Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
F Aderca - Petru Cel Mare
F Aderca - Petru Cel Mare
POCH
Redactor
S.
FELIX
ADERCA
SINGER Tehnoredactare A.
(N. POPOV)
GUERON
REVOLUTIONAR
CONSTRUCTORUL RUSIEI
BUCURE$TI,2001
ISBN 973-8056-53-5
NOTAASUPRA EDIJTEI
Volumul un
de fata
este ode
veritabila
reslituire.
Eu zamislesc
noufel
oameni.
Vn eveniment de ordin
literar, tntrucat jalondm astfel drumul lui F. Aderca cu lexiul semnat doar
accidental N. Popov, m 1940.
PETRUCELMARE
Intervenfiile mele, ca mgrijilor at edifiei, an vizat, m primul rand
adoptarea normelor orlografice si ortoepice lit vigoare, Iranscrierea fidela a
numelor de persoane ft de localitafi din spafiul rusesc, mentionate de aulor m
grafie intermediard (Gremlin pentru Kremlin, Chiev pentru Kiev, Polemchin
pentru Polemkin). Unele dezinente cm revenil la forma lor corecta, stabilita de
uz: istefimii in loc de istefimei, pregatirii in loc de pregalirei, a hartm in loc de
a hdrfui s.a.
Cum se poate sesiza, avtorul citeaza in cdteva rdnduri din Kurt
Kersten, semnatarul studiului biografic apariit la Amsterdam, in 1935, sub
tirlul ..Peter der Grosse". Lucrarea nu se afid in fondwile Bibliotecii Academiei
Romane. Nu am dispus de alte swse pentru a verified dacd cilalele indicate
prin note de subsol sunt conforme cu originalul.
Rog cititorii sd vadd in porlrelul dedicat Constructorului
Rusiei" (aya suna apozifia propusd de Aderca insuyi pe coperta cdrtii) un temei
estetic si programatic suplimenlar pentru cunoaslerea intuifiilor formulate de
biograf - semn de onestitate la un prozator cu redutabila distantare de umbre
false.
OBIOGRAFIEA
INTELIGENTEI CRITICE
Cine a citit in integralitatea ei opera lui F. Aderca
va fi observat - am certitudinea cd are in fata, adunat
cu mcetui, scenariul a ceea ce se cheama, in fond,
..scriitor complet". Este o formula care printre
contemporanii dedafi scepticismului nu spune, poate,
mare lucru. Pentru mine nu are cum trece neobservatd
calitatea acestui scriitor nemultumit de sine, domic de
afirmare, injurul cdruia au gravitat multe energii si care,
la randu-i, s-a intors spre acestea intr-un elan constant al
recunoasterii.
Ce sd Insemne ritmul in care publicd poezii de
inspirafie biblica si traduceri din literatura universald,
prozd scurta cum si de ampla respira{ie, eseuri construite
fdra urma de improvizatie, piese de teatru, polemic!
pasionate, iar mat tot timpul, din credinta ca proiectia
atdtor viefi exceptionale e motiv de impdrtdsire
suprasuhiectivd, biografii, romane hiografice, descinderi
in unicitatea de existentd a dispozitiei lor luptdtoare?
Totusi nimeni n-a detectat motivafia lui Aderca,
atractia pentru romanescul biografic, retrairea integrals a
destinelor ajunse in central isforiei, dincolo de rezistente
paroxistice, anxietdfi, spaime teribile, la un absolut ce
inchide circuilul vital nu inainte de a da sens realizarii
vitalului insusi.
A spus-o singur cu referire la Proust in eseui
,,Desdnul romancierului" (veu volumul II al
,,Contributiilor entice", Editura Minerva, I988):
if^ \'le sistvnir pntitice, defi diametral opuse, ideologic 'i n-i
'lumui, iny,lobeazd tin fond sufletesc de care poporut
chemat sa Ie suporte nu se dezice.
Fuptui cd Petru eel Mare edified un imperiu, cd
devine treptat erou national pentru cd are ambitii eruptive,
forjeazd un ideal fi se revendicd din el, nu fi scapd lui
Aderca. Termenul - reper, indiferent la condi-fiondri, priveste
planul politico-militar. Atdt politico, in cuprinsul cdreia
consim^dfndntui afnestecd amagiri si reinterpretdri, dar si
aria militard, imperativd de nu o percepem simplificat,
modified institutiile si serviciile publice, aduc accente
necunoscute mai ales acolo unde binele public nu se bucurd
de largd sustinere, unde masa e arieratd iar elitele, cate
erau, sunt la cheremul
conjuncturii, atunci ca si acum.
