P. 1
Drept Penal Partea Speciala

Drept Penal Partea Speciala

|Views: 2,167|Likes:
Published by Romina Nicula

More info:

Published by: Romina Nicula on Oct 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2013

pdf

text

original

.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Drept

DREPT PENAL - PARTEA SPECIALĂ Suport de curs pentru învăţământul la distanţă

Autori:

Prof. dr. Valerian Cioclei Lector dr. Cristina Rotaru

1

INTRODUCERE LA EXPLICAŢIILE TEORETICE ALE PĂRŢII SPECIALE Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate la disciplina Drept penal – parte generală. Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială. I. Obiectul ocrotirii penale 1.Obiectul juridic Obiectul juridic este reprezentat de valoarea socială ocrotită, precum şi de relaţiile sociale născute în jurul respectivei valori, a căror existenţă nu este posibilă şi nu poate fi asigurată decât prin incriminarea faptei care prezintă pericol social. Fiecare infracţiune are : - un obiect juridic generic - comun unui grup de infracţiuni (din acelaşi titlu de exemplu) - un obiect juridic special (propriu) – specific fiecărei infracţiuni 2. Obiectul material Prin obiect material se înţelege o entitate materială asupra căreia se îndreaptă actul de conduită şi prin care se exprimă ( se materializează) valoarea ocrotită. Sunt fapte prevăzute de legea penală a căror săvârşire este îndreptată asupra unui bun, asupra corpului unei persoane, asupra unui animal, etc. De regulă, infracţiunile de rezultat au obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au. II. Subiecţii infracţiunii 1. Subiectul activ al infracţiunii este acea persoană care săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă penală sau care participă la săvârşirea acesteia. - este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă, din contră, trebuie să îndeplinească o anumită activitate, să aibă o anumită calitate ( funcţionar, militar, cetăţean român, etc.) , adică să fie calificat ( circumstanţiat ). - este de asemenea important de precizat dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori sau dacă dimpotrivă este susceptibilă a fi realizată de un autor unic ( in persona propria) –ex: mărturia mincinoasă. - trebuie stabilit dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori, complici,instigatori) sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic( ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni)

2

2. Subiectul pasiv al infracţiunii ( persoană vătămată ) este acea persoană, fizică sau juridică, reprezentantă a valorii ocrotite, care suferă un rău ( o vătămare ) prin comiterea faptei. - este important de stabilit dacă subiectul poate fi orice persoană sau doar una care are o anumită calitate , dacă este calificat (ex: ultrajul) III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – timpul şi locul pot constitui un element esenţial pentru infracţiune (ex: timp de război în cazul infracţiunii de trădarea prin ajutarea inamicului) - locul şi timpul pot constitui elemente circumstanţiale în conţinutul infracţiunii (ex: timpul nopţii sau locul public în cadrul infracţiunii de furt calificat)

IV. Situaţia premisă Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii şi constă în preexistenţa unei realităţi ( situaţie, calitate, stare) – ex:existenţa persoanei vătămate în viaţă în cazul infracţiunii de omor. Nu toate infracţiunile au situaţie premisă. V. Conţinutul constitutiv al infracţiunii – este format din latura obiectivă şi cea subiectivă. a) Latura obiectivă - elementul material – (verbum regens), singur sau însoţit de o cerinţă esenţială, (ex.: pătrunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu trebuie să fie fără drept). Poate consta într-o acţiune sau într-o inacţiune. - urmarea imediată care poate consta într-o stare de pericol sau într-un rezultat - legătura de cauzalitate care trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol. b) Latura subiectivă – vinovăţia îmbracă două forme: intenţia şi culpa Intenţia prezintă două modalităţi: intenţia directă şi intenţia indirectă Culpa prezintă şi ea două modalităţi: culpa cu prevedere ( uşurinţa) culpa simplă ( greşeala) -mobilul şi scopul

3

VI . Formele infracţiunii – actele preparatorii - tentativa - consumarea - epuizarea VII. Variantele infracţiunii - varianta tip ( simplă ) - variante agravate VIII. Aspecte procesuale – competenţa - urmărirea din oficiu sau la plângere prealabilă

IX. Sancţiuni - pedeapsa detenţiunii pe viaţa, a închisorii sau amenda penală - cazuri de nepedepsire sau de reducere a pedepsei - aplicarea obligatorie a pedepselor complementare

TITLUL I : INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI I. Obiectul ocrotirii penale 1. Obiectul juridic - infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic general statul român împreună cu atributele sale fundamentale stabilite prin Constituţie sau, altfel spus, relaţiile sociale privind ocrotirea şi apărarea siguranţei statului. Siguranţa statului priveşte toate valorile sociale a căror apărare asigură existenţa României ca stat: suveranitatea, independenţa, şi unitatea statului,integritatea teritorială, ordinea constituţională. 2.Obiectul material – infracţiunile contra siguranţei statului sunt lipsite în general de obiect material. Excepţie fac: infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului unde obiectul material este constituit din teritorii, oraşe,aeronave, armament, valori, etc. predate sau procurate inamicului. infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete unde obiectul material este alcătuit din documente sau date care constituie secrete de stat( în măsura în care datele sunte redate pe un suport material) predate sau procurate adversarului infracţiunea de atentat care pune în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi unde obiectul material este constituit din corpul persoanei (persoanelor) asupra cărora se acţionează.

-

-

4

II. Subiecţii 1.Subiectul activ - la cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ este necircumstanţiat, la unele infracţiuni însă el este calificat, absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu: - la infracţiunea de trădare , in cele trei modalităţi legislative( art.155, art. 156; art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România, - la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României. - la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa statului, calitatea autorului este aceea de funcţionar. Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în participaţie: coautorat, instigare, complicitate. Unele infracţiuni necesită pentru existenţă o pluralitate de făptuitori, ex:complotul, subminarea puterii de stat. 2.Subiectul pasiv – la toate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este statul. In cazul art. 171 C.pen. „ infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin’’, există un subiect pasiv secundar – reprezentantul unui stat, iar in cazul infracţiunii prev. De art. 160 C.pen. „atentatul care pune în pericol siguranţa statului” – o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă. III. Locul şi timpul – în general nu prezintă relevanţă însă pot exista şi excepţii – în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război. Timpul determină, de fapt, în această ipoteză, o situaţie premisă. IV. Situaţia premisă De regulă, infracţiunile contra siguranţei statului nu implică existenţa unei situaţii premise. Există şi unele excepţii, cum ar fi: art. 156 C.pen., unde situaţia premisă este dată de o condiţie de timp, cum s-a arătat anterior, preexistenţa stării de război; art.157 C.pen., unde este necesară preexistenţa secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaţia premisă constă în săvârşirea anterioară a vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165, 166¹ şi 167 C. pen. V. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă - Elementul material – infracţiunile contra siguranţei statului se săvârşesc de regulă prin acţiuni, fiind infracţiuni comisive. Există şi o infracţiune omisivă, aceea de nedenunţare. - Urmarea imediată – se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol.

5

cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care. de art. la care se asociază. sub aspectul laturii subiective poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi din culpă. Tentativa se pedepseşte la majoritatea infracţiunilor din acest titlu(art. este menţionat cuvântul „scop” .nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor. . Formele infracţiunilor – prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal . pedeapsa complementară . pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. 6 .În cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare-ex. VII. de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii. ci de un scop ce ţine de realizarea laturii obiective. b) Latura subiectivă . nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective . prev. Aspecte procesuale – judecarea infracţiunilor contra siguranţei statului este de competenţa Curţii de Apel. În cazul unei urmări imediate secundare legătura de cauzalitate trebuie stabilită. 173 Cp prevede că în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi ca atare sunt sancţionate. .Vinovăţia: Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie. Variante : cele mai multe infracţiuni prezintă pe lângă configuraţia tipică şi variante agravate VIII. legătura de cauzalitate rezultă „ex re”.pen. VI.Legătura de cauzalitate – fiind vorba de infracţiuni de pericol.1). Deşi în art.este prevăzută o cauza de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei şi o cauză de reducere a pedepsei pentru participantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a început ori infractorii au fost descoperiţi. .Mobilul şi scopul . atingerea adusă vieţii.în cazul tăinuirii şi favorizării săvârşite de soţ sau o rudă apropiată limitele pedepselor prevăzute pentru tăinuire şi favorizare se reduc la jumătate.pen. excepţie făcând infracţiunile cu imediată consumare( atentatul) sau cele omisive (nedenunţarea). de regulă.160 C. art. integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.: în cazul infr.157C. 173al. IX Sancţiuni – pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre.

pen. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea statului? 7. 171 Cod penal? Teste grilă: 1.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenunţare? 18.Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect material? 4. 162 Cod penal? 9.Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului? 3. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot? 13. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra unei colectivităţi? 8. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot? 14. Care este elementul material în cazul infracţiunii „actele de diversiune”? 10.155.Întrebări: 1.Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul infracţiunii prevăzute de art.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminarea economiei naţionale? 11. între infracţiunea de trădare şi cea de spionaj? 6.) au ca subiect activ: a) numai cetăţeanul român. în cazul infracţiunii prevăzute de art.Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare? 2. Care este diferenţa.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compromiterea unor interese de stat? 15.Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comunicare de informaţii false? 17.166 C. Infracţiunile de trădare (art. Care este diferenţa între expresiile: „acţiune armată” şi „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună”.Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmănoase contra statului? 5. p. 7 .? 12. Care este sancţiunea în cazul infracţiunii prevăzute de art. b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domiciliază pe teritoriul statului român. 156 şi 157 C.

b) nu poate fi un cetăţean străin. 4.) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român. c) poate fi atât cetăţean român cât şi cetăţean străin.Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii .pen. b) decesul.) urmarea imediată principală constă în: a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa.Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi . integrităţii corporale şi sănătăţii (Capitolul I). integritatea corporală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. .c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul statului român 2.Infracţiuni contra vieţii.pen. b) în condiţii de luptă. Capitolul I: Infracţiuni contra vieţii.Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV). 167 C. 156 C. c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. Titlul II este structurat pe patru capitole: .Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II). La infracţiunea de “Atentat care pune în pericol siguranţa statului” (art. 160 C. .) poate fi săvârşită numai: a) pe câmpul de luptă. TITLUL II : INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI În Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului cu atributele fundamentale: viaţa.Avortul 8 .pen. integritatea corporală şi sănătatea şi libertatea. În cazul infracţiunii de “Complot” (art. 3.Omuciderea . Infracţiunea de “Trădare prin ajutarea inamicului” (art. integrităţii corporale şi sănătăţii Acest capitol este format din trei secţiuni: . c) în timp de război.

