Chimia si Tehnologia Cosmeticelor

Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;
Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;

- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei,

biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;
Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Istoria cosmeticelor
-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri
-10000 i.e.n. uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii
Egiptul antic
-primele consemnari- 4000 ani i.e.n
- scop estetic si terapeutic;
-foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru
- se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna;
-se foloseau remedii antirid -creme, extracte;
-vopsirea parului;
-remedii impotriva caderii parului;
-curatenia personala era foarte importanta - preoti;
-Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;

Kohl(creion de ochi)

Machiaj

Vase cu unguente gasite in mormantul

lui Tutankamon din Teba

(Muzeul Egiptian din Cairo)

O doamna stregandu-si
fata.Relicva de provenienta
necunoscuta.
11th Dynasty
(British Museum, 1658)

- Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice).

Romani

-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie

-Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina,
farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti,
sapun,
-Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie;
-Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil;
-Se foloseau sclave numite "Cosmetae."
-Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil,
placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii
- parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;

Grecia - sec 7 i.e.n centru de comert;

- grecii dominau piata de parfumuri
-vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;

Evul Mediu:

- cruciaii aduc din Orient uleiuri i parfumuri.

- cosmetice pe baza de plumb

Secolul XIV: - cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate

- foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire
- n Anglia prul rou era la mod;
Secolele XV-XVI: -n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai.
- Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice.
- masca de fata pe baza de plumb
- cosmeticele- arma mortala-arsenic
Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scar larg,
- apar cosmeticienii profesioniti
- se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale
Secolul XIX: - in Frana se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor
obinute prin metode naturale cu produse de frumusee bazate pe
cercetarea tiinific.
- Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial nlocuind n mare parte
mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior.
- se folosesc inca substante otravitoare in machiaj
- machiajul era considerat indecent

Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n

rile occidentale
- s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea
avea o actiune
benefica asupra corpului uman
- cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la
formarea unei
uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari
anual
- O miscare importanta in industria cosmetica este de a
folosi componentii
din produsele cosmetice exclusiv naturale
- dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor
-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA)
-1976- primul amendanent- Cosmetic Directive(Europa)
- 1991 imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale

Legislatie:
-Produsele cosmetice puse pe pia nu trebuie s pericliteze sntatea uman
atunci cnd sunt folosite n condiii normale sau raional previzibile de folosire,
inndu-se seama n special de prezentarea produselor, etichetarea, instruciunile
privind conservarea, depozitarea, utilizarea i ndeprtarea acestora, precum i de
orice alt indicaie prevzut de productor, de reprezentantul su autorizat sau de
orice alt persoan responsabil pentru punerea pe pia a produsului.

-Productorul sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a unui produs

este responsabil cu urmatoarele date si dup caz, este obligat s asigure accesul
reprezentatiilor imputerniciti la date:
a)compoziia calitativ i cantitativ a produsului; informaiile privind compoziia parfumant i parfumurile
sunt limitate la numele i la numrul de cod ale compoziiei, precum i la identitatea furnizorului;
b)detaliile fizico-chimice i microbiologice pentru materiile prime i produsul finit i criteriile de control de
puritate i microbiologic pentru produsul cosmetic;
c)metoda de fabricare conform normelor de bun practic de fabricaie a produselor cosmetice
n vigoare;

d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie
s aib o pregtire adecvat sau experien n domeniu;
e)evaluarea riscului pentru sntatea uman al produsului cosmetic, care se face pe baza
profilului toxicologic general al ingredientelor folosite i/sau prin evaluarea ntr-un laborator, cu
respectarea principiilor de bun practic de laborator, i se prezint sub forma documentului de
evaluare a riscului pentru sntatea uman, semnat de persoana rspunztoare care a evaluat
produsul cosmetic din acest punct de vedere;
f)denumirea i adresa laboratorului i/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului
cosmetic din punct de vedere al securitii pentru sntatea uman; persoanele responsabile de
evaluare trebuie s aib diplom de studii superioare de specialitate n farmacie, toxicologie,
medicin, chimie, biologie sau o disciplin similar;
g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sntatea uman, provocate de
produsele cosmetice ca urmare a utilizrii;
h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, n cazul n care natura acestuia o
justific.

-diversificarea produselor cosmetice produse cu o multitudine de actiuni

biologice
-materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific,
produse prin manipularea genetica a microorganismelor
-rolul agentului purtator este foarte important
-rolul chimistului cosmetician
-Dezvoltarea de noi stiinte
- tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii
- se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii;
- pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa
gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv

Clasificarea preparatelor cosmetice:

Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe :
-Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia)
- Preparate de ingrijire a pielii
-Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si
starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar)
Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :

-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii

-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior
-Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de
substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor,
antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.

Cosmetica
Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos:
ordine armonie
Definiie:
produs cosmetic - orice substan sau preparat care
urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale
corpului uman, precum piele, pr, unghii, buze, organe
genitale externe sau cu dinii i mucoasa bucal, cu
scopul exclusiv sau principal de a le cura, a le parfuma,
a le modifica aspectul i/sau a le corecta mirosurile
corporale i/sau a le proteja ori a le menine n bun
stare
LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele
cosmetice

produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu

diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe
genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si
mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul
si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le
mentine i buna stare;

ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine

sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau
parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;

coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i

scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman

conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in

scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste
produse;

filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice

pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de
efectele nedorite ale acestor radiatii;
lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de
ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces
sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau
de litere, care in mod specific identifica un lot;
termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care
produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile
prescrise si poate fi utilizat;
eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a
produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;
ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul
cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului
pe toata perioada de valabilitate;
ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.

Cosmetologia
-stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor
destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special
a pielii sanatoase;
Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti;
- are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomofiziologiei,
biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei;
Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Funcii ale produselor cosmetice

curire
parfumare
schimbarea aparenei
protejare
meninere n bune condiii
Corectarea mirosurilor corpului

Locuri de aplicare
epiderm
pr
unghii
buze
organe genitale externe
dini
membranele mucoasei cavitii orale

Produse cosmetice

- Creme, emulsii, loiuni,

geluri i uleiuri pentru piele
(mini, fa, picioare etc.)

- Mti pentru fa (cu

excepia produselor care
acioneaz ca abrazive
superficiale ale pielii pe cale
chimic)

- Baze nuanatoare
(lichide, paste, pudre etc.)

- Pudre de machiaj, pudre

dup baie, pudre igienice
etc.

- Spunuri de toalet,
spunuri deodorante etc.

- Parfumuri, ape de
toalet, ape de colonie etc.

- Preparate pentru baie i

du (sruri, spume, uleiuri,
geluri etc.)

- Depilatoare

- Deodorante i
antiperspirante

Produse cosmetice (cont.)

- Produse pentru ngrijirea

prului:
- nuanatoare i
decolorante;
- produse pentru ondulare,
ndreptare i fixare;
- produse pentru aranjare
(decorare);
- produse pentru curare
(loiuni, pudre, ampoane etc.);
- produse de condiionare
(loiuni, creme, uleiuri etc.);
- produse de coafare
(loiuni, lacuri, briantine etc.)
- Produse pentru ras (creme,
spume, loiuni etc.)

- Produse pentru machiaj i

ndeprtarea acestuia de pe fa i
ochi
- Produse destinate aplicrii pe buze
- Produse pentru ngrijirea dinilor i
a gurii
- Produse pentru ngrijirea unghiilor
i decorarea lor
- Produse pentru igiena intim
extern
- Produse pentru bi de soare (plaj)
- Produse pentru bronzare fr soare
- Produse de albire a pielii
- Produse antirid.

Luciu de buze
Lip gloss

Contur de buze
Lip liner

Modelator de buze
Lip plumper

Ruj de buze
Lipstick

Tus ploape
Eye liner

Fard ploape
Eye shadow

Mari companii productoare de cosmetice

Almay American Beauty Artistry Aveda Avon
Bath & Body Works Biotherm Bobbi Brown The
Body Shop Bonne Bell Burt's Bees Cargo Carol's
Daughter Clarins Clinique CoverGirl Elizabeth
Arden Este Lauder Faberg Hard Candy Helena
Rubinstein Kevyn Aucoin Kiehl's Lancme Laneige
Laura Mercier Lise Watier L'Oral Love Cosmetics
MAC Cosmetics Mary Kay Max Factor Maybelline
Nars Natural Wonder Neutrogena Nivea
Oriflame Origins Revlon Rimmel Sephora
Shiseido Shu Uemura SK-II Stila Ulta Urban
Decay Vichy Victoria's Secret Wella

Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis

Group, LLC;
Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000
Kluwer Academic Publishers;
Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I.
Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;

Handbook of Cosmetic Science and Technology- Andr O. Barel,

Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;
Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. ClujNapoca;

PIELEA
-1,5- 2 m2
neteda, catifelata, usor umeda

Caracteristici:
Grosimea- 1-4 mm
Greutatea- 6% din greutatea totala
Elasticitatea
Culoarea

Rol
Protejeaza mediul intern al organismului

Structura pielii:
Epidermul
Dermul
Hipodermul

Pielea

Epiderma:
-stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior)
-stratul lucid (stratum lucidum)
-stratul granulos (stratum granulosum)
-stratul filamentos (spinos, stratum spinosum)
-stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum)
Celulele din epiderma: Melanocitele
Keratinocitele
Celulele Langerhans-imunitatea
Celule Merkel-receptia atingerii

Dermul (corium, corion, cutis) tesut conjunctiv

Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina
Elemente celulare fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite
Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani)
-este format din doua straturi
- Stratul papilar-papile
- Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice;
Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax
Adipocite
Glomerulii glandelor sudoripare
Foliculii pilosi

Fiziologia pielii
Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza)
Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare,
rolul pielii in procesele imunologice)

Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei

- keratinocite
Melanogeneza- procesul de formare al melaninei
- melanocite
- melanogeneza

Factori care influenteaza melanogeneza:

- sistemul nervos
- glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS)
- radiatiile solare, razele X;
- lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare;
- unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza
Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza

Sinteza melaninei( melanogeneza)

Functia secretorie a pielii:

Secretia sudorala
Secretia a sebumului
Glandele pielii:
-glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine
-glande de tip sebaceu glande holocrine

Glanda ecrina
-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;

Glanda apocrina
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un
folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9

Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului

- glande cu secretie externa, holocrine

Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul

-amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi,
squalen)
- in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes
- protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)

Factorii care influenteaza secretia sebacee:

-factori interni
-factori externi

Factorii interni:
Sistemul endocrin
- testosteronul
- estrogenii
- tiroida
-hormonii corticoizi
Sistemul nervos- stresul
- anxietatea
- boli(parkinson, encefalite, epilepsie,
afectiuni paralitice, nevrite)
Aparatul digestiv

Factorii externi:
Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului
Alimentatia
Functiile sebumului:
- contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide
- are actiune fungistatica
Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii
-stratul hidrolipidic(secretia sebacee,
sudorala, epiderm, apa)

Mantaua acida- actiune antimicrobiana

-stratul hidrolipidic
-stratul cornos
- pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor
- descumarea stratului cornos
duce la eliminarea florei microbiene

Biochimia pielii
In compozitia chimica a pielii intra:
Apa
Substante anorganice
Proteine
Glucide
Lipide
Vitamine
Enzime

Apa - 58-66% in organismul uman

- variaza in functie de sex, varsta
- lichidele din organism- 96-99% apa
- tesuturile 70-83%
- scheletul 22%

Organul, tesutul

% din apa totala a

organismului

Pancreasul

0.6

Intestinul

Muschii

50

Pielea

7-11

Ficatul

3-5

Grasimile

12

Scheletul

10

Dentina

0.5

Smaltul

0.1

Substante anorganice:
-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv),
magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;

Substante organice: proteine, glucide, lipide

Proteine - subst. macromoleculare formate din aa

- clasificare- dupa omogenitate
- dupa solubilitate
-dupa numarul de aminoacizi

- keratina, colagenul, elastina

Structura sec. a keratinei

Structura colagen

elastina

Keratina- epiderm
-aa cu S(cistina, cisteina, histidina,
triptofan, leucina, tirozina)
- punti disulfurice
- keratohialina
- -helix, - foi pliate

Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje

- glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina;
- colagen solubil (tropocolagen)
- insolubil(colastromin)
- 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)

Elastina - intra in componenta fibrelor elastice

-alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)

desmozina si izodesmozina

Glucide( hidratii de carbon)

Monozaharide: glucoza, fructoza;

D-glucoza

fructoza

Polizaharide:
Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi)
acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul
conjunctiv, derm);
Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie
Condroitinaza

dermatansulfat
acid hialuronic

Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%),

ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%)
-sintetizate in epiderm si in glandele sebacee;
-mentin functia de bariera;
Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine)
- derm B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina;
Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze,
catalaze;
-Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze;
- Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze;
- Liaze: - aldolaze, decarboxilaze;
- Izomeraze

Vitamina B5

Vitamina C

Hidratarea dermului
-procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din
derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide)
-Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare
al acidului hialuronic
-Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF)
- caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii
-apa-80% -schimburi hidrice
-20%-apa fixata

Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii

Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari,
modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici
Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil
Scade cantitate de acid hialuronic
Razele solare
Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si
biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor,
cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;

Riduri:
Riduri de plisare( incretire)
Riduri de lasare

Factori care contribuie la aparitia ridurilor:

Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie
Slabirea accentuata
Tulburari generale ale organismului
Expunerea nerationala la soare
Lumina puternica
Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea
atmosferica
Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata
Modul defectuos de viata
Starea sufleteasca

Principalele tipuri de ten

Criterii de clasificare:
-dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt
-dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat
-dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic,
ridat, imbatranit;
Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna
Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil
Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide
Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide,
tulburari de circulatie, tulburari nervoase;
- factori externi;
Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros
Ten gras uleios
Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele
cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia
comedoanelor si cosurilor
Ten mixt( combinat)

Tipurile de ten dupa continutul de apa:

Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina
Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi
Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase
Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice:
Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire,
se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace;
Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita
dilatarii vaselor capilare ale fetei;
Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli
metabolice;
Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale
glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice
neadecvate;

Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica

Demachierea
Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool
Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina
Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati
Gomajul
Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol;
Dezincrustarea electrica: -galvanodermului
- diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare
a pielii si a tesuturilor
Tonifierea: lotiuni tonice;
Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive;
Protejarea
Masajul facial:- efect de curatire
- stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare
-mentine tonusul pielii si elasticitatea
- favorizeaza respiratia cutanata

Emulsii

Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care

formeaza un sistem coerent;
- faza externa( continua),
- faza interna (dispersa)
Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale,
ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi)
- faza apoasa( apa, glicerina, glicoli)
- emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu,
trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri,
polietilenglicoli
Tipuri de emulsii:
- emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant
- emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme
de noapte, creme grase, creme pentru copii, cold crems
- emulsii polifaze

A. Two immiscible liquids, not yet emulsified.

B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase
I.
C. The unstable emulsion progressively
separates.
D. The surfactant (purple outline around
particles) positions itself on the interfaces
between Phase II and Phase I, stabilizing the
emulsion

Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori,

incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i
prezena unor cosurfactani i ali cosolui

O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese,

precum:
-auto-emulsifierea,
-omogenizarea,
-dispersia mecanic (metod n una sau dou etape)

-n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de
stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor
sau formarea de particule mari

Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona)

- floculatie ( coagulare)
- creaming( migrarea substantelor la suprafata)
- dezintegrare( separare)

Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile

-faza premergatoare - 60-75 grade C
-faza de adaugat cu 2 grade mai mult
- adugare inceata
- amestecare statornica, nu prea puternica
- racire treptata
- omogenizare optima
- alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor)
- dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor
- rapoarte intre faza interna si faza externa minim 1% faza interna
- minim 26% faza externa

Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei

-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere)
-Lotiuni cosmetice
-Creme cosmetice
-Unguente
Emulsii cosmetice
Emulsii demachiante sau de curatire
-Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi
-U/A si A/U
-Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween,
span, etc)
-Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol;
-Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu;
Dupa natura substantelor si a emulgatorilor:
- emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;

Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile

Ulei de parafina 10.0 g
Alcool cetilic
0.50g
Acid stearic
3.0 g
Trietanolamina 1.8 g
Propilenglicol
2.0g
Apa la
100g

Ulei de parafina 10.0 g

Stearina
4.0g
Trietanolamina 1.8 g
Cetaceu
12.0g
Unt de cacao 6.0g
Apa la
100g

-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina

Ulei de parafina
Lanolina
Unt de cacao
Vaselina
Colesterol
Apa la

40.0g

Ulei de parafina 80.0g

Vaselina
15.0 g
1.0 g
Lanolina
8.0 g
Unt de cacao
5.0 g
0.7g
Colesterol
1.5 g
100g
Borax
0.3g
Apa la
100g
-Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa
- tween, span se aduga la faza grasa

Ulei de parafina
30g
Alcool cetilic
1.5g
Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g
Monostearat de glicerina 0.5g
Apa la
100g

Stearina
Lanolina
Span 80
Tween
Apa la

7g
0.5 g
2.5g
100g

Emulsii pentru intretinerea tenului

-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient
hidratant, revitalizant
-Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc.
-Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.
-Emulsii hidratante

Ulei de parafina
Cetaceu
Laurilsulfat de sodiu
Apa la

3.0 g
1.0 g
100g

-Emulsii emoliente

Unt de cacao
Cetaceu
Acid stearic
Hidroxid de sodiu
Glicerina
Apa la
Parfum

2.0 g
3.0 g
4.0 g
0.40g
7.0 g
100g

Lotiuni cosmetice
-preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile
biologice ale pielii
-Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice
-solutii slab acide ( citric, lactic, acetic)
-sucuri de fructe
- substante medicamentoase
Clasificare: - lotiuni astringente
- lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- lotiuni modificatoare de pH
- lotiuni tonice
- ten gras
- inchiderea porilor
Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale
cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat),
apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;
Lotiuni astringente

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun)

Acid salicilic
Camfor
1.0 g
Alcool
45.0 g
Apa la
100 g

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g

Suc de lamaie
35g
Alcool
15.0 g
Apa la
100 g

Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate

- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc.

- sucul de castraveti, miere;
Apa de roze
Apa de flori de portocal
Apa de soc
50g
Camfor
0.5g
Acid boric
2.0g
Tinctura de benzoe
Lotiuni modificatoare de pH
- regleaza pH-ul pielii

Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice
borax, bicarbonat de sodiu
Acid acetic glacial
Acid lactic
Acid citric
0.5g
Alcool
10g
Apa la
100g

sau

Acid salicilic
Mentol
Alcool
Apa la

1g
10.3g
20g
100g

-Pentru tenurile seboreice

Borax 2.0g
Alcool 30 g
Apa la 100g
Lotiuni tonice
`- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;

- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc),

- contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000)
- pentru tenurile normal gresate
Sulfat de zinc 0.10g
Glicerina
10,0 g
Camfor
0.05g
Apa de roze
40.0g
Apa la
100g

Unguente si creme cosmetice

Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie

creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %
Creme- emulsii semisolide

Prin utilizarea cremelor se urmareste:

-mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii,
umiditatea, elasticitatea)
-suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii
-refacerea elasticitatii pielii
-hidratarea
-intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta
-efecte de curatire a pielii

Conditii:
-Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse
intr-o stare fina de diviziune
-Materii prime inofensive, neiritante
-Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale
ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor
-Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten
-Sa fie conservabile in timp
Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice
-substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana)
- origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui,
masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1
B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin)
- origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida)
- stearina, alcool cetilic, etc.
-emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine)
-substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante,
hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil
procesele vitale ale pielii;
-parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc

Clasificare:
-dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de
masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare,
contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante,
astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini,
creme de picioare, creme de calcaie;
-dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza
de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme
cu substante bioactive;
-dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si
omogenizare, creme emulsii A/U si U/A;
-dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime
(peste 90%)
- continut mediu( 25-50%)
- scazut( sub 25%)

Coldcreme
-sunt unguente emulsii, pe baza de
ceara de albina, cu un continut
ridicat de apa;
-ten normal si uscat
-Componente principale: - ceara de albina( 18-20%)
- uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale
- borax (0.5- 1%)
- apa ( 20-30%)
-Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea
- alcool cetilic( 1%)-creste emolienta
- parafina- mareste consistenta
- ceruri amorfe- mareste consistenta
- lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema

Compozitie ceara:
- esteri ai acizilor din ceara
- esteri colesterolici ai acizilor grasi
- materii colorate
- alcooli liberi
- alcooli cerotici liberi
- alcoli cerotici saturati
-alcooli cerotici nesaturati
-hidrocarburi

71%
1%
0.3%
1.0-1.25%
13.5-14.5%
12-13%
1.5%
10.5-13.5%

Ceara alba
Ulei de migdale
Borax
Apa de roze
Ulei de roze

Ceara alba
Ulei mineral
Lanolina
Span80
Borax
Apa la
Parfum

18g
61.0g
1.0g
20.0g
0.1g

Ceara alba
Ulei mineral
Borax
Apa la
Parfum

16g
45.0g
1.0g
100.0g
0.3-0.5 g

10g
50.0g
3.0g
1.0g
0.7 g
100.0g
0.3-0.5 g

-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril;

-Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu
-Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara

Creme de curatire sau demachiante:

-indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice,
fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile
-sa produca o destindere, sa invioreze piele
-sa fie discret parfumata
- pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta

-coldcreme- ceara de albina-borax

-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;

Creme de curatire sau demachiante:

-indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor
mecanice, fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A
Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide;
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile;
-sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla;
-sa fie discret parfumata;
- pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a
preveni uscarea
-coldcreme- ceara de albina-borax
-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la
60%);
-se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2),
cetaceu, lanolina
-actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj
- altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei
care emulsioneaza grasimile

-Ulei mineral
40 g
-Ceara de albine
16g
-Miristat de izopropil 5 g
-Borax
1g
-Apa la
100g

-Ulei mineral
-Ceara de albine
-Parafina
-Alcool cetilic
-Borax
-Apa la
-Parfum

49 g
8g
7g
1g
0,4g
100g

-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator

-Ulei mineral
-Acid stearic
-Lanolina
-Trietanolamina
-Apa la

50g
10g
5g
1,5g
100g

-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea

-Ulei de vaselina
-Vaselina
-Alcool cetilic
-Cetaceu
-Ozocherita
-Parfum

42g
18g
5g
1,5g
14g
0,2-0,3g

Unguente cu stearati( Creme cu stearati)

-vanishing creams
-creme de zi
-1892 prima crema comerciala cu stearat
-Burroughs and Wellcome
-Hazeline Snow
-Ozozo
-Witch-hazel (Hamamelis)

-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline

-trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat,
acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila;
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
-Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic)
-substante alcaline,
-glicerina
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
-se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)

C17H35-COOH

+ NaOH

CH2OH

CH2OCOC17H35
C17H35OCOHC

C17H35-COONa + NaOH

+ 3 NaOH
CH2OCOC17H35

C17H35-CHOONa + HOHC
CH2OH

stearina

Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala),

-acide( saponificare partiala)
Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina:
-Hidroxid de potasiu
-Hidroxid de sodiu
-Hidroxid de amoniu
-Borax
-Trietanolamina
-Izo-propanolamina
-Acidul stearic
-Stearina

Calitatea cremelor cu stearina este influentata de:

-Natura alcalilor
-Emulgator
-Tehnologia de preparare

Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor

- hidroxidul de sodiu-creme mai tari
- hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare
-hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit
- boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare
- trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent,
dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu
Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul
- previn uscarea cremelor
Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina

Tehnologia de preparare
- se utilizeaza numai vase emailate
- se evita contactul cu fierul
- se evita expunerea prelungita la lumina
- exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina
In functie de continutul de substante grase:
- creme usor grase ( 5-10% grasime)
- creme semigrase( 16-20% grasime)
-creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa
-creme mixte

