Formarea stelelor

Elev: Cmpean Ligia

Cls: a-XI-a A
Profesor: Gabriela Mnu
05.10.2010

Stelele sunt uriae acumulri de gaze (de obicei hidrogen

i heliu) fierbini i luminoase, de form sferic.

Vzute de pe Pmnt toate stelele, cu excepia

Soarelui, par a avea acelai loc pe bolta cereasc pentru
un timp foarte ndelungat.

Numrul stelelelor vzute cu ochiul liber de pe

Pmnt este n jur de 8000.

Cea mai apropiat stea de cea a sistemul nostru solar

este Proxima Centauri.
Caracteristicile stelelor (culoarea, temperatura,
luminozitatea, mrimea) variaz de la stea la stea n
funcie de masa lor i n funcie de modul de formare.

Formarea unei stele

Stelele iau natere din nori de praf cosmic, a cror densitate

constant este de cteva miliarde de ori mai mic dect a
atmosferei terestre

La un moment dat, densitatea din

norul de praf se mrete ntr-un
anumit punct, de obicei din cauza
trecerii unei unde de oc
supernovice sau a unui meteorit sau
asteroid.

Punctul respectiv, cu o densitate, i astfel cu o putere

gravitaional mrit, atrage o mas tot mai mare de
materie.
Dac la nceput, n interiorul norului de praf cosmic era
o temperatur apropiat de zero absolut ( 273.15 oC),
dup formarea stelei temperatura acesteia poate atinge
mai mult de 10 milioane oC.

Chandra Crab

Exist 4 tipuri de stele:

Stele galbene - dimensiuni normale
2. Superuriae - mai luminoase ca Soarele
3. Supernovele - stele rezultate din urma exploziei
unei superuriae
1. Piticele albe - 10% din masa unei superuriae
roii care a murit
1.

The End