P. 1
i) Ioana Both - Poezia patriotica româneasca, antologie, prefata, dosar critic, comentarii, note si bibliografie de IB

i) Ioana Both - Poezia patriotica româneasca, antologie, prefata, dosar critic, comentarii, note si bibliografie de IB

|Views: 940|Likes:
Published by Oana Alexandra

More info:

Published by: Oana Alexandra on Oct 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2014

pdf

text

original

PREFATA

"Despre patrie se pot spune cuvinte scrise cu coltul inimii noastre /.../ ...pentru cei ce suntem aici în viata, întregi si în lucrare, cuvintele au lama de brici intrând în miracol, cu tandra mirare". (Nichita Stanescu, Cu coltul inimii)

I. Introducere: Poezia patriotica este Poezie.
Mai mult poate decât alte teme literare, cea patriotica are parte, în istoria poeziei românesti, de lamento-ul asupra limitelor limbajului (si, în special, ale limbajului poetic). Fenomenul este caracteristic vârstei moderniste: de la Emil Botta, pentru care "Spune mai frumos ciocârlia/ si mai frumos, în soapte, frunza,/ numele Tau!", întrebarea esentiala fiind "Ce sa mai fac eu,/ ce <<spuneri frumoase>>/ sa va mai spuna/ omul vostru?" (Patria), la Stefan Augustin Doinas, care propune, rostind un elogiu al patriei, solutia paradoxala a "glorificarii tacute" ("Numai tacerea, muzica din gând,/ ne-apropie de tinentr-o masura,/ dar, vai! atât de-ncet si schiopatând...", în Oda), poeziile despre patrie par scrise, mereu, "cu coltul inimii", împartite între dorinta de expresie si constientizarea incapacitatii cuvintelor de a cuprinde atât inefabilul conceptului, cât si plinatatea sentimentului. Rezultatul - pe care antologia de fata îsi propune sa îl panorameze, oferind mai degraba invitatii la lectura si la discutie decât raspunsuri de-a gata - este o lirica ambigua, dar ce Poezie a fost, vreodata, altfel?. Ea se construieste, cel mai adesea, pe muchia ezitanta, riscata (pe "coltul inimii"...) dintre afirmarea (euforica, îndragostita, dureroasa) a existentei patriei (careia imaginile poetice îi dau încarcatura, si substanta, si sens) si recunoasterea neputintei de a o rosti deplin. Solutia poetilor contemporani, apartinând generatiei '80, de a vorbi despre patrie în clisee livresti (cazul Levantului lui Mircea Cartarescu), nu este decât o alta modalitate de a recunoaste si accepta existenta respectivelor limite ale rostirii. Stefan Augustin Doinas afirma ca însusi gestul de a scrie în limba româna poate fi asimilat unuia de expresie a patriotismului, constiinta civica obiectivîndu-se astfel într-o spiritualitate: "O asemenea cristalizare în cadrul unei opere literare e cu atât mai fireasca, cu cât materialul în care se realizeaza opera respectiva îl constituie limba, factor unificator esential pentru orice comunitate nationala. Scriind într-o anumita limba, poetul devine implicit legat de spiritualitatea pe care aceasta limba o reprezinta în cadrul omenirii" (Functia educativ-patriotica a poeziei si exigenta artistica, în Lectura poeziei, 1980, p. 353.). Nu e mai putin adevarat, totodata, ca poezia patriotica pune, prin definitie, limbajul poetic în cauza (tot astfel cum, mai apoi, îl poate aduce în criza prin supralicitare, prin cliseizare si reteta). ...Ceea ce ar trebui sa constituie o provocare pentru oricine îsi doreste sa analizeze poezie, sa o citeasca atent la imaculata-i cristalizare interioara.