Schema de operatii

Exemple creme cu stearati

Creme cu hidroxizi
Acid stearic 15g
Hidroxid de potasiu 0.7g
Glicerina
8g
Apa la
100g
Parfum

Stearina
10g
Glicerina
15g
Borax
0.5g
Hidroxid de amoniu(sol) 4g
Apa la
100g
Parfum

Lanolina 2g
Alcool cetilic 0.6g
Stearina
12g
Hidroxid de potasiu
Propilenglicol
Apa la
Parfum

0.6g
10g
100g

Crema cu trietanolamina
Stearina
20g
Trietanolamina
12g
Alcool cetilic
0.5g
Glicerina
8g
Apa la
100g
Parfum

Crema semigrasa 20-33% grasime

Stearina
Ceara
Ulei de parafina
Vaselina
12.5g
Unt de cacao
5g
Alcool cetilic
5.5g
Lanolina
2.5g
Borax
1g
Apa la
100g
Parfum

Crema usor grasa cu 5-16% grasime

Stearina
15g
Ceara alba
1g
Ulei de vaselina
2g
Unt de cacao
0.5g
Alcool cetilic
0.5g
Vaselina alba
1.5g
Carbonat de potasiu 5g
Borax
1g
Apa la
100g
Parfum
Creme mixte
Acid stearic
20g
Alcool cetilic
0.5g
Hidroxid de sodiu 0.36g
Trietanolamina
1.2g
Glicerina
8g
Apa la
100g
Parfum

Creme de fond-au capacitate de intindere buna

- sa nu fie grase si nici prea uscate
-creme cu stearina
-se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie)
Lanolina 2g
Alcool cetilic 0.5g
Acid stearic 10g
Hidroxid de potasiu 0.4g
Glicerina(propilenglicol) 8g
Apa la
100g
Conservant, parfum

Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti

- se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza,
bentonita, silicat de magneziu hidratat)
-contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de
gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de
substante);
Lanolina hidratata
Vaselina
Ulei de masline
Oxid de zinc
Dioxid de titan
Caolin
Colorant
Parfum

35g
20g
15g
10g
10g
5g
1g

Crema de stearina
Lanolina
Ulei de parafina
Colorant
Conservant

100g
1.5g
3g
2g
0.15g

Creme emoliente
- au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de
diferiti factori
-deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila
Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in
apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii;
- au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu
o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei;
-Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul,
polietilenglicolul)
- datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa
- intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A
- se folosesc in concentratii de 1-5%
-Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli
grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.

Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor

de pe lana oilor
-in limba latina lano inseamna lana si oleum
ulei
- este o substanta semisolida de culoare
galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee
din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind
cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei".
- woolwax
- este extrasa dupa prelucrarea lanii
- anumite rase de oi produc foarte multa
lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa
tunderea lor in compresor.
- are capacitatea de a incorpora apa
- emulgator emulsii W/O
- compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest
hidrocarbonat mare)
-prin saponificare si extractie se obtin alcoolii
de lana
-lanolina anhidra-cosmetice
- lanolina nepurificata poate contine pesticide
- poate provoca alergii

lanolina

Derivati de lanolina

eucerina

alcooli de lana

-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan,

Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax)
-5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai
multa apa incorporata)
-amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40)
-derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol,
glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790)
-amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina,
Almecerin)
-derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub
deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)

Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan,

ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E,
(tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti)
Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii
- stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important
in metabolismul celular

lecitina

Unguente emoliente cu lanolina

-pentru tenurile uscate si normale
-se aplica seara- creme de noapte
-au efect hidratant

Lanolina anhidra
Unt de cacao
Cetaceu
Ulei de parafina
Borax
Apa la
Parfum

25g
50g
5g
10g
0.3g
100g

Lanolina
Vaselina
Ceara
Ulei de parafina
Alcool cetilic
Eucerina
Glicerina
Apa la
Parfum

5g
2g
3g
5g
40g
3g
100g

Creme nutritive si revitalizante

-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat
-se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate
-conservarea pielii
-contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente
-trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza
sa nu fie nici prea gras nici prea uscat
-creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte
-pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active
cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine,
fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.

Vitamine A, B, C, D, F, E, H
-deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crme care sa
asigure o concentratie locala ridicata

Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii

- piele neteda, catifelata
- ingredient antirid
-Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide
-concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa
a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)

Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei

- lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea
parului, incaruntire, dermatite)

Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6)

alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3))
- contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii
- se utilizeaza in creme de noapte si de maini
- se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia,
grasimi animale

Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor

- activeaza circulatia in tesuturile periferice
-favorizeaza regenerarea tesuturilor
- se gaseste in germenii de grau, ulei
-vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in
psoriazis, caderea parului, acneea vulgara

Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la

formarea matretii, albirea parului, dermatite

Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza

tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire;
- se oxideaza usor;
-ascorbyl palmitate

Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc

elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia
- trebuie dozati corect pentru un efect favorabil
- prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali
- estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de
glangele sebacee
- testosterona- exercita efect antagonist
-amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin
cresterea mitozei in epiderm
- tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1%
propionat de testosterona, semnaleaza efecte
favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui,
ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;

Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor

- se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni
- ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de
morcovi, ulei de avocado;
-Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin,
Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic
Produse apicole- laptisor de matca produsul glandular salivar secretat de
alibine
are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate
-bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2,
B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina,
treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide
- polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv
- aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa
decat morcovii), vitamina E;

Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive

- regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al
stratului de grasime
-0.5-1%
- lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%)
Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism
Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante
organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor,
potasiu, sulf
- favorizeaza metabolismul celular si regenerarea
celulelor
-reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul
sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele,
cicatrizeaza microabscesele
Extractele de placenta contin un complex de substante cu activitate biologica
(hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime)
- se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%

Creme cu vitamine- creme grase, de noapte

- contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale,
colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se
asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F)
Creme pentru ten uscat si normal

Creme pentru ten gras

Stearina
10g
Ceara alba
10g
Cetaceu
6g
Ulei de masline 30g
Ulei de germeni de cereale
Lecitina
Trietanolamina
Borax
Apa
Ulei odorant

10g
1g
1g
0.5g
25g

Ceara alba
Lanolina
Ulei de parafina
Colesterol
Cetaceu
Vitamina A
Borax
Apa
Parfum

Crema cu hormoni
Ceara alba
9g
Stearina
14g
Miristat de izopropil 46g
Hormoni estrogeni 1.5g
Borax
1g
Trietanolamina
1.20g
Apa
27.30g

12g
2g
23g
1g
5g
5ml
0.3g
20g

Creme hidratante
-au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin
prin absorbtia ei
- agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul
-Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF),
care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si
lipomucopolizaharidic
Compozitia chimica a FNH
Acid 2-pirolidon carboxilic
Aminoacizi liberi
Uree
Amoniac
Acid uric
Glucozamina
Creatinina
Sodiu
Calciu
Potasiu
Magneziu
Fosfati
Cloruri
Lactati
Citrati si formiati

12 %
40%
4%
1.5%
1.5%
1.5%
1.5%
5%
4%
4%
1.5%
0.5%
6%
12%
0.5%

La retinerea apei in piele participa:

-proteine -prin constituientii hidrosolubili
-hidratii de carbon din stratul cornos
-lipidele cutanate din stratul cornos

Preparatele hidratante:
-apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U
-emulgatori ionogeni si neionogeni
-ceruri autoemulgatoare
- agenti umectanti
Creme cu emulgator neionogen
Alcool cetilic
Tween 80
Vaselina
Glicerol
Apa la

17g
7g
25g
15g
100g

Creme cu emulgator ionogen

Alcool cetilic
8g
Unt de cacao
6.5g
Vaselina
20g
Laurilsulfatul de sodiu 0.5g
Apa la
65g

Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp

- sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase

Palmitat de izopropil
Monostearat de propilenglicol
Polietilenglicol monostearat
Trietanolamina
Glicerina
Propilenglicol
Apa
Parfum

7.5g
6g
5g
0.5g
2.5g
2.5g
76g
0.3-0.5g

Gerovital (procaine hydrochloride)

procaina

Seboreea
-Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata
printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii
- seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din
sebum si celule ale stratului cornos
-seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii
- Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni
microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate
Cauze
-Ereditatea
-Tulburari generale ale organismului
-Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni)
- hipofiza
- tiroida(hipotiroidism-creste lipemia)
-Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica,
emotiile, efortul si surmenajul intelectual
-Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica),
trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)

Tratamentul seboreei
-tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau
complicata regim alimentar corespunzator, igiena adecvata,
utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta;
-tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii,
pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse
cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic
-Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau
Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate,
comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere),
Stearina
6g
bai cu aburi;
Alcool cetostearilic 12g
Carbonat de potasiu 0.8g
Lotiune astringenta:
Glicerina
6g
Acid salicilic
1g
Borax
1g
Alaun
0.5g
Nipagin
0.025g
Alcool 70o
Apa la
100g
Apa
la 100g

Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu,
asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea.
- apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu
obstruarea conductului sebaceu;
- termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate,
caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu;
- exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee
- componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen
Leziuni caracteristice acneei:
Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei
Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine
Corynebacterium acnes si stafilococi
- comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase
- comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie
Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa
- provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere
a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un
corp strain;
Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule
- apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in
puroi;
- pot aparea cicatricii hipocrome

Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee

- provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza
- persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre
supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice

Forme de manifestare ale acneei:

- Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei
- comedoane, papule foliculare, papulo-pustule,
pustule-foliculare, noduli;
-Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane
- Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice
-Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti;
- eritroza, seboree, elemente papulopustuloase
- cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene;
-Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din
regiunea cefei
-Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata
-Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;

Factorii care determina aparitia acneei:

-Predispozitia genetica
-Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni
-hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor
-corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara
-Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in
proteine, vitamine
-Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor
sebacee
-Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus,
Bacterium acnes
- Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esterazehidroliza trigliceridelor

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei

-tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia
de aburi
-tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful,
acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;

Sulful cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice

-precipitat, sublimat sau coloidal
- conc 3-12%
- compusi cu sulf- cisteina, cistamina
Rezorcinolul- conc 2-4%
- are efect keratoplastic si keratolitic
- solutie de rezorcinol 0.50%
Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic
- este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai
pronuntata
Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A
- conc de 5-10%
- se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic
- actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi
Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant
- tratament individualizat
- impiedica formarea comedoanelor
Estrogeni- folositi in tratament local in acnee
-1% estrogeni
Antibiotice- tratamente locale
- tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina
- actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum
- conc 2-4%
- se asociaza cu alte substante antiacneice

Spunuri
Definiie: substante tensioactive destinate curatirii
General: Sruri ale acizilor grai
Cosmetic: Sruri solubile ale acizilor grai Na+, K+,
NH4+
Istoric:
Vechiul testament (extract apos al cenuii lesie)
Pliniu cel Btrn meniona spunul ca produs de fenicieni din grsime de capr i
cenu de fag
Romanii foloseau o argil de la muntele Sapo, impregnat cu amestec de grsime topit
i cenu. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale
Celii produceau un spun din grsime i cenu Saipo
Galen (130 -200 AD) menioneaz utilizarea spunului la splarea corpului
Priscianus (385 AD) menioneaz meseria de spunar saponarius
Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ pn in sec XX
Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc,
i apoi Solvay: Fabricarea sodei

-pentru spalare, curatare

-lubrefianti- agenti de ingrosare
-Saruri de aluminiu, litiu, calciu

-rol spalare- surfactanti

Materii prime:
C12-C18
Grsimi
-Grsimea animal
-Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos,
Uleiul de miez de Palmier C12 - C14
-NaOH, KOH
Amestecuri comerciale de grsimi
80% C16C18 : 20% C12C14,
75% C12C18 : 25% C12C14,
70% C16C18 : 30 %C12C14.
Grsimile cu C12C14 dau o consisten moale spunului
Grsimile cu C16C18 contribuie la puterea de splare i
calitatea spumei (stabil, consistent).

