii prin luarea in
posesie a celor ucisi k+).
Crime, violente, vandalism, tulburari ale motivatiei de
devalorizare, negativism, dusmani ai vietii k-.
Suicid prin a te pune in calea trenului, prin flamanzire.
Hosomatic: dureri de spate prin actiuni fortate,
sentimentul slabiciunii, depresie, nesiguranta, criza,
supracompensare.
Aceleasi actiuni ale coloanei vertebrale nu provoaca
aceleasi durei. Durerea incepe curand, datorita unui
puternic control emotional, concomitent unei vijelii fortate,
interzise (k-); la izbucnirea sentimntului de slabiciune,
suprasolicitare sau depresie, durerea revine.
Incestul, abuzul sexual, frecvent in structurile familiale cu
insuficienta limitare (k- slab): usi de WC neinchise, ajutor
intim, lipsa ingrijirii, lipsa de respect pentru cele sufletesti.
Negatia familiala ca inderdictie a incestului.
Caracteristici:
Practicarea unui caracter
supretensiunea k+.
56

narcisic

egocentric

prin

 La k-, o puternica dezidealizare si tendinte la devalorizare,

rigiditate pana la paralizie de organ, blocaj afectiv si
rigiditate, limitarea capacitatii de preceptie.
Moarte = final al vietii noastre. Ceea ce moare este partea
k a vietii, care se separa de p. Ce se intampla cu partea
p ? Adesea o puternica anxietate si frica de moarte, iar
cand / daca cineva traieste predominant in lumea lui k ,
atunci nu poate edifica nici o legatura cu lumea lui p
(anxietate
de
dizolvare,
destramare,
desfacere,
descompunere, anulare), fata de incontrolabil
(I.
Gramiger).
k corespunde ecnofiliei: preferinta pentri spatii inguste,
pentru obiecte apropiate.
Deficienta in capacitatea narcisica de luare in posesiune si
a urmaririi intentiilor lui k puternic.
Grafologic: linii, unghiuri, scris organizat, control, o buna
articulare, majuscule, litere dezmembrate, scris vertical,
nelegat, apasat, condensat.
Astrologic: k corespunde lui Saturn (eventual, partial lui
Marte), Saturn corespunde principiului condensariii,
concentrarii, fixatiei, reprezinta forta care cristalizeaza,
este marele Malefic simbolizand obstacolele de orice
natura, opririle, carentele, ghinionul, neputinta, paralizia.
Partea cea buna a influxului sau ii confera capacitatea
unei patrunderi in urma unor lungi eforturi de reflectare si
corespunde fidelitatii, constantei, stiintei, renunterii,
religiei. In organism influenteaza sistemul osos.
k corepunde partii drepte a corpului (spanga lui p) si
emisfera cerebrala drepta.
k este factorul beton armat ( a influenta, a forma
caracterul).
k reprezinta in corp in lumea limitelor (de materie, tiimp,
spatiu) a opozitelor. Iesirea principala in lumea lui p in
incarnatie inseamna excluderea din paradisiac.
Ritualuri si obiceiuri de natura individuala si colectiva care
sunt repetitii ale unor actiuni si structuri si
au
urmatoarele functiuni:
Sunt anxiolitice (dupa Freud).
Acorda individului putere prin autodeterminarea
Eului.
Sunt producatoare de placere.
Tabuul incestului este in toate culturile o negatie colectiva
(adesea in contradictie cu negatia mai puternica
individuala sau familiala), astfel incat la actionar nu mai
exista nici o recunoastere sau remuscare.
57

 Remercabile constrangeri familiale cu rol de control: a).

constrangeri la mancare si control (adesea tulburari de
mancare asociate), b). control prin spalarea lenjeriei
(adesea exista un control al mamelor asupra copiilor si in
adolescenta inca neparasite).
Deosebiri s k -!
s + este de regula alloplastic, adica versus agresiune.
k- este, dimpotriva, o echivalare allo- si autoplastica ceva
mai profund, care se situeaza in Eu si cronicizeaza
tendinta la devalorizare atat impotriva Eului cat si
impotriva Tu-ului. In cazul k-! nu se mai poate aplica un
mecanism de autoasigurare atata timp cat inca mai
functioneaza probabil s+.
e+ (furia e-)

k + (furia k-)

Este
aprins,
infierbantat, manios,
puternic
afectiv,
impulsiv, patimas.
Este un tip accesual
(critic) si necontrolat,
trait
puternic
in
ventre, inima, corp ca
un foc.

Este ura rece, furia

care
te
ingheata,
adesea
traita
intelectual,
rationalizata, cronica,
accesuala nemotivat,
eventual calcul rece,
socotire, adesea traire
straine de simtire.

Personalitati:
Obsesie contra inflatiei, ordine obsesionala pe masa,
pozitii
ale
mainilor,
multe
intreruperi,
asociatii
supradimensionate, napustiri, vorbire inflativa (logoree).
Budismul tibetan: oasele rituale.
Kafka: tematica insingurarii; masini de tortura.

58

Factorul p
Imaginile din test sunt ale unor paranoizi cu delir de
grandoare, de urmarire si de prejudiciu.
Psihopatologia paranoida: schizofrenia ca tulburare a Eului,
monomanie (autarhie) ca si tulburare a inconstientului
originar (das Es).
p+ : megalomanie, inflatie egotica.
p-: proiectivitate, participatie in ambele ipostaze fiind
vorba de umflarea de sine. Alegerea antipatica fata de cei
cu p- este proprie celor cu un sentiment de sine defectiv
(redus). Alegerea simpatica p+ arata un puternic
sentiment de sine, de depasire a limitelor propriei
personalitati.
Teoria nevrotica (psihanalitica) a paranoiei .
dilatarea de sine supratensionata: egodiastola se
manifesta sub forma fanteziilor, a unor reprezentari ireale,
a impacarii unor contradictii care nu mai sunt recunoscute
intr-o depasire a temporalitatii, spatialitatii, materialitatii.
Paranoidul proiectiv (micromania).
Un sentiment de sine deficitar este exteriorizat si atribuit
altora, astfel el se apara versus sentimentul de incapacitate,
impotenta, un fel de lesin intern atribuit altora. Propria forta
vitala o atribuie altora. Omul chiar daca are o reprezentare a
implinirii, a dumnezeirii, trebuie sa realizeze de la acest
punct un travaliu de doliu sau o deceptie privind limitele
sale. Aceste reprezentari trebuie sa se transfere nu numai
asupra ceva divin, transcendent, altfel vor conduce la boala
daca se vor referi la oameni. Intotdeauna a se compara cu
functiunea k (!).
Psihologia dezvoltarii / Etapele genetice:
p -: a). faza orala primara: uniune duala, simbioza,
amestec,
EU TU. b). regresiune senila (eventual,
paranoia senila).
59

 p : faza de abandon - delasare a primei etape orale,

primele frustratii in uniunea duala, izgonirea din paradis si
prin aceasta simbioza nu va mai fi traita ca implinire.
Aceasta frustratie conduce predilect la dezvoltarea Eului;
ambivalenta : trebuie sa raman legat sau sa devin
independent.
p+: faza orala tarzie cu satisfacerea halucinatorie a
fanteziilor, autoconsolare (suptul degetului, miscari de
supt la primele imagini interne). Fantezii de hranire: avem
prima faza a ingrijirii, prima experienta a sugarului privind
faptul ca el va fi mult timp de nedespartit fata de mama,
aceasta fiimd surogatul sau. Se pune in cauza edificarea
unui sentiment de sine narcisic sanatos.
Functiuni normale.
p Proiectia ca functiune a Eului ; proiectarea celor sufletesti
asupra organelor (psihosomaticii). Dorinta de simbioza, de
amestec de stare paradisiaca, de uniune mistica.
Sentimentul de sine, sentimentul de lesin, de micime, de
prejudiciu, resentimentele.
Capacitatea de a fi slab, de a lesina, a deveni impotent, de
deveni dependent, de a se lasa prada.
Capacitatea de regresie, de a putea deveni bolnav, a se
lasa ingrijit, ajutat, a-si recunoaste necunoastrea,
trebuinta de a i se sari in ajutor.
Capacitatea de a trai animist.
Capacitatea de participatie, de introducere pe cheia
analogiei (proiectia propriilor puteri asupra naturii).
Legatura cu ritualurile colective si magice.
Nostalgia dupa paradis si aliajul primar ( in care era
acceptat in simbioza ca partea de tip doica); trebuinta de
a fi dadacit.
Cenzura idealista, eventual control al tendintelor
pulsionale periculoase.

60

p+

Inflatia ca functiune a Eului (a constientiza imaginile

inconstiente, simbolurile, reprezentarile, sentimentele
de introspectie directa sa creativitate).
Purtator al devenirii constiente si al actiunii constiente
(calea directa spre inconstient).
Purtatorul fanteziilor de vis, fanteziilor creatoare, al
reprezentarilor.
Purtator al imaginii artistice si al creativitatii.
Intuitie,
patrundere,
inventivitate,
asociativitate.
Participatia mistica cu imaginatie, fantezii, sentimente
mistice depre transcendent, religios via imagini.
Imagini ale implinirii. Idealurile.
Capacitatea de a se indragosti, de a imbratisa lumea.
Elaborarea functiei materne, de dadaceala intr-o
simbioza (la polul celui care ofera ajutorul).
Capacitatea de a participa cu ceilalti (independent de
prezenta materiala a acestora).
Sentimentul de indatorire in afara prezentului material
si fara controlul acestuia.
Functiunea
de
raportare
materiala.
Elaborarea
sentimentului de valoare, elaborarea unui sentiment
oceanic a bunei stari (Wohlbefinden), de sanatate.
Capacitatea de a se entuziasma pana la posesiune (cu
) eventual prin aceasta, o motivatie afectiva
puternica pentru performanta (Leistung).
Elaborarea unei fuziuni cu un obiect narcisic.
Elaborarea unei identificari pasive ( a fi un fan fara a
adera activ) nu este egal cu: k + care este identificare
activa.
Capacitate metafizica: a putea sa depasesti limitele
corporale si temporale prin fantezie, lumea gandurilor,
utopii, viziuni, intuitie, capacitati telepatice, a fi capabil
sa adulmeci, sa presimti.
Idei de perfectiune, amintiri despre puterea de a te
realiza divin, a putea sa-ti fi suficient, a fi independent.
Edificarea increderii.
Capacitatea de indentificare prin participare, intuitie si
capacitatea de reprezentare.
Dorinta de dublare narcisica a Eului (in partener, in
dorintele copilaresti).