de imnul grav sau de oda ditirambica. fiind unul din elementele de baza ale mesajului . . astazi. cultura româneasca s-a constituit ca o expresie a identitatii unei comunitati nationale.în constiinta multor cititori . De-aceea. tocmai ceea ce condamna în lirica patriotica respinsa!) pâna la orbire. p. studierea avatarurilor temei în literatura româna (cu precadere în istoria literara a ultimelor doua veacuri).în sensul cel mai larg al acestui cuvânt . indiscutabil. poate. în care sentimentul liric ar ceda pasul în favoarea discursului programatic si bine articulat. Mai întâi. pasionala pâna la eroare. poezia cu tematica patriotica ofera unele dintre cele mai interesante raspunsuri la întrebarile "cine suntem?". În al doilea rând. Specie lirica exersata pâna la saturatie de scriitorii aserviti Puterii ultimei jumatati de secol. ea nu se poate lipsi de sentimentul patriotic. angajata (deci . care infuzeaza viata cotidiana a oricarui popor. la fel de importanta. dar în nici un caz neglijabil .un exemplu mai graitor decât Eminescu" (ibid. un teoretician al problemei. pusa oarecum. ca o asemenea antologie tematica îi deschide cititorului atent alte "porti". ignorând . la rându-i. ea se vede. Pedrag Matvejevic. insolit. p. detine de altfel un rol important în poezia de pe toate meridianele. 355).pentru noi . priveste receptarea poeziei patriotice. dar si o lectie gresit învatata a clasicilor. credem. valoare de construct identitar.motivata de o ideologie. în termenii aceluiasi Stefan Augustin Doinas. de aceea. înlantuita de "interdictii". demonetizata în ochii spiritului comun. Ambele tradeaza privirea nespecialistului.. pentru ca poezia patriotica poate fi Poezie .în fond . ea ar consta tocmai din demonstrarea acestei idei. permite ... iar imaginile astfel configurate primesc. Acest sentiment. este. o perceptie reductiva.încorporat în orice opera de arta" (ibid.dintr-un unghi.implicatiile si importanta sa în orice literatura nationala.spre teritorii de maxim interes ale literaturii în genere. "sub interdictie". si aceasta mai ales în vremea din urma. alimenteaza creatii de mare valoare artistica.iar daca antologia noastra îsi propune o tinta subiacenta. ea este Poezie. Aceasta mentalitate dovedeste nu numai o totala ignorare a fenomenului liric modern din ultimele secole.. Tacerea (oscilând. abordate dintr-un unghi apropiat specialistului în literatura. parte componenta a literaturii. Consideram. între culpabilitate si revolta) nu se poate substitui în nici un caz analizei si judecatii de valoare. a fenomenului. demonstra existenta unei relatii particulare între poezia patriotica. si permanentele unei . deopotriva de anormala si de nefasta cu supralicitarea exclusivista a acestuia. în interiorul sau. 354). "unde ne aflam?".este convingerea noastra . ea ofera o cale de acces catre una din temele majore ale liricii universale: "În masura în care lirica universala este o expresie a sentimentelor fundamentale ale umanitatii. În privinta aceasta nu exista .Dar poezia patriotica poate fi. "încotro mergem?". care constituie o dimensiune esentiala a omului. De-a lungul istoriei sale moderne. "Una dintre cele mai nedrepte reprezentari despre poetul-cetatean e aceea care-l înfatiseaza cântând la trompeta: fie ca e vorba de balada sau poemul istoric. conducându-l . de elegia romantica în fata ruinelor sau a mormintelor strabune.O alta problema. îndeobste clasificata drept "ocazionala".o întelegere a evolutiei mentalitatii si culturii românesti.sub forma unei productii retorice. poezia patriotica persista . Realizând o subtila contrapondere acuzelor de "ocazional" aduse temei.

