Sunteți pe pagina 1din 3

Câteva consecinţe geometrice ale inegalităţii lui

Schur
de CEZAR LUPU, student Bucureşti

ı̂n memoria domnului profesor Laurenţiu Panaitopol

În această notă vom demonstra (printre altele) două celebre inegalităţi geometrice, mai precis
inegalitatea Finsler-Hadwiger si reversul ei folosind inegalitatea lui Schur. De fapt, vom arăta că
inegalitatea Finsler-Hadwiger nu este altceva decât inegalitatea lui Schur pentru exponent 2, iar
pentru reversul ei vom da o demonstraţie mult mai scurtă ca cea apărută ı̂n [5] folosind o formă
echivalentă a inegalităţii lui Schur pentru exponent 1. Totodată, vom mai prezenta şi alte aplicaţii
ale inegalităţii lui Schur pentru exponent 1 şi 2 prin forma ei geometrică, anume inegalitatea lui
Gerretsen. Aceste aplicaţii nu au fost incluse ı̂n lucrarea [4], ci ulterior ı̂ntr-o formă mai amplă
postată pe situl www.mateforum.ro. Înainte de toate, să enunţăm inegalitatea lui Schur pentru
trei variabile ı̂n forma ei cea mai generală.

Teorema 1. Pentru orice numere reale strict pozitive x, y, z şi orice număr t ∈ R are loc
inegalitatea:
xt (x − y)(x − z) + y t (y − z)(y − x) + z t (z − x)(z − y) ≥ 0.

O demonstraţie a acestei inegalităţi poate fi găsită ı̂n [2]. Ceea ce ne intereseaza pe noi sunt
cazurile particulare t = 1 respectiv t = 2. Într-adevăr, pentru t = 1 obţinem inegalitatea

x(x − y)(x − z) + y(y − z)(y − x) + z(z − x)(z − y) ≥ 0

care este echivalentă cu

x3 + y 3 + z 3 + 3xyz ≥ xy(x + y) + yz(y + z) + zx(z + x),

iar folosind identiatea elementară

x3 + y 3 + z 3 − 3xyz = (x + y + z)(x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx),

va rezulta că
9xyz
2(xy + yz + zx) − (x2 + y 2 + z 2 ) ≤ .
x+y+z
Acum, pentru t = 2, vom avea că

x2 (x − y)(x − z) + y 2 (y − z)(y − x) + z 2 (z − x)(z − y) ≥ 0

care, dupa calcule, va fi echivalentă cu

x4 + y 4 + z 4 + xyz(x + y + z) ≥ xy(x2 + y 2 ) + yz(y 2 + z 2 ) + zx(z 2 + x2 ).

Având ı̂n vedere toate aceste lucruri, suntem pregătiţi să demonstrăm inegalitatea Finsler-Hadwiger.

1
Teorema 2. În orice triunghi cu lungimile laturilor a, b, c şi arie S, este adevărată inegalitatea

a2 + b2 + c2 ≥ 4S 3 + (a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 .

Demonstraţie. Inegalitatea mai poate fi rescrisă astfel



2(ab + bc + ca) − (a2 + b2 + c2 ) ≥ 4S 3.

Ridicând la pătrat inegalitatea de mai sus şi ţinând cont de formula lui Heron, vom avea
!2 !2 ! !
X X X X Y
2 2
4 ab + a −4 ab a ≥ 3(a + b + c) (b + c − a),
cyc cyc cyc cyc
X
unde reprezintă sumarea ciclică. Inegalitatea de mai sus este echivalentă cu
cyc
X X X X Y
6 a 2 b2 + 4 a2 bc + a4 − 4 ab(a + b) ≥ 3(a + b + c) (b + c − a) ⇔
cyc cyc cyc cyc
X X X X X X
6 a2 b2 + 4 a2 bc + a4 − 4 ab(a + b) ≥ 3(a + b + c)( ab(a + b) − a3 − 2abc) ⇔
cyc cyc cyc cyc cyc cyc
X X X
4 2 2 2
a + a bc ≥ ab(a + b ),
cyc cyc cyc

care rescrisă sub forma

a4 + b4 + c4 + abc(a + b + c) ≥ ab(a2 + b2 ) + bc(b2 + c2 ) + ca(c2 + a2 ),

nu este altceva decât inegalitatea lui Schur ı̂n cazul particular t = 2. 

