Se oferă consultanţă psiho-

pedagogică; cursuri de formare pentru

orice educator (IMPORTANŢA
PREZENŢEI ŞI A FORMĂRII
PROFESORILOR. PROPUNERE
PENTRU O PEDAGOGIE
COMUNICATIVĂ);
Traduceri: italian-român
român-italian Aşteptăm sfaturile, ideile voastre
creative, propunerile adecvate
temelor propuse pe adresa
redacţiei,
pentru a crea posibilitatea unei
Revista poate fi găsită educaţii constructive demnă de
numai la adresa indicată RESPECT
pe reversul copertei

Părinţi autoritari/indiferenţi?
Tineri singuratici/hiperagitaţi?
Copiii fără control/prea viciaţi?

Dragii mei, revista “ajutând TE ajuţi”, revistă pentru, şi doar pentru educaţie, după ce a căutat şi caută
mereu esenţa actului educativ, se pregăteşte să sărbătorească 1 an de la apariţia sa. Eu, Mîrţ Simona
Magdalena, vă mulţumesc că mi-aţi fost alături, fie în calitate de colaboratori cât mai ales de cititori.
Dorinţa mea este ca această realitate atât de profundă să nu se oprească aici. De aceea ea are nevoie de
oameni care să creadă în existenţa şi în utilitatea sa. Are nevoie de bunăvoinţa ta. Îndiferent de tipul de
ajutor pe care vrei şi poţi să-l oferi (ca şi membru al redacţiei, ca şi colaborator, sau simplu cititor), te rog să
imi aduci la cunoştiinţă personal. MULŢUMESC
 “Dezvoltarea va trece prin educaţie sa dezvoltarea se va face cu
ajutorul educaţiei ori nu se va realiza deloc”
(G. Văideanu) . “Cea mai gravă maladie
"Educaţia este un proces al vieţii şi nu o pregătire pentru viaţă. a timpurilor noastre este
Cred că şcoala trebuie să reprezinte viaţa actuală, viaţa tot atât sentimentul omului că
de reală şi de vitală pentru copil ca aceea pe care el o duce în este nedorit, părăsit şi dat
familia sa, cu vecinii săi, pe locurile li de joacă." uitării de toţi ceilalţi. Cel
(John Denvey). mai mare rău este lipsa
http://articole.famouswhy.ro/educatia_-_un_proces_al_vietii_nu_o_pregatire_pentru_viata/
iubirii şi indiferenţa
Într-o societate globalizată, marcată profund de o teribilă pe care o simţim
confuzie generală şi lipsa practicării şi trăirii faţă de semeni” (Madre
valorilor fie în general, fie în cotidianitate, puteţi Tereza din Calcuta).
clasifica locul „educaţiei”? Cum putem deveni noi
-Pagina specialiştilor înşine faruri vii pentru
Conflictul dintre generaţii este tema cea mai
Educăm, dar nu ORICUM p. 3 analizată în ultima perioadă. Fiecare membru al
aceste inimi ce caută o călăuză sigură şi autentică?

Sediu: Săbăoani -Pagina copiiilor

societăţii are o îndatorire şi un drept, un loc precis cu
o angajare bine rânduită şi bine structurată în cadrul
Str. Orizontului 140B Copilul şi mâncarea sănătoasă p. 4 acesteia, important este însă ca fiecare să-şi păstreze
Omul este o fiinţă formată dintr-un trup şi un suflet spiritual.
Omul lipsit de suflet poate deveni cel mai uşor marioneta
unor ideologii la modă, prin care libertatea lui spirituală este

tel: 0233/768135
statutul său. Care credeţi că este punctul culminant practic anulată. Cum putem prin simpla noastră prezenţă să
prin care putem opri aceste probleme? diminuăm acest pericol şi prin ce metode putem oferi o
-Pagina tinerilor
cel: 0765481836
alternativă care să promoveze „liberul arbitru” în orice
Conflictualitatea dintre nevoia de autonomie şi de
Propunere pentru o educaţie sentimentală p. 5 împrejurare?