sau îndeosebi pentru ca acele evenimente constituie carnea istoriei noastre. În sfârsit (si.de pilda . ci si o componenta fundamentala a acesteia" (Originea si cristalizarea ideii de patrie în cultura româna. p. daca admitem (cum altfel?) ca "patria" este unul dintre "miturile originare" ale literaturii române (fundamentând constructul etnic identitar). într-un prim timp înlocuieste chiar discursul istoric. 358). redau ideologia si iconografia unei epoci. II. netransfigurata artistic. Pe aceasta cale. rostit. o cale diferita de acces la esentele lirismului. În acelasi sens al lecturii. p. Problema realizarii artistice a lirismului patriotic este o problema de viata sau de moarte a poeziei (Stefan Augustin Doinas.de verbul poetic. nationale. daca nu au întelegerea moderna a poeticului. Aceasta cu atât mai mult cu cât poezia patriotica (si "mitologia" pe care ea o instituie. întrucât conceptul "comporta transformari de conceptii si atitudini. si tine-n rostire poporul. o protejeaza. poetul îsi cauta si îsi construieste patria tot astfel cum se construieste pe sine . p. ca de "un grai mai curat. Mesia si Femios./ singurul care.. op. Poezia patriotica implica cu necesitate coborârea poetului la tâlcurile adânci ale istoriei. întelegerea valorii emblematice a constructiei mitologizante. folclor. ilustreaza. evolutia continutului conceptului de patrie de-a lungul istoriei culturii române oglindeste istoria mentalitatilor. Ele sunt intim legate de datinile si obiceiurile unei comunitati (traditii. precum si exprimarea lor la un nivel artistic superior. Schita pentru o istorie a poeziei patriotice românesti . succesiunea muncii si a petrecerilor). Tocmai pentru ca poezia patriotica poate fi si este Poezie. astfel. 1986.si. ierarhii etc. 21).martor al momentului originar. ca si o continua modificare a locului acestora în sistemul de norme etice ale umanitatii.). în general: "Natura situatiilor ocazionale si aprecierea lor rezuma si reflecta elementele esentiale ale unei culturi.. 6). o <<dare de seama>> superficiala asupra unor evenimente. atâta vreme cât avem sinceritatea de ne recunoaste în imaginile de silabe ale versurilor sale. cit. cu asupra de masura. Coborâtor "la tâlcurile adânci ale istoriei" este poetul Stefan Augustin Doinas însusi.cum ne construieste si pe noi într-însa. de pilda. nu altul este cazul .al "stihurilor la stema" care. O asemenea poezie nu este doar cronica rimata a unui timp. 1997. p. limbaj. chiar daca acele evenimente . Faptul se vadeste cu atât mai interesant în cazul ideii în discutie cu cât ea a avut o functie benefica la nivelul suprastructural al oricarei societati. Trecerea de la o societate la alta determina în mod necesar o mutatie si o restilizare adecvate împrejurarilor" (Poetica evenimentului. destinul în timp al ideii de patrie ne înlesneste accesul spre universul mentalitatilor la care aspira azi orice istorie a ideilor. momente de timp încarcate de fiorul sacru al unei participari obstesti. în schimb. ea "nu are voie sa fie o simpla confesiune.în Ursitoarele .) însoteste . mai importanta între toate "portile") este aceea care deschide. Rând pe rând Orfeu si Cassandra. religie si credinte. vegheata . o propaga etc. Asa cum arata Stefan Lemny. probabil.culturi. investigarea unor zone de semnificatii majore.". 8). închipuindu-se . avatarurile respectivului mit de-a lungul istoriei literaturii ne vor releva relatia sa particulara "cu valorile fundamentale ale comunitatii" în ansamblul sau. când "Patria însasi se naste". primeneste.. constituind nu numai o expresie a constiintei colective dintr-o anumita epoca. 1980.si rostita . Istorie si mit în constiinta româneasca. releva procesele desfasurarii vietii sociale (institutii diferite. având tocmai "scopul de a asigura coeziunea acesteia" (Lucian Boia.

stihurile la stema inaugurând. ele marturisesc în schimb despre o constiinta comunitara.Desi se obisnuieste ancorarea în folclor a traditiilor literaturii angajate românesti. patriotul si patriotismul. "cetateneasca") vocii accentuat subiective a lirismului sau minor (/Dintr-a dulcii patriei sânuri/).. La Patrie. deja. fapt simptomatic. daca vorbeste despre "pamânt". vom începe aceasta scurta istorie admitând ca faptul este valabil pentru lirica angajata expresie a revoltei împotriva nedreptatilor sociale dintr-un context istoric dat. ilustrat de acelasi Iancu Vacarescu. fara a . care dovedeste ca poate adapta o asemenea tema (considerata. Construita între angajarea în politicul imediat si formulele consacrate ale productiilor literare de gen. Daca taranul are constiinta apartenentei la o comunitate. destinul ei în societatea si gândirea româna avea resorturi mult mai adânci.afirma Stefan Lemny . de adânci transformari structurale carora revolutia de la 1821 le-a dat un nou impuls" (Stefan Lemny.discutabile. poezia patriotica a filonului didactic.deci . una din cele mai fertile dezvoltari ale semantismului patriei în lirica româneasca. Indiferent însa de modalitatea de expresie a temei patriotice.. p. el foloseste cuvântul într-un sens mult mai pragmatic decât ne-au obisnuit interpretarile (si alterarile) romantice ale folclorului. emblematic-didactica. Ca un argument suplimentar în a demonstra privilegierea de care se bucura. /. si . la vremea respectiva. drept "nobila". Acestea din urma au proiectat. ideologia nationala a Revolutiei de la 1848 asupra unui orizont cultural strain de asemenea constructe identitare. Costache Conachi. la conventia clasicizanta din Amor de patrie (de Gheorghe Asachi). în 1843). adresate publicului larg (precum cel semnat de Aaron Florian si intitulat Patria. el s-a înviorat spre apropierea si în primele doua decenii ale secolului XIX. op./ Triumful noii idei. analogia cea mai frecventa este aceea cu imaginarul biblic al temei "poporului ales". O data cu ele. chiar daca ridicat ulterior prin viziunea poetica la rang de destin . Un caz aparte îl reprezinta. în acceptia epocii. în opinia noastra. din 1821).cu "pretuirea limbii si a calitatii de români a locuitorilor. creatiile în versuri ale epocii se întemeiaza pe o realitate a mentalitatii românesti ce echivala dragostea de patrie . aceasta este "neamul" (în sens de "familie"). pentru a cunoaste si o impresionanta desfasurare în deceniul trei. Tot un statut ambiguu au stihurile la stema: poezie ocazionala. evolutia acestei poezii va urmari îndeaproape procesul formarii ideii de patrie în cultura româna: "lent de-a lungul veacului XVIII. "înalta".. ocurentele eventuale ale unui imaginar "patriotic" sunt absolut nespecifice contextului mentalitatii arhaice. Începând cu secolul al XVII-lea. ca parte componenta a climatului de idei proprii revolutiei din 1821 /.. folclorice. de la versurile de revolta ale lui Iancu Vacarescu (Glasul poporului subt despotism. prin ale sale Sfatuiri patriotice. poezia patriotica a vârstei premoderne ofera. Extrem de rare în antologiile de lirica populara creditabile. 109). ori la necesarul filon didacticist. cit. se cuvine mentionat succesul manualelor (originale sau traduceri) de educatie patriotica. sau de Gheorghe Asachi. cel mai adesea.. astfel. fiind motivata de o întreaga atmosfera ideologica si mentala. prin Prolog. aparut la Bucuresti.însa nu si pentru tema patriotica propriu-zisa./ suflul national si patriotic s-a înfatisat în cursul acestei perioade în chip unitar. ca si despre o vointa de transfigurare estetica a unei viziuni politice. se poate vorbi despre ilustrarea literara a unei constiinte patriotice. un evantai apreciabil de abordari ale temei. în cadrul politic nou creat de instalarea domniilor pamântene.