O altă inegalitatea foarte interesantă este reversul inegalităţii Finsler-Hadwiger, anume

Teorema 3. În orice triunghi cu lungimile laturilor a, b, c şi arie S, este adevărată inegalitatea

a2 + b2 + c2 ≤ 4S 3 + 3[(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ].

Demonstraţie. Considerăm
p a = x+y, b = y +z şi c = z +x, unde x, y, z > 0. Din formula lui Heron,
vom avea că S = xyz(x + y + z). Astfel, inegalitatea noastră va fi echivalentă cu următoarea
inegalitate algebrică
X √ p X
(x + y)2 ≤ 4 3 · 3xyz(x + y + z) + 3 (x − y)2
cyc cyc

care la rândul ei va fi echivalentă cu


X X p
2 xy − x2 ≤ 3xyz(x + y + z).
cyc cyc

Aplicând acum inegalitatea lui Schur, i.e.


X X 9xyz
2 xy − x2 ≤ ,
cyc cyc
x+y+z

ne mai rm̆âne să arătăm că 27xyz ≤ (x + y + z)3 care se reduce la inegalitatea mediilor, x + y + z ≥

3 3 xyz. 

2
În cele ce urmează vom da câteva aplicaţii geometrice ale inegalităţii lui Schur.

Aplicaţia 1. Să se arate că ı̂n orice triunghi cu lungimile laturilor a, b, c are loc inegalitatea

b + c c + a a + b (b + c − a)(c + a − b)(a + b − c)
+ + + ≥ 7.
a b c abc
Cezar Lupu, Mathematical Reflections 2009

Soluţie. Într-adevăr, dacă notăm a = x + y, b = y + z şi c = z + x, inegalitatea se reduce la a


arăta că
x y z 4xyz
+ + + ≥ 2.
y+z z + x x + y (x + y)(y + z)(z + x)
Aceasta din urmă este echivalentă cu

x(x + y)(x + z) + y(y + z)(y + x) + z(z + y)(z + x) + 4xyz ≥ (x + y)(y + z)(z + x)

care va fi echivalentă cu

x3 + y 3 + z 3 + 3xyz ≥ xy(x + y) + yz(y + z) + zx(z + x)

care este inegalitatea Schur pentru t = 1. 

Următoarele două aplicaţii le lăsăm spre rezolvare cititorilor.

Aplicaţia 2. Să se arate că ı̂n orice triunghi cu lungimile laturilor a, b, c are loc inegalitatea

(a + b)(b + c)(c + a) + (b + c − a)(c + a − b)(a + b − c) ≥ 9abc.

Virgil Nicula, Cosmin Pohoaţă, Mathematical Reflections 2007

Aplicaţia 3. Să se arate că ı̂n orice triunghi cu lungimile laturilor a, b, c are loc inegalitatea

a3 + b3 + c3 + 9abc ≥ 2[ab(a + b) + bc(b + c) + ca(c + a)].

Mathlinks forum 2007

BIBLIOGRAFIE

[1] Paul Finsler, Hugo Hadwiger, Einige relationen im dreick, Comment. Math. Helv., 10,
pag. 316-326, 1937.
[2] I.V. Maftei, P.G.Popescu, Mihai Piticari, Cezar Lupu, Mihaela Alexandra Tătărâm,
Inegalităţi alese ı̂n matematică, Ed. Niculescu, 2005.
[3] Titu Andreescu, Vasile Cârtoaje, Gabriel Dospinescu, Mircea Lascu, Old & new
inequalities, GIL publishing house, 2004.
[4] Cezar Lupu, Asupra inegalităţii lui Gerretsen, RMT, vol XI ( seria a IV-a), pag. 3-10,
no.4/2006.
[5] P.G. Popescu, I. V. Maftei, J.L.D. Barrero, M. Dincă, Inegalităţi matematice, Ed.
Didactică şi Pedagogică, 2007.