Situaţia premisă : pentru toate infracţiunile din această categorie se poate spune că există o situaţie premisă generică ce constă existenţa unei persoane în viaţă.elementul material: se realizează în cazul acestor infracţiuni în general printr-o acţiune dar poate consta şi într-o inacţiune(lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară şi datorată). . Formele infracţiunilor – Consumarea faptei are loc în momentul decesului victimei.176 lit. 2. Variante – Uciderea din culpă este incriminată în variantă tip. poliţistul. 175 lit. c) – soţul sau o rudă apropiată. procurorul. art.).OMUCIDEREA I. Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . pen.faptele incriminate în această secţiune au în comun valoarea ocrotită care constă în viaţa persoanei. în cazul infracţiunii de omor calificat (175 lit. jandarmul sau militarul. VII.175. Aceasta constă într-o naştere recentă.judecătorul. în cazul infracţiunii de pruncucidere subiectul activ este mama copilului nou-născut . De exemplu femeia gravidă în cazul omorului deosebit de grav prevăzut de art.legătura de cauzalitate: trebuie dovedită b) Latura subiectivă – legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie(omor.SECŢIUNEA I . la care se adaugă patru 9 . IV. În cazul infracţiunii de pruncucidere există o situaţie premisă foarte clară.tentativă).174. în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav (art.1. art. omuciderea este susceptibilă de forme de activitate imperfectă (acte preparatorii. determinarea sau înlesnirea sinuciderii) dar şi din culpă(uciderea din culpă) VI. Tentativa se sancţionează doar in cazul infracţiunilor de omor (art. legea prevede uneori un subiect calificat. Obiectul material – este corpul persoanei în viaţă II.art.Obiectul juridic . V. e) C. Subiecţii 1. Pot exista cazuri în care legea prevede un subiect activ calificat – de ex. pen. i C. 176 lit.176C. g) . III:Locul şi timpul – locul public reprezintă elementul circumstanţial în cazul infracţiunii de omor . Subiectul activ – autor al infracţiunilor de omucidere poate fi în general orice persoană. Conţinutul constitutiv: a) Latura obiectivă .pen. Şi în acest caz .urmarea imediată: moartea victimei . 2.

Sancţiuni – pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. aparţine Tribunalului.variante agravate. Întrebări: 1. pe lângă varianta tip există şi o variantă agravată. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive? 4. urmărire . tot cu excepţia infracţiunii prevăzute de articolul 178 C. VIII. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării? 9. iar competenţa judecării în primă instanţă. Aspecte procesuale Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru toate infracţiunile din secţiunea Omucidere. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate”? 10. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost comis cu premeditare? 8. pen. urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror pentru toate faptele incriminate în această secţiune cu excepţia uciderii din culpă. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de error in persona sau aberatio ictus dacă autorul a exercitat o acţiune ucigaşă? 6. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor? 7. Cum este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român? 3. la infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii. Ce se înţelege prin sustragere.. IX. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor persoane? 12. Care este subiectul activ al infracţiunii de omor? Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii? 2. arestare în cazul omorului săvârşit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare ori de la executarea unei pedepse? 10 . Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vinovăţiei pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă de omor) de alte infracţiuni contra persoanei? 5. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra”? 11.

h C. Care este conţinutul noţiunii „în public” în cazul infracţiunii de omor calificat? 15. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut”. „stare de ebrietate” în cazul infracţiunii de ucidere din culpă? 20.aşa cum se arată în raportul de constatare medicolegală si a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acesteia în cazul infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii? Speţe 1.cerebrală cu focare multiple ce a determinat moartea. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel ce face obiectul judecăţii în cazul infracţiunii prevăzute de art. de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag . provocându-i astfel o hemoragie meningo . stare de tulburare pricinuită de naştere”? 19.) aceasta infracţiune este absorbită sau intră în concurs cu cea de omor? 14. Care este încadrarea juridică a faptei? 2.? 17. Ce se înţelege prin conceptul „cruzimi” în cazul omorului deosebit de grav ? 16. 176 lit.Inculpatul a lovit victima. „imediat după naştere”. Care este încadrarea juridică a faptei? 11 .175 lit. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între infracţiunea de omor si cea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii? 21. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură de cuţit . În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni (art.p.p.13. a cărui lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal . lezând pleura şi producând pneumotorax . Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei gravide să constituie omor deosebit de grav? 18.socrul său în vârstă de 75 de ani.p. „îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală”.c) C.Această lovitură nu a pus în primejdie viaţa victimei . Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică”.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 6.a căzut şi s-a accidentat mortal. care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al III-lea al unei clădiri. căderea ei fiind auzită de inculpat.fracturi ale coloanei vertebrale.fără a încerca să o salveze ? 5. provocându-i leziuni grave .3. să lovească victimele cu autoturismul pe care îl conducea cu mare viteză . i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la balcon .Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei. precum şi de a o fi părăsit în aceste condiţii .producându-i un traumatism cranio-cerebral acut.s-au înarmat cu bucăţi de lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente în zona capului . Inculpaţii. Victima şi-a pierdut echilibrul .datorită modului în care au acţionat spre a se salva ? Dacă da. ieşirea normală fiind blocată de el. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals.sprijinindu-se cu picioarele de pervazul ferestrei de la etajul III şi când se afla în această poziţie periculoasă inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său. din răzbunare. o puternică lovitură cu pumnul.în condiţiile date. după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie . Victima s-a lăsat în jos . în cele din urmă a avut drept rezultat moartea victimei . cu fractură de boltă şi iradiere la bază.fără să fi hotărât însă uciderea acesteia . ruperea unor organe constituie infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da. care este încadrarea juridică? 12 .determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde se afla spre fereastra de la casa scărilor . care este încadrarea juridică a faptei? 4. mai putea reveni în clădire . care. singurul loc prin care .Care este încadrarea juridică a faptei ? Care este forma de vinovăţie? 7. aflată într-o avansată stare de ebrietate .chiar dacă acestea nu au fost lovite . Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca. ale coastelor.

la rândul ei.având în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei. cultivat cu porumb. a atras-o într-un loc retras . după trei săptămâni de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc .impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane. În speţă s-a reţinut în fapt că într-o seară.cei doi s-au întâlnit la un bufet . a cauzat astfel moartea victimei.suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa .în timp ce se îndrepta spre casă. în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o lovitură de cuţit care a fost primită de victimă ce s-a interpus între cei doi. În speţă. Care este încadrarea juridică a faptei? 13. inculpatul comportându-se violent faţă de victimă.8. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care. duşmănoase. după ce s-a hotărât să ascundă sarcina şi apoi să-l ucidă .unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului cu un cuţit de dimensiuni mari . Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ .a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintrun gard . Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag în partea inferioară a coapsei o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei femurale şi care. în sensul că nu a prevăzut interpunerea victimei? 11. Care va fi încadrarea juridică a faptei . Inculpatul. imputabile amândurora. iar aceasta. însoţit de alte trei persoane şi deşi a încercat să fugă . care a atins sârma gardului încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie? 9. victima a fost urmărită de inculpat. din cauza unei hemoragii puternice. refuzând să mai 13 . Care este încadrarea juridică a faptei ? 12. între inculpat şi victimă care încheiaseră un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere. a provocat la scurt timp moartea victimei . concepând un copil în afara căsătoriei. a realizat hotărârea luată? 14. existau relaţii încordate.iar ulterior . conectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi la gardul de sârmă împrejmuitor al terenului său .Care este încadrarea juridică a faptei? 10.după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc .

după o scurtă altercaţie a lovit victima cu sapa în cap. a comis fapta dintr-o pornire de moment. iar aceasta 14 . dar din probe rezultă cu certitudine că inculpatul s-a născut din relaţiile din afara căsătoriei dintre mamă si partea vătămată. În speţă instanţa a reţinut că victima. rudenia dintre ei fiind de notorietate în comună. Acesta din urmă l-a considerat întotdeauna drept copilul său. parţial dezbrăcată. la sfârşitul lunii noiembrie. iar aceasta a decedat din cuza şocului hipotermic? 20. în timp ce aceasta se afla în pat într-un somn adânc. a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor iar aceasta a decedat. pe câmp. Care este calificarea juridică a faptei? 15) În speţă. l-a adus în domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară în această calitate. datorită unei stări avansate de ebrietate ? 18. care avea un conflict mai vechi cu victima pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele . după violarea ei. Dacă inculpatul a ucis-o pe partea vătămată.ia masa cu familia inculpatului.pe vreme geroasă. dacă fapta a fost săvârşită după ce hotărârea de desfacere a căsătoriei a fost atacată cu recurs de către făptuitor. Inculpatul. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care a lăsat victima . care va fi încadrarea juridică a faptei? 16) Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului. noaptea. datorită unor neînţelegeri anterioare avute cu victima. intentând chiar o acţiune în justiţie pentru rezilierea contractului. nefiind stabilită paternitatea. Din depoziţiile martorilor oculari a rezultat că inculpatul. aflată în stare gravă de ebrietate. Care este încadrarea juridică a faptei? 19.persoană în vârstă. . În speţă inculpatul. aflat în stare de ebrietate. în ceea ce priveşte desfacerea căsătorie hotărârea fiind definitivă? 17.major. la rândul lui inculpatul a considerat-o pe partea vătămată ca fiind tatăl său . dar numai pe capătul de cerere privind partajul. în vârstă de 81 de ani şi suferind de anumite afecţiuni ( diabet . în actul de naştere al inculpatului partea vătămată nu figurează ca tată al acestuia.ulcer) s-a deplasat în acea zi la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci agricole. Ce încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea de la etajul VII . acţiune la care însă a renunţat.