61

p
Sentimentul de abandon, de delasare (faza precedenta a
etapelor 1 si 2 orale).
Ambivalenta intre dorinta de a ramane in simbioza sau de
a se dezvolta singur, de a ajunge prin sine insusi, de a se
consola singur.
Dubitatia intre a regresa si a trebui sa se maturizeze, intre
a inainta in dezvoltarea Eului sau a merge inapoi, intre a fi
independent sau dependent.
Ambivalenta in sentimentul de sine (sa fiu mare sau sa fiu
mic ?). Autodubitatie, eventual, obsesia idealului de sine.
Fantezii obsesionale (si nu actiuni obsesionale ce tin de k
).
p0
Gol in sentimentul de sine, adica prabusirea
sentimentului de sine, eventul insuficienta aspiratiei de a
deveni pur.
Vidul narcisic.
Caderea in trairea puterii de a fi si a capacitatii de
ainterpreta.
Impotenta (lesiunul) de natura corporala sau sufleteasca.
Sentimentul de a nu mai fi nimic.
Prabusirea oricarei cenzuri ideale.
Organe / Simturi.
Plaman: respiratia ca functiune de depasire a limitelor, ca
dependenta totala fata de aer, ca extindere prin
participatie la aer, depasirea granitelor in lumea
exterioara. Respiratia ca mentinere a vietii, care nu poate
fi intrerupta fara a te confrunta cu moartea. Dependenta
absoluta fata de transcendent ca intretinere (conservare)
a vietii.
Inflatia ca inspiratie (p+), deflatia ca expiratie (p-).
Respiratia nu poate fi asimilata materiei, hranei, posesiunii
ca depozit, nu poate fi normal, nici prin vointa sa fie impus
arbitrar, ea se sustrage domeniului k.
Inspiratia si expiratia ca ritmuri sunt, de asemenea, un
mesaj tensionat detensoinat pentru organe importante
(abdomen, stomac, intestin, metabolism; trecerea de la
62

organele p la cela k ). Respiratia este si un fundament

si pentru miros (d), fundament pentru vorbire, pentru
comunicare verbala (m).
Aerul este singurul element pe care oamenii si l-au
impartit nonconflictual in mare masura.
Auzul ca simt de care nimic nu poate fi delimitat pana in
momentul in care urechile nu mai pot functiona activ. Ca
simt
al
participarii,
al
atoateauzitului
(Zuzammengehorens) asa cum ochiul, din momentul in
care devine activ, este primul simt al embrionului.
Simturi presimtiri telepatice, capacitati, medium,
clarviziune, viziuni.

63

Ficat reprezinta starea ideala (p) echilibrul total al

corpului si un dezintoxicant. Astrologia considera ficatul ca
printre analogii p ai lui Jupiter.
Tulburari.
Delir de urmarire; delir de micime in psihoza paranoid
proiectiva. Halucinatii si reprezentari delirante.
Autodeprecierea nevrotica. Sentimentul de inferioritate.
Tulburarea narcisica a sentimentului de sine. Dificultati de
delimitare si de separatie datorita simbiozei. Defensa
maturizarii: a fi impotriva maturizarii. Inhibitia nevrotica a
devenirii in cariera sau in profesie.
Formarea caracteriala paranoida (personalitati nesigure
de sine, adesea prezenta la personalitatile stanjenite spiritual,
la cele simbiotice).
Nevrozatii de organ, proiectii a conflictelor sufletesti asupra
organismului, deficultati de constientizare.
Fixatiile orale primare sau retardarile, regresiunile
(inclusiv cele cu varsta, devenirea maladiva, regresiunile
sufletesti).
Mecanisme defensive proiective colective in sensul
mecanismelor de gasire a tapului ispasitor (vezi . Hitler evreii,
izgonirea unor
membrii din grup).
Epi-paranoidul: e- p- proiectia continuturilor e; cverulentii si
procesomanii.
In suicidalitate: motivul este dorinta de reintoarcere in
paradisul originar, in simbioza, in existenta de copil,
in nediferentiat fara raspundere proprie.
Sistemele de solidarizare paranoide: in familii, autobaricadarea
intre pereti cu proiectia celor negative asupra strainilor.
Formarea de secte, sovinism, mariaj asortativ in sanatoriu;
citadela paranoida.
Cel care musca de frica (p- cu s+); agresiunea ca o consecinta
a anxietatii paranoide, ca intampinare a anxietatii.
p - cu s - sentiment puternic de impotenta ( atat in domeniul Es
cat si domeniul Eu).
Psihosomaticul ale carui trebuinte sufletesti si conflicte se
proiecteaza asupra organului sau corpului (P + -, P 0 cu
Sch - -).
Gelozia paranoida (e - p -).
Sistemele de solidarizare paranoide: in familii, autobaricadarea intre pereti
cu proiectia
64

p+
Delirul de grandoare, halucinatii, iluzii, tablouri delirante.
Stari de posesiune cu continut: erotoman, demonoman.
Thananomia: posesiunea cu moartea (cu e); delirul de
culpabilitate (cu e +). Idealizarile nevrotice cu deziluziile
corespunzatoare.
Aspiratia
spre
implinire
supradimensionata, referitoare la sine si la partener.
Anxietatea, frica de greseli si de slabiciuni. Dificultati de
stabilire a limitelor. Preocuparea (defensiva) a travaliului
de doliu sau de deceptie.
Formatiuni caracteriale narcisice (narcisism in a fi =
strategia fiintarii). Autodilatarea. Autosupraaprecierea.
Edificarea unui sine grandios, eventual cautarea obiectului
supradimensionat narcisic in lumea exterioara.
Cautarea (in sens toxicoman) maniforma, droguri care sa
provoace imagini, halucinatii.
Mecanisme
de
automontare,
compensatie
a
nerecunoasterii propriilor limite. Pseudologii (hy-! cu p+).
Fantezii vizionare, escrocherie, inselaciune.
Caracterul arogant, a domina asupra tuturor; protectorul.
Consolidarea fortata a independentei / autonomiei
(anxietatea de dependenta), eventual progresiunea in
dezvoltare ca aparare (maturizare precoce, impertinent,
cel care vrea sa devina adult mai devreme fara a avea o
incredere sau un fundament autentic.
Tipul geniului pierdut: crede ca stie totul dar nu face
nimic; nelimitat in realitate cu narcisismul sau. Blocaj,
tulburari de activitate (munca) prin neagatarea de ceva
datorita anxietatii de confruntare, eventual tulburari ale
muncii.
Sentiment de inferioritate fenomenologic puternic: ca
urmare intre idealul de sine, supradimensionat, si cel real.
De aici rezulta o insatisfactie masiva ( p ca sentiment
de inferioritate direct originar).
Tablou caracterial exhibitionist - narcisic: hy + cu p+,
puternica aspiratie la conducere si valorizare.
Personalitati multiple.
Excitatie narcisica cu insomnie.

p
Tematica nevrotica a abandonului.
65

 Fantezii obsesive si reprezentari obsesive. Indoiala de sine

de tip nevrotic. Dubitatia.
p=0
Tulburari in trairea sinelui si ale sentimentului de sine.
Trairea golului, a vidului de sine. Absenta sentimentului
narcisic de sine normal; de obicei tulburari orale precoce.
Deficienta a increderii primare si a a uniunii duale
sanatoase / normale.
Tulburari de participatie.
Interese / Operotropism.
Profesiuni accentuat edificate p Profesiuni anxiofuge si / sau de asigurare ( securitate,
antitero).
Profesii privind inlaturarea suspiciunii: profesii de
observatie (detectiv, supercontrol, spionaj, filaj, vames,
criminologi, cei care adulmeca urmele).
Meserii de puteri oculte: medium, parapsihologi, spiritisti,
magi.
Preajma persoanelor regresive: copii mici, batrani si
handicapati.
Profesii alchimice: farmacisti, deparazitologi si vegetarieni.
Profesii cu statut social si sentiment de sine redus (e).
Profesiuni accentuat edificate p +
Profesii cu un inalt sentiment de sine si statut (profesii
academice, profesii de cariera, arivisti, aristrocrati, VIPuri).
Profesii creative accentuat fanteziste: arta, profesii
filozofice nematerialiste.
Profesii ale cuvantului: oratori, traducatori.
Profesii filozofice, teologice, mistice.
Profesii de constiinta: psihologi, cercetatori sociali,
sociologi.
Profesii cu preponderenta auzului: muzicanti si ORL.
Vizionari, profesii orientate spre viitor: ocultism, utopisti,
inventatori, proiectanti, revolutionari, inovatatori.
Profesii de sugestibilitate sau ale puterii de convingere:
politicieni si oratori.
66

Obiecte / Materiale.
Senzatii, fiintare, respiratie.
Auz, muzica, ton, melodii.
Perceptivitate
exagerata;
intuitie,
presimtire,
parapsihologie.
Senzational, fabulatoriu, creator, inventator, utopist,
spiritualizatii.
Vant, zbor, tornada, lumea larga, cosmos, galaxi, univers,
infinit, eternitate, nori, baloane, obiecte de zbor, OZN, vise
de zbor.
Baloane,
balonare,
inflatie,
vastitate,
largimea
orizonturilor, a pustiului, a marii.
Sentimentul vital, oceanic, narcisismul normal si / sau
patologic, participatia, simtul fraternitatii, senzualitate,
indragostirea, imbratisarea.
Ingerul pazitor, silfide, diavol, spirite.
Basme, inchipuiri, fantezii.
Viziuni, vizionari, proiecte, idei, reprezentari.
Dracula, vampirul, sfarleaza si invartitorile.
Neincrezatorul si neincrezatorul genuin / increzatorul.
Oglinda (oglindirea narcisica).
Testele proiective.
Traditia orala, a lectura prin traire, a experimenta.
Vitalitatea, varietatea trairii, tineretea spiritului.
Idea de implinire, de totalitate, perfectiunea in
reprezentari, in aspiratii, imagini de inalta idealitate alui
Dumnezeu, credinta, simtul vietii.
Animale moi, nestructurate: amiba, meduza, melci.
Mistica, mituri astrologice, ocultism, spiritism, oracol,
tehnici de intrare in transa, hipnoza, NLP (programare
neurolingvistica).
Activitati
A fi, a amesteca, a participa, a se simti fermecat, a se
simti, a reprezenta, a imagina, a fantaza, a gasi (a
inventa), a depasi limitele, a zbura, ase distinge prin
ridicare, a visa, a vizualiza, a se identifica, a intui, a auzi, a
respira, a trai, a constientiza, a crea, a inventa, a regresa,
a adulmeca, a vedea clar dincolo de aparente, a urmari, a
te simti putin / mic, a (te) simti mare, a predomina sau a
te supune, a te face mic, a se entuziasma, a imbratisa, a
se indragosti, a halucina, a convinge, a indupleca, a
intoxica (a otravi).
67

Complementaritatea morbotropism / criminalitate.