Caracteristici ale grasimilor

Grsimi i
uleiuri

Proprieti
Indice
saponificare

Indice de
iod

Ps
oC

Pt.
oC

Glicerin
%

Ulei de cocos

250-264

7-12

20-24

23,0

13

Grsime animal

192-202

48-52

40-47

40,0-47,0

10

Ulei miez palmier

245-255

14-19

20-28

24,0-26,0

12

Oleina miez
palmier

231-244

25-31

21,8-26,0

Ulei palmier

196-202

50-55

40-47

27,0-50,0

10

Stearina palmier

193-206

48 (max)

20-26

24,0-26,0

Distribuia acizilor grai i caracteristicile maselor de baz de spun

Acizi grai distilai

Aditivi folositi in fabricarea sapunului :

Compoziia de parfumare:
-amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei ntr-un
solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solveni pot interactiona cu masa
sapunului si ii modifica modifica proprietile
Acizi grai liberi (superfatting)
-folositi pentru neutralizarea alcalinitii(acizi grai din ulei cocos,
miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic)
Glicerina
-folosita pentru abilitile hidratante
-scade puterea de spalare a unui sapun
Colorani, pigmeni
- se nglobeaza in masa de baz alturi de ageni de opacifiere ZnO,
TiO2

Aditivi (continuare):
Conservani
-agenti chelatanti (EDTA, DTPA
dietilentriaminopentaacetat)
-agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321)
Ageni de condiionare pentru piele
-Vitamina E
-ulei de jojoba
-lanolin- puternic hidrofoba
-glicerilstearat- aspect sidefat
-esteri izopropilici,
-siliconi
-cear de albine
Ageni antimicrobieni (antiseptici);
triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan)
Surfactani sintetici- se folosesc cei anionici
Ali aditivi
aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfoliani

Procedee de fabricare:
1. Discontinuu
1. Fierbere grsime cu NaOH
2. Adugare de sare. Se separ spunul (mas cu cca 65% ap cu
coninut de glicerin i sare).
3. Se poate continua fierberea dup adaos de NaOH pentru
consumarea tuturor resturilor de grsime
4. Separarea fazelor, ndeprtarea apelor glicerinoase
5. Splare spun.
6. Condiionare sub form de mas de baz sau spun finit
2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici
1. Saponificare
-Grsimi i leie
2. Neutralizare
- Acizi grai i leie

1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution

is mixed with 5mL of any oil.
2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the
reactants.
3. the mixture is boiled using a hot plate on water
bath for 30 minutes.
4. water is added periodicaaly to maintain a
constant volume.
5. a curd of soap forms on top of the mixture.
6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few
more minutes.
7. the salt precipitates the soap which floats on top
oh the solution as a solid.
8. filter,wash and test the soap.

Diagrama flux general pentru fabricarea spunului

Procedeul Lever Rexona

Procedeul Colgate

Sistem de dublu extruder pentru spun

Differences between soaps and detergents:

-formation
formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources
detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources.
-structure
soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic.
detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or
non-ionic.
-manufacture
soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then
precipitate with NaCl
one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of
a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate.
-reaction with hard water
soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the
clothes dull and grey
detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water.
-biodegradability
soaps are biodegradeble
detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain.
-phosphates
soaps do not contain phosphates
detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment

Sapunuri si creme de ras

-un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu

Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezint
sub mai multe forme:

batoane de spun

paste de ras n tuburi

creme de ras nespumante

spume de ras in aerosoli

Cerine:

Neiritant pentru fa

Meninerea in form umed tot timpul rasului

nmuierea brbii i meninerea acestei stri tot timpul rasului

Sa aib efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uor

Sa aib vscozitate suficient pentru a menine prul drept

Stabil termic

Noncoroziv

Uor de ndeprtat dup ras

Ageni de nmuiere, sunt eseniali pentru spunuri de ras i creme de ras spumante
-glicerol
-alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine)
-laurilsulfati
Cremele de ras nespumante, necesit nmuiere prealabil- apa cu spun
in firul umed
furnizeaz un lubrifiant

Diferene de formulare:
Creme de ras
Coninut umectai
pH:

spumante
redus
10

pH-alcalin grad de inmuiere al pielii mare

nespumante
ridicat
8

Spunuri solide
-tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide;
-materii prime:- grasimi
- KOH, NaOH;
-antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea)
Spre deosebire de spunurile de toalet n spunurile solide de ras: KOH

Spum mai consistent i mai rapid format

KOH pur (liber de sulfai, Fex+ i Cl-1)

R1

R2

Componeni

Spun de toalet

50,00

Acid stearic

50

5,00

Ulei cocos

12

Ulei de cocos

Componeni

Acid stearic

10,00

KOH

20

Untur

20,00

NaOH

NaOH

2,30

Ap

14

KOH

10,00

Antioxidant

0,05

Apa

2,65

Grsimile i hidroxizii se vor aduga peste spunul iniial;

o parte din glicerina format rmne n mas, contribuind la creterea calitii spumei i la
puterea emolient a spunului

Creme de ras spumante

Iniial n borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi
In concuren cu cremele nespumante, loiunile pentru rasul
electric, spumele de ras, gelurile aerosol
Cel mai eficient produs pentru ras;
Unul dintre produsele cel mai dificil de obinut datorit
problemelor de stabilitate termic
Similar cu spunurile solide. Diferena apare n consisten(
controlata de aditivi)
Stabilitatea cremelor spumante este dat de electrolii care
trebuie s menin n echilibru n limite largi de temperatur
sistemul coloidal.
Electroliii trebuie testai pentru activitate coroziv asupra
tuburilor de Al (Cl- este cunoscut activitatea sa este
contracarat de Na2SiO3 inhibitor de coroziune)
Materii prime:
KOH este important att ca puritate (lips de Fe, sulfati) ct i
ca raport cu NaOH
Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid
stearic/palmitic. Important: culoarea i mirosul, care pot fi
parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii
sau mirosului neplacut importani sunt antioxidanii.
Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante i la
spumele de ras (aerosol)
- reduce calitatea spumei

Uleiul de cocos influeneaz calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia.

In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului
stearic. Acizii grai mai nesaturai dect acidul oleic trebuie evitai deoarece tind s se oxideze.

Caracteristicile spumei n funcie de acizii grai care formeaz spunurile

Acid

Spum spun Na+

Spum spun K+

Stearic

Aproape inexistent;
spun foarte solubil

Lunecoas, dens nu
abundent

Palmitic

Modest

Dens dar nu abundent

Miristic

Destul de abundent

Foarte bun, abundent

Lauric

Abundent

Uoar, instabil

Oleic

Se formeaz uor,
consistent

Se formeaz uor,
instabil

Creme de ras spumante (continuare)

Ingredieni

mbuntesc calitatea spumei

creeaz senzaie de confort

nmuiere barb

reinere umiditate
Superfatting (adaos de acizi grai liberi)
evit alcalinitatea
stabilizeaz spuma, reinnd umiditatea
Ageni hidratani
glicerol
lanolin (i ca emolient)
Carbowax (PEG)
Conservani
(parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol)
Antiseptic (acid boric, borax)
Antioxidanti
(BHT, BHA)
Mentol
(agent rcorire)
Parfum

Creme de ras spumante (continuare)

Formulri de principiu:
A

Acid stearic

35,0

21,0

20,0

38,8

Ulei de cocos

10,0

10,5

6,0

9,7

KOH

6,1

6,6

7,5

8,0

NaOH

2,0

0,4

0,5

1,6

Glicerol

8,0

7,0

12,0

11,6

37,4

53,2

37,5

30,3

1,5

1,3

1,0

Acid boric

0,5

Stearin

15,0

Ap
Aditiv

Antioxidant

q.s.

q.s.

q.s.

q.s.

Conservant

q.s.

q.s.

q.s.

q.s.

Parfum

q.s

q.s.

q.s.

q.s

Protocol:
Dup saponificarea acidului stearic si a
uleiului de cocos se adug surplusul de
acid stearic
Se adaug ingredientele speciale
(lanolina si antioxidantul)
Se nclzete glicerolul, acidul boric si
jumtate din cantitatea de ap la 65C,
se amestec cu masa principal
Omogenizare lent
Apa rmas, se nclzete la 44C i se
adaug ncet

Creme de ras nespumante

Sunt destinate aplicrii pe fa fr pensul
Necesita inmuierea prealabila cu ap cald i spun
Emulsii de tip O/W care conin stearai de amoniu,
trietanolamin, acid stearic liber, ingredieni higroscopici
Ingredieni
TEA(emolient)
Lanolina
Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona,
CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de pr)
Conservani
Stearat de glicerina(agent de sidefare)
Emulgatori( Span 20, Tween 20)

Creme de ras nespumante

Formulri de principiu:

Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor nclzit. TEA se amestec cu 1/3 din ap la 65C si se introduce
in malaxor la 10 rot/min. Se adaug restul de ap la 44C i se agit la turaie ridicat pn la emulsionare.
Dup rcire se adaug compoziia de parfumare.

Produse de preras si
Produse dupa ras
Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita:
-iritatiilor
-leziunilor fizice
Micsorarea discomfortului prin:
-alegerea aparatului de ras
-produselor de ras
-produselor de preras
-produselor dupa ras
Produse de preras
-sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras
1. Produse pentru inmuierea barbii
-au rol de protectie a pielii
Componenti:
-Substante tensioactive
-Emolientii
-Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si
piele(uleiuri siliconice)

Produse de preras
Produse pentru inmuierea barbii(continut)
O
O

Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT)

20g (3)
Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2)
Etilcarbitol(dietilenglicoeter)
3 g (1)
Alcool denaturat
1 g (1)
Apa demineralizata
pana la 100g (1)

Acizi grasi din cocos

Acid oleic( cu acid linoleic)
Propilenglicol
TEA
MEA
Tergitol NPX(nonilfenoxietanol)
Apa demineralalizata

4.2g(1)
5.6g(1)
5.0g(1)
2.85g(2)
1.26g(2)
2 g(3)
pana la 100g(3)

O-Na+
O
S
O

O
O

H3C

OH
O

Se pot adauga:
-coloranti
-pigmenti
-mentol
-conservanti
-agenti antiseptici
O

OH
O

2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras

-Sunt produse profesionale
-Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras
-Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras
Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras
Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica
Compozitie de principiu
I
Acid stearic
20.6g
Stearat de dietilenglicol 2.5g
Ulei mineral
4g
Ulei de ricin sulfonat
1.0g
II
TEA
1.3g
Borax
0.9g
Apa
14g
Propilenglicol
4.0g
Alginat de sodiu 2%
50g
III
Mentol
0.1g
Camfor
0.1g
Parfum
0.5g

I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la

omogenizare.
In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti
Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC.
Se adauga I in II sub agitare si se raceste
pana la 45oC, cand se adauga componentii III.

3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric

Asigura :
-Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant)
-Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul
lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)

Compozitie de principiu:
Fenolsulfonatul de Zn
Alcool denaturat
Mentol
Camfor
Extract de hamamelis

1.8g
40g
0.1g
0.1g
58g

(1)
(1)
(1)
(1)
(2)

Produse de dupa ras(after shave)

-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras

-Calmeaza iritatiile minore
-Efect cicatrizant
-Confera senzatia de racoare
-Protejeaza pielea de agenti bacterieni
Forme:
-Lotiuni dupa ras
-Gel dupa ras
-Spuma dupa ras
-Balsam dupa ras
-Pudra dupa ras

Lotiuni dupa ras

-cele mai uzuale
Materii prime:
-contin 40-50% alcool- agent antiseptic
-agent umectanti-propilen glicol
-agenti astringenti
-agenti emolienti
-agenti cicatrizanti
Continut de principiu
Etanol denaturat
55g (2)
Dipropilenglicol
2g(1)
Ulei de ricin polietoxilat 1g(2)
Alantoina
0.1g(1)
Extract de aloe
(2)
Agent germicid (Irgasan)
(2)
Apa
pana la 100g(1)
Absorbant UV
(2)
Parfum
(2)

Gel dupa ras

- Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza
Continut de principiu
Carbomer 934
1g
Mentol
0.1g
Etanol denaturat
48g
Trietanolamina
1g
Apa
pana la 100g
Parfum
Colorant

Se dizolva Carbomerul in o treime

din cantitatea de apa, cu agitare
puternica. (A)
Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in
etanol. (B)
Se adauga solutia B la solutia A, in
cantitati mici si sub agitare.
Se dizolva colorantul in restul de apa si
se aduga amestecului.