E. de rugămintea ei să nu fie omorâtă şi provocându-i 15 .175 lit. inculpaţii au stăruit în intenţia lor .astfel că.insistând .la început a încercat s-o mituiască oferindu-i un sac cu zahăr şi la refuzul acesteia şi ameninţarea ei de a-l denunţa la organele de poliţie i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. cu toate că femeia le-a spus că dacă nu renunţă . provocându-i leziuni prin ele însele mortale. Instanţa l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. Cum poate fi calificată fapta de a aplica victimei numeroase lovituri grave într-o lungă perioadă de timp . prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art.174. săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea cu bunul sustras asupra sa . decedând în urma leziunilor suferite. În fapt. fără a le răni pe celelalte? 23.Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpatului de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele. la un moment dat N. aflată în dormitor. aplicând lovituri victimei fără să ţină seama că era în vârstă de 73 ani . Care este încadrarea juridică a faptei? 25. Care este încadrarea juridică a faptei? 26. În fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe N.. pen.E. Este corectă încadrarea juridică? 21. de art. inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr şi fiind văzut de o femeie de serviciu . a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m. după ce a împuşcat victima în piept şi aceasta grav rănită nu a mai putut opune rezistenţă. În speţă.a decedat. a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea toracică . Care din cele două soluţii este corectă? 22. 175 lit. punându-i în pericol viaţa ? 24.pentru a păstra acel bun. inculpatul s-a manifestat ca fiind stăpânit de un puternic sentiment de ură şi cruzime. pe care o şi ucide. Ignorând acest avertisment repetat.se va arunca pe fereastră.. cu care se aflau în acelaşi apartament .d) C.d) cu motivarea că . dându-şi seama că nu mai are nici o posibilitate de scăpare . apreciată la 30-60 minute? În tot acest timp.

fiind noaptea. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale .L. părăsit de soţie . în zona toracică. După 5 zile persoana vătămată s-a reinternat. a încercat să-i împiedice . constatându-se că prezintă o ocluzie intestinală. au vrut să se salveze.P. În urma unui conflict personal. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 31. 1980 inculpatul. înfricoşat. el a tras în acea direcţie un foc de armă. În speţă. inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă. Fiind internată în spital. victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie. pe când aceştia dormeau şi apoi le-a dat foc.. după care a dezbrăcat-o şi a lăsat-o fără îmbrăcăminte pe un timp ploios şi răcoros . Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri cu o curea pe tot corpul. precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale.în vârstă de 58 de ani . inculpatul. cu o deosebită intensitate . a văzut o „mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un animal. vătămând în mod grav integritatea corporală a victimei. i-a zdrobit ambii globi oculari . iar când copiii.întrucât femeia a început să ţipe . Ce încadrare juridică va reţine instanţa? 29. trezindu-se .S. plăgi contuze. a fost trezit din somn de un zgomot şi.pe care adesea o bătea spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei.locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa . aflat în stare de ebrietate . apoi externată. . iar în cele din urmă . fracturi ale coastelor. care au provocat multiple echimoze . complicaţie 16 . În ziua de 19 ian. 27.împrejurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi în final la decesul acestora ? 30. Instanţa de fond a reţinut: Din primăvara anului 1977 inculpatul S. provocându-i ruptura splinei. violenţe care i-au cauzat moartea. care avea asupra sa o armă de vânătoare.fără ocupaţie. şi stază în organe poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi ? 28. a bătut-o din nou pe sora sa şi aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri .suferinţe prelungite. s-a urcat cu genunchii peste toracele acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini. interesând mai mult de jumătate din suprafaţa corpului .

4. săvârşit asupra unei rude apropiate (art.postoperatorie cu dezechilibru metabolic grav. însă a intervenit o altă complicaţie – peritonită postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat. 176 lit b) C.p. c) lovituri cauzatoare de moarte. Există agravanta prevăzută la art.). dar care au declanşat o meningită acută. 5. 177 C. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză lanţul cauzal între fapta inculpatului şi decesul victimei ? 32. 2. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit victima cu consecinţa unor contuzii cranio . 3. survenită la un organism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice. b) omor calificat.p. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de 2 luni. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane.): a) tentativa este posibilă. cu urmarea morţii victimei? Teste grilă: 1. ce produc o fractură de boltă craniană şi au ca rezultat moartea.cerebrale vindecabile în 7-8 zile. 175 lit. (săvârşirea omorului asupra a două sau mai multe persoane): a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane. constituie infracţiunea de: a) pruncucidere. fapta constituie: 17 .).p. b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane. b) omor simplu (art.p. c) omor calificat. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală de data aceasta pentru ocluzie. dar nu se pedepseşte. c) C.). profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art. c) tentativa nu este posibilă. b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte. d) C.pen. 174 C. La infracţiunea de pruncucidere (art. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă: a) omor calificat. 175 lit.

art.nu prezintă relevanţă V. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs.a) infracţiunea de ucidere din culpă.180 alin. Există trei excepţii – infr. Există cazuri în care calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă. 2. c) lovituri cauzatoare de moarte. subiectul pasiv trebuie să fie membru al familiei subiectului activ). Există şi o excepţie – infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte .nu prezintă relevanţă IV.Subiectul activ – poate fi orice persoană . Poate consta şi într-o inacţiune ( de exemplu – omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv) . Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă .180 al.Legătura de cauzalitate – trebuie demonstrată b) Latura subiectivă –Vinovăţia : aceste infracţiuni se săvârşesc cu intenţie directă sau indirectă. se poate reţine săvârşirea infracţiunii de: a) omor. III. SECŢIUNEA A II-A : LOVIREA ŞI VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE SAU A SĂNĂTĂŢII I.Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea sănătăţii şi integrităţii corporale. iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din 18 .(Ex:art.2¹ subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei) . Situaţia premisă . Şi în acest caz . Obiectul material – corpul persoanei în viaţă II. în scopul sinuciderii. În cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime. c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.unde urmarea imediată este moartea victimei.Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă .1. legea prevede uneori un subiect calificat(Ex:art. 6. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o zonă vitală.Urmarea imediată – constă în provocarea unor suferinţe fizice.181al1¹. . de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie.Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune.1¹. b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. modalitatea simplă. Locul şi timpul . Subiecţii .atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei.

Formele infracţiunilor: tentativa este posibilă dar nu este pedepsită în cazul acestor infracţiuni. VII. 1 şi cea prevăzută în alin.Mobilul şi scopul: prezintă relevanţă doar scopul în cazul infracţiunii prevăzute de art. Sancţiuni – amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii. Tentativa nu e posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte si a celei de vătămare corporală din culpă.pen. Întrebări: 1.3 C.pen. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ) în variantele tip. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni ( art. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”? 2. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor? 7. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. poate fi săvârşită cu intenţie sau praeterintenţie iar în varianta de la al. VI . 182al.3 doar cu intenţie directă. 180 Cod penal? 3. IX.183C. VIII. 182 Cod penal? 5. 180. 2 din art. 181 şi 184 C. Infracţiunea prev. Care este diferenţa între infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare corporală din culpă? 19 . .culpă. 180 şi cea prevăzută de art. 182 Cod penal? 6.182 C. de art.pen. 181 Cod penal? 4. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă? 8.aproape toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agravate. pen. Variante . mai puţin infracţiunea prevăzută de art. Care este forma de vinovăţie în cadrul infracţiunii prevăzute de art. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin.

Se poate reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? 4. din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a căzut suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. leziuni care sunt definitive. nefiind de profesie cântăreţ. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de muncă în raport de profesia pe care o exercita. astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în art. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. cu intenţie victima. a suferit o paralizie recurecţională. osificarea nefiind completă după 50 zile. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor medicale. Care este încadrarea juridică? 20 . a suflat praf de bachelită în ochi colegului său. Prima instanţă a apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional de cea dreaptă şi că victima. peste faţă cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate funcţională este grav afectată datorită unui traumatism anterior din cauza căruia victima avea o capacitate de muncă de 33 % reprezintă infracţiune? 5. 181 Cod penal. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile necesare pentru vindecare s-a datorat terenului patologic preexistent pe care a suferit leziunea. consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F. Este corectă soluţia? 6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei persoane? 3. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile. Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură. 182 Cod penal în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm.D. orator. în cursul unui conflict personal. nu a fost lezată.. iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60 zile. reprezentând o invaliditate definitivă de 15 %. artist. Ce infracţiune se va reţine? 9. A. Inculpatul a îmbrâncit puternic.Speţe: 1. ca urmare a lezării nervului laringelui.Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii. Ce infracţiune reprezintă lovirea de către făptuitor cu aceeaşi ocazie a două persoane? 2. astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat pentru 4 săptămâni. astfel încât aceasta apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal? 7. Ce infracţiune se va reţine dacă s-a produs avortul iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale? 8.

