Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prima slujbă de canonizare a unui sfânt în Biserica Ortodoxă Română a avut loc pe 16 august
1517, când Sfântul Ierarh Nifon al Constantinopolului a fost trecut în rândul sfinţilor. Atunci
domnea un alt sfânt, voievodul Neagoe Basarab. Sfinţi români au fost proclamaţi şi de alte
Biserici ortodoxe, cum ar fi Sfânta Teofana Basarab, Sfântul Ioan Valahul, Cuviosul Antipa de la
Calapodeşti etc. Odată cu dobândirea autocefaliei, în 1885, în urma cererilor repetate, Sfântul
Sinod a cerut eparhiilor întocmirea documentaţiei necesare în vederea canonizării sfinţilor
neamului. Marele pas a fost făcut abia în anul 1950, la 28 februarie, când, sub preşedinţia
patriarhului Justinian Marina, au început lucrările privind canonizarea oficială a unor sfinţi ai
neamului. Ele s-au finalizat în şedinţa solemnă din 10 octombrie 1955, când au fost trecuţi în
calendar 8 noi sfinţi români, iar cultul altor 7 sfinţi, de alt neam, dar cu moaşte la noi în ţară, a
fost generalizat. Astfel, printre aceştia amintim:
-Inotroducerea în întreaga noastră Biserică a cultului Sfântului Ioan Valahul (12 mai).
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (15 septembrie), mitropolit al Banatului (1650-1653)
Sfinţii cuvioşi mărturisitori Visarion, Sofronie de la Cioara şi Sfântul Mucenic Oprea (21
octombrie),
Sfinţii Ierarhi şi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava Brancovici, mitropoliţi ai Ardealului (24 aprilie),
Iunie 1992
O altă etapă în ceea ce priveşte canonizarea în BOR a avut loc în iunie 1992, când calendarul
ortodox român s-a îmbogăţit cu 14 noi sfinţi, având loc, de asemenea, şi generalizarea cultului
celor 7 sfinţi canonizaţi în 1955 şi a altor 24 de sfinţi autohtoni, care au trăit în ţara noastră sau
au fost martirizaţi aici. Astfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru
din 20 iulie 1992, a proclamat solemn şi a aşezat în rândul sfinţilor, prin trecerea în calendarul
Bisericii noastre, pe cuvioşii şi părinţii cinstiţi pe plan local, după cum urmează:
Sf. Preoţii Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, prăznuiţi la 21 octombrie;
Sf. Cuviosul Ioan Iacob de la Neamţ - Hozevitul (+ 5 august 1960), prăznuit la 5 august;
Sf. Drept-credinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (+ 2 iulie 1504), prăznuit la 2 iulie;
Sf. Martirii Brâncoveni: Constantin Vodă Brâncoveanu, cu cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu
şi Matei, precum şi sfetnicul Ianache (+ 15 august 1714), prăznuiţi la 16 august.
Sfântul Cuvios Ioan Casian, prăznuit în anii bisecţi la 29 februarie, iar în anii nebisecţi slujba i se
săvârşeşte la pavecerniţa din 28 februarie;
Sfinţii Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venus, prăznuiţi la 21
august;
După 2000
Sfinţilor Martiri Năsăudeni, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Telciu, Grigore din
Zagra, şi Vasile din Mocod (2008), 12 noiembrie.
În şedinţa Sfântului Sinod din 6 martie 2008 s-a hotărât canonizarea a 9 sfinţi nemţeni:
Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia Veche, care vor avea zi de prăznuire pe 21 iulie,
Iar în şedinţa din 8-9 iulie 2008, Sfântul Sinod a hotărât canonizarea
Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti (28 octombrie),
Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, om de cultură isihastă şi prinţ
al păcii (26 septembrie).
Anul acesta 2009, Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel (Argeş), cu ziua de prăznuire la 26
iulie, a fost trecut în rândul sfinţilor în şedinţa din 18-19 iunie.