Prin functiunea p : auz absolut si surzenie (Beethowen).

Tulburari generale de auz.
Simptome pulmonare (TBC, tulburari de respiratie).
La p -: criminalitate (otravitor, omor pin otravire).
La p +: forme de moarte spectaculara, exceptionala,
publica (omor al politicienilor, martirii).
Incest, delimitarea insuficienta a generatiilor (p > k,
eventual k = 0). Inactiunea tabuului k.
Procesomanie paranoida, cverulenta.
Paranoia batranetii (dependenta de regresiune).
Personalitate multipla MPS (P. Janet): este o scindare a
constiintei in diferite tablouri de personalitate cu
tulburarea integritatii personalitatii in urma unui
traumatism sau o defensa in fata unei suferinte. Pentru a
se reface dupa suferinta persoana se identifica cu o alta
personalitate libera de suferinta. Structurile unitare sau
diferite ca varsta, voce, limbaj adesea chiar in frecventa
cerebrala, tensiune arteriala, hormoni, alergii !. MPS este
si o dilatare (p +) a lumii prin difetitele structuri de Eu.
Fumatori pasionati sunt mai mult inconstient dependenti
de erotica pulmonara (h / p) de excitatia puternica
pulmonara ascutita, prin inhalare. Pentru dezobisnuire se
poate gasi un surogat pentru erotica pulmonara ex:
jogging, tricotaj, urcarea scarilor, sporturi de lupta ( I.
Gramiger).
Thanatotropism: sinucidere prin otrava si suicidul multiplu.
Interferenta psihoza halucinogene: aceste droguri pot
evidentia o psihoza latenta sau sa provoace o recadere.

Caracteristici .
Astrologie .
Lui p ii corespud Jupiter (p+) si Neptun (p-).
Jupiter simbolizeaza ordinea autoritara, impusa din
exterior. Sigur pe dreptul lui si pe temeinicia acestuia nu
accepta nici dialogul nici persuasiunea: tuna.
Jupiter incarneaza, in astrologie, principiul de echilibru de
autoritate, de ordine, de stabilitate in progres, de belsug,
de ocrotire a ierarhiei stabilite. Este planeta legalitatii
sociale, a optimismului si a increderii (Marele Benefic).
68

 Neptun (p-) este expresia chtoniana a fortelor creatoare.

Efortul de spiritualizare, dirijeaza legalitatea ce tine in frau
peversa satisfacere a dorintei; principiul receptivitatii
nocive ce se manifesta atat prin inspiratie, intuitie,
facultati supranormale cat si prin utopie, nebunie, o
perversitate si
anxietate nebanuita. Guverneaza
subconstientul.
Partile corpului si creierul: lui p ii corespunde partea
stanga a corpului si respectiv emisfera dreapta a
creierului, care este legata de functii ca: vorbirea,
limbajul, sentimentele. Rasturnarile frecvente ale lui p +
in p -; cu cat este mai celebru, cu atat este mai paranoid
si cu atat mai mult adopta mecanisme de salvare
paranoide (vezi Hitler, poloticieni, VIP).
p + ca aspiratie la perfectiune trebuie transferat asupra
unor instante transcendente, dumnezeiesti. La o
transferare
asupra
oamenilor
apare
pericolul
autosupraestimarii narcisice, zeificare sau pretentii
(aspiratii) exagerate de la partener. Perfectionistul trebuie
corectat prin travaliul de doliu sau prin elaborarea
deziluziei (deziluzie deceprie privind limitele existentei
umane). Este necesara o conciliere cu aceste limite.
Raportul dintre reprezentare si realitate determina
sentimentul de fericire si de bune stare. Cu cat este mai
mica diferenta cu atat este mai mare satisfactia.
Analiza cenzurii: e + cu p + formeaza cenzura ideala (e +
cu Supraeu automon si p + cu un Eu ideal, idealist); pe de
alta parte intervine cenzura realista a comportamentului si
proba cu realitatea k -).
Lui p ii apartine imaginea formelor materiei: formele
rotunde: cerc, arc, arcade etc.
p corespunde in grafologie cu ghirlande, volute, arcade,
legaturi arcuite ( k: linii, colturi, forme slabe, ingroseli).
p corespunde filobatilor (?) (Balint), predilectie pentru
amploare, mai degraba obiecte indepartate.
Actiunea Cernobal: plante uriase, umflaturi dependente
radioactiv.
Circuitul Eului / fazele de dezvoltare ale Eului:
p -, p , p + desfasurarea fazelor orale de la a fi copil spre
autodubitatie sentiment de sine de a fi mare. Fiintare
a fi-ului.
k+, k -: faza anala, dezvoltarea acceptarilor, vointei,
impunerea voluntara a interdictiei, supunerea la realitate
si negatia (a spune NU):
a avea-ul (realizare /
infaptuire, efectuare / actionare) pentru intregul continut
69

de invatare, acest circuit este parcursul normal al

functiilor Eului).
Legatura intre auz si participatie: - auzul ajuta la formarea
sentimentului ascultarii sociale. Participatia se lanseaza
esentialmente prin
auz ascultare. Orbirea separa
de lucruri, surditatea de oameni. Surdul se simte adesea
exclus dintre oameni, se izoleaza, nu mai aude modulatia
vocii ambasadorilor emotionali, care ca informatie
emotionala tine de p. Prin lectura vizuala a miscarilor
buzelor (hy) se poate percepe numai continutul (k).
Nonperceperea modulatiilor vocii la neauzitori conduce, de
asemenea la probleme de comunicare (p1, p2). La copii
adultilor surzi se constat sentimentul precoce de abandon
si de insingurare, adultii neputand sa-i auda.
Precizari suplimentare:
- hy este Supraeu preautonom.
- e + Supraeul autonom.
- k proba cu realitatea, prudenta, atentionarea,
toate formand spiritul realist.
Diferentieri : (!) functiunea p trebuie considerata fata de
functiunea k.
Deosebiri intre diferitele forme de limbaj.
Limbaj p
Lirica, creatia litarara, poezie colorata sentimental, limbaj
afectiv, emotional, limbaj epic, placerea de a fabula
pentru placerea de sine, pentru muzica, pentru
subiectivitate.
Dimensiunea interpretarii; CULOAREA.
Trairea lui A-HA, a evidentei, EINSICHT-UL.
Stiintele de spirit si maniera de prezentare cazuistica.
Trairea, jubilarea calitatii.
Epoca medievala a superstitiilor si a misticii.
Medicina alternativa.
Metafizica, fizica teoretica, matematicile superioare.
Lumea feminina.
Invatarea din experienta si traire; traditia prin mostenirea
orala a cunostintelor (sufism).
Narcisismul existential; in test apare sub forma autarhiei
inflativitatii k0 p+; ASPIRATIA.
Limbaj k
70

 Limbaj juridic, al tratatelor stiintifice, limbajul rational cu

accentul pe continutul obiectiv - informational; limbajul
purtatorului de cuvant si nu cel al expresivitatii.
MASURA, dovezi materiale si FORMA (vezi Rorschach).
Statistica.
Stiintele naturii.
Cantitatea.
Tehnica, epoca elucidarii; Ego cogito, cogito ergo sum.
Medicina tehnica.
Fizica si matematica elementara.
Lumea masculina.
A invata din carti, teorii, invatarea universitara, din cele
scrise, invatarea prin copiere, reproducere; introiectia
autoritatilor.
Narcisismul posesional k+ p0.
Formula combinata k+ p0 = DUBLU NARCISIC.
Personalitati :
Hitler (zugrav de firme, la inceput) si care folosea
mecanismul de tap ispasitor.
Beethoven: schimbarea de la auzul absolut la surzenie;
muzica de tip inflativ, posedata cu o puternica atitudine
materna fata de surorile sale.
Clanul Kennedy: familie de artisti si carieristi, mai multe
sacrifici mortale ca jertfe politice cu o celebritate
puternica.
Michelangelo: posesiunea artistica.
Mesnner: imagineaza totalitatea detaliilor unei ascensiuni
(infirm fiind in munti fara a realiza practic; realizeaza
spiritul muntalui si incearca sa depaseasca limitele umane
necesare pentru ascensiune, cu toate ca el nu are nici un
fel de dotare. Obsesia independentei. Se schimba de la
conditia de profesor de matematica la alpinism (p).
G. Steiner: intrucat ca mic copil era lipsit de speranta,
devine la batranete un caine jalnic, pentru ca i s-a inchis
de tanar usa sperantei, nu i-a mai ramas decat jocul in
oglinda. Devine depresiv la batranete, ca cel care nu mai
are nici iluzii, nici fantezii, cand acestea au fost ingropate
odata cu tine.
Gotlieb von Guntern: cercetator al creativitatii: emblema
fluturelui ca demostrare a trecerii de la k la p.
Qeen: We are the champions.
71

 Adolf Wolfie: sculptor schizofren.