Inculpaţii – unul mecanic. provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. 17. În urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului. Inculpatul a reuşit să trântească victima la sol. fără a fi observat că persoana vătămată. iar cu restul corpului în afară. În urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer profesionist. Care va fi încadrarea juridică.10. partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii? 11. tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50 % în sarcina celor 2 inculpaţi? 15. Victima a decedat după 2 zile. cu pumnii şi picioarele soţia. el aflându-se de asupra ei şi. urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace. s-a lovit de un plan dur şi a decedat. a tras cu mâinile spre spate capul victimei şi un picior. care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea semnalului sonor a rămas prinsă între uşi. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 12. lovindu-şi în mod grav. la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul. aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. cu forţă. Ce se va reţine în sarcina şoferului? 21 . Inculpatul. celălalt mecanic ajutor la întreprinderea de exploatare Metrou Bucureşti conducând un tren de metrou. după care au anunţat că se închid uşile. a aplicat victimei o puternică lovitură de pumn victimei în zona feţei. având ca urmare internarea în spital. lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemoragie puternică ce a condus la deces. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 19. pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale. fost boxer profesionist. Fapta lui A care. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 18. declanşată de violenţe. unde s-a izbit de peretele tunelului. Inculpatul a lovit în mod repetat victima provocându-i multiple lovituri ce i-au pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Inculpatul şi victima. a reuşit să o deposedeze de un cuţit cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă. a determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I. căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale grave. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 13. după care a imobilizat-o cu faţa spre pământ. constituie infracţiune ? 16. În urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătămarea corporală a victimei. Inculpatul. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 14. Inculpatul a aplicat victimei în vârstă de 23 de ani multiple lovituri în zona feţei ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale. luptându-se la pământ cu victima. despre care făptuitorul avea cunoştinţă. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie cardiacă. cu laba piciorului stâng şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului. Victima s-a dezechilibrat.

ducând cu el îmbrăcămintea necesară. traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. Hainele victimei fiind îmbibate cu petrol au luat foc cu uşurinţă. Victima a căzut într-un şanţ adânc de 2m. În continuare. cei doi inculpaţi au cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzute de art. dar. împreună cu ceilalţi colegi o petrecere în aer liber.. 182 alin. enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 24. inculpatul. Când s-a trezit a plecat la locul unde o lăsase pe victimă. a adormit. lucrători la o sondă petrolieră au organizat după orele de program. echimoze. dar inculpatul a salvat-o de la moarte prin înec. a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele sale. inculpatul. plin cu apă. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? 25.20. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei provocându-i pierderea unicului dinte pe care îl avea? 22. Inculpaţii. sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. ci fără o ţintă precisă şi doar întâmplarea a făcut ca aceasta să lovească în cap pe minoră. În urma impactului o persoană a decedat. iar atunci când s-a reuşit stingerea acestuia victima era deja decedată.4 %o ? 21. Inculpatul. fiind sub influenţa alcoolului. considerând că aceasta reprezintă sluţire. lăsând victima pe câmp a plecat în sat spre a aduce haine uscate pentru victimă şi spre a-şi schimba propriile lui haine ude. Instanţa a reţinut că. iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale.Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri. plăgi contuze). Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă buletinul de analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe. alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 zile îngrijiri medicale. Este corectă soluţia? 22 . au deplasat-o cu toată împotrivirea acesteia pentru a o legăna deasupra unui foc. Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică. dar acestea au produs leziuni superficiale (excoriaţii. însă victima încetase din viaţă. după ce a consumat băuturi alcoolice s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism care se deplasa regulamentar din sens opus. lăsând cele 5 fetiţe singure. După ce au consumat băuturi alcoolice. cauzându-i leziuni ce au provocat moartea.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat victimei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi – cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care. una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medicale. 2 Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele. cu toată intervenţia de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică n-a putut fi remediată? 23. el nu l-a orientat spre capul fiicei sale. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 26.

iar după câteva zile decedează. fapta constituie: a) o infracţiune de ucidere din culpă. I.pen. cu aceeaşi ocazie. Lovirea intenţionată de către făptuitor. modalitatea simplă. 1Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea sănătăţii integrităţii corporale sau viaţa femeii însărcinate precum şi produsul de concepţie ca viaţă în devenire. 2.). F va fi condamnat pentru infracţiunea de: a) omor (art. 180 C. 23 .) astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei infracţiuni. c) vătămare corporală (art. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală. 180 alin. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a produs victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale. 5. 3.pen. c) vătămare corporală. 183 C.). 2 C. b) lovire sau alte violenţe. pen.pen. 174 C. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică producându-i o leziune profundă.Teste grilă: 1. V este examinată şi tratată superficial de medici. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane. 185 C. c) infracţiunea de ucidere din culpă în variantă agravată. 1 C.). c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată. c) vătămare corporală (art. b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs. fapta poate constitui infracţiunea de: a) lovire sau alte violenţe (art.pen.pen. 180 alin.) SECŢIUNEA A III –A: AVORTUL Deşi există o secţiune cu acest titlu ea nu cuprinde decât o infracţiune intitulată „provocarea ilegală a avortului” ( art. Transportată la spital.).).). pen. b) lovire sau alte violenţe (art. 181 C. a două persoane constituie: a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 181 C. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs. în lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale. 4.pen.

Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune.prezintă două variante tip – al 1 şi 2 şi o variantă agravată – al. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă . Variante . precum şi produsul de concepţie.1 Subiectul activ – poate fi orice persoană(chiar şi medicul) . Pentru varianta agravantă urmarea imediată constă în vătămarea corporală gravă sau în decesul victimei. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – prezintă relevanţă locul. iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.3 VIII.2. ucidere din culpă. iar judecata în primă instanţă este de competenţa tribunalului. . de o persoană care nu e medic de specialitate. etc. V. 185 alin. VII. alineatul 6 prevede trei cazuri de nepedepsire. Sancţiuni – pedeapsa închisorii.Urmarea imediată – constă în întreruperea cursului sarcinii. IV. dacă femeia nu era însărcinată suntem fie în prezenţa unei fapte putative. II. IX. b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţie directă sau indirectă în variantele tip şi praeterintenţia pentru variantele agravate. 1(în afara instituţiilor medicale. 2.Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită de la caz la caz. VI. dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate . prin prisma art. după caz).Obiectul material – este corpul femeii însărcinate.Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică. Aspecte procesuale – în cazul avortului urmat de moartea femeii însărcinate. . Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze într-una din împrejurările prevăzute la alin.. Situaţia premisă – Existenţa sarcinii. 24 . 1 litera a). aceea de întrerupere a cursului sarcinii. urmărirea penală se efectuează de către procuror. Forme : tentativa este posibilă şi se pedepseşte. fapta se consumă în momentul în care are loc întreruperea efectivă a cursului sarcinii. cu excepţia femeii însărcinate. care se referă la fapta comisă în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate. fie în prezenţa altor infracţiuni ( vătămare corporală.Subiectul pasiv – femeia însărcinată III.

Subiectul pasiv este de obicei necircumstanţiat. 2. 1. 196 (divulgarea secretului profesional) – unde într-una din modalităţi subiectul activ trebuie să aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date. Pot exista şi excepţii. 2. lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia: a) omor deosebit de grav b) ucidere din culpă c) avort urmat de moartea victimei Capitolul II : Infracţiuni contra libertăţii persoanei I. însărcinată în 5 luni. Participaţia în general este posibilă. o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen pentru a o ajuta să avorteze. Obiectul juridic – libertatea persoanei şi relaţiile sociale a căror existenţă şi bună desfăşurare sunt condiţionate de manifestarea neştirbită a dreptului la libertate .189 când fapta este săvârşită în varianta agravantă a supunerii la suferinţe care nu constituie prin ele însele o infracţiune .: în cazul infracţiunii prevăzute de art. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale. II.de ex. iar la unele infracţiuni(lipsire de libertate în mod ilegal.art. Excepţie . de exemplu: 25 . violare de domiciliu ) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună reprezintă circumstanţă agravantă. 1. Obiectul material . corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii.Subiectul activ . Pot exista şi excepţii.Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de avort? 2.Întrebări: 1.subiectul activ nu este circumstanţiat.Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de avort? Teste grilă: 1.deoarece obiectul juridic este un drept subiectiv în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul: a) elementului material b) subiectului pasiv c) situaţiei premisă 2.