Spuma dupa ras

-este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in
contact cu piele se distruge
Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g
Etanol (denaturat)
95.34g
Mentol
0.06g A
Triclosan1
0.06
Allantoin
0.10g
Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g
Parfum q.s
B

Butan

92%
8%

Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc

la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC
cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple
tubul cu amestecul si se aduga butanul sub
presiune.

Balsam dupa ras

-produse destinate pentru barbatii cu piele sensibila
-sunt emulsii de tip U/A, similare cu cremele de zi sau cremele hidratante
Carbomer 934 (3%) (Carbopol 934)
Apa demineralizata
Metil Gluceth-20-Distearat (Glucam E 20)
Cetearyl Alcool (and) Cetearat 20
Isopropyl Palmitat
Trietanolamina (10% sol)
Apa
Etanol denaturat
Conservant
Parfum

6.6g
20.0g
A
2.0g
2.5g
B
1.5g
2.0g
50.4g C
15.0g D

Se disperseaza Carbomerul 435 in apa de la faza A, cu agitare continua. Apoi se lasa in repaus pana
ce bulele de aer ies din amestec.
Se incalzeste amestecul B pana la 80oC.
Se incalzeste C pana la 80oC.
Se adauga amestecul A la C sub agitare si se mentine temperatura la 75oC. La
amestecul format se adauga B si dupa agitare se raceste la 45oC. Se dizolva conservantul
Si parfumul in alcoolul din D, si se aduga amestecului cand temperatura ajunge la 30oC.

Pudra dupa ras: - nu se foloseste prea des

- este destinata celor acre au o piele cu probleme( acnee)
Materii prime: - pudra de talc,
- aditivi cum ar fi: mentol, colorant. bactericid

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

Parul
-Este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma care ia nastere in corionul profund- papila
-Este o anexa a pielii
-Are rol de protectie si decorativ
Aspecte morfohistologice ale parului
-diametrul parului capului 30-100 m
-culoarea parului- melanina
- caracteristica ereditara
-forma parului- drept, ondulat
-firul de par-firul de par propriu-zis
- foliculul pilos( 5 milioane de foliculi)
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par

- foliculul pilos
-radacina firului de par
-regiunea bulbara
-tija firului de par
-cuticula(epiderma)
-zona corticala
-zona medulara
Anexe ale firului de par
-muschiul erector
-glande sebacee

Cresterea parului
-120000 fire de par
- viteza de crestere 0.1-0.4mm/zi
Influenta hormonilor:
-hormonii androgeni-stimuleaza cresterea parului
-hormonii estrogeni- diminueaza cresterea parului

Culoarea parului:
-melanina-sintetizata in melanocite
- eumelanina(brunet)
-feomelanina(blond, roscat)
-ticosiderin-pigmentul rosu al parului(complecsi de fier)
Modificarea culorii parului(canitia)
-incaruntire-diluarea pigmentului
- incapacitatea melanocitelor din bulbul pilos de-a sintetiza
pigment melanic
-acid pantotenic- impiedica incaruntirea
Canitia - fiziologica- incepe progresiv pe la 35 de ani
- precoce este rara- incepe pe la 20-30 de ani
-poate fi ereditara
- precoce patologica- epilepsie, boli endocrine, hipertensiune arteriala
Gresarea parului- parul este lubrefiat de sebum-glandele sebacee de tip holocrin
-componenti ai sebumului-determina aparitia alopeciei
Compozitia parului:- keratina(85%), apa(7%), lipide(3%), pigment(2%)
-substante hidrosolubile: pentoze, fenoli, acid uric, glicogen;
-cisteina, cistina, acid glutamic, serina, lizina, histidina, arginina,
acid aspartic, metionina, prolina, alanina, glicina;
-constiutuienti minerali: Ca, Mg, Sr, B, Al, Sn, Na, K, Zn, Mn, Fe, Pb;

Sinteza melaninei( melanogeneza)

Afectiuni ale parului:

-sindromul seboreic- cresterea fluxului seboreic
-seboreea simpla(uscata)- matreata- Pityriasis capitis
-descumarea pielii capului
-provocata de Pityrosporum ovale
Alopecia(caderea parului)- specifica barbatilor
Cauze:- boli ale pielii, boli infectioase, tulburari ale sistemului nervos, tulburari
endocrine, tulburari de nutritie, de digestie, predispozitie genetica,
microorganisme, imbatranire timpurie, intoxicatii(medicamente), actiunea
razelor X, abuzul de tutun, alcool;
-Alopecia difuza- caderea parului pe tot cuprinsul capului
-acuta- 1-2 luni
-cronica-afecteaza in special femeile
-difuza progresiva- se regenereaza in parte
Tipuri de par:
-par normal- mladios, stralucitor
-par uscat- fragil, se rupe usor, nu are luciu
-par gras- excees de sebum, fir lucios, lipicios

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

Sampoane
Produse de conditionare
Lotiuni de par
Masti de par
Preparate cosmetice pentru aranjarea parului
Geluri de par
Spume de coafat
Fixativ de par
Coloranti de par
Solutii pentru permanent

Sampoane
Definiie: produse destinate splrii prului i scalpului
Producia lor a nceput n anii 30 iar evoluia lor a urmat
evoluia detergenilor sintetici
Caracteristici:
Sensibilitate redus la duritatea apei; de aceea cltirea
este extrem de eficient, neexistnd mzga spunurilor de
Ca-Mg
parul splat este lucios i nenclcit

Cerine pentru un bun ampon

S asigure ndeprtarea eficient a sebumului
S asigure ndeprtarea poluanilor atmosferici din pr i de
pe scalp
ndeprtarea resturilor substanelor utilizate la tratamente
anterioare
Eliberarea unei cantiti de spum n acord cu dorina
consumatorului
Prul splat s fie n bun condiie astfel nct s poat fi
pieptnat uor att n stare uscat ct i umed, s aib
volum.
S poat fi utilizat ca vector pentru diferite substane
S fie netoxic i neiritant pentru pr i scalp
S nu fie agresiv pentru ochi

 Clasificarea ampoanelor(dup criteriul

funciei)
Antimtrea
Medicinale
ampoane 2 n 1
ampoane blnde pentru copii
ampoane de nfrumuesare

Componentii murdariei parului

-Sebum, secretia grasa a glandelor sebacee
-Materie proteica, formata din resturile straturilor cornoase ale scalpului si
continutul proteic al transpiratiei
- Poluanti atmosferici si reziduuri din alte produse de ingrijire a parului
Componentii sebumului
Componenti

% masa

Colesterol

8.5

Acizi grasi liberi

22.0

Triacilgliceroli

35.0

Ceruri

18.6

Squalene

11.3

Hidrocarburi

4.6

Dupa caracteristici functionale

-murdarie grasa(sebum)
-murdarie solubila
-particule de murdarie insolubile

Mecanismul Chan de eliminare a murdariei

Caracterizarea sampoanelor
-pH-ul
-spuma samponului
-capacitatea de spumare
-stabilitatea spumei
-densitatea spumei
-procentul de substante solide
-vascozitatea
-capacitatea de a indeparta impuritatile

Ingrediente pentru sampoane

-Detergenti principali
-Formatori si stabilizatori de spuma
-Agenti opacifianti, sidefanti
-Agenti hidrotropi
-Modificatori de vascozitatea inclusiv hidrocoloizi si electroliti
-Aditivi speciali pentru conditionarea parului
-Aditivi speciali pentru sanatatea scalpului, inclusiv aditivi antimatreata
-Agenti de chelatizare

Detergenti principali:
-detergenti anionici
-detergenti neionici
-detergenti amfoteri
-detergenti cationici- nu se folosesc in sampoane

Detergenti anionici:
-Sulfati de alchil

ROSO 3X

-Alchil eter sulfati

R(OCH2CH2)nOSO 3X

-Sulfosuccinati
-Izotionati

R-COOCH2-CH2SO 3X

X= Na, NH4, TEA, MEA

R= C6-C18
-

R= C12-C18
X= Na, NH4, TEA, MEA
+

Detergenti neionici:
-folositi ca co-surfactanti, la solubilizarea componentilor insolubili, modificatori reologici;
Alcanolamide ale acizilor grasi
Amine grase N-oxidate
Alchilpoliglucozide

RCONHC2H4OH
R(CH3)2N-O

R= C12-C18
R= C12-C18

Detergenti amfoteri- efecte benefice asupra spumei, vascozitatii

- compatibili cu toate clasele de surfactanti
-Imidazolin derivati- folositi in sampoane pentru copii
-Alchilamidobetaine-co-surfactant

Aditivi folositi in sampoane

Agenti de ingrosare:
NaCl
Polietilenglicol(PEG) detergenti sulfosuccinati
Alcool polivinilic
Derivati de celuloza
Glucozoesteri
OCO(CH2)16CH3

Agenti de sidefare si opacizare

- confera un aspect cremos, perlat
Distearat de etilenglicol
Concentrat preparat de perle
COOR
Latex

H3C(H2C)16OCO

Conservanti:
-izotiazoline
-parabeni

CH3
O

OH

OH

2-metil-isotiazol-3(2H)-ona

parabeni
HO

Modificatori de pH
-pH optim al firului de par 5.6-6.2
-acid citric

OH

HO
O
O

citric acid

Aditivi functionali

-sunt aceei aditivi care confera o stare(conditie) buna parului

Polimeri policationici (Polyquaterniums)
Aditivi siliconici
Proteine si aminoacizi
Ceramide
Pantenol
Derivati de acid glutamic
Polimeri policationici (Polyquaterniums)
-Ingredienti cosmetici ce contin un centru de N cuaternar
-Se cunosc 47 de polimeri diferiti
-Ajuta parul sa stea drept
-Unii au proprietati anti bacteriene

Aditivi siliconici
-dimeticon copolioli- proprietati antistatice
-amodimeticone
-polimeri de dimethyl siloxane
-polimeri de etilenoxid

H3Si

SiH

dimethyl siloxane

O
ethylene oxide

Proteine si aminoacizi
-Proveniti din surse vegetale: grau , soia, porumb, migdale
-Imbunatatesc rezistenta mecanica a firului de par

Ceramide
-Ajuta la refacerea parului degradat mecanic
-Ofera protectie UV si pierderea de apa

Pantenol
-Este esential pentru cresterea parului
-Imbunatateste aspectul si textura parului
-Contribuie la hidratarea firului de par

HO

HN
HO

OH

Panthenol

Derivati de acid glutamic

- Sunt sursa de energie necesara cresterii parului- pot stimula cresterea parului

Agenti anti-matreata

-zinc piritiona (ZPT)

-piroctoneolamina(PO)
-triclosan-agent antibacterian

N
O

S
Zn
O

Cl

S
N

N
O

H3N
piritiona de Zn

Cl

Cl HO
triclosan

OH

piroctoneolamina

Metode de obtinere a samponului

I. 1. Se amesteca detergentul principal cu spumantul auxiliar, cu ceilalti aditivi

functionali si cu apa, la turatie mica pentru a se evita spumarea.
2. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
3. Se adauga agentul de ingrosare, cum ar fii N-alchil-betaina, si se amesteca
mai puternic pana se ajunge ca consistenta dorita.