ceea ce ilustra o etapa proprie tuturor popoarelor în evolutia spre constiinta nationala moderna.în care contextul istoric justifica "înalt" subordonarea literarului la imperativele politicului . precum Umbra lui Mircea. în sfârsit . p.dobândi semnificatia unei exacerbari a constiintei de sine. poet al cetatii. Alexandrescu.o constituie. Fenomenul este general european. aflate în cautarea febrila a unor constructe identitare si mai decisa ca oricând sa "înradacineze" mitic . literatura care se scrie acum (în buna masura sub stindardul curentului national si popular de la "Dacia literara") este una a patriotismului în cele mai variate forme de expresie estetica.gest ce ar întemeia. poetul solar ale carui versuri consacra istoria imediata. Si cum afirmarea originalitatii (individualitatii) nationale era premisa absolut necesara crearii unui stat român unitar. 173). în context. dezvoltata mai ales ca reactie la încercarile externe de înabusire a ei" (ibid. Poet inspirat. perioada pasoptista. apoi a Unirii Principatelor. de altfel): el "vedea în literatura un foarte eficient instrument ideologic. poezia lui Andrei Muresanu. care nu tulburasera seninatatea arcadiana a poeziei de la sfârsitul secolului precedent. irup acum într-o literatura în plina efervescenta" (Mircea Anghelescu. doua vor fi liniile de forta pe care se va concretiza privilegierea temei patriotice în creatia literara pasoptista. maestrul neîntrecut al genului este Vasile Alecsandri. Un rasunet (Desteapta-te. dar si meditatiile pe ruine ale lui Vasile Cârlova sau Ion Heliade Radulescu). cel mai interesant destin (nu numai în literatura. daca nu chiar identica.cu ajutorul literaturii . ideile de patrie si de libertate. literatura a dobândit o importanta propagandistica deosebita" (Mircea Scarlat. Între creatiile din aceasta categorie. 103). 388). române). cu gustul amplitudinilor si al recitativului exemplar (inclusiv în texte pe motivul meditatiei patriotice la ruine. Vasile Alecsandri este. Sub semnul unei ideologii nationale. 1971. de Grigore Alexandrescu). ci si în istoria noastra politica) l-a avut. 1982.. cu certitudine. ea se desfasoara în cadentele unei retorici cel mai adesea imperative. chiar. aparându-si nationalitatea si constiinta nationala. pentru epoca. Cea dintâi are în centrul sau filonul mesianic al ideologiei revolutionare: chemare la lupta sau (pre)vestire a unui viitor de aur. la reconstruirea trecutului potrivit ideologiei nationaliste a revolutiei pasoptiste . într-un . transferând-o în legenda si mit (este cazul creatiilor sale din preajma Revolutiei de la 1848. în viziunea lui Lucian Boia. cu organismul national actual.a Razboiului de Independenta). Dar epoca de glorie a poeziei patriotice românesti . I. Dar. în asa fel încât configuratia originara sa fie cât mai apropiata. în secolul trecut. filonul patriotic în poezia româneasca moderna: "Decuparea prezentului potrivit liniilor de fractura dintre natiuni s-a manifestat în egala masura prin proiectarea în trecut a acestei decupari reale sau ideale. un spirit pragmatic (ca multi dintre colegii sai de generatie. "Toti poetii generatiei de dupa 1821 sunt purtatori ai unei constiinte patriotice însufletite de sentimentul istoriei. p. În general. Cea de-a doua axa fundamentala a liricii patriotice pasoptiste se vede obiectivata în specia panegiricului(1) eroic. al trecutului glorios. Introducere în opera lui Gr. totodata. evocând (si imaginând) scenele unei istorii exemplare (dovada Legendele istorice ale lui Dimitrie Bolintineanu. p. simbolul acoperitor al întregului spatiu românesc a devenit Dacia. Istoria poeziei românesti. Faptul arata astfel o societate pe pozitii defensive.idealurile de libertate si unitate nationala ale provinciilor românesti. La Cozia. Miturile fondatoare au fost reelaborate. mândria nationala si aspiratia spre un viitor luminos si independent. Asistam. În cazul românilor.