Aderca nu ocoleste impasul cvasi-continuu ce-l
impiedicd pe tar sd meargd direct spre tintd. Lenevia
orientald, corupfia, revendicdrile unora si altora, contrarii
interesului national, impasibilitatea bisericii, greu de
divulgat, insuficienta specialistilor, boala lui Petru,
traumatizat in copildrie de violenta de la curte si de
cruzimea in forma brutd dacd se cere reprimatd orice forma
de opozifie, toate astea trebuiau adunate, incdrcate potrivit
cu optica biografului in configuratia continentului
nostru si, in paralel, limitate - in campul viiiunii de
exigenfa portretului istoric, de caracterul si valoarea
partenerilor, deloc indiferenti la traditii, la educatie, la
pozifia preferenfiald intr-o societate in plind,
sinuoasd dezvoltare.
Ceea ce u reuseste m mod deosebit lui Aderca, ca
sd rezum un prim aspect, fine de modul m care pune in
relafie evenimentele istorice din Rusia, la sfdrsit de veac al
XVIl-lea si inceputui secolului urmdtor, cu faptete
10
20
Opi
nia
lui
Ade
rca,
nec
ondi
tion
at
adm
irati
va,
depl
asea
za
rece
ptar
din
plan
ui
sulis
tic
pe
tere
nul
filos
ofiei
me
mor
iei,
spiri
tuali
ce,
cons
tant
a
neai
nuri
lor
vec
hi,
neo
bisn
uit
de
pute
rnic
e.
26
CRONICA
29
E SCURTA FERICIREA IN
KREMLIN!
3?
SANGE PE TREPTE
ri
CUM SE PLAMADETE 0
NATIUNE
Dar, pentru a ne da seama de amploarea
conflictului, de adevarata-i semnificatie omeneasca si
istorica, trebuie sa aflam tntai locul pe care il ocupa tarul
Petru Alexeievici in desfasurarea istorica rusa, starea In
care se gaseau natiunea si teritoriul ei, raporturile cu
natiunile invecinate si evenimentele continentale ale
acelui timp.
$i numai dupa ce vom fi incheiat povestea vietii
lui, a ispravilor, muceniciilor si viziunilor lui, vom
Tn(elege - aruncand o privire asupra curbei destinului rus
- cu cata siguranta Petru Alexeievici calcase pe adevaratui
drum si cum toti acei ce i-au urmat - tinand sau nu seama
de celebrul dar nu mai putin falsul ..Testament al lui Petru
eel Mare" - au fost si ei siliti sa mearga, inclusiv
conducatorii de azi ai Rusiei Sovietice, pe linia acelorasi
realizari. De aceea, multe din evenimentele cu care ne
vom intaini vor izbi prin via lor actualilate - indeosebi
aliantele cu germanii impotriva fortelor nordice, atunci
suedeze si engleze - si de aceea o biografie a lui Petru eel
Mare e nu numai o opera psihologica si istorica, dar si un
indreptar in descifrarea complexelor conflicte ale Europei
contemporanc.
53
10
71
80
84
CUCERIREA AZOVULUI
87
ELEV SI PROFESOR
CUCERIREA NORDULUI
Ar fi greu de'precizat cand anume miji tn mintea ]
ui Petru Alexeievici gandul de a se lua la mtrecere cu
fortele suedeze care detineau Marea Baltica, asa cum
zadamic mai incercasera inaintasii. De buna seama, in
timpul calatoriei in Europa, cand se lovi pretutindeni - 51
la Londra $1 la Amstredam si la Viena - de impotriviri
mai mult sau mai putin deghizate in planul unei campanii
anti-musulmane.
De vreme ce drumul spre miazazi era inchis de
forte coalizate si anume de cele trei puteri mari ale
Europei: Franta, Anglia si Austria, nu mai ramanea tarului
decat sa incerce sa deschida cu forta u$a de miazanoapte.