ISSN 2067 - 8398

protecţie este exprimată în cadrul familiei, prin
intermediul noilor forme de comunicare fie verbale
-Pagina părinţilor sau nonverbale, cum ar fi tăcerea, agresivitatea
Educaţie culinară în zilele noastre p. 6 verbală, provocarea, refuzul de a se hrăni, modul de
a se îmbrăca, dar şi prin comportamente violente,
administrarea rea a timpului liber precum şi a
spaţiilor sale personale. Care trebuie să fie
preocuparea fiecăruia dintre dvs. faţă de această
realitate?
Experienţa de CREŞTERE UMANĂ nu este ceva
tranzitoriu, ci un act complex al vieţii; cere în mod
automat un PROIECT, unind în mod armonic
REALISMUL cu VISUL, având înainte de toate
picioarele bine înrădăcinate în pământ, şi multă
SPERANŢĂ. De ce anume credeţi că are nevoie
persoana umană pentru a putea fi constructorul
propriei vieţi şi nu spectatorul ei?
Respectul este generat de relaţia de recunoaştere reciprocă,
dar nu depinde de opiniile sau de atitudinea celorlalţi, nici nu
se referă la calităţile şi competenţele noastre specifice.
Astfel nu este comparaţia, confruntarea cu ceilalţi, cele
care fondează respectul de sine, ci relaţia dintre
subiecţii care se recunosc înzestraţi în mod reciproc cu
autoritate. Cum putem, prin care strategii să oferim
alternativa aceasta persoanelor cu care intrăm în contact zi
de zi şi care ne sunt „încredinţaţi”?
Cei “şapte ani de acasă” nu mai sunt îndeajuns în condiţiile
schimbărilor şi transformărilor majore din societatea
contemporană, în care se pune tot mai des întrebarea despre
ceea ce se întâmplă cu noile generaţii. Cum putem deveni,
cu întreaga noastră viaţă o altă alternativă, pentru a le oferi
posibilitatea de a alege binele în favoarea bunăstării lor
spirituale şi materiale?

Bernadin,
A-l ajuta pe celălalt să fie autonom, liber, responsabil şi
D u m a
rnel,
Gabor Co
solidar înseamnă a-l ajuta să promoveze binele, adevărul,
L u n g u Oana- valoarea şi fericirea autentică, intenţionalitatea şi proiectarea
opovic i ,
Claudia P Dumea
vieţii umane individuale. Cine se educă o face pentru a
F l o ri n ,
eahna
deveni om în plinătatea sa. Ce atitudine ar trebui să avem
Elena, Br lo i s , Celina faţă de această situaţie atât de delicată pentru a nu diminua
Hirja A
Cristian,
motivaţia personală de a lucra în folosul semenului nostru şi
pentru bunul mers al societăţii?
alca, I an us Irina
S
simonamirt@hotmail.com
www.symber2010.blogspot.com
 Nu este întâmplator faptul că, în ultimi ani, se face
educaţie culinară în toată mass-media. Nutriţioniştii
avertizează asupra efectelor negative pe care anumite
alimente consumate în exces le-ar
putea avea privind sănătatea
noastră. Ei îşi propun să ne mai
“scuture” din când în când de
“moravurile” noastre culinare prin
sugestii pertinente. Cercetările
despre importanţa şi modul în
care alimentele trebuie combinate
sunt extrem de numeroase. Se
vorbeşte că, stomacul nostru este
construit în aşa fel încât poate să
digere mâncare corect şi sănătos
doar câte un aliment pe rând sau
într-o anumită combinaţie de alimentaţie. Asta pentru că
fiecare tip de aliment necesită o enzimă diferită pentru a
putea fi digerat. Astfel, dacă consumi alimente în
combinaţia corectă corpul tau le va putea digera corect
astfel încât să te bucuri de toate substanţele nutritive din
mâncare. Combinarea corectă a alimentelor se referă la
consumarea împreună doar a alimentelor care necesită
aceleaşi enzime pentru a fi digerate. De exemplu, pentru a
putea digera carnea este nevoie de un mediu acidic în
stomac. Dacă bei lapte când mănânci carne, laptele va
neutraliza mediul din stomac astfel că digestia cărnii va fi
mult îngreunată. Din acest motiv, pentru că nu ştim sau nu
avem timp să combinăm corect mâncarea, una dintre bolile
societăţii noastre este indigestia, atât de des întâlnită încât a
devenit un lucru normal. A avea grijă să mănânci în mod
constant citrice, legume, frunze verzi, ouă, peşte şi carne
pentru a te asigura că nu vei avea deficit de substanţe
nutritive. Nu s-a spus nimic despre carbohidraţi. Asta
înseamnă că este bine să le mâncaţi doar atunci când chiar
nu poţi să le eviţi. Poate e mai bine fără. Carnea de
pasăre, peştele sau ouăle ar trebui mâncate, zilnic,
fiecare la câte o masă sau una dintre ele, de două ori
pe zi. Este cam greu să respecţi această regulă, aşa
că încearcă ca măcar pe una dintre ele să o mănânci
zilnic, alternându-le, astfel încât într-o săptămână să le
consumi pe toate măcar o dată.