II. 1. Se amesteca detergentul principal cu apa

2. Se adauga sub agitare spumantul auxiliar si ceilalti aditivi cum ar fi
agentul de opacizare si alti agenti functionali cu probleme de dispersie
3. Se adauga acidul citric pentru a ajusta pH-ul in jurul valorii 5.6-6.2
4. Se ajusteaza vascozitatea folosind un agent de ingrosare(ex. NaCl)

III. 1. Se amesteca cu agitare agentul spumant si ceilalti agenti functionali

2. Folosind aceelasi regim de agitare se adauga detergentul principal la
jumatate din cantitatea de apa
3. Se adauga solutia (2) la solutia (1)
4. Se adauga ingredientii greu solubili la restul de apa si se agita cu incalzire
pana se dizolva complet.
5. Se adauga solutia (4) la solutia obtinuta la (3)
6. Se ajusteaza pH-ul solutiei la 5.6-6.2 prin adaugare de acidul citric

Formulari de sampoane

Sampon de uz frecvent
-contine o concentratie mai mica de detergent, deoarece trebuie mentinut nivelul
sebumului pe par la un nivel de echilibru

Sampon 2 in 1 cu balsam
-pe langa spalare, se si conditioneaza parul, parul fiin moale, starlucitor,
usor de pieptanat
-retetele sunt complexe folosind aditivi siliconici si polimeri policationici
(Polyquaterniums)
-necesita atentie in preparare pentru a nu incarca parul prea tare, si pentru a
se elibera aditivi siliconici doar in momentul clatirii parului

Sampoane de infrumusetare
-sunt cele care pretind ca ingroasa firul de par, creeaza volum parului, dau
stralucire;
-la obtinerea lor se utilizeaza o cantitate mai mare de detregenti si contin
ingredienti de conditionare, de hidratare( ex. aditivi siliconici modificati,
proteine, pantenol, extracte naturale de plante)

Sampoane anti-matreata
-destinate pentru a imbunatatii scalpul cu matreata
- zinc piritiona (ZPT)
- piroctoneolamina(PO)(Octopirox)- mai eficient
-Ketokonazol
-Triclosan- sampoane medicinale

Sampoane de copii( baby shampoo)

-necesita o reteta speciala, care sa nu contina ingrediente iritante
-se recomanda folosirea unui detergent neionic-polisorbat 20

Preparate cosmetice pentru ingrijirea parului

Produse de conditionare a parului
Obiective:
-Sa elimine tendinta de incalcire (prin lubrifiere)
-Sa lase parul moale si usor de pieptanat, coafat
-Sa reduca sarcinile statice
-Sa imbunatateasca textura parului si sa-I confere volum
-Sa repare textura parului degradat chimic sau termic
-Sa imbunantateasca luciu si stalucirea
Balsam de par
-Cu clatire(crema, limpede, spuma)
-Fara clatire(leave-on type)

Ingredienti
Agenti umectanti
-Asigura cresterea elasticitatii parului, prin cresterea gradului de hidratare
-Glicerina, propilenglicol, sorbitol, xilitol, manitol
Agenti de reconstructie
-Patrund in interiorul parului si il intaresc
-hidrolizate proteice, ceramide;
Acidifianti
-Asigura parului un pH acid, necesar intariri legaturilor de hidrogen din keratina
-Acid citric
Alti ingredienti:
-clorura de cetil trimetil amonium (CTAC)- agent tensioactiv, emulsificator
-pantenol- agent de volum
-Dimeticone copoliol- agent de netezire, de inmuiere
-Alcool cetilic- agenti de ingrosare

Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC si se incalzeste la 70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic separat si se
incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi temperatura, se adauga faza grasa peste faza
apoasa si se amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei se agita in continuare si se lasa
sa se raceasca pana la 40o C, cand se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se adauga
sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si se continua racirea.

Tehnologie de fabricatie:
Se adauga 90% din apa la CTAC, clorura de benzalchilamonium,
dimeticon copoliolul si glicerina, in vasul principal si se incalzesc la
70-75o C. Se topeste alcoolul cetearilic si cocamide MEA separat si
se incalzeste la 70-75o C. Cand ambele solutii ajung la aceeasi
temperatura, se adauga faza grasa peste faza apoasa si se
amesteca pana la formarea unei emulsii. Dupa formarea emulsiei
se agita in continuare si se lasa sa se raceasca pana la 40o C, cand
se aduaga conservantul dizolvat in restul de apa. In continuare se
adauga sub agitare continua, colorantul, parfumul si acidul citric si
se continua racirea.

Lotiuni de par
-Preparate cosmetice care servesc pentru ingrijirea parului, hranirea si stimularea
circulatiei la nivelul scalpului
-Au efecte tonice, dezinfectante, terapeutice fiind folosite impotriva matretii,
seboreei, alopeciei

Substante utilizate:
-rezorcinol- efect antiseptic
-beta-naftolul- antiseptic, germicid
-alcoolul izopropilic- antiseboreic
-chinina-stimulator
-capsicum- stimulator
-pilocarpina- stimulator
-derivati de sulf- aminoacizi cu S
-derivati ai acidului nicotinic
-vitamine(F, E, A)
-acizi nesaturati
-alcool-degresant

Lotiuni tonice
-au rol de activare a circulatiei sanguine si de a stimula cresterea parului
Compozitie

Cantitate

Clorhidrat de
chinina

0.10g

Tanin

0.05g

Tinctura de
arnica

10g

Alcool

60g

Apa la

100g

Parfum

q.s.

Lotiuni contra caderii parului

Lotiuni contra matretii

Compozitie

Cantitate

Compozitie

Cantitate

Rezorcinol

5.0g

Beta naftol

0.5-2g

Tinctura capsici

3.0g

Alcool

50.0g

Ulei de ricin

5.0g

Apa

38.g

Alcool

85.0g

Glicerina

10g

Parfum

q.s

Parfum

q.s

Preparate cosmetice pentru aranjarea parului

Spume de coafat
Geluri de par
Fixativ de par
Coloranti de par
Solutii pentru permanent
Produse de coafat
-lotiunile traditonale contin amestec etanol/apa in care se dizolva materiale polimerice
-materiale polimerice -asigura flexibiliatatea parului(in conditii umede sa nu devina
imbacsit)
-prin uscarea parului se formeaza o pelicula
-sa confere o anumita ridigitate
-sa asigure maleabilitate la coafare si stabilitatea aranjamentului
-sa aiba o anumita rezistenta la apa( putin solubili)
-copolimeri de vinil acetat
-ftalati( esteri ai acidului o-ftalic)
-polivinil pirolidone
- aditivi: lanolina, polimeri siliconici

Spume de coafat
-sunt folosite pentru a imbunatatii textura firului de par, pentru a ingrosa firul de par
-se poate controla coafarea parului

Indredienti

Masa%

Functie

Polyquaternium-11

1.4

Agent de styling

Polyquaternium-4

0.6

Formator de film

Lauramide DEA

0.2

Stabilizator de spuma

Isostearat-10

0.2

Stabilizator de spuma

Dimethicone copolyol

0.15

Agent de styling

Fragrance

0.2

Parfum

DMDH hydantoin

0.2

Conservant

Methyl paraben

0.1

Conservant

Isobutan/propane blend

7.0

Agent propulsant

Water

to 100

Solvent

Geluri de par
-sunt derivate din lotiuni de coafat la care se adauga aditivi de structura
-pot fi obtinuti sub o varietate de forme de tarie
-se pot obtine cu diferite calitati: aspect umed, stralucitor, hidratant
Materii prime:
-carbomer( dispersia carbomerului e foarte importanta)
-materiale polimerice
-hidroxid de sodiu -neutralizeaza carbomerul
- obtinerea vascozitatii dorite
-polipropilen glicol( aspect umed)
-silicon( aspect stralucitor si conditionare)
-pantenol( hidratare)

Fixativ de par
-preparate cosmetice utilizate pentru fixarea si mentinerea aranjamentului parului
- pot fi sub forma de aerosol si non-aerosol
-pot fi obtinute sub diferite forme de tarie- de la normal la maxim
- performanta poate fi influentata de marimea tubului si de marimea orificiului( de ex. O
sprayere mai fina se obtine cu un tub mare si un orificiu mic)
Materii prime:
-substanta formatoare de film: polivinilpirolidona, carbopoli, derivati de celuloza, gelatina
-solvent
-parfum
Conditii:
-sa contina materii prime de calitate corespunzatoare
-sa nu lipeasca parul
-sa nu dauneze parului
-dupa aplicare parul sa ramana suplu
-sa nu fie higroscopic
-sa se elimine usor de pe par

Obtinere:
1.Alcoolul se adauga in vasul de mixare.
2. Se adauga rasina la alcool si se amesteca pana se dizolva tot solidul.
3. Neutralizatorul aminometil propanolul se aduga in vasul de amestecare si se
amesteca timp de 10 minute.
4. Dimeticone copoliol, parfumul si alti aditivi sunt adugati si produsul este amestecat
pana devine omogen si limpede.

- dezavantaj: granulatia particulelor

Ingredient

Cantitate(%)

Functie

Ethylester of PVM/MA copolimer

2.5

Formator de film

Dimethicone copolyol

0.3

Agent de styling

Isopropyl alcohol

5.0

Solvent

Fragrance

0.3

Parfum

Ethanol

45.0

Solvent

Water

to 100

Solvent

Coloranti de par
-colorarea parului se practica din antichitate
Un bun colorant trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
-sa coloreze parul, fara sa afecteze structura si luciul parului, sa nu distruga tija parului
-sa nu aiba efecte toxice asupra parului si pielii
-sa nu posede o actiune irtanta primara si sa nu manifeste o actiune de sensibilizare
-sa fie stabil la aer, lumina solara si la apa sarata
-sa nu-si schimbe culoarea la aplicarea preparatelor de toaleta
-sa nu se decolorezecand parul este tratat cu substante alcaline, reducatoare, oxidante,
sau in decursul procesului de ondulare permananta

Coloranti pentru par:

-coloranti vegetali
-coloranti metalici
-coloranti sintetici organici

Coloranti de provenienta vegetala

-Henna - pulbere uscata obtinuta din frunzele arbustului Lawsonia, recoltate
inainte de inflorire
- colorantul: 2 hidroxi-1,4 naftochinona
- pasta obtinuta din pulbere si apa calda, acidificata cu acid citric pH 5.5
- nu este iritanta
- nu produce sensibilizari
- domeniul de colorare este limitat la nuanta roscata
-Henna compusa pentru a obtine un spectru mai larg de colorare se asociaza
cu pirogalol si sulfat de cupru
Maron deschis

Maron inchis

Negru

Henna pulvere

90

83

86

Pirogalol

10

Sulfat de cupru

-Musetelul se utilizeaza flori proaspete de Matricaria chamomillae

- se utilizeaza sub forma de extract apos(infuzie) sau pasta preparata
din flori
-Indigoul obtinut din frunze de Indigofera
- se pot realiza culori variind fe la negru-albastrui pana la rosu aprins

Coloranti metalici
-Compusi de argint, cupru, fier, nichel, cobalt
-Formeaza sulfuri cu S din keratina
Coloranti de plumb:-acetatul de plumb
- se asociaza cu S pulbere, glicerina si apa
- utilizarea frecventa duce la intoxicatii
Coloranti de argint:- azotatul de argint( diferite concentrati)
- se folosesc in solutie apoasa amoniacala
Saruri de Cu, Ni si Co se utilizeaza singure sau in asociere cu saruri de argint
Coloranti organici sintetici- se utilizeaza in preparatele moderne
- domeniul de colorare cuprinde o paleta mai larga
- peste 1900 de compusi organici care acopera toate
nuantele de la blond la maron inchis
- coloranti de anilina, para-toluendiamine
-coloranti temporari
-coloranti permanenti
-decoloranti

Coloranti temporari- asocieri de coloranti cu un acid organic

-coloranti pulbere- amestecul unui colorant cu acid tartric sau acid citric
- se dizolva in apa calda
- coloranti lichizi- se asociaza colorantul cu un acid si un solvent( alcool, apa)
- se utilizeaza si in sampoane( colorantul este solubil in apa)
- se utilizeaza in spray-uri colorante
Coloranti permanenti- coloranti de provenienta organica
Ingrediente

Cantitate

4,4-diaminodifenilamina

0.7g

2,6-diaminopiridina

0.7g

Amoniac 25%

4.0g

Apa la

100 g

Decoloranti- peroxidul de hidrogen, in mediu alcalin de amoniac

- se intalnesc sub mai multe forme: paste, creme, pudre, emulsii

Coafarea permanenta
-o prelucrare la nivel de forma si o prelucrare chimica a parului
-Este un proces in doua etape:
-are loc o desfacere a puntilor disulfurice sau reducerea puntilor disulfurice
-neutralizarea sau oxidarea cu formarea puntilor disulfurice intr-o alta
forma(configuratie)