Croitorasul cel viteaz: micul delirant expansiv, micul
Napoleon, incurcatura, confuzia verbala, sapte dintr-o
lovitura.
Micul print (Exupery) opus lucrurilor (p) precum
Cosmosul, Intregul, toate structurile (k) ample, complexe,
precum casierii, geografii.
Franz Kafka: (TBC, nevroza de angoasa psihotica),
tematizeaza
anxietatea,
scenele horror,
moartea,
exterminarea, distrugerea, nimicirea, spulbererea. eu
sunt bolnav pshihic. Boala de plamani este numai << o
revarsare peste maluri >> a bolii psihice. - F.K.
Emma Kunz: cercetatoare, geomanta, vindecatoare,
radiestezista, descopeirtoare de AG(?) de pesteri, izvoare
ale lui AION piatra sacra, este o iluminata, o vizionara,
lucreaza cu pendulul magic, face mandale geometrice cu
linii ingrosate de tip k, care cuprind toate cunostintele
metafizice corespunzatoare (p).
China antica: practica filozofiei, idei de sincronicitate,
limbajul simbolic, scrieri simbolice, tehnica oracolara
( Cartea transformarilor avand ca principiu calauzitor pe
<< wu wei >> adica, a face nefacand.
Indienii care interpreteaza pamantul, natura sau tinutul ca
mama cea mare care nu poate fi luata in posesie,
adica are o calitate (p), spre deosebire de cea de tip k la
europeni.
Georg Haupt: este mijlocitor in acoperirea criminalilor
germani oficiali, traieste intr-o anxietate particulara
paranoiaca (0) si totusi reala de a nu fi demascat de cei
avuti in grija; 20 de luni arestat = deziluzie totala, inacrire,
resemnare, resentiment (p4).

72

Factorul d
Imaginile din test sunt imagini ale unor depresivi clasici,
melancolici (depresivi endogeni).
Psihopatologia depresiei: este vorba aici de descierea
depresiei clasice, a depresiei endogene (introiectiva). In
aceasta forma de depresie, tulburarea de dispozitie si
tematica depresiva sunt profund introiectate in caracter,
spre deosebire de alte forme de depresie.
Tulburari de baza:
Dispozitie depresiva, anxietate, lipsa de speranta
(deznadejde, disperare) pana la suicidalitate.
Inhibitie psihomotorie (stupor) eventual mutism.
Mimica si miscari lentate sau obosite, lipsa initiativei,
gandire inhibata in forma si in continut.
Tulburari vegetative sub forma insuficientei sentimentului
(elanului) vital.
Tulburari de somn pre si post - , inapetenta.
Tulburari digestive, cefalee, eventual dureri corporale
generale.
Adesea, puternice oscilatii diurne, un maximum depresiv
dimineata si cu ameliorare (iluminare) vesperala.
Pierderea totala a bucuriei de a trai, a motivatiei si a
capacitati de a se bucura (entuziasma).
Sentimentul de vinovatie, culpabilitate.
Trairea zilnica a lipsei de sens, a tonalitatii cenusii.
Tulburare de contact (nebulos, vag, confuz, paclos,
neguros, cetos).
Depresia aparea adesea periodic, fara a fi legata in mod
clar de factori externi.
73

Identificarea depresiilor in test: d +.

Sindromul depresiei introiective: s k + d +.
s arata inhibitia tipica a agresivitatii.
k+ arata structura narcisic captativa introiectiva a Eului.
d+ atarat tulburarea de dispozitie (indispozitia vital
contactuala) si cautarea / aviditatea interna.

s inhibitia agresivitatii: in Es (inconstientul primar) exista o

energie agresiva puternica, care este insa indreptata spre
sine, adica o inhibitie a potentialului agresiv. Aceasta ca si
cum ar exista o stagnare tipica in a fi batut si chinuit,
pedepsit, ca si cum si-ar fi asumat o jertfa. Agresiunea se
realizeaza astfel indirect, blocheaza propriu-zis activitatea.
Energia agresiva sau potentialul fortei este prezent, dar
nu se poate manifesta in afara, ci mai degraba este
transformat de Supraeu contra Eului sau Esului. Aceasta
se evidentiaza de asemenea in reprosuri vehemente,
mecanisme
autodestructive.
Agresiunea
impotriva
obiectelor de relatie este cu precadere negata, refulata
sau se cumuleaza
(se face claia de fan). Agresiunea
poate numai indirect sa se exprime ca refuz, teroare a
dispozitiei, ca intoarcere depresiva spre sine insusi, ca
actiune de pedepsire indirecta a partenerului. Depresivul
are intodeauna si o nota agresiv - santajista, eventual o
tacere agresiv reprosanta (de repros agresiv).
k+
Eul narcisic: aspiratie puternic captativa fata de
persoanele de relatie, vointa puternica de impunere si
autodominatie, indica un caracter narcisic, in sensul
narcisismului posesic. Partenerul va fi luat in posesie
narcisica din care cauza abandonul, frustrarile in iubire
care actioneaza extrem de maladiv si depresant. O
armonie narcisica in sensul consonantei, iar in relatii
dizarmoniile vor fi traite ca pierdere a relatiei pana la
pierderea de sine. Dificultati ale functiei negatiei, de
delimitare, de interdictie (k-). Dizarmonia si limitarea se
74

traiesc ca pierdere totala a relatiei si a iubirii. Puternica

functiune introiectiva a Eului provoaca la depresivi
incorporarea conflictelor in propria structura. Agresiunea
care apare in conflictul relational, nu este traita in cadrul
relatiei, ci ca agresiune in propria structura. Prin aceasta,
relatia se poate pastra destul de verosimil armonic, astfel
dispare si constiinta conflictului si orice perceptie a
conflictului. Apararea impotriva frustratiei orale prin
progresia in faza anala a Eului: o formare accentuata a
functiei anala - introiective a Eului (k+) este un surogat
pentru participatia orala a Eului (p) nesatisfacuta. Dorinta
de amalgamare (aliaj in existenta prin armonie; alianta va
fi compensata prin dorinta de posesiune (dorinta de tip k),
a poseda partenerul, de manipulare a obiectului).
Depresivul descrie Eul ca fiind secatuit, nonviabil, ca
posomorare-intunecare sau ca un impersonal.
Identificarea . Posedarea obiectului.
Puternica identificare si incorporarea partenerului actioneaza
ca o vointa de a fi acelasi (narcisica in fond) care complica /
ingreuneaza admiterea alteritatii, a deosebirii. Deosebirea
sau separarea vor fi traite ca amenintatoare pentru Eu. Cu
precadere vor fi amenintate alegerile narcisice de partener.
Dorinta de armonie este asa de mare incat agresiunea sau
cearta este echivalenta cu pierderea relatiei. Aceasta
egalitate agresiune = pierdere a relatiei poate fi depistata si
istoria vietii (biografie).
Relatia Es-ul (Id) - inconstientul primar.
Armonia relationala poate fi alcatuita din tendinte agresive,
asa incat acestea nu vor aparea in relatie ci vor fi indreptate
impotriva sa insusi. Dorinta puternica de armonie umbreste
la Eul narcisic izbucnirea Esului agresiv impotriva
exteriorului. In aceeasi masura insa, energia agresiva se
indreapta insuficient impotriva interiorului si creeaza
dispozitia depresiva.
Dispozitii / Sentimente.
Indispozitia difuza , fara sesizarea conflictelor exterioare.
Factorii depresivi nu vor fi perceputi din aceasta cauza, ci vor
fi estompati sau ignorati (negati). Dispozitia va fi astfel
nivelata, nu mai are nici o directionare in sus sau in jos, se
misca intr-o zona cenusie. Nici bucuria nici tristetea (necazul
sau nefericirea) clare nu mai sunt posibile. Agresiunea va fi
75

astfel blocata si indepartata de partener. Se stabileste o

suferinta in sine difuza.
Incapacitatea de a fi indoliat ( de a deplange).
Pentru a incepe un doliu dupa o pierdere relationala in caz
de moarte sau dupa un conflict relational, trebuie ca acest
conflict si agresiunea nerezolvata sa fie percepute ca atare.
Conflictul si agresiunea in relatii trebuiesc constientizate,
prelucrate si apoi retrase din relatie. Dificultatea indispozitiei
se bazeaza in principal pe energia agresiva a conflictului
netrait. Cu cat este mai puternica agresivitatea latenta, cu
atat este mai mare si actiunea agresiva indirecta a depresiei,
a tacerii, a refuzului. Prin negarea sentimentului (in principal
in sentimentele negative) se edifica un fals sine, negare de
sine, autonegari, autoraportari. In relatii si indispozitii apara
ca un terci, o mlastina, incetosare fara claritate sau
delimitare. Aceasta creea za de asemena tendinta primara,
de simbioza, de amestec ce poate crea si o atmosfera
apasatoare, greata si sentimentul de sufocare in
contratransfer.

d+ pledeaza pentru indispozitia amara sau depresiva sau

pentru pofte, pentru insatisfatie / cautarea (nostalgia)
obiectului narcisic pierdut.
Falsul continut de invatare al depresivilor.
NU-ul, delimitarea, alteritatea, agresiunea = pierderea
rationala, pierderea iubirii. Aceste continuturi trebuiesc
schimbate in terapie. Depresivul trebuie sa invete ca
agresiunea, disponibilitatea conflictuala, rezistenta la
dizarmonie pot duce la o relatie solida si nu la o demolare
(surpare, intrerupere) relationala. Insa, de cele mai multe ori
biografiile arata ca aceasta egalizare relationala falsa se
explica realmente familial, de ex: ca refuzul si izgonirea unui
membru al familiei la prima opozitie / rezistenta sau
incercare de delimitare.
k +
= alte forme ale unei puternice functiuni
intriective ale Eului.
Ruminatia interna a conflictelor, a tulburarilor exterioare.
Aspiratiile captiv narcisice in relatii fata de partener.
76

 Vointa de a poseda, chinul cu interdictia si separarea.