1-4. violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin inacţiune .încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei aspecte. Situaţia premisă – la infracţiunea de violare de domiciliu. 189 . 1. IX. în unele variante.în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată . IV. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav .Urmarea imediată . V. Variante . În unele cazuri (lipsirea de libertate. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei) unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită. . şantaj.pen.Elementul material se realizează printr-o acţiune. Sancţiuni . Forme – tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate alin. violarea de domiciliu. 192 alin.Ce se înţelege prin „muncă obligatorie”? 26 . iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Conţinutul juridic a).Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cu cea de viol? 2.Mobilul şi scopul . VIII. .Latura obiectivă . Aspecte procesuale – pentru unele din infracţiunile acestui capitol. Locul şi timpul .Legătura de cauzalitate rezultă de regulă din materialitatea faptei. VI. 1 şi art.192 C. b)Latura subiectivă – Vinovăţia . La unele infracţiuni pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială(de exemplu în cazul infracţiunii de violare de libertate pătrunderea trebuie să se facă fără drept.în cazul calificat la una din împrejurările agravante de la lipsirea de libertate în mod ilegal(art. situaţia premisă constă în preexistenţa unui domiciliu în sensul legii penale.) atunci când subiectul pasiv este minor.intenţia directă sau indirectă. VII.Există variante agravate la: lipsirea de libertate în mod ilegal. 193) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii.) noaptea reprezintă un element circumstanţial agravant.Care este elementul material al infracţiunii de sclavie? 4. ( spre exemplu art.este prevăzută de regulă pedeapsa închisorii.nu prezintă aspecte relevante.lipsirea de libertate la varianta agravată de la alin.Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de libertate? 3. În cazul violării de domiciliu(art. 6 forma de vinovăţie este praeterintenţia.decesul victimei . iar în unele cazuri (art. III. Excepţie –in cazul art.în general nu prezintă relevanţă.289 C.pen. 192 alin. ) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Întrebări: 1.

au sunat-o apoi pe soţia acesteia.5. au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit. Folosind aceste chei . căreia i-au solicitat suma respectivă în schimbul eliberării victimei.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat partea vătămată că dacă nu îi va remite suma de 2000 lei o va denunţa la poliţie pentru săvârşire unei infracţiuni? 4.Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată? 5.Numitul L. inculpatul.Inculpaţii . Care este elementul material al infracţiunii de şantaj? 11.Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu? 6.Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violarea secretului corespondenţei? Speţe: 1. Ce se va reţine în sarcina sa? 3. De aceea . Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional? 12. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj? 2.Când se consumă infracţiunea de şantaj? 10.Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare? 8.Care este obiectul material al infracţiunii de violare de domiciliu? 7. Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate care locuia şi ea în acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. unde au legat-o cu lanţuri la picioare de un par. În speţă. i-a legat mâinile şi 27 .A. în urma unei neînţelegeri cu tatăl său l-a trântit pe patul din bucătărie şi imobilizându-l prin apăsarea toracelui cu genunchiul.Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare? 9. au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată de aceasta. inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu.

c) tentativă la şantaj.pen. 3. b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenţa domiciliului în sensul legii penale.): a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat.pen. c) tentativa se pedepseşte. astfel legat. c) este incriminată în forma tentativei. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. care fuseseră sesizate de un martor. Prin aplicarea de violenţe fizice. 4. deghizată sau travestită.): a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial. b) tentativa nu este posibilă. b) în timpul unei calamităţi.pen. făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de bani. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei. c) de o persoană mascată. 28 . c) de către o persoană mascată. după care. c) divulgarea secretului profesional. 5. moartea sa producându-se conform expertizei medico-legale ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină.picioarele cu o bucată de sfoară. 192 C. l-a dus în pivniţă unde după aproximativ o oră victima a decedat . A doua zi. Violarea de domiciliu (art. Care va fi încadrarea juridică? Teste grilă: 1.) va fi reţinută în variantă agravată atunci când este săvârşită: a) în timpul unei calamităţi. La infracţiunea de şantaj (art. b) tâlhărie. 192 C. 6. V este interceptată de organele de poliţie. b) violarea secretului corespondenţei. 194 C. deghizată sau travestită. În sarcina făptuitorului se va reţine: a) şantaj. produs prin comprimarea toraco-abdominală. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal. Violarea de domiciliu (art. 2. b) prin folosire de calităţi mincinoase.

Situaţia premisă . agravanta infr. b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţia directă sau indirectă. Legătura de cauzalitate – rezultă de cele mai multe ori din realizarea elementului material.Elementul material – se realizează printr-o acţiune .: violul urmat de moartea victimei) 2. integritatea corporală şi sănătatea persoanei( în cazul unor modalităţi agravante. de regulă act sexual sau raport sexual. de seducţie subiectul pasiv e o persoană de sex feminin).) Violul este o infracţiune cu autor unic. calitate de membru al familiei(în cazul infr.Subiectul pasiv – este uneori circumstanţiat în funcţie de sex( la infr.nu prezintă relevanţă IV.2b¹).Capitolul III:Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală I. incestul .de calitatea de rude în cazul infracţiunii de incest.) . de act sexual cu un minor. legătura de cauzalitate trebuie stabilită.nu prezintă relevanţă V. II.1.Obiectul juridic – este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă . : legate de sex în cazul infr. La unele variante agravate se cere şi producerea unui rezultat . VII.Subiectul activ – de regulă prezintă unele circumstanţieri (de ex. de ex. ori legate de autoritatea sau influenţa pe care o poate exercita asupra victimei în cazul infracţiunii de hărţuire sexuală sau agravanta infracţiunii de viol. act sexual cu un minor. Urmarea imediată – constă de regulă într-o încălcare a libertăţii sexuale. Obiectul juridic secundar – viaţa. legate de vârstă în cazul infr. . coautoratul nefiind posibil.Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă VI. Locul şi timpul . Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei fizice se poate discuta de un obiect material secundar – corpul persoanei.3. de viol prev. Obiectul material – nu are întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. la celelalte infracţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. pe lângă variantele tip ale fiecărei infracţiuni. de viol prevăzută în al. însă este posibilă participaţia sub forma complicităţii sau instigării.1. Variante – infracţiunile de viol. de seducţie unde subiect activ poate fi doar o persoană de sex masculin. de exemplu în cazul violului urmat de moartea victimei urmarea imediată trebuie să constea în moartea victimei. perversiune sexuală şi corupţie sexuală. de al. au şi mai multe variante 29 . de corupţie sexuală unde subiectul activ este un major. Unele infracţiuni necesită o participaţie naturală – de ex. In cazul unor agravante(viol urmat de moartea victimei) forma de vinovăţie este praeterintenţia. In cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat. Formele infracţiunilor: cu excepţia infracţiunilor de seducţie şi hărţuire sexuală. vârstă( în cazul infr. de incest) III. calitatea de rudă(infr.

în varianta tip. fie la subiectul pasiv. iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată? 3. majoră. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe .Ce se va reţine în sarcina inculpatului care .Care este subiectul activ al infracţiunii de viol? 2.având în vedere că victima. fie la gravitatea violenţelor etc. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.05. Ce se va reţine în sarcina inculpatului . VI. Elementele circumstanţiale se referă.deci în imposibilitate de a se apăra. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii . nu fusese înfiată de inculpat. VIII. împotriva voinţei acesteia. iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa? 4. a izbit-o cu capul de o piatră . Sancţiuni – la infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este amenda alternativ cu pedeapsa închisorii. Întrebări: 1.Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol? 4. s-a urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de 30 . Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală? 8.iar victima .Care este elementul material al infracţiunii de seducţie? 6. Care este conţinutul deciziei III/23. în cazul seducţiei. fie la subiectul activ. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat dacă unul din ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere.Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual? 3. Aspecte procesuale – pentru infracţiunea de viol.agravate. în scopul de a avea raport sexual cu aceasta .2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind sfera de aplicare a infracţiunii de perversiune sexuală? 7. persoană suferindă de o atrofie musculară . Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală? Speţe: 1. Care este conţinutul deciziei II/23.pentru a se apăra.05. iar aceasta a decedat? 2. pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind infracţiunea de incest? 9. încercând să violeze victima .Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie? 5.

pen.pen. 3. c) când fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună. b) perversiune sexuală. b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia.pen. 197 alin. 198 C. 197 C.pen.): a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul. 175 lit. 1 C. 5. indiferent de sex. dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla . b) când fapta este săvârşită asupra minorului între 15-18 ani de tutore sau curator folosind calitatea sa. Violarea victimei urmată de uciderea ei pentru ca fapta să nu poată fi descoperită reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. La infracţiunea de viol (art. c) viol.pen. b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală. 3 C.) este în variantă agravată: a) când minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani se afla în îngrijirea.) este în varianta agravată: a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra. Violul (art. 2.unde. reprezintă infracţiunea de: a) viol. c) viol în varianta agravată. a căzut şi a încetat din viaţă. educarea. b) infracţiunea de omor calificat (art. c) subiectul activ poate fi orice persoană. 4. 197 C. 31 . 197 alin.) – pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni). Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui act sexual.pen. 175 lit. + art. ocrotirea.). Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani atunci când acesta nu se opune reprezintă infracţiunea de: a) act sexual cu un minor. c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a întreţine raport sexual cu bunica sa care locuia în aceeaşi casă? Teste grilă: 1. b) viol în concurs cu lipsire de libertate. Actul sexual cu un minor (art.). h) C. paza sau tratamentul făptuitorului. Ce se va reţine în sarcina acestuia? 5.pen. 6. h C. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat (art.

