Sunteți pe pagina 1din 4

Canonizări de sfinţi în România

Prima slujbă de canonizare a unui sfânt în Biserica Ortodoxă Română a avut loc pe 16 august
1517, când Sfântul Ierarh Nifon al Constantinopolului a fost trecut în rândul sfinţilor. Atunci
domnea un alt sfânt, voievodul Neagoe Basarab. Sfinţi români au fost proclamaţi şi de alte
Biserici ortodoxe, cum ar fi Sfânta Teofana Basarab, Sfântul Ioan Valahul, Cuviosul Antipa de la
Calapodeşti etc. Odată cu dobândirea autocefaliei, în 1885, în urma cererilor repetate, Sfântul
Sinod a cerut eparhiilor întocmirea documentaţiei necesare în vederea canonizării sfinţilor
neamului. Marele pas a fost făcut abia în anul 1950, la 28 februarie, când, sub preşedinţia
patriarhului Justinian Marina, au început lucrările privind canonizarea oficială a unor sfinţi ai
neamului. Ele s-au finalizat în şedinţa solemnă din 10 octombrie 1955, când au fost trecuţi în
calendar 8 noi sfinţi români, iar cultul altor 7 sfinţi, de alt neam, dar cu moaşte la noi în ţară, a
fost generalizat. Astfel, printre aceştia amintim:

-Inotroducerea în întreaga noastră Biserică a cultului Sfântului Ioan Valahul (12 mai).

Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (15 septembrie), mitropolit al Banatului (1650-1653)

Sfinţii cuvioşi mărturisitori Visarion, Sofronie de la Cioara şi Sfântul Mucenic Oprea (21
octombrie),

Sfântul Calinic de la Cernica (11 aprilie), - episcop al Râmnicului.

Sfinţii Ierarhi şi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici, mitropoliţi ai Ardealului (24 aprilie),

iar dintre cei al căror cult a fost generalizat:

pe Sfânta Cuvioasă Parascheva: 14 octombrie

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (sec. XIV) – 2 iulie.

Sfânta Filoteia de la Argeş: 7 decembrie

Sfântul Grigorie Decapolitul de la Bistriţa – Vâlcea: 20 noiembrie

Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana: 26 decembrie

Sfântul Ioan Valahul (vezi mai sus)

Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului: 27 decembrie.

Iunie 1992

O altă etapă în ceea ce priveşte canonizarea în BOR a avut loc în iunie 1992, când calendarul
ortodox român s-a îmbogăţit cu 14 noi sfinţi, având loc, de asemenea, şi generalizarea cultului
celor 7 sfinţi canonizaţi în 1955 şi a altor 24 de sfinţi autohtoni, care au trăit în ţara noastră sau
au fost martirizaţi aici. Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru
din 20 iulie 1992, a proclamat solemn şi a aşezat în rândul sfinţilor, prin trecerea în calendarul
Bisericii noastre, pe cuvioşii şi părinţii cinstiţi pe plan local, după cum urmează:

Sf. Cuviosul Ioan de la Prislop, prăznuit la 13 septembrie;

Sf. Preoţii Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, prăznuiţi la 21 octombrie;

Sf. Ierarhul Iosif Mărturisitorul din Maramureş, prăznuit la 24 aprilie;

Sf. Cuviosul Daniil Sihastrul ( 18 decembrie 1482), prăznuit la 18 decembrie;

Sf. Cuviosul Ioan Iacob de la Neamţ - Hozevitul (+ 5 august 1960), prăznuit la 5 august;

Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla, prăznuită la 7 august;

Sf. Ierarhul Leontie de la Rădăuţi (+ 1 iulie 1430), prăznuit la 1 iulie;

Sf. Drept-credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (+ 2 iulie 1504), prăznuit la 2 iulie;

Sf. Cuviosul Antonie de la Iezerul - Vâlcea, prăznuit la 23 noiembrie;

Sf. Cuviosul Gherman din Dobrogea, prăznuit la 29 februarie;

Sf. Ierarhul Martir Antim Ivireanul, prăznuit la 27 septembrie;

Sf. Ierarhul Ghelasie de la Mănăstirea Râmeţ, prăznuit la 30 iunie;

Sf. Martirii Brâncoveni: Constantin Vodă Brâncoveanu, cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu
şi Matei, precum şi sfetnicul Ianache (+ 15 august 1714), prăznuiţi la 16 august.