Aspiratia indirecta la putere prin manipulare.
Teroare dispozitionala si contaminare intensiva
indispozitie prin inhibitie a agresivitatii .
A nu se preta la un partener

cu

A voi sa tii mortis la iluzii sau la relatii care nu sunt

efective de mult timp.
A nu voi sa te detasezi de partenerul abandonat sau
mort / pierdut.
A nu voi sa termini cu forma de tulburare depresiva a
capacitatii de munca, atunci cand depresia este traita
sinton cu propriul Eu (de unde si rezistenta la terapie).
Capacitatea de delimitare prin functia polara a Eului k -,
de a spune nu pentru sine si pentru altii.
Incapacitatea de delimitare a calitatilor sentimentale .
Dificultati de separatie, in expulzare in locul unui conflict
extern EU TU, apare un conflict structural intern de tip
agresiv (intre Supraeu si Eul ideal sau intre Eu si Es).
Depresia severa contine intotdeauna forma de existenta
masohica (s- k+) in sensul formarii caracteriale
masochice.
Somatic.
Analog intoarcerii agresivitatii, apare in domeniul somatic
adesea ca o intoarcere anala in sensul repudierii ca simbol
corporal al introiectatului, al a nu voi sa pierzi / abandonezi,
a nu voi sa domini.
Psihologia dezvoltarii. Fazele genetice.
Tulburari ale simbiozei orale, de unde progresiune a fazei
oral - narcisice (puternica tendinta la incorporare anala in
locul asocierii existentiale si a sentimentului de relationare).
In sindromul derpresiv, dupa Szondi, se manifesta putine
trebuinte orale frapante ca restrangeri ale functiunilor anale
inconstiente ale Esului si ale Eului k+, ca introiectie anala
fortata, d+ ca nostalgii anale in sensul impulsurilor de a lua
in posesiune.
Functiuni normale
d+
77

 Dispozitia nostalgica, melancolie, aviditate, insatisfactie in

domeniul relational, impulsul de a lua in posesiune.
Curiozitatea, interese de cercetare, cautare, pasiune pentru
cercetarea stiintifica, impulsul de transformare schimbare
in joaca.
Cautare de noi proiecte, schite, nazuinte, dorintele
provoaca transformarea si dezvoltarea personalitatii,
viziunea batranetii, spre deosebire de stagnare, vid si lipsa
de sens.
Corespunde trebuintei anal eliminative dupa Erickson
slobozire, a da drumul, a face cadou, a irosi.
In domeniul somatic corespunde tinerii scaunului (eventual
pana al diaree).
In domeniul sentimental, eventual risipa de sentimente sau
exprimare a sentimentelor, exteriorizarea cu pulsiunea spre
daruire, de a face cadouri.

d
Constanta obiectala (fidelitate, a tine, a conserva, a tine
mortis la obiect).
Impulsul de a colectiona, conserva, de a pastra.
Perseverare.
Corespunde trebuintei anal retentive (Erickson).
Mai curand intoarcere spre trecut, retragere dupa trecut.
In domeniul corporal: pastrarea scaunelor, tendinta la
stocare.
In
domeniul
sufletesc:
pastrarea
sentimentelor,
redobandirea lor, eventual pana la zgarcenie.
A putea sa pastrezi sentimente si aminitiri, relatii.
Adesea gandire buna.
d
Ambivalente relationale (intre a ramane si a pleca din ).
Dubitatii in relatii, adesea dileme de relatie.
Dilema anala, sau obsesie in a iesi sau a ramane;
legaturi periculoase.
d0

78

 Lipsa unor trebuinte anale clare, vidul anal si eventual

instabilitate.
Putina energie in privinta pastrarii sau a parasirii
obiectelor, relatiilor, legaturilor.
Mai degraba a abandona propriile impulsuri.
Dificultati de a te opri: in relatii, gandire sau posesiuni; de
aici a putea sa abandonezi (eliberezi, sa dai drumul) sau
sa pierzi.
Organe. Simturi.
Simtul bunavointei ca sensatie anala.
Eventual simtul tactil (cand te dai cu culori ca
surogat pentru excremente).
Tulburari.
d+
Depresia introiectiva, melancolia, depresia endogena:
s-k+d+.
Depresie agitata ca faza premergatoare maniei:
s+k+d+.
Depresia de refulare: psihogenia reactiva, nevrotica:
s-k-d+.
Depresie de parturitie, de divort, de descarcare,
descongestionare, de detentie.
Depresii narcisice, fara inhibitie a agresivitatii: Sch + +,
Sch + 0 (cu s - si d +).
Pe baza idealului narcisic de Eu adesea chiar fara d+
apare p diferenta intre ideal si real care conduce al o
indispozitie pasiva, la nemultumire (insatisfactie);
depresia apare aici nu primordial pe fondul agresiunilor
netraite in relatii, ci de cele mai multe ori pe baza unui
ideal inalt care nu s-a implinit.
Depresiile primei copilarii, neglijarea precoce, deprivarea
si hospitalismul: S + 0 cu d + si eventual p si m +
(aici se vede o puternica trebuinta orala probabil
recompensata prin functii anale puternice.
Disforia epileptiforma (indispozitie critica, paroxismala): e
cu d +.
Depresii de organ (psihosomatice) sau vegetative;
distonia vegetativa, depresia de epuizare vitala: P + -, P
- , P 0 cu Sch - - .
Indispozitia negativista (katatoniforma): k -! d +.
79

 Depresia histeriforma: hy cu d +.
Depresia psihotica: sindromul depresie psihotice
introiective cu puternic bloc de irealitate: C - -; p-. Aceasta
cuprinde forme delirante, irealiste, delirul de saracire sau
de culpabilitate.
Depresia larvata sau depresia surazatoare.
Curiozitatea nevrotica, impulsul la schimbare, nelinistea,
incapacitatea de relationare (dovada testologica a
insuficientei capacitatii de posedare anxietatea de
legatura, etc).
Pofta nevrotica de joc, cautarea, apetitul, lacomia,
risipitorul (de ceva si de sine).
d
Formarea caracteriala anal retentiva: incapatanarea
anala, fixatia, retentia sentimentala sau zgarcenia,
impulsul anal la colectionare, incapacitatea de ati gasi
drumul sau a te lasa de ceva.
Fixatiile nevrotice in relatii.
Dificultati de terminare (rezolvare), legatura oedipala
puternica, dificultati de separare.
Eventual anxietati de sarcire sau de pierdere (nevrotica
sau psihotica).
Anxietatea patologica fata de nou, schimbare, viitor.
Eventual depresie defensiva cu d -!!.
Perversiuni anale cu k +, accentuare anala in
sexualitate, copropraxii, coprofagii.
Obsesia anala si curatenie exagerata (!).
Fixatii nevrotice la trecut sau, la adulti, anxietate de
viitor, de schimbare de noutate. Fixatie oedipala.
k
Nevroza obsesionala cu obsesii anale puternice.
Ambivalenta relationala nevrotica.
k
Indispozitie scurta, pasagera dar rapida si adesea cu
simptom surogat.
Instabilitatea (neinfranarea); chinul de a ramane in
legatura, posesiune.
80

 Tulburari de concentrare.
Tulburari de memeorie.
Tulburari de relationare prin insuficienta franei si a
constantei obiectului.
Tulburari in travaliau si in invatare.
Interese. Operotropism .
Profesii anale:
Cu componente olfactive: drogherii, farmacisti, chimisti,
fabricanti de parfum, cizmari, tabacari, sondori, profesii in
legatura cu gazul, cu vaporii cu azbestul.
Cu material anal: noroi (murdarie, pamant), pamant,
excremente, culori, bai de namol, taranul cu balegarul,
cautatorii in saci postali.
Curatatorie anala ca formatiune reactionala impotriva
murdariei anale: spalatoreasa, femeie de serviciu,
spalatorie chimica, maturatori de strada, profesii privind
ordinea, instalatii de epurare, masini de gunoi, de colectare
a deseurilor, vidanjori, colectori de ziare.
Profesii puternic ordonate, pana la obsesie, profesii de
laborant, arhivar, anticar, administratie.
Profesii in legatura cu trecutul: anticar, cercetator al
mostenirii, genealogii, heraldica, istoric si profesor de
istorie, colectoinar de vechituri, negustor de maruntisuri.
Profesii de colectionare si acumulare: profesii de banca de
economie nationala, cercetator in stiinte economice,
investitor bancar, speculant, agent la bursa, colectionar de
arta, muzeograf.
Fanatici ai curateniei in domeniul etic si al ideologiei:
moralisti, eticieni, puristi.
Profesii
in
ce
preiveste
curiozitatea:
cercetatori,
observatori, detectivi.
Profesii de cautare: trupe de cautatori si de salvare / ajutor,
birouri de obiecte gasite.
Profesii de innoire: revolutionari, futurologi, utopisti.
Profesii in legatura cu intestinul ca obiect: eterologi,
medicina interna, clisma.
Obiecte. Materiale.
Excremente, murdarie, pamant, namol, smarc, argila, lut,
guma, plastic, cauciuc, aluat, material de ferment,
81

 Lipici, clei, gudron, balegar, duhoare, WC, camere de baie,

groapa de gunoi, clisma, arhiva, conducta de laturi,
Lada de gunoi, casta de colectionar, vitrina de colectie,
recipient de colector, banci, bani, trezorerei, tezaur,
Case de bani, portmonee, certificat de depunere,
cartoteci, biblioteci, lexicoane, carte de telefon, colectori
de informati,
Brosuri, programe, manifeste, mijloace de spalare, carpe
(lavete), maturi, aspiratoare, deseuri.
Cuvinte de ocara, insulte, limbaj caprolalic, maimutareli
facute cu anumite parti ale corpului, se expun anumite
zone paroase, mirosuri accentuate, dar si amintiri,
suveniruri, perseverenta, inertie sufleteasca, tenacitate
rabdare.
Activitati.
A (-si) dori, a se plange, a jelui, a-i mirosi, a santaja, a
curata, a (se) murdari, a (se) asigura, a apara, a pastra, a
conserva prin fierbere, a tezauriza, a colectiona, a se
zgarci, a economisi / a risipi, a pierde la joc, a (se)
schimba, a framanta.
Interpatrunderi morbotropism / criminalitate.
Diaree (somatica): d + sau d 0 sau constipatie psihica sau
somatica (d -).
Tulburari sau boli anale: tulburari intestinale sau abcese
intestinale, cancer intestinal, flatulenta, hemoroizi, toate
cuprin triada h, e si d.
Diadetul gasit foarte des in arborele genealogic al
depresivilor, eventual diabetul ca surogat pentru crizele
de dispozitie depresiva. De cercetat: este diabetul o
somatizare a unei tulburari de dispozitie primara (de
contact, sau de relationare)?.
Oscilatii ale insulinei ca oscilatii ale agresivitatii =
afectarea primara a unor trebuinte bazale: se intalneste
agresivitate crescuta la valori mari ale insulinei. Agresiune
si indispozitie analoage depresiei (endogene): diabeticii
sunt vazuti cu timpul ca niste depresivi terni. Dispozitia
depresiva a diabeticilor este dependenta somatic;
depresivii psihosomatic sunt niste dependenti din punct
de vedere psihic. Este necesar a se face o diferentiere
intre diabeticii dependenti inconstient de factori somatici
si diabeticii cu complicatii (depresivii care depind de
rezonanta depresiva a conflictelor sufletesti).
82