iar în alte cazuri trebuie stabilită. abuz de încredere). de furt.3 C.corpul persoanei în cazul infr. Obiectul material –general . Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii .211 al. 2. integrităţii corporale.un bun mobil în cazul unor infracţiuni (furt. de tâlhărie) b) Latura subiectivă – forma de vinovăţie – cu excepţia infracţiunii de distrugere din culpă unde forma de vinovăţie constă în culpă. . un bun imobil(tulburarea de posesie) sau o universalitate de bunuri(gestiunea frauduloasă) .unele infracţiuni au situaţie premisă.legătura de cauzalitate – uneori rezultă din materialitatea faptei (infr. restul infracţiunilor se comit cu intenţie.secundar –în cazul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori – viaţa şi integritatea corporală în cazul infr. înşelăciunea. Nu este ocrotit doar dreptul de proprietate ci şi posesia şi detenţia. II. locul public în cazul infracţiunii de furt calificat. infracţiunea de tulburare de posesie pentru existenţa căreia e necesar să existe un bun imobil în posesia subiectului pasiv. vieţii în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă 32 . Subiecţii infracţiunii 1. În cazul unor agravante(art.urmarea imediată: constă în general în producerea unui prejudiciu. tâlhărie. (infr. de tâlhărie şi a celei de piraterie. IV.) forma de vinovăţie este praeterintenţia. inducerea în eroare.etc.este de regulă necircumstanţiat. . Obiectul ocrotirii penale 1. de exemplu: tăinuirea. distrugere).Obiectul juridic – general .secundar .Subiectul activ . un bun mobil sau imobil în cazul altor infracţiuni(distrugerea).pot constitui elemente circumtanţiale : noaptea. Situaţia premisă . unde situaţia premisă constă într-o faptă penală din care trebuie să provină bunul tăinuit. Pot exista toate formele de participaţie( coautorat. V. de tâlhărie şi piraterie. instigare.pen.TITLUL III : INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI I.complicitate) cu excepţia infracţiunilor săvârşite din culpă ( ex: distrugere din culpă) 2. însuşirea bunului găsit) . Poate exista şi o urmare imediată secundară constând în atingerile aduse sănătăţii.) însă multe din infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni( furtul . . distrugerea.elementul material – constă de regulă într-o acţiune (luarea unui bun.relaţiile sociale privind patrimoniul. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă .Subiectul pasiv – este necircumstanţiat III.

211. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii de furt? 4. Variantele infracţiunilor . Care este obiectul material al infracţiunii de furt? 2. „folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase”? 11. ( abuzul de încredere).distrugerea din culpă.pen. pen. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile. art.În cazul majorităţii infracţiunilor (art.215. VII. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună” în cazul infracţiunii de furt calificat? 5. abuzul de încredere). ( pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă). IX. 215.Definiţi noţiunile de „efracţie”. VIII.) pe lângă varianta tip sunt prevăzute şi variante agravate.pen. 213 C. 214 C. 219. 208-212. pentru legitimare sau identificare? 33 . „travestită”? 7. „escaladare”. art.VI. Formele infracţiunilor .Care este accepţiunea noţiunii de „loc public” în cazul infracţiunii de furt calificat? 9. „deghizată”. pen. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă” şi „substanţă narcotică” în cazul infracţiunii de furt calificat? 6. Întrebări: 1.Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra? 8. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă? 3. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de transport în comun conform practicii existente în cazul infracţiunii de furt calificat? 10. 215¹ C. 212. Sancţiuni – cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închisorii iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii (distrugerea.215¹. 210 C. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată”. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.217 şi 218. însuşirea bunului găsit. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată care pot atinge un moment al epuizării.tentativa: este posibilă( cu excepţia infr. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni patrimoniale cum ar fi : art. ( gestiunea frauduloasă). prevăzute de art. ) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art.

Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune? 21. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. 210 Cod penal)? 13. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă? 20.12. Care este conţinutul deciziei III/2. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie? 17. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încredere? 19. Care este conţinutul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind înşelăciunea prin cecuri? 23. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere? 28. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de tâlhărie? 16. Care este elementul material al infracţiunii de delapidare? 25.218 C. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării? 15. Când trebuie exercitate violenţele în raport de sustragerea bunului pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie? 14.12.2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii)? 26.217 C.) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (219)? 29.p.p. Care este subiectul material al infracţiunii de abuz de încredere? 18. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunile de abuz de încredere.) şi cea de distrugere calificată (art. Care este urmarea imediată a infracţiunii de înşelăciune? 22. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? Speţe: 34 . Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie? 30. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea bunului găsit? 27. gestiune frauduloasă şi delapidare? 24. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art.

Cum va fi încadrată fapta de a ataca un poliţist aflat în urmărirea autorilor unor furturi şi de a – l lovi cu parul peste mâna în care avea pistolul cu care încerca să se apere de agresor . timp de aproximativ 6 luni. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto” un loz falsificat . Cum va fi încadrată fapta sa de a fi sustras într-o noapte .1.După desfacerea căsătoriei inculpata a continuat să locuiască împreună cu fostul soţ parte vătămată în proces – pentru a îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie . în loc să o restituie părţii vătămate. dintre care pe unele le-a cheltuit. reprezintă infracţiune? 8.Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice .Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea până într-o comună învecinată .diverse obiecte şi sume de bani aparţinând muncitorilor din ambele camere? 9. ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare? 13. refuză să le restituie acesteia.Fapta inculpatului care.Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor . Ce se poate reţine în sarcina inculpatei? 4. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el? 10. Aceasta a înstrăinat bunuri personale ale părţii vătămate fără acordul acesteia.iar apoi. pe când se afla spre a dormi într-una din acele încăperi. primind în custodie . sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său – reprezintă infracţiune? 2. în care era cazată echipa din care făcea parte. de la executorul judecătoresc .verbal . pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat? 12.Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat? 5. cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor ? 7. iar pe altele le-a ascuns în magazie? 35 . i-a smuls ceasul de la mână? 6. anumite bunuri proprietatea persoanei vătămate . Inculpatul. pe baza unui proces . în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti . în vârstă de 13 ani. a depus-o drept garanţie pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani? 11. muncitor într-o echipă de fierari betonişti a fost tolerat să doarmă alternativ. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garderobieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care s-a eliberat fisă .Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi.Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de înmatriculare a unui autovehicul? 3. profitând de faptul că aceasta se afla la pământ.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. 5. Prin infracţiunea de furt: a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare. instanţa supremă a decis că: a) fapta constituie infracţiunea de furt. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. Înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nici o împrejurare. fiind prins imediat după sustragere. b) fapta reprezintă infracţiunea de furt. neprimind chiria de la partea vătămată. deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept. c) o infracţiune de furt în formă continuată. dar nu reuşeşte să treacă de paznic. 36 . autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază. 7. o bluză. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material: a) imobilele prin destinaţie. c) fapta nu constituie furt. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului . c) bunul în cauză fusese pierdut. dăruindu-i unele bunuri furate? Teste grilă: 1. În cazul inculpatei care.14. 6. în baza acestei promisiuni.iar apoi. 2. b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius). b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana vătămată. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. i-a luat acesteia. deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără consimţământul posesorului său. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă: a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început. 4. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când: a) bunul în cauză aparţine făptuitorului. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. fără consimţământul ei. c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil. b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile. deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur. afirmând că i-o va restitui când va primi chiria. c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). 3. b) o infracţiune de furt. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora încadrarea juridică va reţine: a) două infracţiuni de furt. dar ea nu a fost dusă până la capăt.

b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice. e) C. 216 C. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie reprezintă: a) furt calificat. b) furt calificat. c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă fapta are loc într-un magazin deschis. f) C. c) simplă. se va putea reţine: a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt. 10. atacă victima. deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără săşi recupereze un bun depus pe bancheta din spate nu o atenţionează. 1 lit. 209 alin. b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat. În cazul infracţiunii de tâlhărie: a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. după o înţelegere prealabilă. f C.). 209 alin. c) furt calificat (săvârşit într-un mijloc de transport în comun – art.pen. săvârşit într-un mijloc de transport în comun (art.pen. iar ulterior îşi însuşeşte bunul respectiv.).pen.8. 209 alin. În cazul în care doi făptuitori. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă: a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă bunul se afla într-o cameră de hotel. c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra. 11. 9.). Fapta şoferului de taxi care. dar în care nu se află nici un cumpărător.pen. b) furt (art.): a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte. iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. nu servea ca mijloc de transport în comun. unul săvârşind acte de violenţă. 13. 12.). c) furt simplu.pen.pen. 37 . 1 lit. c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial. b) de obicei. 208 C. 211 C. reprezintă infracţiunea de: a) însuşirea bunului găsit ( art.). săvârşit în public (art. întrucât autobuzul. b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de transport în comun dacă sustragerea are loc într-un taxi. 1 lit. neavând nici un călător şi fiind oprit. Tâlhăria este o infracţiune: a) complexă. 14.

c) abuz de încredere. urmată de restituirea autoturismului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă.). 20. 16. 21. c) tâlhărie (art.). b) nu reprezintă infracţiune. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism.E. c) existenţa unui act translativ de proprietate.pen. b) însuşirea bunului găsit. b) doar o sumă de bani.pen. 38 . 19. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este: a) doar un bun mobil. 18.C.). 213 C. c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o excursie. un bilet la spectacol etc. b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ. 15. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de: a) furt. b) gestiune frauduloasă. încadrarea juridică va fi: a) şantaj (art. 194 C. 211 C. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este: a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. reprezintă: a) furt. Însuşirea unui bun mobil al altuia. ameninţând-o cu un cuţit şi victima se conformează.). b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut. b) ameninţare (art.b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor. c) abuz de încredere.pen. c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.pen. deţinut cu orice titlu. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina. 17. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. pe numele proprietarului. a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. 193 C.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte: a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.

b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals.pen. 24. integritatea fizică şi sănătatea persoanei ( de ex: în cazul infr. obiectul material constă în înscrisuri –dosare. b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat.). Subiecţii infracţiunii Subiectul activ – este de regulă necircumstanţiat . c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă.secundar: unele incriminări ocrotesc în subsidiar libertatea . iar la 242 al.. copiii sau părinţii unui judecător.2 şi 244 al.22. 242 C. Obiectul material – există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea ( de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art.2 subiectul activ este custodele. La infracţiunea de ultraj subiectul pasiv este funcţionarul public ce implică exerciţiul autorităţii de stat. de art. poliţist. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă” poate fi: a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică. registre. 23. prev.secundar – în general necircumstanţiat. . 39 . Iar la infr. 239¹ subiectul pasiv este format din: soţul. 215 alin.pen. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prev. La infracţiunea de înşelăciune (art. procuror. jandarm ori militar.) urmarea imediată constă: a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei. uz de fals. . II. de art. Subiectul pasiv – principal: instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată. c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane.1. 215 C.3 este funcţionarul public. fără aceste elemente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals. b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei.Obiectul juridic .pen. documente) sau unei persoane ce reprezintă autoritatea (de exemplu în cazul infracţiunii de ultraj obiectul material constă în corpul persoanei).general : ocrotirea relaţiilor privind autoritatea. falsul privind identitatea etc. de ultraj) 2. 243 al. TITLUL V: INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII I. 2 C.

.tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. îmbracă forma continuă.250. La unele infracţiuni (art.2) pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii. de art.Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 7. Excepţie face 242 unde una din variante (al. 241 C. Sancţiuni – pedeapsa închisorii .etc. 241al. Forme . Majoritatea infracţiunilor prezintă două sau mai multe modalităţi normative. de ultraj) sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol.urmarea imediată . V.starea de pericol pentru autoritate. La unele infracţiuni există şi urmarea imediată secundară – de exemplu la infracţiunea de ultraj aceasta consta într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii.2. pen.Care est cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? 40 . .elementul material –se realizează de regulă printr-o acţiune . art.În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 5. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV.254.trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat(infr. 244. Întrebări : a. 236 – existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat. 243. Situaţia premisă . prev. al. Infracţiunea prevăzută de art. 242.1.) VIII. VII.Variante: unele infracţiuni prezintă variante agravante( art. celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuă.În ce constau formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne distinctive? 6.Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă . b)Latura subiectivă – formele de vinovăţie – intenţie directă sau indirectă.2) poate fi comisă şi din culpă. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă .legătura de cauzalitate . Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 3.1 C.De exemplu în cazul infr. Care sunt însemnele României? b.mobilul şi scopul – nu interesează pentru calificarea juridică.Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 8. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 4.III. 242 al. VI. pen.

b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului s-a urmeze la secţia de poliţie. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. 41 . 2.pen.) are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. reprezintă infracţiune de: a) ultraj.cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program . b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe.pen. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. într-un loc ce nu avea contingenţă cu sarcinile sale de serviciu. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa . 145 C. dar care a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? 2. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. c) lovire sau alte violenţe. b) sustragerea ori distrugerea unui dosar. registru. Inculpatul a sustras intr-un mijloc de transport în comun un telefan mobil de la partea vătamat. 242 C. Ce se va reţineîn sarcina sa? Teste grilă: 1. document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la care se referă art.. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea după ce a sustras un bun reprezintă infracţiune de: a) ultraj. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. încercând să scape.Speţe 1. 3.

42 . CAPITOLUL I: INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL I. 244 C. TITLUL VI: INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITĂŢI REGLEMENTATE DE LEGE Acest titlu este format din patru capitole: Cap. c) furt (art. de drept public sau privat.generic : ocrotirea relaţiilor de serviciu sau buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu. b) de rezultat. 5. c) complexă. . 2 C. De exemplu în cazul infr.pen.Obiectul juridic :.pen. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv.).II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei Cap. 4.). III.c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. pen.pen.) în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în formă agravată (art.subsidiar – mai sunt şi alte valori ocrotite.). Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru (art. 208 C. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune: a) de pericol.pen. prev. 248C. I: Infarcţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul Cap. IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege Vom face o analiză a infracţiunilor cuprinse în primele două capitole . b) furt (art. de art. sunt ocrotite şi relaţiile patrimoniale. 244 alin.1. 208 C. : Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate Cap.

la art.tentativa nu se sancţionează şi nu este nici posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. 252 C. pen. prev. 246. 249 şi 252 C. Situaţia premisă . Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV.Subiectul activ – de cele mai multe ori este calificat – funcţionarul sau funcţionarul public. forma de vinovăţie este sub forma culpei. pen.art.la unele infracţiuni există variante agravante ( ex.legătura de cauzalitate . 248¹. ) .etc. 2. 145 c.ura sau desconsiderarea pe motiv de sex.254 C. Subiecţii infracţiunii 1.( de ex. 247C. VI.pen. religie. Cele mai multe din infracţiuni pot fi comise în formă continuată. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie.pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia.) 43 . Formele infracţiunilor . 248. V. Variante . .Subiectul pasiv –principal: este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul. La infr. Pen. trebuie să fie determiată de un mobil . VII.trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol. – documentul ce constituie secret de stat. de art.urmarea imediată . poate fi oricine.elementul material – constă într-o acţiune sau inacţiune care aduc atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. 247 C. II.) III. prev. Excepţie: la infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă subiectul activ e necircumstanţiat. .mobilul şi scopul – infr. 249 C. de art.pen. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material . naţionalitate. -secundar(adiacent) .2.cele mai multe infracţiuni au ca efect producerea unei stări de pericol dar sunt şi unele infracţiuni de rezultat .persoana fizică lezată de săvârşirea infracţiunii –(exemplu: infr. art. unde rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care se referă art. La unele infracţiuni există o cerinţă esenţială ataşată elementului material. prev de art. pen. Excepţie: infr. b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – intentie directă sau indirectă.Pen. de art.preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. prev. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă . 252 C.

pedeapsa inchisorii este alternativă cu cea a amenzii. 249 al. Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii.de la muncitorii care lucrau în această 44 .VIII. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat (art. 169C. Intrebări: 1. maistru într-o brigadă a unei cooperative de construcţii şi instalaţii . Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Speţe: 1.pen. prev. Care este subiectul activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 14.Aspecte procesuale – acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. La infr. pen. IX. Cine este subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 9.Inculpatul. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor? 2.pen. 257competenţa în primă instanţă aparţine tribunalului.) şi cea de divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului(art. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu prin îngrădirea unor drepturi? 3. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6. 252.)? 8. În ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de primire de foloase necuvenite? 12. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice? 4. în baza unei înţelegeri prealabile . Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 13. iar în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 254.1 şi 250 al. de art. În ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 10. În ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau alte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 11.252C.1. a cerut şi primit lunar. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5.2 şi 3C.

În urma cercetărilor efectuate. Poate fi reţinută această apărare? Teste grilă: 45 . Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 6. S-a reţinut în sarcina acestuia infracţiunea de luare de mită. pentru inculpatul condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. În cursul cercetărilor acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia deoarece l-a mituit pe paznic pentru a nu interveni.Este corectă încadrarea juridică? 2. 41 al. diferite sume de bani .brigadă. reţinându-se că foloasele promise au fost date ulterior în rate? 4.Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie de bomboane pentru a-i elibera o adeverinţă? 5.2 C. In culpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale întrucât a denunţat fapta.pen. în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 3. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor . de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani . D.reprezentând o cotă din veniturile realizate de ei peste salariul tarifar .pentru a fi folosite la procurarea unor cadouri oferite persoanelor din afara unităţii ce asigurau aprovizionarea cu materii prime şi materiale indispensabile efectuării lucrărilor şi implicit încasării salariilor. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie .Este corectă reţinerea art. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii .

1. 145 C. La infracţiunea de “dare de mită” (art.pen. c) o cauză de reducere a pedepsei. c) atât cu intenţie. 4. 145 C. b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art.pen. b) numai cu intenţie.) elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu.pen. 254 C. 255 C. 2. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. fie ulterior efectuării sau nefectuării actului de serviciu. În cazul infracţiunii de “luare de mită” (art. 6.pen. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este: a) o cauză de nepedepsire. c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pentru cel mituit. 180 C. 3. sau o pagubă patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard lei.) se săvârşeşte: a) numai din culpă. 254 C. c) acceptarea promisiunii unor foloase. CAPITOLUL II: INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI 46 .) folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă: a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art.pen.) poate consta în: a) darea de bani ori alte foloase.pen. b) promisiunea sau oferirea de bani.pen. c) se poate săvârşi fie anterior. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe. Elementul material al infracţiunii de “luare de mită” (art. 5. 7. c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare corporală şi vătămare corporală gravă. b) se cauzează un prejudiciu de cel puţin 1 miliard lei.). “Neglijenţa în serviciu” (art. cât şi din culpă. 249 C. b) poate consta într-un împrumut. o pagubă mai mare de 2 miliarde lei.