p. 142-143). dorindu-se a fi si realizându-si menirea de modelator al constiintei nationale. dulce Românie. Popoarele neunificate înca statal sau cele oprimate vor transforma culturile lor nationale într-o arma de lupta pentru unitate si împotriva asupririi" (Pedrag Matvejevic. În celalalt talger al unei imaginare balante. înainte de a fi întemeiat politic) identitatii nationale românesti. cit. p.cel al paradisului pierdut. Eminescu. tanatic(2) si protector.si mentinându-se cu prudenta în afara undelor de soc ale eminescianismului . ca liman în care fiinta se poate contopi cu patria salvata unei istorii potrivnice (Andrei Muresanu. Poeziile lor descopera noi valente ale poeziei ocazionale. un romantism mai .un moment de cumpana. 1978. p. "Cultura devine astfel o tribuna sacra de la înaltimea careia sunt afirmate identitatea si particularitatile nationale. pecetluieste. Modele cosmologice si viziune poetica.este integral orientat spre o <<recuperare a Daciei>> si o reabilitare a spiritualitatii dacice.motivat de perioada de criza pe care o traversa istoria româneasca .). Cântarea României: scaldata în lumina unui soare <<tânar>>. op. în poezia lor angajata. Creatia patriotica pasoptista.scrie Ioana Em.. Petrescu. Eminescu reprezinta . Ansamblul creatiilor literare ale perioadei pasoptiste ar putea fi studiate din perspectiva rolului jucat de literatura .literatura pasoptista (cu prelungiri pâna în creatia eminesciana) investeste mitul dacic cu toate conotatiile edenice. Nu întâmplator. se întemeiaza pe miturile literare consacrate de lirica patriotica a epocii. ea este jumatatea eului. imediat dupa Eminescu . Pentru ca. gesturile de adoratie din scenariul patriotic eminescian sunt atât de asemanatoare cu acelea ale eroticii sale (în Ce-ti doresc eu tie. Doina etc.ca fictiune culturala . cu o maxima încarcatura de "adevar". probabil.si în ceea ce priveste tema discutata . si astfel ia nastere imaginea Tarii din opera-program a pasoptismului. cit. op. cu un alt mit fundamental romantic .n.). fata de care publicul manifesta o receptivitate aparte (confirmând viziunea pragmatica mentionata anterior). promovate în discursul politic ca si în cel literar al Revolutiei. dinainte de momentul eminescian. treptat. Între generatia scriitorilor de la 1848 si lirica moderna a secolului nostru. iar cucerirea romana echivaleaza cu pierderea paradisului si caderea în istorie" (Ioana Em. într-un romantism cu prelungiri târzii. 59. cei doi poeti ardeleni se întorc. Petrescu . ci si pentru acutizarea (pâna la accentele extreme. Dacia lui Alecu Russo traieste fericirea paradisiaca din prima vârsta a creatiunii. Datorita unor circumstante istorice particulare. dupa cum beatitudinea regasirii terrei mater se îngemaneaza cu invocarea mortii. Idealurile nationale. la Eminescu..se afla lirica patriotica de cu totul alta factura a unor poeti precum George Cosbuc si Octavian Goga. Într-un gest arhetipal de întoarcere spre origini . relatia indisolubila dintre caracterul national si cel angajat al literaturii. dar si în Scrisoarea III. în istoria româneasca a temei. Potrivit afirmatiilor lui Pedrag Matvejevic. patriotica si civica. "Pasoptismul . purtând cel mai adesea semele feminitatii originare. din satire) meditatiei asupra sensurilor patriotismului si asupra puterii logosului poetic de a exprima un sentiment de o asemenea intensitate.moment când numele de România înca nu exista" (Lucian Boia. patria este adevarul ultim al fiintei poetice. s. de pilda).în realizarea constructului (care este imaginar. spatiul sau originar. pâna la Marea Unire din 1918. aceasta nu numai pentru ca opera sa cuprinde. la temele si modalitatile lirice ale romantismului pasoptist. mitul Daciei se asociaza. 15). I.B. Substituindu-se mitului clasic al Romei. cele mai diverse ilustrari ale imaginarului si sentimentului patriotic.