Nu trebuie să combini grăsimi pure cu amidon la
aceeaşi masă. De exemplu, cartofi copţi cu unt sau
smântână sunt de neconceput. Asta înseamnă ca nici piureul
nu este indicat. Trebuie consumate toate tipurile de
nutrienţi, în combinaţiile prezentate mai sus, avându-se în
vedere diversitatea şi varietatea alimentelor. Practic, la o
masă se pot consuma carne, ouă, peşte, brânză, legume
proaspete, sub formă de salate sau preparate la abur.
Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese
separate. Nu combina acizi ca citricele sau oţetul cu amidon
(pâine, cereale, cartofi, paste, orez) la aceeaşi masă. De
asemenea, amidonul nu trebuie combinat cu
proteine. Grăsimile pot fi mâncate cu proteine sau acizi.
Zilnic, ar trebui să consumi produse lactate, mai ales
lapte şi brânză. Două porţii pe zi de fructe care conţin
amidon, legume verzi şi legume galbene. Combinaţia dintre
carbohidraţi (cartofi, paste, cereale, pâine, dulciuri) şi
grăsimi (unt, suncă, smântână) este interzisă. Nu trebuie
eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate la
momente diferite. Combinaţia de carbohidraţi cu proteine
(carne, peşte, ouă, brânză) este interzisa. Dacă încercaţi să
respectaţi aceste câteva reguli, cu siguranţă veţi fi mai
a. Agenţiile carierismului: uneori se confundă educaţia
cu instigarea socialităţii de succes, aducând cu sine
teamă, nesiguranţă… insomnie (copiii sunt siliţi să ia
premiul întâi, profesorii exclud copiii „normali”,
dedicându-se exclusiv “elementelor” olimpice).
b. Industria comunicării: slabul guvern al accesării
Educaţia gratuită îi costă pe părinţi, în medie, 1.490 lei reţelei, excesul de informaţi disponibile, dezechilibrul
anual, iar acest fapt costă dublu statul roman, prin generaţional legat de competenţe tehnice, ne face să
agravarea abandonului şcolar.
tragem un serios semnal de alarmă.
Sistemul educaţional din România, supus de-a lungul c. Laboratoarele distracţiei: o reţea de agenţii de
anilor numeroaselor încercări de reformă şi
distracţi, tot mai puţin dependentă de structuri culturale,
trasparentizare, stă, încă, sub semnul unor tare cronice, efectuează o pseudo-educaţie, capabilă să neutralizeze şi
de la slaba finanţare a sectorului până la „costurile
să contrasteze dăruirea formativă a instituţiilor în mod
ascunse” ale şcolii, pe care părinţii trebuie să le acopere. tradiţional autorizate, cum ar fi şcoala, familia, Biserica.