-Desfacerea puntilor disulfurice implica utilizarea structurilor tiolice:

- acid tioglicolic
- acid tiolactic
- acid -tiopropionic

Oxidarea gruparilor tiolice libere se face cu: - apa oxigenata

- perborati
- peroxizi

-emulsia de desfacere(reducere) a puntilor disulfurice

- solutia de neutralizare(oxidare)

Indreptarea parului
-Intinderea parului prin mecanisme chimice
-Are loc in special in saloanele de coafura

-Este un proces in doua etape:

-are loc o desfacere legaturilor din interiorul proteinelor parului(mediu alcalin)
-reformarea legaturilor sub o alta forma(folosirea unui sampon acid)

-folosirea tioglicolatului e un tratament mai putin agresiv

Preparate deodorante si antiperspirante

-preparate destinate igienei personale
-utilizarea acestor preparate are ca scop:-reducerea numarului total de microrganisme
de pe suprafata cutanata
- reducerea cantitativa a secretiei sudorale
- inlaturarea substantelor mirositoare
- intretinerea igienei corpului
-1888 a aparut primul preparat sub forma de crema cu oxid de zinc ca compus antimicrobian
-la inceputul sec XX au aparut primele preparatele antiperspirante cu clorhidrat de aluminiu
solutie;

Varietate de formulari: creme, pudre, deodorante solide, roll-ons, batoane solide,

aerosoli, spray cu pompa, roll-ons suspensii solide, roll-ons geluri, etc.
-deodorante:-preparate care nu influenteaza secretia sudorala, dar reduc descompunerea
bactereologica a secretiei sudorale prin prezenta unui agent antimicrobian si
mascheaza mirosul neplacut prin folosirea unui parfum;
-antiperspirante:- preparate care reduc secretia glandelor secretorii, datorita efectelor lor
astringente si obturarii porilor canalelor secretorii de pe suprafata pielii;

Functia secretorie a pielii:

Secretia sudorala
Glandele pielii:
-glande ecrine
-glande apocrine- sudoripare

Glanda ecrina
-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta,
febra

Glanda apocrina
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide
intr-un folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9

Secretia sudorala ecrina:

-lichid limpede, incolor, inodor
-contine 99% apa, NaCl(protectie antimicrobiana), uree, aminoacizi, acid lactic, citric,
ascorbic, uric
- pH acid
Secretia sudorala apocrina:
-lichid alb-galbui, initial inodora, vascos
- apa, uree, amoniac, acizi aminati, compusi organici
-pH bazic-permite dezvoltarea microorganismelor

-stres, emotii, teama, furie, stare de excitatie

-temperatura mediului ambiant, febra

Preparate deodorante
-pudre, solutii apoase sau hidro-alcoolice, creme, aerosoli;
-preparate cu rol de a controla cursul perspiratiei
-contin substante bactericide sau antiseptice, care distrug flora bacteriana sau previn
descompunerea bacteriologica a secretiei sudorale apocrine
-contin substante parfumante care indeparteaza( mascheaza) mirosul neplacut
Substante active antiseptice:
-hexaclorfenul-are actiune asupra florei bacteriene
-triclosan
- fenolsulfonat de zinc
-clorhexidina
-cloranilida
-dimetilhidantoina
-acid salicilic
-acid boric
-urotropina
Substante active antibacteriene:
-hexaclorfenul
-tetrametil thiuran disulfura(TMTD)
-antibiotice:-neomicina
-rasini schimbatoare de ioni
-compusi de amoniu cuaternar( clorura de cetilpiridiu, clorura de trimetilacetil amoniu)

Antiseptice utilizate in cosmetice

Pudra
Ingrediente

Masa(g)

Acid salicilic

3.0

Acid boric

5.0

Amidon

50.0

Talc

42.0

Parfum

q.s.

Spray
Ingrediente

Masa(g)

Hexaclorfen

1.0

Miristat de izopropil

3.0

Izopropanol

47.5

Etanol

47.5

Parfum

1.0

-compozitia 30% in asociere cu gaz propulsor 70%

Preparate antiperspirante
-au rol de a controla, de a limita, de a reduce fluxul secretiei sudoripare si nu de a suprima
-mecanismul de actiune se bazeaza pe difuzia substantelor active in ductul sudoripar si
formarea unor geluri(polimeri) insolubile care obtureaza partial orificiul glandei sudoripare;

Substante antisudorifice:
-saruri de aluminiu ( Al2(OH)aClb a+b= 6)- efect astringent, bacteriostatic
- Clorohidrat de aluminiu- cel mai utilizat
- Aluminiu diclorohidrat
- Aluminiu Sesquiclorohidrat
- Aluminum Chlorohydrex PG
- Aluminum Zirconium Trichlorohydrate
- Aluminum Zirconium Tetrachlorohydrate
- Aluminum Zirconium Pentachlorohydrate

Tipuri de formulare a deodorantilor si a antiperspirantilor:

-Creme
-Aerosol
-Stick(baton- deodorant solid)
-Roll-on
-Pulverizator cu pompa
-Pulverizator prin presare
-Pudre
Crema antiperspiranta
-emulsie O/W

Se incalzesc fazele A si B separat la 70oC. Se adauga incet

sub agitare faza B la faza A. Se raceste amestecul la 40oC
se aduga parfumul si se omogenizeaza.

Se amesteca A cu E si se incalzesc la 70oC. Se adauga B, C, D.

Se raceste amestecul la 40oC se aduga parfumul(F) si se
omogenizeaza.

Deodorante stick
-stearatul de sodiu (gelifiant)
-substante antiseptice
-etanol sau propilenglicol

Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga D si se amesteca

timp de 5 minute. Se adauga B si E si se amesteca pana devine
limpede. Se raceste amestecul la 65oC se aduga parfumul(F), se
omogenizeaza si se aduga in recipiente la temperatura de 60oC.

-deodorant-antiperspirant

Se amesteca A cu C si se incalzesc la 70oC. Se adauga B si D si se

amesteca pana devine limpede. Se raceste amestecul la 65oC
se aduga parfumul(E), se omogenizeaza si se aduga in
recipiente la temperatura de 60oC.

Stickuri antiperspirante moderne

antiperspiranti solizi
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Siliconi volatili ageni de transport

Alcool stearilic agent de gelificare
Emolieni
Talc / silice - ageni de suspendare
TiO2 agent de opacifiere
Alantoin agent antiiritant
Exemplu de formulare

-stick transparent -gel

Produse de tip Roll-on

-cele mai versatile si populare antiperspirante
-exista mai multe formulari de baza:- apa, alcool, sisteme hidroalcoolice, esteri si
siliconi

I. Emulsii O/W
Ingredienii activi se gsesc n faza uleioas alturi de:

emulgatori
Exemplu de formulare

ageni de transport

parfum

Produse de tip Roll-on

II. Produse Roll-on alcoolice sau hidroalcoolice

Avantajul acestor produse este evaporarea rapid a solventului
Ingredienii activi se gsesc n faz omogen alturi de:

ageni de control ai viscozitii

ageni de transport

parfum
Dezavantaj: alcoolul iritant
Soluii alcoolice

Soluii hidroalcoolice

III. Produse Roll-on suspensii

-Formulrile sunt suspensii ale antiperspiranilor in siliconi volatili
-Marimea particulelor ingredientilor trebuie sa fie superfina
Exemplu de formulare:

IV. Produse Roll-on apoase

Sunt produse relativ noi pe piata
Aceste produse au un aspect estetic superior si plcut
Nu las reziduuri
Claritatea soluiei se obine prin adugarea ingredientelor la temperatura camerei
in ordinea specificat
Exemplu de formulare:

AEROSOLI
-1965- primul aerosol fara apa- suspensie 2% ACH in ulei
-prima generatie de aerosoli agenti antiperspiranti, polimer sintetic, agent de baza,
agent propulsor
-1970 - a doua generatie de aerosoli

-1980- a treia generatie de aerosoli

-aerosol concentrat

-antiperspirante solide moi- soft solids

-au fost introduse in 1993- de Procter & Gamble
-sunt creme anhidre
-sunt produse care nu lasa reziduuri, nu sunt lipicioase si agentul antiperspirant este
raspandit in cantitate mare pe piele

Geluri transparente
-1993 Gillette
-emulsii W/O
-surfactant siliconic- asigura stabilitatea

Parfumuri in antiperspiranti si deodoranti

- Ofera produsului un caracter unic

-Uleiuri esentiale, extracte de plante;

-Trebuie sa fie stabile in mediu acid si cationic :- fenolii, uleiuri naturale, alcoolii si aldehidele
nesaturate- sunt instabile
- cetone, nitrili, esteri, aldehide saturate,
alcooli primari si secundari- sunt stabile

www.bartleby.com/images/A4imags/A4a
erosl.jpg

Produse pentru igiena dentara

Anatomia dintelui
-20 dinti de lapte
-32 dinti permanent

-smalt- contine hidroxiapatita

-dentina- tesut mineralizat
-cimentul-invelisul extern al radacinii dintelui
-pulpa dintelui-tesut conjunctiv unde se gaseste
radacina si vase de sange
-radacina dintelui
-gingia

Probleme de sanatate ale dintilor

-carii dentare- distrugerea tesutului dur al dintelui prin demineralizare
-bacterii, mancare si bauturi cu potential de producere a cariilor,
sensibilitatea dintilor
-boli ale gingiilor- distrugerea tesutului suport al dintilor
-gingivita- inflamarea gingiilor
-parodontoza- distrugerea paradontiului dentar- pierderea dintilor

Cauze:- pelicula- depozit de proteine salivare

- placa microbiana
- tartru- reprezint un complex organomineral aderent de
suprafaa dentar

Pasta de dinti

Cerinte:
-cand se foloseste cu o perie de dinti eficienta trebuie sa curate, sa mentina estetica si
sanatatea dintilor si a gingiilor
-trebuie sa indeparteze placa dentara microbiana si resturile de alimente
- sa elimine/mascheze mirosul gurii si sa lase gura cu o senzatie curata si proaspata
-sa asigure albirea si lustruirea dintilor
-sa aiba actiune impotriva cariilor si impotriva gingivitelor
-nu trebuie sa fie toxica, sa fie placuta la gust si usor de folosit

Materii prime:
1. Agenti de curatare si agenti abrazivi
2. Surfactanti (pentru curatare si spumare)
3. Umectanti
4. Agenti de ingrosare( de gelificare)
5. Indulcitori
6. Agenti de aroma
7. Ingredienti minori (coloranti, agenti de albire, conservanti)

1. Agenti de curatare si agenti abrazivi

-silicati de calitate dentara (SiO2)n
- 1970-silicati abrazivi amorfi si precipitati
- au devenit foarte folositi datorita flexibilitatii si compatibilitatii lor cu
aditivii terapeutici
- se pot folosi sub diferite forme de granulatii
- au si proprietati de ingrosare( agenti de ingrosare)
-10-30%
-fosfati de dicalciu dihidratati (DCPD) CaHPO4 x2H2O
- unul dintre cei mai folositi agenti abrazivi, datorita stabilitatii aromei
- este si agent de albire
- dezavantajul major al folosirii lui este faptul ca este compatibil doar cu
monofluorofosfatul de sodiu ca si sursa de fluor
-40-50%
-carbonat de calciu CaCO3
- este un agent folosit des in obtinerea pastei de dinti
- poate fi obtinut sub diferite forme de granulatii
- este incompatibil cu fluorura de sodiu, dar compatibil cu
monofluorofosfatul de sodiu
- 30-50%

-bicarbonat de sodiu (NaHCO3)