acutizarea unei "constiinte culturale". ironica (Marin Sorescu. În santuri. poezia patriotic-religioasa a lui Ioan Alexandru. autorii epocii includ patria între temele eterne ale lirismului. lirica interbelica ofera tabloul cel mai divers. Iar pentru ca "tara" e locuita de Eu. de Lucian Blaga. . dar si cel mai putin spectaculos în abordarea temei: cu gesturile deplinei. A spune ca în acesti cinzeci de ani nu s-a scris poezie patriotica interesanta. Mircea Dinescu.). tipologii posibile. Fundoianu raspunde. pentru aportul lor la realizarea constructului identitar (Sonetul lui B. explicativ. totusi. o poezie "aleasa de cenzura" (ca Ultimul tulnic. natura razbunatoare (Oltul) sau ipostaza "bardului rural". de pilda. a carui intensitate e astfel potentata prin aluzia culturala. ni se sugereaza. toate reprezinta forme explicite ale rezistentei culturale în interiorul temei si în numele sentimentului esential exprimat de aceasta. poezia patriei devine o alta modalitate de definire a eului liric (tema particulara a "descoperirii patriei" primind. ironizarea cliseelor patriotice consacrate. nu dispare. real. într-un asemenea peisaj. care face ca textele sa fie. Nichita Stanescu). sau demitizarea modelelor pun în cauza nu atât sinceritatea sentimentului. optiunea lui Octavian Goga pentru filonul mesianic. ocazionala. poeziei lui Octavian Goga Noi etc. transfigurând creator motive fundamentale din orizontul popular. al caror discurs mizeaza pe efectul de soc al iconoclasmului pentru a realiza transfigurarea estetica la intensitatea ceruta de tema .o intensitate pierduta. Rezultatul este expresia unui patriotism "de gradul al doilea". pentru a reitera aspectul didacticist. în ochii cititorului. De altminteri. precum înfratirea omului cu natura (în Oltul sau Plugarii). prin excedarea ei). Imagini ale patriei. Dar ea face mereu dovada ca este capabila sa ridice momentul istoric la nivelul eternitatii. Numai în aparenta paradoxala. al temei (Poetul. Patria noastra). dar si aceea demitizanta. poezia contemporana se scrie în echilibrul fragil (adesea. liniile unei tipologii. Literatura a unei perioade de restriste. o poezie patriotica în imaginar crestin (cum sunt versurile lui Ion Alexandru). ca poezia patriotica de-acum nu a fost Poezie. "replici" la poezii patriotice celebre din epoci anterioare. rupt) dintre angajarea obligata (echivalabila aservirii la o ideologie nefasta) si civismul înalt. de Marin Sorescu). Pentru ca o poezie a dizidentei mascate (precum Grâu pazit de maci. cât modalitatile de expresie lirica a acestuia. calmei maturitati. dimpotriva. Rezultatul (sugerat si de textele selectate în volumul de fata) se vede în câstigarea unei "normalitati" a genului: poezia angajata. astfel. pentru aceasta perioada. la versuri consacrate. Lor le revine meritul de a fi adus în sfera temei patriotice surse folclorice. care reprezinta solutia generatiei '80. dintre discursivitatea de parada si continuarea filoanelor lirice din prima jumatate a veacului. asumata de George Cosbuc.în Gradiste. ar fi o enormitate. valentele unei aventuri initiatice . III. Într-însa ar putea figura. Stefan Augustin Doinas. poezia limitelor limbajului (Emil Botta. astfel. poetii generatiei '80. de pilda). alunecând frecvent într-o meditatie asupra sensurilor cosmosului. ignorându-se violent realitatea fenomenului. de Mircea Dinescu). care motiveaza. E dificil de generalizat. adesea. poezia marilor elanuri cosmogonice (ilustrata de Nicolae Labis). Interesanta ni se pare.degraba structural.