 In criminalitate: furtul, jocul patologic, banul ca mijloc

de aviditate, castigul / pierdere ca regulatori ai
sentimentului de sine. Polaritatea puternica a pierderii
anal eliminativa si beneficiul anal retentiv.
Caracteristici d:
Notiunea de depresie endogena = aceasta notiune in
psihiatria generala s-a nascut de la impresia pe care
depresivul insusi vrea sa o faca despre depresia sa si
anume, ca nu ar avea de a face cu relatii conflictuale
externe. Psihiatria veche admite ca depresia ar fi cauzata
de inferioritatea lor fara a avea legatura cu relatiile
conflictuale.
Pentru depresiv apare hazliu comportamentul medicilor
care sunt convinsi ca nu trebuie sa acordam atentie
conflictelor interne ci trebuie sa consideram conflictele
externe. Vom deosebi conceptul de depresie introiectiva
care implica pe k + de alte depresii; in depresia
introiectiva se cuprinde persistenta introiectiei adesea sub
forma unei formatiuni caracteriale pervers masohica
(masochismul intrinsec al depresivului endogen).
Aceasta forma de depresie este rezistenta la terapie, in
virtutea ergosintoniei.
Debutul fazei depresive in PMD are intotdeauna legatura
cu mediul. Cu toate ca depresivul intretine mediul
conflictual, cooperarea stransa a acestora nu poate fi
diferita. Daca intr-un simptom depresiv sever nu apare nici
un k in VGP, se confirma incapacitatea depresivilor
endogeni de a nega (dificultatea lor de a divorta).
Terapia diverselor forme de depresie.
In depresia introiectiva s -!, k +, d + trebuie sa evidentiem
inhibitia agresivitatii, a conflictelor, trebuie sa ne angajam in
rezolvarea continuturilor invatate (identitate, agresiune,
pierdere a relatiei).
A se face antrenamente de rezolvare a certurilor, sa ii
invatam la mecanismele de elaborare inconstienta a
tulburarilor de relationare. O invatare a modalitatilor de
construire a sentimentelor negative, adica o clarificare
intelectuala a aparitiei depresiei. Constientizarea legaturii cu
conflictele, adica a nu accentua impreuna cu pacientul teza
conform careia depresia vine din interior !!. A stimula
perceptia si cercetarea conflictelor pentru a furniza un nou
83

continut care ar consta in existenta celor doua tipuri de

factori, exteriori si interiori si a faptului ca cearta ar putea
amplifica o relatie depresogena.
Medicamentos:
endogenie.

sustinere

cu

neuroleptice,

mai

ales

in

In depresiile epileptiforme (e +, d -) vom proceda la

clarificarea legaturii cu furia (ura ascunsa); evidentierea
problematicii rivalitatii (gelozie) in complexul Cain si a-i
instrui cum sa-si manifeste ura, plus medicamentatie
antiepileptiforma. In depresiile narcisice (k +, eventual p +
fara s -, d +) Eul ideal supradimensionat care trebuie
redimensionat. A elabora travaliul de doliu pentru limitarea
existentei umane; incarnarea capacitatii de a gresi si de a
avea slabiciuni; a invata sa suporti ambianta durerii si a
deceptiei. A invata sa devii modest in aspiratii si sa-ti ierti
greselile.
Diversele forme de depresie se manifesta adesea in
variabilitatea respiratiei, in depresia agitata avem o
respiratie rapida, daracita, sacadata, dar apasatoare, fara
pauze de expiratie si fara o respiratie profunda.
In depresiile mistice, un doliu, o indispozitie care dau
tonaliatea de melancolie, nostalgie dupa trairile uniunilor
duale interiorizate sau de grup in care un rol preponderent il
are identificarea cu un maestru.
O indispozitie relationala acompaniata de tanjala dupa o alta
dimensiune dintr-un de mult. Pericol de accident sau de
pierdere de sine (lezare de sine).
Raportul dintre depresie si indispozitie usureaza indispozitia.
In cazul unei suicidalitati = legatura de dependenta
depresiva, subiectul nu poseda nici un ventil comunicational
prin care sa-si relaxeze grija, necazul, supararea. Dificultatile
relationale si de contact cresc riscul de suicid = cerinta de
ajutor = indici grafologici pentru ventile de usurare in caz de
introversie severa sunt grafemele cu sensul strangere
(supracontrol), trasaturile finale rectilinii, rulouri si arcade.
Aspecte relationale in vectorul C
d+: impuls la desprindere.
d-: constanta obiectului.
m+: prindere de obiect.
84

 m-: retragerea ocuparii.

Temele de tip d:
relatia / raportul, contactul, analitatea, legatura si
temporalitatea, un d puternic indica mai intai o puternica
legatura cu temporalitatea.
d + indica o fixatie la trecut exact la fel ca si d -.
Existenta morbida m / d.
Schimbarea fazelor d cu cele maniforme. Szondi vede mania
ca o forma de autovindecare a depresiei, similar cu cazul
catatoniei ca salvare de paranoia.
Din punct de vedere grafologic: ghirlande profund apasate,
taieturi ale depasantelor superioare innodate. Scris greu
apasat, cu randuri apasate, povarnite, mazgalituri anale
(coloratura de inconstient primar).
La batranete: d constituie o necesitate vitala ca o
conservare a spiritului de cautator, de interesat. Apare vidul,
lipsa de sens ca in depresia senila.

Factorul m
Imaginile din test sunt imagine de maniacali.
Psihopatologia maniei.
Mania este o tulburare a Eului si a contactului, cuprinde
negatia in Eu si a valorii relationarii, prin aceasta lasad
libera agresiunea. Puternica stare de excitatie si de
neliniste, aderenta.
Incapacitatea de stabilitate si concentrare (s +). Trebuinta
de somn dimineata.
Puternica agitatie, activitate.
Supraincarcare a potentialului agresiv (s+).
Dispozitie euforica (m-) diferita de dispozitia fericita, de
buna dispozitie.
85

 Idei
de
grandoare.
Supra-autoapreciere
(inclusiv
corporala). Optimism excesiv. Sentimentul atotputerniciei.
Risipa.
Idei supraincordate (captivante). Suprasensibilitate psihica
si corporala.
Schimbare relationala, inconstanta in legaturi, eventual
chiar puternica dorinta la contact, dorinta de public dar
toate acestea fara autenticitate.
Excitatia pulsionala si nelinistea stimuleaza actiuni
periculoase care pot deveni ulterior autodaunatoare.
Autodaunarea nu este insa o intentie si apare prin
incapacitatea de a frana activitatea si excitatia.
Mania se poate asocia atat cu reprezentati nevrotice cat si
psihotice.
Mania sau faza maniacala poate apare dupa o faza de
normalitate sau dupa o faza depresiva alcatuind boala
maniaco - depresiva deseori intalnita la personalitati
ciclotimice (Kretschmer).
Directia de identificare a maniacalilor in test.
m - . Comentariu: maniacalii apartin din grupele de boala
rara. Ei insisi le resping ca antipatice (ca si la catatonici).
Aceasta reprezinta de asemenea o autorespingere de
fundal (!) care la maniacali abia s-ar putea remarca.
Directia de identificare la nevroza de acceptare din test: m
-.
Nevroticii de acceptare infatiseaza grupa contrarie
maniacalilor in m.
Teoria nevrotica a maniei.
Mania poate fi inteleasa numai in corelatie cu depresia. Mania
apare la Szondi ca tentativa de autovindecare, care apare
impotriva
depresiei. Mania este o incercare de a se elibera
printr-o detasare interna sau externa de gravitatea depresiei
(detasarea interna = k -, detasarea externa = m- ).Sindromul
maniform: s +, k (!), m - .

86

Clarificarea testologica, dinamica a proceselor defensive in combaterea depresiei prin manie.

Depresie. Sindr. s -! k+ d +

Depresie. Sindr. s + k m -

Inconstient primar Es: s -!, reprimarea agresivitatii spre sine, agresiune internalizata,
de unde paralizia, devitalizarea, autoagresiunea, suicidul, evitarea conflictelor, a
certurilor. Esul va fi reprimat in favoarea legaturii si idealurilor.

Inconstient primar (Es): s +.

Eliberarea agresiunii in afara, agresiunea va fi externalizata, de unde nelinistea,
forta, motricitatea crescuta, vitalitate crescuta si spirit intreprinzator.
Es-ul va fi liber printr-o devalorizare globala k-!, printr-o negatie totala a tututror
idealurilor si reprezentatrilor de valoare. Cand nu mai e nici o valoare atunci
pulsiunile se pot trai liber si necenzurat = combaterea agresivitatii si impotentei
printr-o crescuta activitate proprie, demonstratie de putere. Combaterea oricarui rol
de vectima prin supracompensare.

Eul k +:
Puternica aspiratie narcisica, de imagine valorica; ideal introiectiva, pretentie crescuta
fata de sine si fata de persoanele de relatie.

Eul k -:
Functiunea Eului de devalorizare, dezimaginare, deziluzionare, negarea tuturor
idealurilor de Eu si a oricaror introiectii.
k- este aici o respingere a dorintelor de relationare, a dorintelor orale a legaturii cu
lumea si fata de viata.
Aceasta devalorizare generala este si destructivitate latenta orientata spre sine si
spre altii, o autorespingere (alegeri antipatice).
Castigul este insa independenta in relatie (detasarea m -), eliberarea celor ascunse
(reprimate), a reprezentarilor axiologice care trebuie sa fie suficiente (?).
Negarea tuturor valorilor actioneaza ca si cum n-ar mai exista nici o diferenta intre
Eul ideal si Eul real, ceea ce conduce mai curand la dispozitie euforica si la un
sentiment subiectiv de multumire fara o satisfacie reala.

Aspiratia captivata de a poseda si dorinte narcisice de autooglindire, o puternica

tendinta la imbolnavire si vulnerabilitate.
Legatura stransa cu idealul de Eu si cu reprezentarea Eului.

87

 Dispozitia de contact: d +. Indispozitie , depresie, nostalgie, cautari interne.