Puterea suedezilor parea in descre$tere. Carol XI,
infrant de cateva ori pe continent, se multumi a intari
puterea dinastiei, confiscand cea mai mare pane din
mosiile nobililor din Suedia, din Finlanda si din tarile
baltice. La moartea lui, tronul ramase vacant pana ce
urmasul, Carol XII, implini cincisprezece ani. Noul rege,
in afara de petrecerile zgomotoase ale vanatorii si unele
cruzimi, obisnuite pe acea vreme, nu arata nici un fel de
interes pentru politica tarii sau pentru relatiile ei cu
puterile din afara. Nepotui eroului Gustav Adolf, de care
tremurase un continent, parea un adolescent de salon,
palid si cam tacut.
Petru sim^i adunandu-se pe cerul Europei norii
unei putemice furtuni impotriva dominatiei suedeze pe
continent, si isi spuse ca ar fi o greseala sa piarda prilejul
115
Dar la ivirea intailor calarep suedezi Tn zarea taberei, statulmajor ms fu convocat. Atacul impotriva Narvei inceta. Tarul
51 ofiterii superiori pusera la cale un plan de aparare. Cinci
mii de oameni fura trimisi in graba sa ocupe defileui de langa
Wesemberg, a cami trecere s-o apere cu orice pret. Intre timp,
doua linii de aparare fura organizate, cu menirea de a rezista
cat mai mult si a pricinui dusmanului pierderi cat mai rnari,
astfel ca, ajungand inaintea liniei principale de rezistenta, a
carei aripa dreapta se rezema pe fluviu, sa poata fi zdrobit cu
usurinta. Planul defensiv nu era rau si probabil ar fi dat
rezultate bune daca trupele ar fi avut spirirul de rezistenta
necesar in asemenea imprejurari si daca ofiterii ar fi voit intradevar sa lupte. Armata lui Petru se dovedi insa o adunatura
de netrebnici.
Calaretii lui Seremetiev, trimisi de tar sa ocupe
trecatoarea de la Wesenberg, nu-si facura datoria. Cu vointa
darza de a rezista, ei ar fi putut multa vreme tine in loc oastea
suedeza. Infrangerea primei rezistente si spectacolul ftigii
calaretilor moscoviti inamtea vreunei lupte serioase dadu
soldatilor lui Carol un asemenea dispret pentru adversar, ca
maturara usor si cele doua asa zise linii de aparare.
}n dimineata zilei de 30 noiembrie, cand suedezii se
desfasurara in ordinc dc bataie inaintea fortificatiilor grosului
armatei ruse, ofiterii tarului crezura ca aveau de-a face numai
cu avangarda dusmana. Era insa toata armata. 0 vijelie care
purta spulberata zapada in ochii rusilor sprijini ofensiva
suedeza, condusa, ca de obicei. de insusi Carol. Din textele
ramase de pe urma corespondentei regelui suedez reiese ca
rush opusera foarte putina rezistenta, si o rupsera la fuga de
indata ce inamicul ajunse in santurile lor. 0 simpla lupta corp
la
trupe mult mai bune decat cele rusesti si n-ar fi dat suedezilor
un spectacol asemanator celui de la Narva.
Pe de alta parte, izbucnise razboiul in Europa si Carol
XII avea tot interesul sa nu fie deocamdata prea departe de
patrie. Ludovic XIV, cu care se stia in relatii de buna
prietenie, atacase Flandra si intrase in Italia de Nord,
posesiune a imparatului de la Viena, aliatui lui
Petru.
Carol XII se indrepta deci impotriva lui August,
amanand campania impotriva Rusiei. Regele Poloniei, bolnav,
lasa in fruntea ostirii sale pe marele von Stenau, ajutat de
baronul Patcul, nedomolitui dusman al tiraniei suedeze.
Trupele se intalnira de-a lungul raului Dvina. Suedezii pe un
mal, saxonii pe malul celalalt. Cu acest prilej, Carol XII folosi
una din acele simple metode de razbol care tree de obicei in
istorie ca dovezi exceptional de geniu militar. Voind sa atace
in zorii zilei oastea dusmana, el dadu foe unor barci incarcate
cu paie ude si, la adapostui perdelei de film gros, isi trecu
infanteria, cavalena si artileria pe malul celalalt. Tot astfel,
comandantui flotei japoneze, in 1905, puse cateva barci de
pescari cu aparate de telegrafie fara fir sa pandeasca si sa
vesteasca apropierea flotei ruse care facuse ocolul Afncei spre
a ajunge In apele japoneze. Amiralul galben, care astepta intro stramtoare, fu astfel prevenit. Nu in asemenea istetimi de
amanunt, oricat de folositoare, se afla geniul militar, ci in
timpul luptei.