De asemenea, s-a hotărât generalizarea în întreaga Biserică Ortodoxă Română şi înscrierea în


calendarele tuturor eparhiilor la datele de prăznuire statornicite Cultului Sfinţilor de neam
român care au vieţuit, au propovăduit şi au suferit martiriul pentru dreapta credinţă în spaţiul
carpato-danubiano-pontic şi sfinţilor de alte neamuri care au predicat şi au fost martirizaţi în
părţile noastre:

Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat, prăznuiţi la 9 noiembrie;

Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, prăznuit la 15 noiembrie;

Sfântul Mucenic Dasie, prăznuit la 20 noiembrie;

Sfântul Mucenic Hermes, prăznuit la 31 decembrie;

Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, prăznuit la 10 ianuarie;

Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic, prăznuiţi la 13 ianuarie;


Sfântul Bretanion, episcop de Tomis, prăznuit la 25 ianuarie;

Sfântul Cuvios Ioan Casian, prăznuit în anii bisecţi la 29 februarie, iar în anii nebisecţi slujba i se
săvârşeşte la pavecerniţa din 28 februarie;

Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima, prăznuiţi la 26 martie;

Sfântul Irineu, episcop de Sirmium, prăznuit la 6 aprilie;

Sfântul Mucenic Sava de la Buzău, prăznuit la 12 aprilie;

Sfântul Teotim, episcop de Tomis, prăznuit la 20 aprilie;

Sfinţii Mucenici Pasicrat şi Valentin, prăznuiţi la 24 aprilie;

Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul, prăznuit la 27 mai;

Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel, prăznuiţi la 4 iunie;

Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian, prăznuiţi la 8 iunie;

Sfântul Mucenic Isihie, prăznuit la 15 iunie;

Sfântul Mucenic Niceta de Remesiana, prăznuit la 24 iunie;

Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, prăznuit la 2 iunie;

Sfinţii Mucenici Epictet şi Astion, prăznuiţi la 8 iulie;

Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor, prăznuit la 18 iulie;

Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, prăznuit la 11 august;

Sfinţii Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venus, prăznuiţi la 21
august;

Sfântul Mucenic Lup, prăznuit la 23 august.

După 2000

În ultimii ani, BOR a proclamat oficial canonizarea

Sfântului Ierarh Petru Movilă (2002), 22 decembrie.

Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi (2003), 22 septembrie

Sf. Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului (2003), 25 aprilie.

Sf. Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei (2005), 9 septembrie.


Sfântului Ierarh Dosoftei (2005), 13 decembrie.

Sf. Cuvios. Gheorghe de la Cernica (2005), 3 decembrie.

Sfântului Ierarh Grigorie Dascălu (2006), 22 iunie.

Sfântului Ierarh Pahomie de la Gledin (2007), 14 aprilie

Sfântului Ierarh Varlaam (2007), 30 august.

Sfinţilor Martiri Năsăudeni, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din
Zagra, şi Vasile din Mocod (2008), 12 noiembrie.

În şedinţa Sfântului Sinod din 6 martie 2008 s-a hotărât canonizarea a 9 sfinţi nemţeni:

Sf. Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, a căror zi de prăznuire este 7 septembrie,

Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău, a cărui zi de pomenire este 9 septembrie,

Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani, a căror zi de prăznuire este 1 octombrie,

Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, care vor avea zi de prăznuire pe 21 iulie,

Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec, cu zi de prăznuire pe 16 august,

Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, care va fi prăznuit pe 30 august.

Iar în şedinţa din 8-9 iulie 2008, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea

Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti (28 octombrie),

Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, părintele erei creştine şi al Dreptului Bisericesc (1


septembrie),

Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, om de cultură isihastă şi prinţ
al păcii (26 septembrie).

Anul acesta 2009, Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prăznuire la 26
iulie, a fost trecut în rândul sfinţilor în şedinţa din 18-19 iunie.

S-ar putea să vă placă și