iar cunoasterea sa (poetica) va urma scenariul unei calatorii initiatice. p. ea poate fi investita "umpluta". /Dintr-a dulcii patriei sânuri/. unde "natiunea" ajunge sa înlocuiasca "cetateaerou din lirica eroica clasica" (Voicu Bugariu. la constantele reprezentate nu numai de catre "atitudini si simtaminte vechi de când lumea". Asemenea reprezentari se vad intensificate în obiectivarile motivului "elogiului patriei din strainatate". La Patrie. pentru un concept al carui nume provine. ori recâstigat ca urmare a unor experiente de tip initiatic (Adrian Popescu. Timp fara patrie. dar care sunt (cel mai adesea) obiectivari ale unor toposuri apartinând imaginarului arhetipal al culturii europene. Lucian Blaga.de alte si alte imagini artistice. Andrei Muresanu. de pilda. Tara./: poetul trebuie sa dea expresie noua unor atitudini si simtaminte vechi. în destramare (Lucian Blaga.observa Ioan Alexandru . cit. O magica oglinda). Ioan Alexandru. unde "Tara este cântata în chip de tarâm al nemaiîntâlnitului farmec. parintele.. Din strainatate. Pamântul).Vater. ne vom referi. Universul edenic al patriei închipuie o adevarata terra felix. pentru un cuvânt al carui nume . Sentimentul patriotic este difuzat în masa muzicala a reveriei în fata unui pamânt a carui frumusete perfecta simbolizeaza însusi sufletul românesc" (ibid. considerate reprezentative de catre autorii lor. În santuri. în cele ce urmeaza. absenta patriei genereaza imaginile unui vid semantic de dimensiuni cosmice. 37). unde (presupusa) distanta a eului liric de paradisul elogiat sporeste atât intensitatea sentimentului. O.. Despre variatele solutii propuse acestui paradox de catre autorii antologati va fi vorba în notele interpretative ale textelor. Apare. George Cosbuc. La antipod. imaginarea patriei va primi (indiferent de epoca) conotatiile unei (re)descoperiri a originilor. Mircea Dinescu. Astfel. Octavian Goga. tara. Paradoxal. de la latinescul pater. emblematice. p. iar la noi vatra. Un rasunet) si eroismul national.. Ana Blandiana. Prolog. În munti. op. cât si hiperbolizarea cadrului evocat (Costache Conachi. întru care se regasesc. succint. ipostaza cea mai contemplativa a poeziei patriei. nici aceea patriotica "nu se poate sustrage unui paradox /.). permite investirea sa cu sensuri ale discursului ideologic. "care a dat . Tot astfel cum tema literara a "patriei". al deplinei perfectiuni. astfel. Gradiste. 356). anistorica (Ion Pillat. în fata declinului societatii. Ana Blandiana. de când lumea" (Stefan Augustin Doinas. cu alte cuvinte . un paradis pierdut. având conotatiile biblicei Apocalipse (Lucian Blaga. înfratite. 1985. Patria si cuvîntul poetic. Alaturi de Edenul Daciei mitice. vatra fiind locuinta Poetului" (Iubirea de patrie. p. Vasile Alecsandri. Avram Iancu). figuri ilustre ale istoriei trecute (ca în Horia sau Scrisoarea III. De-o fi sa fie raiul. Mihai Eminescu. 8). Vasile Voiculescu. Tara etc. O tara e facuta si din pasari). 1977. Sentimentul "locuirii în/întru patrie" genereaza poeme ale "panegiricului euforic". Evul Mediu etc. în evocarea carora meditatiile pe ruine ale lui Ion Heliade Radulescu sau Grigore Alexandrescu.). ca structura semantica deschisa. construiesc adevarate panegirice eroice. ci si de catre constructele imaginare menite a reprezenta "patria". Oda ostasilor români. Tara). etimologic.. sunt exaltate originea latina (Gheorghe Asachi. Timp fara patrie. Patria. Originile pot fi cele istorice ("Dacia". în fata unei istorii contemporane refuzate mereu datorita adversitatilor sale. p.Ca orice poezie. de Mihai Eminescu) si seria eroica a contemporanilor anonimi (Vasile Alecsandri. 50-51).