Uimirea maresalului Stenau nu fu mica pomenindu-se
in zorii zilei fata in fata cu dusmanul. Geniul militar al regelui
Suediei se vadi de aid inainte. Caci, comandantui saxon luand
numaidecat masurile de rigoare, sc afla in perfecta stare de
lupta. Apropiindu-se atat de mult de dusman, Carol XII se
punea nu intr-o
130
spre Nipru, in vreme ce ru?ii, beti de victorie, se pusera de-abinelea pejafsi betie, intre ruine $1 cadavre.
Regele Suediei ar fi fast si el pi-ins, istovit cum era si
aproape in nccunostinta pe targa de sulite, daca n-ar fi fost
zarit de colonelul polon Poniatovschi, care, urcandu-1 pe calul
sau, alcatuindu-i in graba o garda, il indruma apoi departe de
locul luptei, spre Nipru.
Cand isi reveni in fire, Carol intreba de contele Piper,
de comandantii armatei.
- Prizonieri, Sire! i se raspunse.
El dadu din cap cu amaraciune, ca si cum nu li se putea
intampla o mai mare umilinta decat a cadea prizonieri la rusi.
Apoi zise:
- Noi vom merge la turci.
Sa fi inteles oare cei din jurul lui ca regele prefera sa
se dea prizonier turcilor? Sau sa purceada cu ei la o noua
lupta impotriva tarului?
Nu mai fu in stare sa calareasca. I se gasi o caleasca. 0
zi si o noapte calatori prin gropi ?,i hartoape. pe sesuri catre
malul fluviului de unde incepea imparatia
turceasca.
Aici dadu peste ramasitele armatei lui de la Poltava,
adunata si condusa de generalul Lewenhaupt, ale carui sfaturi
de cumintenie si prudenta, inamte de Jalnica batalic, nu
fusesera ascultate de rcge. Erau vreo noua mii de oameni
flamanzi, sleiti, cu rani grele purtate pc
picioare.
Dar dupa bucuria victoriei, tarul isi aduse aminte ca $i
fugarii trebuiau urmariti, printre care se afia desigur craiul
Suediei, daca nu cumva leul lui se amestecase cu celelalte
cadavre, in tarana campului de lupta. Mcncicov fu trimis in
graba, cu un corp de cavalerie, cateva tunuri
158
lf9
BOLNAVUL DE LA CORNUL
DE AUR
172
rascoale,
executii, batalii
pierdute
si
castigate,
amenintarile neintrerupte ale turcilor si suedezilor, mizeriile
administratiei rusesti, putreda de la guvernator pana la
ultimul cinovnic, dar il mistuia si un morb misterios,
probabil spirochetui, pe care savantii il vor vedea mai tarziu.
Calatoria prin Olanda fu melancolica. Petru
Alexeievici recunoscu localitatile pe unde trecuse, unde
lucrase si invatase. Mai gasi in viata oameni cu care
petrecuse, achita datoria, uitata mai bine de douazeci de ani,
unei gazde olandeze meticuloase, statu la capataiul unui
vechi prieten, muribundul primar al Amsterdamului 51 zacu
insusi cateva saptamani.
Tarul se lovi la Amsterdam de aceiasi dusmani
ascunsi care, inainte de orice alte tratative cu rush, cereau ca
trupele lor sa paraseasca cetatile germane. Poate ca acestui
esec diplomatic se datoreste hotararea lui Petru de a vizita
cui-tea Frantei, unde in numele lui Ludovic XV, copil fara
vlaga, ducea destinele putemicei tari, ducele de
Orleans.
La Paris, in martie 1717, tarul se duse fara Caterina.
Dar nu pare sa se fi bucurat prea mult de frumusetile
acestui oras care, primavara dobandeste o fragezime, un
farmec, necunoscut aiurea.