Finanţarea publică deficitară are consecinţe directe atât
asupra calităţii învăţământului, cât şi asupra accesului
3. TREBUIE SĂ EDUCĂM?
nediscriminatoriu la educaţie, în condiţiile în care, Motivaţiile responsabilităţi educative, o reînnoită
Depresia, una dintre suferinţele cele mai
potrivit raportului lansat de Organizaţia Salvaţi Copiii pasiune educativă porneşte de la trei elemente de
mari, mai înfricoşătoare şi de temut din timpurile
România, “Învăţământul gratuit costă! Cercetare cu calitate:
noastre… a lovit oare şi educaţia? Expresia
privire la „costurile ascunse” din educaţie”, părinţii sunt a. Credibilitatea mărturiei: mărturia nu constă doar în a
“urgenţă educativă” poate să denumească cel mai
bine situaţia depresivă în care ne aflăm. ajuta să se creadă în ceva, ci a ne identifica reciproc în
Cineva. Educatorul este persoana care a întâlnit
1. CUM PUTEM SĂ EDUCĂM? Adevarul, şi a devenit un adevărat martor al întâlnirii
Sunt trei fenomene cu care trebuie să se măsoare care i-a schimbat viaţa: a gustat substanţa lumii şi a
astăzi educaţia: recunoscut ceea ce merită o dăruire totală.
a. Fericiri miope: F. Nietzsche în “Aşa vorbi b. Facilităţi nefericite sau jocuri ale bucuriei? În
Zarathustra” trăgea un semnal de alarmă asupra faţa bucuriei şi a suferinţei, tinerii par a fi
siguranţelor pe care le oferea ştiinŢa şi asupra unei dezarmaţi. Astăzi confundăm prea des plăcerea cu
anumite bunăstări, care ar fi redus viaţa întrun bucuria. Nimeni nu are motivaţii pentru a fi trist, în afară
consumism imediat. O micşorare a orizonturilor de cel Rău. Pentru noi oamenii, tristeţea nu este altceva
educative în imaginaţia colectivă proprie epocii decât acea nostalgie a unei armonii distruse. Această
globalizării şi disponibilităţilor nemăsurate de rană adâncă în inima fiecărui om, nu poate fi ascunsă de
experienţe, resurse şi cunoştinţe; nimic, nici măcar de cea mai tare distracţie şi cea mai
nevoiţi să aloce anual, precum am mai remarcat mai sus, puternică experienţă ludică pe care cineva o poate dori.
b. Ambiguităţi: Simona Argentieri vede în
suma aproximativă de 1.490 lei pentru şcolarizarea Secretul bucuriei este umilinţa: doar umilinţa, iubirea
jocul de roluri, în confuzia dintre integrarea
copiilor. autentică, ştie să locuiască cu entuziasm o viaţă rănită
diferenţelor şi convieţuirea contradicţiilor, terenul
Potrivit cercetării efectuate de Salvaţi Copiii România (George Bernanos).
fertil al ambiguităţii. Corectitudinea proceselor
în perioada martie-iunie 2010, suma anuală pentru c. Doar Dumnezeu ne mai poate salva: Cum putem trăi
psihologice, sociale, culturale într-o “legitimă”
susţinerea unui copil la şcoală este mai mare în mediul acest spirit de umilinţă care face ca libertatea să fie
ambiguitate, prezentată sub forma ideilor moderne şi
urban – 1.572 lei – faţă de mediul rural – 1.372 lei. capabilă de a locui cu mulţumire şi surpriză totul ca pe
mondene;
Având în vedere că multe familii au mai mult de un un dar? Recunoscând Originea darului, şi mărturisind
c. Mitul tinereţii: Galimberti observă în
copil, efortul financiar suportat de părinţi pentru încrederea în Ea. Omul devine insuportabil când, sedus
persoanele ce trec pragul tinereţii o nostalgie şi o
educaţia tuturor copiilor lor de vârstă şcolară ajunge în de autoreprezentarea propriei mărinimii, se
disperare, o dorinţă infioratoare de a rămâne veşnic
medie la 1.954 lei anual. Analiza datelor indică autodefineşte, începutul propriei existenţe şi a istoriei.
