Sunteți pe pagina 1din 2

Carvaka scoal materialist i ateist indian care afirm c latemelia lumii se afl

patru principii: aerul, focul, apa i pmntul i respingetemeiurile religiei vedice i


brahmanice, propovduind idealul etic al desftriiraionale.
Intemeiitorul jainismului a fost predicatorul Vardhamana, Reprezentantii jainismului cred ca omul
cu ajutorul esentei sale sufletesti poate controla esenta materia si o poate conduce. Numai
omul singur hotaraste ce este bine si rau. Dumnezeu este doar sufletul care cinda a trait intr-un
cord material si sa eliberat din mrejele carmei. In conceptia jainista Dumnezeu nu este privit ca
Dumnezeu, creatul sau ca Dumnezeu in treburile omenesti. Eliberarea sufletului de suf influenta
carmei si a samsarei este posibila prin intermediul ascezei si infaptuirii faptelor bune. Calea
eliberarii sufletului de samsara este grea. Scopul consta in eliberarea personala, deoarece omul
se poate elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l ajute.
Inca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale unei filosofii strans
legata de Univers si viata, nascandu-se din notiunea arhaica de unitate originara cele doua
principii antagonist-complementare,Yin si Yang. Yin, principiul de natura feminina, analog
intunericului, pamantului, lunii, recelui, umedului, completeaza masculinul, Yang, analogul
luminii, cerului, soarelui, caldurii, a uscatului. In gandirea chineza orice lucru sau fiinta, cu
exceptia pamantului (Yin pur) si a cerului (Yang pur), este alcatuit din Yin si Yang, in diferite
proportii. La fel, este considerat ca insasi ordinea si echilibrul Universului sunt mentinute de
echilibrul dintre aceste doua principii antagonist-complementare. Alternanta dintre ele sau
intreractiunea lor au ca rezultat, in conceptul chinez, transformarile continue ale universului si
ale vietii. "Ca sa pui lumea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem natiunea in oranduiala; ca
sa punem natiunea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem familia in oranduiala; ca sa punem
familia in oranduiala, trebuie sa ne cultivam viata noastra personala; si ca sa cultivam viata
noastra personala, mai intai trebuie sa ne indreptam inimile noastre." Momentul aparitiei lui
Confucius (numele latinizat al lui Kong-zi, sau Kong Fu-zi, cca 551 - 479 idH) a marcat inceputul
traditiei filosofice dominante in cultura chineza pentru mai mult de doua mii de ani, insa si
influenta spirituala in mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina sau stiinte exacte.
Confucius s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme morale privind
comportamentul oamenilor fata de superiori, fata de ceilalti. Tema fundamentala impusa
inteleptului este societatea, existenta sociala a individului, conditiile ideale dintre om si
societate, scopul filosofiei sale fiind formarea omului util societatii. Problema centrala a lui
Confucius fiind sistemul de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in
permanenta ca discipolii sai, multi de origine modesta, carora le preda lectii de istorie, literatura,
diplomatie si ritualuri de curte, sa fie pregatiti pentru a putea deveni buni functionari ai statului.In
centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. O alta idee este ca omul
trebuie sa tinda spre perfectiune morala si ca fericirea depinde de perfectiune.

Scoala natur filosofica. Aceasta scoala presupune ca initial a existat o ingremadire


nebuloasa de substante cu caracter uniform, compusa din particule materiale. Chinezii
au numit-o tai-ti, adica o masa alcatuita din particule de materie numite ti. Particulele
sunt de 2 feluri, unele cu caracter pozitiv si se numesc ian-ti, iar altele cu caracter
negativ si se numesc in-ti. Ca urmare a ciocnirii acestor particule materiale apare lumea
cunoscuta de noi..Ian. exprima idea de pozitiv si totodata de actiune. .In. exprima idea
de pasiv. Ian exprima idea de luimnos , in idea de obscur. Ian simbolizeaza cerul, In .
pamintul, Ian simbolizeaza elementul masculin, In . elementul femenin. Alternanta dintre
Ian si In se numeste dao, adica cale, drum si aceasta cale o urmeaza toate lucrurile.
Confucianismul. Intemeitorul a fost Cun-Fu-Tze sau Confucius (551- 479 i.e.). Initial in
invatamintele lui Confucius este conceptia .cerului. si ordonarea cereasca. Cerul este o
parte a naturii, dar si o putere spirituala superioara care determina si natura si omul.
Cerul supravegheaza mersul lucrurilor de pe pamint, are grija de dreptate, este insusi
soarta. Confucianismul a font o invatatura in centrul careia se afla drepturile omului,a