Pentru ca nici o clipa. si comentariul lui Radu Calin Cristea la aceasta posibila tipologie: "Distinctia matern-patern /. II) ratiunile pentru care orice text literar patriotic este.tarâna/apa-moarte ar epuiza. cu pulsul viril al imaginilor (aproximativ linia Hugo.. patria este mereu mama protectoare. Ambiguitatea imaginilor ori a relatiei stabilite între "tara" si subiectul liric nu fac decât sa sublinieze caracterul fundamental al respectivului construct poetic. daca nu ma îndoiesc de valabilitatea distinctiei de mai sus. p. Lorca). 34). mai mult. /./ nu este hazardata: paternitatea este legata de segregatia eroicului ofensiv.. românesc. Lectura poeziei patriotice se vede întoarsa. p. Despre frontierele inocentei. IV. de Tudor Arghezi. deopotriva. se vede confirmata ca arhetip de catre poezie" (Gilbert Durand. p.. imaginarul arhetipal al patriei este unul "matriotic". aproape. Nu se poate trai în afara imaginarului. Am aratat (supra./ aceasta mama primordiala. la Mama tara. ca avem a face cu o coabitare semantica: stimulat de instinctul apararii pamîntului starbun. 1984. o ultima problema care se impunea a fi mentionata în cuprinsul justificativ al acestei introduceri priveste relatia dintre "riscurile angajarii politice" ale fenomenului literar si judecata de valoare. chiar daca ideologia respectiva este una difuza. marcile maternitatii ar fi pasivizarea dinamicii imaginare./ mitologiilor. op. proiectata asupra unor poeme care au supravietuit contextului lor istoric generator.. cu încrucisari de arme si aspre punitii. Emil Botta. asadar. si unul orientat ideologic. aceasta mare materialitate învaluitoare la care se refera meditatia alchimista si schitele /. ratiunile pentru care ignorarea componentei ideologice ar însemna falsificarea . scopul urmarit nu trebuie sa fie distrugerea mitului. 9). cred pe de alta parte ca aceasta dihotomie nu functioneaza rigid.în care patria este mama-femeieiubita.. feminitate fertil-pasiva: "Sentimentul patriotic .incluse în antologia noastra . de Ana Blandiana. 1977. De retinut.. într-o discutie asupra poeziei patriotice românesti. autorul originalei diviziuni a acestuia în "matriotic" si "patriotic" . Concluzii: riscurile angajarii si recitirea necesara În sfârsit. Viata oricarei comunitati este organizata în jurul unor constelatii mitice. 285286). dulce Românie. un prim pas catre întelegerea fenomenului în sine. la Acoperita de roua.conoteaza.. tie. la stanesciana Tara de vis. O enumerare a textelor .. tentatia mortii prin înhumare.. cit.noteaza Gilbert Durand. Patria e aproape întotdeauna reprezentata în chip de femeie. în termenii lui Lucian Boia. de la Ce-ti doresc eu. vorbind despre mitul patriei-mame sau despre rolul literaturii patriotice în realizarea constructului identitar national.(mai curând spus: matriotic) n-ar fi decât intuitia subiectiva a acestui izomorfism matriarhal si teluric. si . "nici vorba nu poate fi de demolarea mitologiei în sine. în viziunea noastra. de la Plugarii lui Octavian Goga.problemei. Structurile antropologice ale imaginarului. abundenta reprezentarilor tihnei intime /. Nimic nu lamureste mai bine prezentul si caile alese spre viitor decât modul cum o societate întelege sa îsi asume trecutul" (Lucian Boia. poetii revolutiei ruse.iar nu rezolvarea . Fiecare natiune îsi are propria mitologie istorica./. titlurile cuprinsului: de la Rasunetul lui Andrei Muresanu. partial Eminescu. creatii lirice de facturi foarte diverse vin sa se completeze reciproc în configurarea celei mai constante axe a imaginarului liricii patriotice. masculinitatea tatalui. orice act eroic îsi va imagina recompensele ce îl asteapta" (Radu Calin Cristea. A o recunoaste reprezinta.

a istoriei. p.n. tanatici. Poet al cetatii. NOTE (1) panegiric. Sarcina criticii literare este aceea de a cerceta /. dar eu singur mi-am învatat meseria mea. deasupra cântecelor mele sta un zeu>>. de aceea. cit./ daca deasupra cântecelor poetului sta cu adevarat un zeu" (Corin Braga. datorita angajarii sale în perioada dictaturii comuniste. ei au fost multi si m-au silit sa cânt la masa lor. Daca. Nichita Stanescu. s. (2) tanatic. a ideologicului. dintotdeauna. 1993. adj. poetul-patriot este.8). op. 360).pentru judecata de valoare . recursese el însusi la "fabula" lui Femios pentru a sugera cum anume trebuie judecata propria sa conditie. o comunitate etc. el va fi împlinit cea mai importanta initiere a cititorului de poezie. p. parcurgând paginile care urmeaza. -ce. Orizontul imaginar. noua.. Importanta . de moart . = referitor la moarte. dintre toti impostorii care îi napadisera casa. ci a restitui în mod inefabil viziunea lui înalt semnificativa" (Stefan Augustin Doinas. a vedea evenimentul. panegirice. întrucât "În poezie. avatarul homericului Femios.ramâne capacitatea de transfigurare poetica a ocazionalului.. În Antimetafizica. = discurs public în care se elogiaza o personalitate însemnata. Nichita Stanescu. uneori. al ocazionalului. a fi prezent nu înseamna a fi martor ocular. Nichita Stanescu parafrazeaza cuvintele prin care aedul îsi cere iertare: <<Iarta-ma si nu ma ucide. astazi. catre menirea Poeziei dintotdeauna: aceea de a ne descoperi pe noi însine. si cum anume se poate decela valoarea îndaratul ocazionalului: "La întoarcerea din lunga sa ratacire.. -a. În mod semnificativ. al istoriei.pe aceasta cale. unul dintre scriitorii români cei mai controversati. cititorul se va fi învatat a recunoaste "urmele zeului". Ulise nu lasa în viata decât pe aedul Femios..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->