tineri; a avea eficienţă biologică, consideraţie
disparităţi suplimentare între mediul rural şi urban:
estetică şi productivitate economică. Idealizarea
costul meditaţiilor este de aproape trei ori mai mare în
tinereţii ca o construcţie socială căreia îi este teamă
cazul copiilor din mediul urban care apelează la acest
şi frică de vârsta adultă ce implică multe Dacă folosim orice experienţă ca să ne sporim
serviciu, în timp ce costul transportului pentru copiii din
responsabilităţi şi forme de alegeri radicale. cunoştinţele pentru a le folosi spre binele omenirii,
rural îl depăşeşte cu mai mult de o dată şi jumătate pe al
aceasta va produce o schimbare în noi şi în lumea
celor din urban. Totodată, rechizitele, uniforma şi
2. ŞTIM SĂ EDUCĂM? noastră; cunoaşterea este putere
echipamentul pentru sport, paza şcolii, fondul clasei şi
Există trei strategii, în mod public acreditate, pentru (Francis Bacon)
evenimentele/serbările sunt resimţite ca fiind mai
a atinge obiective colective:
scumpe de părinţii din mediul urban.
 Aş vrea să pornesc de la o constatare clară şi
anume că, în general, educatorii acordă puţin spaţiu
sau deloc educaţiei sentimentale necesară
A început şcoala, iar rezultatele copilului sunt, în bună măsură,
persoanelor, de la vârstele cele mai fragede până la
susţinute şi printr-o alimentaţie echilibrată. Marea problemă a părinţilor
cele adulte. Ne întrebăm ce înseamnă educaţie
este cum să-i determine pe cei mici să accepte fructele, legumele, carnea sentimentală? După opinia noastră, ea înseamnă, în
sănătoasă şi lactatele în defavoarea alimentelor nesănătoase, dar cu mult câteva cuvinte, a lua conştiinţă de existenţa lexicului
mai atrăgătoare din punct de vedere al gustului şi aspectului. sentimentelor din interiorul nostru şi de a le integra
http://www.dietetik.ro/copilul-si-mancarea-sanatoasa/5204.html
într-un raport echilibrat cu sine înşişi şi cu ceilalţi.
În mod obişnuit şcoala se preocupă să
transmită valorile pe care se fundamentează
comunitatea umană care contribuie la realizarea
individului ca persoană şi ca membru cu drepturi şi
obligaţii, care aparţine de o societate bine
Primi care ştiu ce e mai bun pentru voi sunt părinţi. Ei ştiu de ce un fel de mancare este mai bun sau nu. Mulţi determinată. Valorile despre care vorbim contribuie
părinţi sunt preocupaţi de faptul că voi nu vreţi să mâncaţi orice fel de mâncare pregătit de mama cu multă indirect la educarea sentimentală a copiiilor şi a
iubire. Trebuie să ştiţi că atunci când mama pregăteşte prânzul sau cina, se gândeşte bine ce fel de mâncare îi tinerilor şi provoacă
dă corpului său ca acesta să fie puternic şi sănătos. educatorii în direcţia
Mămicile grijuli ştiu bine care este alimentaţia corectă pentru copilaşi lor. unei preocupări
multidirecţionale,
pentru a conştientiza şi
maturiza progresiv
universul sentimental
care se referă la ceea ce
omul are mai profund –
intimitatea cea mai profundă – de la care converg şi
spre care converg toate alegerile corecte sau greşite,
atitudinile, reacţiile şi orientările unei persoane.
Această realitate atât de profundă a sentimentului
ne face să trezim în noi un interes firesc şi necesar pentru
o educaţie continuă a dimensiunii sentimentale. Ea se
referă la orice vârstă, la orice etapă a vieţii şi la orice tip
de raport uman pe care persoana îl instaurează cu ceilalţi.
Acest tip de educaţie se referă la câteva exigenţe care
pretind să fie luate în seamă şi puse în acţiune: nevoia de
siguranţă, nevoia de ataşament, nevoia de identitate,
nevoia de autonomie, nevoia de stimă şi afirmare proprie
care compun persoana în drumul ei spre maturitate.