-a reinceput sa fie folosit la inceputul anilor 1990
-folosirea lui lasa un gust sarat gurii
-se foloseste si ca agent de curatare si deodorizant
-este un abraziv mai bland
-se foloseste impreuna cu alti agenti abrazivi
-5-30%
-alumina hidratata Al2O3 3H2O sau Al(OH)3
-folosirea acesteia a scazut semnificativ in anii 80
-este compatibil cu monofluorofosfatul de sodiu si cu alti aditivi terapeutici
-40-50%
-alti agenti abrazivi:
-sodiu metafosfat (IMP) (NaPO3)x,
-calcium pirofosfat (CPP), Ca2P2O7,

2. Surfactanti (agenti pentru curatare si spumare)

-sunt folositi in pasta de dinti pentru a ajuta la penetrarea filmului superficial al dintilor
prin micsorarea tensiunii superficiale
-formeaza spuma folosita la indepartarea reziduurilor de pe dinti
-desi au actiune agresiva surfactantii trebuie sa nu fie toxici si neiritanti pentru
mucoasa bucala
-in general sunt folositi intr-o concentratie de 1-2% intr-o pasta de dinti
-Sodium lauril sulfat (SLS) ROSO3Na (R=C12- C14)
- este surfactantul principal folosit in pasta de dinti

3. Umectanti
-sunt folositi pentru a preveni uscarea si intarirea pastei de dinti
-ofera produsului si un aspect stralucitor si plastifiant
-In general sunt folositi doi agenti de umectare principali, adesea in combinatie cu agenti
de umectare aditionali, folositi in cantitate mai mica
-Glicerina CH2OHCHOHCH2OH
- este agentul umectant folosit in cantitatea cea mai mare
- este unul dintre cei mai buni agenti de umectare
- este stabil, non-toxic si se gaseste atat de sinteza cat si din surse naturale
- ofera produsului un gust dulce

-Sorbitol CH2OH(CHOH)4CH2OH
- se foloseste adesea, uneori mai mult decat glicerina( in functie de formularea pastei)
- este si agent de indulcire
- este stabil, non-toxic

-Propilene Glicol CH3CHOHCH2OH si Polietilen Glicol CH2OH(CHOH)nCH2OH

-nu sunt folositi ca agenti de umectare singuri, in general se folosesc in cantitate mica
in combinatie cu umectantii principali ca si glicerina si sorbitolul
- sunt mai scumpi

-Xilitol (CH2OH(CHOH) 3CH2OH)

- echivalentul sorbitolului
- folosirea lui amplifica efectul anti-carie al fluorurilor
- provine din surse naturale

4. Agenti de ingrosare( de gelificare)

-sunt coloizi hidrofilici
-sunt necesari pentru a mentine stabilitatea produsului( pentru a preveni separarea
pe faze
a componentilor)
-alegerea agentului de gelificare poate influenta dispersibilitatea pastei de dinti in
gura,
formarea spumei si eliberarea aromelor
-0.5-2%
- Sodiu Carboximetil Celuloza CMC
- este cel mai utilizat agent de gelificare
- se poate obtine intr-o stare inalta de purificare
- prin variatia gradului de polimerizare al celulozei se poate
varia vascozitatea,
solubilitatea, elasticitatea, stabilitatea in prezenta electrolitilor

-Caragenan
-polizaharid natural obtinut din alge (Chrondrus crispus)
-obtinerea gelurilor se face prin folosirea caragenanului la diferite dilutii
-folosirea lui a scazut in favoarea derivatilor de celuloza

-Alti agenti de gelificare:

-Xantan- polizaharid obtinut prin fermentatie
- se obtine un gel foarte bine structurat insensibil la electroliti si incalzire
- este incompatibil cu derivatii de celuloza datorita impurificarii cu enzime
care pot hidroliza derivatii de celuloza
-Hidroxietil celuloza HEC- este ocazional folosit in locul CMC
-Polimeri sintetici- polimeri ai acidului acrilic- se folosesc datorita stabilitatii la
caldura si imbatranirii
-Cleiuri- cleiuri coloidale- bentonite naturale sau cleiuri sintetice
-se folosesc datorita proprietatilor lor tixotropice

5. Indulcitori produsul final trebuie sa fie nici prea dulce dar nici prea
amar
- sunt folositi in combinatie cu compusii de aroma
- zaharina de sodiu- 0.05-05%

6. Compusi de aroma
-sunt importanti pentru ca consumatori apreciaza o pasta de dinti dupa aroma
-este unul dintre cei mai scumpi ingredienti( pana la 25% din totalul costurilor
pentru materiile prime
-Pepermint, spermint- componenti majoritari
-anethole, menthol (to give a pleasant cooling effect),eugenol (clove oil),
cinnamon,
eucalyptol, anisol
-0.5-1.5%

7. Ingredienti minori (ingredienti aditionali)

-Ingredienti adaugati pentru obtinerea unui aspect comercial
-Dioxid de titan TiO2- pentru stralucirea si albirea aditionala a produsului
-Coloranti- influenteaza aspectul produsului si aprecierea consumatorului
-Regulatori de pH
-Agenti de stralucire
-Fluoruri si alti ingredienti activi
Sodiu Monofluorofosfati (Na2PO3F)
Floruri de sodiu (NaF)
Organo (amine) fluoruri
Fluoruri de staniu (SnF2)
- se gasesc intr-o concentratie intre 1000-1500ppm

Obtinerea pastei de dinti

-doua metode de obtinere- fiecare cu 3 etape
-diferite variante continue sau semi-continue ale acestor procese sunt folosite de
diferiti fabricanti
Metoda generala A de obtinere a pastei de dinti:
Etapa I- Se amesteca agentii solizi
Agenti abrazivi
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici solizi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare
Etapa II- Mixtura obtinuta se amesteca cu agenti lichizi
Agenti umectanti
Apa
Etapa III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu
aromele sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma

Metoda generala B de obtinere a pastei de dinti

Etapa I-Se amesteca agentul de gelificare cu suficienta apa si se
incalzeste daca este cazul
Agenti umectanti
Agenti de gelificare
Agenti terapeutici
Apa
Etapa II-Se amesteca gelul obtinut cu ceilalti ingredienti solizi
Agenti abrazivi
Indulcitori
Agenti de albire/de colorare
III- Pasta omogena obtinuta se amesteca cu surfactantul si cu aromele
sub vid
Agenti de curatare si agenti abrazivi
Agenti de aroma

Formulari de paste de dinti

Pasta de dinti anti-carie

-contine fluoruri

Pasta de dinti anti-tartru

-se adauga inhibitori de crestere a cristalelor(de mineralizare)
Tetrasodium pirofosfat (TSPP)
Tetrapotasiu pirofosfat (TKPP)
Disodium dihdrogen pirofosfat

Pasta de dinti impotriva placi dentare microbiene si a gingivitei

-au fost testati compusi cu activitate antimicrobiana- clorhexidina, triclosan,
2,4,4'-tricloro-2'-hidroxidifenil eter, citrat de zinc

Pasta de dinti pentru albirea dintilor

-bicarbonatul de sodiu

-2 componenti intr-un ambalaj cu doua camere (dual-chamber packiging)

-bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen(0.1-0.5%)

-a doua generatie de pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu + peroxid de hidrogen

intr-un singur tub

-pasta de dinti anti-tartru+albire

Pasta de dinti pentru dinti sensibili

-Strontium Cloride
-Strontium Acetate
- Formaldehyde
- Hydroxyapatite
-saruri de potasiu
- Azotat de potasiu
- Clorura de potasiu
- Citrat de potasiu

Metode de determinare a calitatii si stabilitatii produselor cosmetice

Metode analitice
-Metode de analiza clasice
-gravimetria- analitul este determinat prin schimbarea( determinarea umiditatii
prin incalzirea in cuptor)
-tehnici electrochimice- se bazeaza pe proprietatile eletrice ale solutiilor, masurarea
curentului electric, al rezistentei sau conductantei solutiilor(ex. masurarea pH-ului)
-analize volumetrice- metode de determinare a calitatii grasimilor si uleiurilor, a
acizilor si bazelor
-Metode instrumentale de analiza- ofera informatii calitative si cantitative

Metode cromatografice

Metode spectrofotometrice
-ne ofera informatii calitative si cantitative
-pot fii combinate cu metodele cromatografice
- spectrofotometrie UV/vis
- spectrofotometrie IR

- RMN(rezonanta magnetica nuclera)

Screening test
-se aplica atat materiilor prime cat si produsului finit
- Examinarea vizuala- examinarea cu un microscop
- se poate identifica uniformitatea particulelor, prezenta
contaminantilor fizici in produs, distributia relativa a fazelor in produs;
- Spot test consta in adaugarea de compusi chimici specifici la probe mici de
material, pe lama microscopului, care formeaza complecsi colorati, pentru a detecta prezenta
sau absenta aditivilor sau a contaminantilor
- Punctul de topire
- Absorbtiometrie- este o tehnica instrumentala pentru testarea materiilor prime
- spectrul de absorbtie poate indica prezenta contaminantilor

Metode generale
Determinarea umiditatii, a volatilelor totale si materialelor non-volatile prin uscare
-se aplica pentru pasta de dinti, creme, lotiuni si materii prime
Principiu:- o masa cantarita de proba se mentine la temperatura de 105o C, pana ajunge la o
masa constanta. Pierderea in masa reprezinta cantitatea de substante volatile, iar reziduu uscat
ramas reprezinta masa de nevolatile
-pentru materialele cu continut mare de volatile, se efectueaza o distilare a apei cu
un solvent nemiscibil si cu punct de fierbere mare(distilare azeotropa), astfel se detrmina si
cantitatea de apa din proba
- probele trebuie analizate in duplicat
Determinarea pH-ului
-se aplica atat pentru materii prime cat si pentru produse( geluri, creme, paste, sampoane)
-se masoara cu pH-metru
Determinarea ionilor metalici prin absorbtie atomica
-pudre, paste, geluri si materii prime
-nu se aplica pentru produse cu continut in lipide mai mare de 50%
-probele se usuca si apoi se carbonizeaza la 550o C, si apoi se analizeaza prin spectroscopie
de absorbtie atomica

Determinarea materialelor lipidice prin extractie cu solvent

-prin materiale lipidice se intelege, grasimi animale, vegetale, acizi grasi, glicerol,
lanolina, terpene, steride si alte materii prime solubile in solventi organici
Principiu:- materialele lipidice sunt extrase din proba uscata in prealabil, prin reflux continuu cu
un solvent potrivit.(depinde de natura probei). La sfarsitul extractiei solventul este evaporat
si masa uscata se cantareste.

Evaluarea produselor destinate pielii

Metode de evaluarea a efectelor de hidratare a pielii
- Studierea morfologiei pielii- evaluarea modificarilor mari si mici in aparentei fizice
a pielii( vizula si tactil)( fotografierea pielii si analiza imaginilor)
- Studierea proprietatilor mecanice ale pielii- evaluarea texturi si a finetei pielii, prin
masurarea unor parametri ca frecare si elasticitate
- Studierea proprietatilor electrice ale pielii
- Studierea vitezei de evaporare a apei din piele, inainte si dupa diferite tratamente
(TEWL)

Testarea conditiei pielii pe maini si fata

Masurarea proprietatilor mecanice ale pielii

Metode de masurare:
-masurarea gradului de frecare, pentru a evalua netezire, finetea si grasimea pielii
-masurarea gradului de elasticitate, pentru a evalua supletea si fermitatea pielii
-masurarea adanciturii intr-un punct pentru a evalua moliciunea pielii

Masurarea proprietatilor electrice ale pielii

-atunci cand pilelea e hidratata, conductivitatea pileii creste
-masurarea impedantei, conductantei si a capacitatii electrice a pielii, ne ofera informatii
despre gradul de hidratare al pielii
-exista cateva aparate de masurare a proprietatilor electrice ale pielii (Courage & Khazaka's
Corneometer, Skicon-200 Hygrometer, Nova DPM9003, sistemul Dermalab de la Cortex
Technology. Primele masoara capacitatea electrica si ultimele doua masoara impedanta)
-cresterea hidratarii pielii este indicata de cresterea conductantei si a capacitatii electrice sau
de scaderea impedantei
Transepidermal water loss(TEWL)
- presupune masurarea vitezei de pierdere a apei din piele