Atat agresivitatea inhibata cat si diferenta puternica dintre Eul ideal si Eul real duc la
indispozitie.
Incapacitatea de a fi trist (a purta doliu); de a se sustrage, detasa d + reprezinta aici nu
un impuls exterior la detasarea sau cautarea de noi obiecte, ci cautarea obiectului
intern (pierdut).

88

Dispozitia de contact: m -.
Dispozitie euforica ( de dispozitia fericita); dispozitia hipomaniacala sau
maniforma , veselia supratensionata (combaterea doliului sau a depresiei prin
contratransfer).
a). Euforia aparea prin caderea tuturor idealurilor asa incat nu mai exista nici o
diferenta intre Eul ideal si Eul real ( k-).
b). Euforia apare si prin respingerea masiva a persoanelor de relationare in contact
(nu mai exista nici o posesie obiectual ci mai curand o detasare si o cadere de tip
hipomaninstabila, nelinistita a obiectelor sau persoanelor de relatie.

 Negarea tuturor dorintelor orale (combaterea trebuintelor

orale): abandonul dorintelor de legare a omului cu lumea.
Apropierea mortii latente prin abandonul vietii.
Sentimentul de libertate, de independenta si autonomie in
relatii.
Profilaxie a deziluziei: cand nimic nu mai valoreaza nu voi
mai fi deziluzionat sau frustrat.
Maniacalul realizeaza inconstient ca obiectul este pierdut
pentru totdeauna, pentru el.
Incapacitatea de contact ca tulburarea capacitatii de
concentrare si a capacitatii de lucru prin incapacitatea de
a stapani ceva (mentine in posesie control).
In locul unor posesiuni reale sau posibile posesiuni ireale;
imprejurari manipulative cu persoane; abuzul de persoana
pentru propriile fantezii, eventual fantezii delirante despre
obiect.
Impuls de deposedare rapida legata de placere /
neplacere, slaba capacitate de amanare a impulsului.
Posibila necunoastere (ignoranta) a realitatii, dificultate de
autocunoastere.
Eventual apucare avida fara aprofundare (nivelarea
reprezentarilor Wernicke, gandirea are un caracter
reprezentativ, deci este mai mult un mod de reprezentare
si de succesiuni de continuturi decat o succesiune de
abstractiuni si de sinteze este constiinta dezvoltata in
suprafata).
m cu s +: hiperactivitatea sugarilor nesatui, a
cautatorilor orali.
PSIHOLOGIA DEZVOLTARII. ETAPELE GENETICE.
MANIA.
Profilaxia primara orala a deziluziilor (deceptiilor), apararea
trebuintelor orale devine corelata cu apararea anala din Eu
(k -); negare si exteriorizare a introiectiilor si valorilor.
In mod normal la pierderea unui obiect (prin constrangerea
reala m -) obiectul pierdut se introiecteaza prin k +.
Cand m se combina cu k se constituie o elaborare
patologica a frustratiei: interzicerea totala sau situatia de
pierdere totala (obiectul va fi pierdut nu numai extern prin m
ci si intern prin k -). In prim plan maniacalul actioneaza
eliberat, in fundal exista o destructie totala, ura de sine,
89

autodevalorizarea, ura fata de obiect si denigrarea strainilor

sunt resimtite.
Mersul deziluziei, deceptiei orale.
a). m + trebuinta orala normala cantitativ, reflexul suptului,
de agatare (prindere), increderii primare, dorinta de legate.
In frustratie aceste trebuinte:
b). m + ! (!!, !!!) trebuinta orala crescuta si acumulata, dar
neadmisa, adica foarte puternice asteptari, dorinte de
contact, sperante. Cand
aceste trebuinte orale vor fi
frustrate in continuare:
c). m ambivalenta trebuintelor orale (trebuie sa mai
astept ceva sau nu?). Cand aceste trebuinte sunt in
continuoare frustrate:
d). m
combaterea trebuintei orale sau a posedarii
(trebuinta se neaga, se vor pierde speranta si increderea /
asteptarea = Neincredere).
Profilaxia deceptiei se vorbeste de foarte precoce deceptii
orale sau intoarceri inapoi, chiar la persoanele cu multiple
prabusari relationale. De aceea nu mai accepta noi legaturi.
Este evident ca mainacalii se agata de apararile de tipul
trebuintelor primare orale.
Functiuni normale
m va fi plasat in parte stanga intrucat m este deviat
catre maniacali in timp ce m + reprezinta grupa contrara
maniei.
m
Negarea trebuintelor orale; aparare (combatere) de tip
oral a trebuintei .
Asceza, postire, taceri, intreruperi ale contactului.
Retragere a investitiei in situatiile reale de divort, dupa
despartire (separare) abandonul copiilor, insingurarile
active.
Retragerea in somn.
A putea sa fi singur si a voi insingurarea.
Trebuinta de calm, meditatie, stabilitate.
A voi sa te desparti de lume, vointa de moarte, eventual
convingerea ca trebuie sa mori.
Abandon preventiv al partenerului datorita anxietatii de a
nu fi abandonat.
Neincrederea originara datorita dezamagirilor orale.
90

 Trebuinta de independenta si libertate, de autonomie in

relatii, eventual anxietate fata de dependenta.
Retragerea intr-o lume a fantezie irationale, lume de vis
(e) in stare de veghe si in somn.
Suportarea refuzului, nonacceptarea recunoasterii
ulterioare.
Eventual dispozitiue hipomaniacala, euforica.
Cautarea glumei, ironia.
Forme de contact hipomaniacal: neliniste instabila,
schimbare, sociabilitate multipla, tipul nestapanit fara o
legatura autentica.
m+
Puternica ocupare, dorinta de legatura, capacitatea de
transfer, atasament, agatare.
Capacitatea de relationare cu oamenii; capacitatea de
lucru, de obiecte, de viata, de a savura.
Acceptarea trebuintelor orale (puternica trebuinta de
acceptare, de iubire dar teama de pierdere a iubirii si a
placerii de a fi acceptat).
Dependenta si supunere (ascultare) in relatii.
Capacitatea de transfer, de relationare, sociabilitatea
(Gesselichkeit), contacte autentice, apropiere, atingere.
Crearea sentimentului de siguranta, de buna dispozitie;
capriciozitate (Laune) care merg foarte bine cu
capacitatea de asociere si cu creativitatea (m > p) m !.
Numai pe m
Logoreea hipomaniacala (eventual fara legatura cu
partenerul = monologorea).
Insingurare si trebuinta de decedere: a putea sa te
desprinzi, sa lasi, sa te dezici; renuntarea la bucurii.
Capacitatea de a nu fi intotdeauna in prezenta
partenerului; a lua distanta (a putea sa parasesti pe
cineva).
Rapiditatea ideilor, asociatiilor, fuga de idei inundatie
(Mereschwemmung).
Posesiuni ideale = manipulari fanteziste ale obiectelor, ca
descarcarea frustratiilor.
m

91

 Ambivalenta intre dorinta de contact si dorinta de

intoarcere intre posesiune si aparare impotriva posedarii.
Adesea, in cazul dubitatiei de relationare, in faza de
despartire sau de achitare; eventual ambivalenta cronica
de relationare (relatie).
Adesea, ca indice pentru legaturi nefericite , a iubirii
prin ura (evidenta in cuplul s + e).
m0
Trebuinta
momentana
de
satisfacie
orala
sau
incapacitatea de a acumula trebuinte orale ( eventual
satisfactii orale de tip oral).
Eventual, dificultati in ambianta de contact; slabiciuni de
contactare, putina energie si putine contacte.
Eventual, penurie a intereselor veritabile de contact.
Faza de saturatie in legatura cu trebuinta de contact
(eventual profesiile contactuale prin excelenta).
Organe. Simturi.

Zona gurii, palat (eventual esofag).

Stomac.
Functiune alimentara, gustul, placeri gustative.
Reflexul de apucare (grassping reflex) de dupa nastere.
Reflexul oral al suptului postnatal.

Diagnostic diferential.
Tulburari m
MANIE: s + k m .
Caracter hipomaniacal.
Psihotici (m cu sindromul de irealitate: C p si indici de
schizofrenie).
Epileptici (cu centrul epileptiform: e k sau retragere
relationala: p m - ).
Decadere, neglijenta, dezordine sociala.
Tulburarea generala relationala; tendinta de insingurare;
tuburarea contactului, capacitatii de lucru si invatarii.
Tulburarile lucrului si invatarii dupa dificultati de
relationare posesiva cu obiectul muncii.
Irealitate (deosebire: irealitate deliranta, psihotica,
irealitate
epileptiforma,
histeriforma,
irealitate
prepsihotica, irealitate psihopatica).
92

 Tentativa suicidara sau idei de suicid (prin dorinta de

separare de lume).
Logoree.
Tulburari m +

Nevroza de acceptare.
Nevroza de transfer.
Dependenta nevrotica.
Incapacitate nevrotica de separare, de parasire.
Orgii orale nevrotice; dependenta de placere, excese si
toxicomanii, logoree, fumat, alcolism, droguri.
Dependenta mitica de adulti cu supralicitatre miturilor
inrudirii de sange in privinta fazei magice, nerealiste.
Tulburari
Obsesii orale.
Ambivalenta nevrotiva de relationare; relatii nefericite
cronice; incapacitatea de a se implica ireversibil intr-o
relatie.
Tulburari m 0
Lipsa caracteriala de relationare generala; cruzime
asociala, indiferenta.
Instabilitate generala = lipsa de frau; incapacitatea de a
se abtine.
Formele de toxicomanie (poftire, cautare ) orala , pot aparea
in toate reactiile m (m +, m -, m 0).
Interese. Operotropism.
Preocuparii in legatura cu zone gurii: stomatolog, chirurgie
maxilara, cosmetica, muzicieni de suflat, cantareti, oratori
(politicieni), degustatori, vanzatori, purtatori de cuvant,
telefoniste, retori, informatori.
Profesii lingvistice: traducatori, logicieni, logopezi, scriitori,
profesori de limba.
Preocupari
cu
mijloace
de
alimentatie:
produse
alimentare, productie alimentara, restaurante, producatori
de vinuri si bauturi, meserii cu mijloace alimentare si de
toxicomanizare.
93