Analiza pe care o întreprindem cu spirit critic
atinge însăşi intimitatea pesoanei şi esenţa sentimentului.
Sabino Palumbieri, antropolog italian salezian,
recunoaşte că sentimentul este starea subiectivă produsă
de inimă în interiorul experienţelor cognoscitive sau
volitive. Sentimentul este mereu încarnat în timp şi spaţiu
şi îşi are specificitatea de la acele contexte în care se
inserează. Acelaşi autor demonstrează că sentimentul este
punctul de convergenţă al tuturor dimensiunilor
spiritului, prezent la toate nivelele în forme specificate iar
locul adecvat al sentimentului este inima – centrul
spiritual al persoanei – unde omul este deja întreg fără
a fi înstrăinat sau fărâmiţat.
Ne interesează la acest punct să stabilim un
raport între sentimente şi iubire. Profesorul american
iezuit John Powell afirmă că este natural ca sentimentele
să fie legate de iubire însă ar fi fatal să credem că iubirea
este un sentiment deoarece sentimentele sunt schimbătoare. Ar
fi la fel de negativ pentru un raport de iubire dacă nu ar exista
sentimente pline de căldură şi de afect ca suport al intenţiilor
iubirii. În acest sens el trasează câteva teze care merită o atenţie
deosebită: iubirea nu este un sentiment, iubirea este decizie şi
angajare, iubirea adevărată este necondiţionată, iubirea este
pentru totdeauna, angajarea iubirii implică decizii, darul
fundamental al iubirii este o senzaţie a valorii pesonale, iubirea
înseamnă afirmarea şi nu posedarea fiinţei iubite.
Consideraţiile pe care le-am făcut despre natura
sentimentului şi raportul său cu fenomenul iubirii umane ne pot
ajuta nu doar să fim atenţi faţă de modul în care gestionăm
lumea sentimentelor noastre, contextualizate mereu într-un
spaţiu şi într-un timp determinat, ci să ne implicăm activ pentru
o educaţie continuă şi serioasă a acestei dimensiuni
fundamentale a persoanei noastre. Aşa cum aminteam mai sus,
este vorba despre o educaţie care nu are vârstă ci presupune
continuitate şi angajare şi pretinde, în mod complementar,
atenţia din partea educatorilor dar şi din partea tinerilor
inseraţi în procesul educativ.
Cf. M. GRIECO, «Maturitatea copilului» în AA.VV. Iubirea se
construieşte. Dificultăţi şi bucurii în a fi copii, logodnici, părinţi,
Pauline, Bucureşti 1999, 39-54.
Cf. S. PALUMBIERI, Amo dunque sono. Presupposti
antropologici della civiltà dell’amore, Paoline, Torino 1999,
41-58.
Începutul adolescenţei reprezintă un ragaz pentru
familia răscolită de furtunile pubertăţii. Raporturile părinţi-
copii par, dintr-o dată, că sunt plasate sub semnul unei căutări
reciproce, al înţelegerii şi al aprobării. S-ar zice că
adolescentul, după ce a atins un palier de echilibru, doreşte să
se apropie de părinţi şi să le arate afecţiunea sa: iată că acum
este politicos, complezent, gata oricând să iasă împreună cu
adulţii. De obicei este, de asemenea, plin de afecţiune faţă de
fraţii şi surorile mai mici, cărora compania lui le place mai
mult decât cea a părinţilor.
Adolescentul se destăinuie cu placere părinţilor...
Este vârsta confidentelor legate de primele sale flirturi; în
schimb li se cer părinţilor confidente asupra trecutului lor
sentimental. Ei sunt dispuşi să asculte punctul de vedere al
celor mai în vârstă. Acest punct de vedere se acordă deseori cu
dispoziţiile lor romantice; această înţelegere, dar care este
totuşi relativă, poate fără îndoială să permită evitarea multor
experienţe sexuale premature şi traumatizante.
http://www.sfatulmedicului.ro/Arta-de-a-fi-parinte/
adolescenta-si-criza-de-originalitate_60