In Rusia se tineau lant scandaluri care compromiteau pe cei mai apropiati sfetnici ai tarului, acuzati de
compere si dejaf direct in avutui tarii. Se mai zvoni ca
Alexei, mostenitorul tronului, fiul eel mai mare din intaia
casatorie a lui Petru, ar uneiti impotriva parintelui, s-ar fi
dat de partea ,,reactionarilor", a dusmanilor tatalui poreclit
de ei ,,Anticristul" si astepta moartea ''an planuia chiar
asasinarea tarului, ca sa urce pe Iron si sa aseze tara in
vechile si pravoslavnicele datini.
^0
iw
TAR 1 TAREVICI
harapnice,
parasi
Moscova,
indreptandu-se catre
miazanoapte.
Fu o calatorie hotaratoare. Daca Alexei ar fi ajuns la
Copenhaga, unde ar fi gasit pe tarul pregatit sa refaca educatia
fiului si sa se bucure de un urma? legat cu dragoste de mareata
mostenire, alta i-ar fi fost soarta. Poate ca n-ar fi atins vigoarea
si realizable tatalui, dar tatal si fiul, prin impacare, si-ar fi
scutit tragedia ce-i astepta. Ce demon rau scoase inainte, in
Lituania, pe tarevna Marfa, sora tarului dupa tata, prietena cu
Eudoxia, calugarita silnica din Sudal? Ea planse, isi franse
mainile si ruga pe Alexei sa nu-si paraseasca muma, care
pusese atatea nadejdi in el, sa nu se lege de Petru Alexeievici,
care-i oropsise pe toti. Cine va mai fi mantuirea lor, daca-i
napastuia si Alexei, singurul, dragul mamei? Fu deajuns ca
sufletui slab al tareviciului sa se clatine. Chichin, prietenul
istet si plin de duh, dadu si el un branci vointei nehotarate a lui
Alexei, spunandu-i incotro sa fuga: la Viena, la imparat, care
tinea pe sora fostei sotii.
Groaza de tar tasni iar in flacari si cuprinse sufletui lui
Alexei, ca un incendiu. Departe de tar!. Departe de tar! Petru
nu-1 chema in lagar ca sa faca din el un domnitor si un viteaz,
ci ca sa-i ia viata! Nu-1 amenintase oare cu inlocuirea? 'Tinea
mai mult la copiii lui cu Caterina si de buna seama avea de
gand sa lase mostenitor pe Petru Petrovici! Nu-1 indemnase cu
amenintari sa se inchida in manastire, daca voia sa mai
traiasca? Tarul era in stare sa puna mana pe tarevici, sa-1
inchida in camarile de tortura si sa-1 bata cu bicele plumbuite,
pana-i va stoarce sufletui.
,,intr-o noapte de noembrie, un necunoscut batu la |
ioarta locuintei din Viena a contelui Schonbom,
199
214
217
ULTIMELE LUPTE
-ULTIMELE PLANURI
^0
DATELE PERMANENTE
POLITICII RUSETI
ALE
235
Crimeii si de
caderea Sevastopolului, de la mijiocul
CUPRINS
veacului al XIX-lea, rusii lasa turcilor Constantinopolul, cu
conditia ca Dardanelele sa fie inchise flotelor de razboi; ei
ingaduie Gennaniei sa ocupe o parte din Polonia, dar nu sa
ajunga si la Marea Neagra. Sovietele, atat de amenintate in
H.
Zaiis:
0 biografie
inteligen(ei
rasarit
si apus,
vor saaaibe
macar lacritice
nord si la miazazi cate o
Cronica
granita libera. E singura originalitate a politicii sovietelor si
.E
fericirea
in Kremlin!pc care Petru eel Mare nu Ie
ea scurta
decurge
din imprejurari
Sange pe trepte
cunoscuse.
Cum se In
plamadeste
o natiune
toate celelalte
domenii insa, sovietele -precum
Petru
fuge- si
se ascunde
vazuram
merg
pe urmele lui Petru, a carui statuie arunca,
Cucerirea
Azovului
Elevumbra
si pana peste Moscova.
din Petersburg,
uriasa-i
profesor Cucerirea Nordului
Bolnavul de la Comul de Aur
NevazutuI stapan al Europei
Tar si tarevici
Ultimele lupte, ultimele planuri Datele
permanente ale politicii nise^ti
259
2'58