 Profesii de contact, avad de a face cu o puternica

ocupatie: psihologi, asistenti sociali = in legatura cu
posesiuni de suprafata (mai curand m -): degustatori,
vanzatori si profesii de comunicare tip media.
Renuntare la contact: pustnic, viata monahala, ordine
contemplative, eremiti, ciobani.
Ambianta oamenilor care se retrag (adesea m): prejma
suicidalilor, muribunzilor, mortilor, muti, muntisti, izolati,
singuratate, inchisori, preajma psihoticilor, irealisti,
epileptici, preajma dezordonatilor.
Ambianta toxicomanilor: prezenta drogurilor, terapia
drogatilor, medicii in institutii de reeducare, ingrijitori si
asistenti sociali ai alcoolicilor, specialisti in
tulburari
alimentare (anorexie, bulimie).
Cercetatori ai rasului si umorului (gelotologi), terapeuti
prin ras, etologia bufonilor, cercetatori ai cuvantului de
spirit S. Freud.
Cataratori cu mainile libere.
Profesii hipomaniacale: oamenii de bursa (care striga, tipa,
suna tare, febrilitate agitatie); impresari, maistru de
ceremonii.
Obiecte. Materiale.
Gura, cerul gurii, stomac, limba, dinti, maxilar, scuipat,
maini, agrafe si capse.
Produse alimentare, bauturi, bomboane, acadele, guma de
mestecat, tigarete, droguri, medicamente, sticle de lapte,
pai de baut, bucatarie, dulap de bucatarie, sufragerie.
Schimbarea ritmului veghe somn; a prinde in clame, a
da drumul.
Instrumente de suflat.
Papusi Barbie in cautarea slabirii.
Intruniri studentesti cu obsesia bauturii.
Serbari, solemnitati, mese, ospete.
Rasplata, hobby, adoptare.
Ras, umor, acceptare, vorbe de spirit, gadilare.
Cascat.
Activitati.
A manca, a bea, a fuma, a suge delicatese, a sorbi, a suge
(pe furis) , a gusta degusta, a te alimenta, a musca, a
mesteca, a te agata, a intra in contact, a voi sa fi iubit, a
savura, a trai o placere, a iubi viata si lumea, a vorbi, a
94

saruta, a plescai ( a saruta cu zgomot), a saruta lipicios

(unsuros), a cauta, sufla, a fluiera, a fi maniacal, euforic, a
fi fericit, a te simti iubit, a fi ocrotit, a fi singur, a fi strain,
lipsit de legatura, de contact, a fi parasit, a voi sa mori, sa
te treci, sa pleci, a voi sa te desparti, a divorta, a te
desprinde.
Integrare morbotropism criminalitate.
Simptome somatice = tulburari alimentare, digestive,
simptome in regiunea stomacului, esofagului si a cavitatii
bucale; tulburari reumatice ale maxilarelor (dureri de
dinti).
Reactii somatice = greata, vomismente, ragaieli acre,
balonari, sughit.
Roaderea unghiilor, scraisniri din dinti, supt batator la
ochi, sorbiri zgomotoase.
Tulburari generale de vorbire.
Criminalitate; asocial, escroc, falimentari, bancnota falsa,
delicte pe tulburari reactionale, ale racelii relationale,
bigamie, promiscuitate, nimfomanie, don juanism,
toxicomanii orale, a fuma, a bea, a te droga.
Variatiuni.
Teoria nevrozei de acceptare.
Contactul achizitiv (de cautare pofticioasa) si dorinta de
acceptare (tocmai in respingere, in ciuda ? respingerii); a
nu putea parasi pe cei care nu te accepta, anxietatea de
pierdere a iubirii (incapacitatea de m -); a trebui adesea sa
ramai indelung in contact, a nu putea sa te retragi, a nu
putea sa taci, adesea a nu putea sa renunti la ceilalti
oameni, a nu-i (putea) inlatura, a trebui sa fi iubit de
ceilalti, a porni (veni) adesea in preajma si a te agata desi
esti imbrancit; a trebui (sa inveti, sa-ti insusesti anumite
reactii m -), a invata sa accepti.
A. forma nevrotica a refularii: s -! k- m +!!. Interesul si
dorinta pulsionala au fost refulate, de unde supunerea,
robirea fata de persoana de relatie.
B. forma narcisica: Sch + + / + 0 / 0 + cu m + !!; o
puternica ofensa (lezare) in implinirea dorintelor, eventual
cu o prelucrare depresiva.
Bulimia.
95

 Adesea poseda caracteristicile unui sindrom al nevrozei de

acceptare; a te supune excesiv pentru a fi iubit fara a
simti aceasta, simptomatica bulimiei si ale acceselor de
infulecare apar deci atunci cand propria trebuinta este
intotdeauna incalcata, violata; dificultatea generala de
introiectie si negatie
(k + , k -) apare de asemenea in
comportamentul alimentar si prin acces masiv de
ingurgitare (introiectie a alimentelor k + cu m +) precum
si simptomul de greata ( a da afara mancarea, negarea
introiectatului), functionarea normala a palatului este
defecta.
Schimbul intre postire si mancare in unele culturi si religii
este ritualizat (Lasata secului, perioada postului mare,
diete).
Apar azi mai multe tulburari alimentare pentru ca
ritualurile nu mai sunt practicate ? Posibilitatea de
vindecare prin veritabile posturi mari ?
Diverse ritualuri mistice: impartasania (Euharistia, ritualui
dionisiace). Cina cea de taina.
Cautarea avida (toxicomania): ca surogat pentru relatia
(raportul) oral avantajul obiectului toxic: nici o deceptie /
deziluzie in caz de simbioza durabila.
Sindromul principiului placerii : atunci cand in factorii p, d,
m nu apare nici un minus. Aceasta inseamna ca
accetuarea placerii, viata conform principilui placerii se
defineste ca lipsa interdictiilor inflativului, analului,
oralului.
Sindromul neincrederii originale: p m - .
Canibalismul = ca incorporare de tip somatic si / sau
psihic (spiritual).
Grafologie: maniforma, scris agitat, grabit (haituit), alergat
de colo-colo, centrifugal, orizontal, inclinat spre dreapta.
Increderea funciara / increderea se reflecta cel mai mult in
aspiratie plus increderea intr-un bine somatic, provoaca o
respiratie ventrala, diafragmatica si profunda =
cenestezia.
Rasul este o franare a agresiunii, face un masaj al
diafragmei prin 18 convulsii diferite de tip tonic (Darwin).
Rasul este un chit social, mijloceste o sociabilitate
pozitiva cu un efesct de recuplare (este o asigurare
impotriva eliminarii din grup).
Rasul, o buna dispozitie, rasplata actioneaza pozitiv
asupra capacitatii de asociere, asupra creativitatii (p) si
asupra capacitatii de a gandi (k). gluma, comicul inaintea
unui test de inteligenta activeaza, conditioneaza
96

performante mai bune, constituie bomboane pentru

medic (in anticiparea) unei mai bune diagnoze (m!).
Gorilele rad analog cu oamenii numai la expiratie (spre
deosebire de alte maimute) si numai la un contact sau un
contract corporal. Rasul ca zadarnicire a unei certi
(dispute s +) actioneaza dezarmant.
Tinerii de la internate dezordonati (neingrijiti) reactioneaza
adesea la schimbarea relatiilor din copilarie si la
schimbarea ulterioare a educatorilor cu o reintoarcere la
vechile ocupatii ca profilaxie a suferintei si / sau deziluziei
(m -).
Comunicarea de tip m - = a nu vorbi in fata altora, a nu
intelege corect, a nu considera intrebarea si raspunsul
impreuna. Vorbitorul nu este in contact cu ascultatorul,
nu mai remarca atunci cand acesta nu-l asculta.
Distinctii. Deosebiri.
Motivele cautarii toxicomanice: cautarea ca fenomen si
simptom se poate origina in divere motive pulsonale sau
combinatii factoriale.
p + ! m +: dorinta de expansiune a constiintei de sine prin
imagini, viziuni, prin participatie religioasa si prin tablouri,
transcendenta (adesea chiar prin droguri).
In d +: in depresiile latente sau manifeste sau in
indispozitie (tristete).
s - ! cu m + !: ca autoagresiune, eventual in suicidalitate
permanenta (adesea in toxicomania prin alcool si
medicamente).
s e -: autoura, eventual in constelatie epileptiforma.
k - !: puternica auto si allo destructivitate.
hy - !: impotriva manifestarii anxietatii sau inhibitiei;
anxietatea de realtie in sentimentul de rusine sau in
anxietatea de pedeapsa.
hy + !: in foamea de senzatii tari (?) si de excitatii.
e +: impotriva sentimntului de culpabilitate.
In sindroamele de inversiune: ca aparare impotriva
homosexualitatii
latente
sau
manifeste
sau
a
bisexualitatii.
Es-ul oral si Eul oral alcatuiesc impreuna structura
generala a oralitatii.
Nu este un Es oral (cu posibilitatea de acceptare si negare
a placerilor sau relatiilor orale).
97

 p este Eul oral (p este functiune orala a Eului, a fazei

simbiotic

dependenta;
p+
este
functiunea
autoconsolatoare a Eului din a doua faza orala cu
satisfacerea halucinatorie a trebuintei).
Personalitati.
Nicklaus von Flue: post indelungat si nebautor, schimbare
intre contacte intense si existenta eremita. Parasirea
familiei, varsarea anafurei.
Mani Mater: dispozitie hipomaniacala cu ocazia unor
desfrauri (orgii); considera moartea sau lovitura mortala
ca placuta, este bagatelizata in tonaliatetea vocii, aparare
generala impotriva depresiei ?
Appenzeller: cultura hipoman depresiva, puternica pofta
de gluma cu ofensa latenta, cu o mare rata suicidala,
foarte grave incantatii. Depresia, ofensa si agresiunea
sunt combatute prin umor. Alungarea cuiva care nu
glumeste. Nici un ventil de comunicare corespunzator
lezarii prin gluma. A remarca intepaturile mai tarziu.
Francisc din Assisi: schimbare intre sociabilitate si viata de
desfatare cu asceza si retragere.
Unele culturi africane cu poligamie, slabiciunea fidelitatii
si legaturii cu partenerul.
Erysichtion (zeu grec): a fost pedepsit cu o foame
incoercibila (m + !!!) dupa ce a fost lovit cu un lemn in
sala sa de festivitati din gradina lui Demeter.

98