eticii si a moralei, a vietii familiei si conducerii statului . Confucius atrage atentia asupra
educatiei omului in spiritul stimei se respectarii celor din jur si fata de societate.
Confucius a elaborat conceptia omului ideal . barbatului nobil, pozitia care poate fi
atinsa nu prin starea sociala, ci prin educatia calitatilor inalte morale si culturale. Omul
nobil trebuie ssa dispuna de asa calitati umanismul, omenia, iubirea fata de oameni.
Aceste calitati se respecta prin justetea, credinta si senciritate. Comportarea unui barbat
nobil trebuie sa se bazeze pe reciprocitate, omenie, care sunt componentele legii .dao.
Scoala moistilor Intemitorul acestei scoli a fost Aio Di (479 . 391 i.e.). El pune la baza
conceptiei sale filosofice idea despre iubirea generala si prosperare, a profitulu reciproc.
Invatatura moistilor este opusa invataturii lui Confucius. Moistii neaga conceptia
confuciana despre rolul soartei in viata omului. Oamenii sunt datori sa se iubeasca unii
pe altii. Cauza tuturor dezamagirilor consta in lipsa unei iubiri generale. Reprezentantii
moismului socot ca fata de traditii trebuie de atirnat critic, deoarece ca in traditiile
trecului exista si elemente negative. Invatatura moista abordeaza si unele probleme ce
tin de teoria cunoasterii. Cunoasterea are loc prin intermediul contactului senzitiv cu
realitatea, cit si pe calea intelegerii a ceea ce a fost perceput prin intermediul simturilor.
Fa-Kia, coala legitilor, ntemeiat de Han Hi-tz, Adepii acestei coli se resimt i de
nruriri(a exercita o influen asupra cuiva sau a ceva ) taoiste i confucianiste,
acceptnd necesitatea guvernrii prin legi. Cea mai important scriere a legitilor este
Ciang Kiun tseu (Cartea seniorului din Ciang); ei au fost juritii i teoreticienii
aristocraiei. Legitii susineau c legea, fa, are o putere necesar, luntric, aa c
trebuie respectat cu strictee. n cadrul acestei coli a aprut o difereniere ntre juriti
i "politicieni"; acetia din urm negau caracterul imperativ al legii, ciu, accentund
asupra procedeurilor de aplicare, asupra condiiilor i urmrilor pragmatice ce survin n
aplicarea ei. Primii sunt mai aproape de confucianiti, ceilali mai aproape de sofiti.
Dintr-o alt scriere ce le-a fost atribuit, Han Fei-tse, legitii se dovedesc a fi fost de o
duritate fr egal, n ce privete promulgarea unor legi aspre, care s nspimnte
poporul.
Daoismul,fondator Lao-Zi,este un sistem filosofic i o religie rspndit n secolul VI
.e.n.Toate orientrile filisofiei chineze i colile ce au reuit s domine o anumit
perioad a culturii chineze sunt legate de rdcinile comune care conduc cugettorii
la Dao.De aceea se poate afirma cu certitudine c filosofia chinez este filosofia lui
Dao.n
dezvoltarea sa gndirea filosofic chinez realizeaz capacitile creative ale legitii
Dao.
Principiile respectate de daositi sunt analizate n lucrarea Cartea Cii i Virtuii
,autorul creea se presupune c a fost Lao-Zi. Dao mpreun cu substana i formeaz
temelia lumii.Dao este nu numai legea universal a lumii,dar i principiul comportrii
umane.Omul,ca i tot ce exist n natur de asemenea trebuie s se cluzeasc de
Dao.Conform acestei concepii Dao reprezint mama tuturor lucrurilor.Se afirm chiar
c Dao este premergtorul lui Dumnezeu.Obiectele i lucrurile existente n lume apar,se
transform datorit legii Dao.