Situaţia premisă . 260. penale sau disciplinare in cazul art. 263.generic : relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei .1. V. persoană aflată în stare de reţinere sau deţinere pentru art. de art. 267¹) . 263 C.majoritatea infracţiunilor presupune existenţa unei situaţii premisă: existenţa unei cauze civile. dar poate consta şi în inacţiuni ( art.înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă sau alt organ de jurisdicţie. . de art. La unele infracţiuni alături de urmarea imediată principală se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă unui subiect pasiv secundar( art. existenţa stării de reţinere sau deţinere pt. funcţionarul public pentru art.267. 265) . Când sunt apărate alte valori – viaţa . III. 2. de art. II. b)Latura subiectivă – formele de vinovaţie – de regulă forma de vinovăţie este intenţia.). 261.secundar(adiacent) . expert. Există infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie cât şi în culpă –art. pen. pen. 267¹ C.art. art. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor. . 259.constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei . Infracţiunea prev.secundar – alte valori ocrotite. obiectul material poate consta în corpul persoanei(ex. În cazul infr. 260C. 267¹ C. pen. 270 C. 263.urmarea imediată . Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material. sunt ocrotite integritatea fizică si psihică precum şi libertatea persoanei iar prin art. pen. pen. 261. 265 C. 259 şi 266 este ocrotită libertatea persoanei 2. 266.. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă .elementul material – constă de regulă într-o acţiune.Subiectul pasiv –principal: statul prin organul judiciar a cărei activitate a fost împiedicată. pen. itegritatea fizică şi psihică .Obiectul juridic :. pen. 272C. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV..262. 260. 271C. pen.principală.persoana fizică ce suportă consecinţele neînfăptuirii justiţiei – art.La unele infracţiuni subiectul trebuie să fie calificat – martor. are totdeauna obiect material .legătura de cauzalitate . 262. 269 C.Subiectul activ – de regulă este necircumstanţiat. prev.trebuie dovedită în cazul infracţiunilor de rezultat şi rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol. interpret pentru infracţiunile prev. . 267. 269. 261¹. 260.mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă 47 . 267. Subiecţii infracţiunii 1. pen.

260al. 2.3 sau de reducere a pedepsei – art. 259 al.pen) ? 8.art. Intrebări: 1. Forme .În ce constă diferenţa între infracţiunea de „omisiunea de a încunoştiinţa organele judiciare” şi cea de „omisiunea sesizării organelor judiciare”? 12.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii „omisiunea sesizării organelor judiciare”? 9.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicarea participării la proces? 7.În cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire. 170C.Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţarea unor infracţiuni(art.pen) şi cea de nedenunţare (art. VII. 260 al.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14.Cine este subiectul activ al infracţiunii de tortură? 15.Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea infractorului? 10.pen.3.Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de purtare abuzivă? 48 . 266 este continuă.Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase”? 2. 267¹.267¹. La unele infracţiuni pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.3.Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii „denunţare calomnioasă”? 3.1.Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii.Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă? 6.) VIII: Aspecte procesuale: acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu IX.VI.etc. 261¹. prev.3 C. Infracţiunea prevăzută de art.2. 262C.Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă? 4.tentativa e pedepsită în cazul infr.Care este elementul material al infracţiunii de arestare nelegală şi cercetare abuzivă? 13. 259. Innfracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a putea îmbrăca forma tentativei.270 al. Variante:cele mai multe infracţiuni au variante agravante (art.1.În ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5.Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire? 11. 262 al.Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată. de art. 266.

Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului pe lângă infracţiunea de tâlhărie şi pe cea sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art. reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor pentru a-l determina să recunoască săvârşirea unui furt.S. în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie.Este corectă încadrarea juridică? 2.) ? Speţe : 1. Ce ar trebui să decidă instanţa? Teste grilă: 49 . arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine declaraţii şi la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual . a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă . C.S-a reţinut în fapt că inculpata a împiedicat pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi pe executorul judecătoresc să pună în executare această hotărâre. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală. calitatea de martor şi în această calitate a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului.pen) ? 18. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere.pen.Care este elementul material al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti? 21.267C. fiind cercetat penal. 268C. S-a reţinut în fapt că. Este corectă soluţia? 3.272C.) şi cea de represiune nedreaptă(art.inculpatul a mototolit-o şi a rupt-o . 242 C. pen.Inculpatul P. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sau ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune.În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni întrucât iniţial a avut în acest dosar . anterior extinderii penale.Care este subiectul activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20.Pen.F.F.Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 19. când i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată. arătând că în realitate el a condus autoturismul la acea dată.fără a folosi violenţe sau ameninţări.A.16.? 4. Este corectă încadrarea juridică? 5.Care este elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17. In cadrul audierilor. Inculpatul s-a apărat. martorul B.Care este elementul material al infracţiunii de reţinerea sau distrugerea de înscrisuri (art. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului.spunând că nu corespunde adevărului.Care este diferenţa între infracţiunea de supunerea la rele tratamente (art.

c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. c) complicitate la acea infracţiune. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. în toate cauzele. 4. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. c) atât cu intenţie. 6. pentru zădărnicirea urmăririi penale. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. Subiect activ al infracţiunii de “mărturie mincinoasă” este: a) doar martorul.pen. b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. Ajutorul dat făptuitorului. b) numai din culpă. 50 . expertul sau interpretul. Infracţiunea de “încercare de a determina mărturia mincinoasă”: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. c) martorul. prin corupere.1. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului.pen. 2. c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea declaraţii mincinoase. înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase. 5. 76 C. b) tăinuire. cât şi din culpă. reprezintă o cauză de: a) impunitate. b) reducere a pedepsei conform art. 259 C. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. a judecăţii sau a executării pedepsei.pen. Încercarea de a determina o persoană. 263 C. 3. 7. În cazul “denunţării calomnioase” (art. b) martorul sau persoana care încearcă să-l determine pe martor să dea declaraţii mincinoase.. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau. c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.) învinuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară.

în cazul fasificării prin alterare entitatea falsificată(înscris.Cap.) V.relaţiile sociale rezultate din încrederea publică în veridicitatea lucrurilor. entităţilor (înscrisuri. . a înscrisului.constă într-o stare de pericol .TITLUL VII : INFRACŢIUNI DE FALS Acest titlu cuprinde trei capitole: .Subiectul pasiv –principal: instituţia sau organizaţia care a emis moneda. să fie vorba de o monedă sau valoare în cazul falsului de monedă.Cap II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare .) constituie şi produsul dar şi obiectul material al infracţiunii . înscris)reprezintă produsul infracţiunii de falsificare şi nu obiectul material al acestei infracţiuni . Subiecţii infracţiunii 1.elementul material – se realizează prin acţiuni de alterare a adevărului săvârşită în orice mod (material. titlul de valoare. Situaţia premisă .de cele mai multe ori rezultă „ex re” b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – este intenţia. Obiectul material – în cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată(monedă.) . Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă .Subiectul activ – poate fi oricine. titlu de valoare. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV. sau alte valori . înscrisul.scriptic.etc. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile. timbre.legătura de cauzalitate .Cap .preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals.etc. care a fost indus în eroare prin intermediul monedei . 2. Pot exista şi excepţii:în cazul infracţiunii de fals intelectual subiectul activ este funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.I . oral) cărora le sunt ataşate cerinţe esenţiale (posibilitatea de a produce de efecte juridice în cazul falsului în înscrisuri . 51 . 2.urmarea imediată .) care au legal însuşirea de a face probă. III – Falsuri în înscrisuri Vom analiza în continuare infracţiunile din acest titlu: 1. monede.monedă. instrumente de autentificare.(in cazul falsului în înscrisuri)sau existenţa unei valori adevărate care să servească drept şablon (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare. III.Falsificarea de monede. II.persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice.etc.eventual . timbre. a titlului de valoare falsificat.. etc.etc.Obiectul juridic :.

293. Sancţiuni: amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii. de art. 285.288) IX. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari falsificate . 287. 292 C.pen.282.tentativa este posibilă şi în general se sancţionează . 292. 294 C. Forme . prev. pen.) ? 2) Care este elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale? 3) Cine este subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? 5) În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă pentru a fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de art. dându-şi seama că sunt false le-a pus în circulaţie? 52 .Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 3. cu excepţia infr . 215 al.Variante : la unele infracţiuni există variante agravante (art. art.Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane pe care lipise propria fotografie? 2.pen.) în varianta falsificare de cecuri şi infracţiunea de înşelăciune prin cecuri(art.. 282C.mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă VI.? 6) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe: 1. VII. 291. Întrebări : 1) Care este diferenţa între infracţiunea de falsificare de monedă (art.Cum poate fi încadrată fapta cetăţeanului care. Aspecte procesuale: Actiunea penală se pune în mişcare din oficiu iar competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine judecătoriei.pen.4 C. VII.

b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. deşi ştia care este adevărul? 5. b) alterarea priveşte conţinutul actului. deşi cunoştea că există moştenitori? Teste grilă: 1. Subiect activ al infracţiunii de “fals material în înscrisuri oficiale” poate fi: a) orice funcţionar.Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată prin ştersături şi adăugiri.Se poate reţine vreo infracţiune pe lângă cea de furt calificat în sarcina inculpatului care. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote fasificate? 8.Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care în cadrul unui schimb de valută remite celeilalte persoane.pen. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu . 2.Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale pe care le-a prezentat băncii pentru a justifica destinaţia unui împrumut. 3. cerere în care afirma că defunctul nu are alţi moştenitori .): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar.4. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. însă a indicat în mod corect numele său? 6.Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta în mod nereal că o anumită persoană este salariat al băncii . b) doar funcţionarul public. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unui titlu de proprietate . care provenea din furt şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 7. c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 9. acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 10. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia . În cazul infracţiunii de “fals intelectual”: a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului. c) orice persoană. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. 288 C. contra unei sume în lei. 53 .Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor.Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri pentru a acoperi lipsuri din gestiune? 11.

Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă. cât şi în numele soţiei sale de care era despărţit. expertul sau interpretul. după care a depus cererea la primărie. b) doar un înscris sub semnătură privată. b) fals în înscrisuri sub semnătură privată. 5. atât în numele său. Încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de: a) fals în declaraţii. c) orice persoană. 54 . Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi: a) doar un înscris oficial. c) fals intelectual. 7. b) persoana care face în public declaraţii calomnioase. capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice. în concurs cu uz de fals. c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată. 6.4. b) fals privind identitatea. c) uz de fals. Subiectul activ al infracţiunii de “fals în declaraţii” este: a) martorul. constituie: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată.

55 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->