Să redescoperim ROMÂNIA !

Derulare automată sau Click

La 43 de kilometri de
Sibiu, în lunca Oltului, la
Cârţa, se află ruinele
uneia dintre cele mai
frumoase şi mai
impozante biserici
fortificate din
Transilvania, dar, in
acelaşi timp, una dintre
cele mai puţin
cunoscute. Fosta
mănăstire cistericiană
Cârţa este considerată
unul dintre cele mai
vechi şi mai importante
monumente ale goticului
timpuriu din aceasta
parte a Europei.
Localitatea Cârţa se află pe un drum lateral, la 4 Km de
drumul European E68, între Sibiu şi Făgăraş, aproape de
intrarea pe Transfăgăraşan.
Mănăstirea a fost întemeiată de călugării cistercieni (ordin
călugăresc originar din Franta) în 1205-1206. Fosta mănăstire
este astazi biserică pentru comunitatea evanghelică din Cârţa.
Ordinul Cistercian a fost înfiintat în 1098, în Burgundia, în
mlaştina de la Cistercium. Cistercienii au dorit să se întoarcă la
regulile de bază ale călugărilor: sărăcia şi castitatea. Numele
ordinului vine de la forma latină a cuvântului “trestie”. Cârţa a
fost cea mai estică abaţie şi un lăcaş important al catolicismului.
Cistercienii, constructori pricepuţi, (au construit după ce asanau
terenuri mlăştinoase), au influenţat arhitectura din zona.
Prima atestare a Mănăstirii Cârţa este din 1212, când numele
aşezământului apărea pentru prima dată în Statutele ordinului
cistercian, apoi în 1223 într-un document emis de regele maghiar
Andrei al II-lea, care confirma o donaţie către mănăstirea de la
Cârţa.
Potrivit cutumelor ordinului cistercian, primele clădiri ale
mănăstirii au fost ridicate din materiale perisabile, probabil din
lemn. Câţiva ani mai târziu, în imediata vecinătate a clădirilor
provizorii de lemn a fost construită o capelă de piatră. Zidurile
din piatră au fost ridicate între 1220-1230.
Marea invazie tătară din 1241 a distrus o mare parte a abaţiei,
astfel încât aproape întreg edificiul vechi (care etala trăsături
stilistice tributare romanicului târziu) a fost reconstruit în 1250,
atestând astfel, pentru prima dată în spatiul transilvanean, stilul
gotic burgund în faza sa incipientă. Un alt moment trist al istoriei
sale s-a petrecut în anii 1421-1432, când luptele aprige cu
otomanii şi decăderea ordinului au făcut ca biserica şi mănăstirea
ei să ajungă o ruină. De aceea, la 22 februarie 1474, regele
Matias Corvin a hotărât desfiinţarea ei, cedând posesiunile ei
bisericii săseşti „Sfânta Maria“ din Sibiu.

La 1495, abaţia a mai fost restaurată, însă, cu timpul, a fost

lăsată în paragină.

Faţada de vest rezistă încă, iar deasupra portalului gotic se

observă o rozetă de mari dimensiuni. Turnul alipit faţadei a fost
construit pe la mijlocul secolului al XV-lea, iar transformarea lui în
clopotniţă a avut loc şi mai târziu.
Din vechea galerie, astăzi se mai vede, la sud de biserică, un
zid înalt, care mai păstrează încă ferestre boltite în plin cintru
şi o fereastră geminată.
Bolţile imensei biserici s-au
prăbuşit, rămânând numai
câteva ziduri exterioare şi
două travee din interior (în
părţile de sud şi de nord).
La sud se mai păstrează o
singură coloană romanică,
iar navele laterale, după
planul cistercian, se
termină într-un mic cor
pătrat. Pe locul navei
principale care nu mai are
tavan se află un cimitir în
memoria soldaţilor germani
căzuţi în primul război
mondial. Biserica
evanghelică de astăzi
ocupă, de fapt, doar corul
şi absida fostei bazilici.
Casa parohială evanghelică este cea mai veche clădire locuită
din Transilvania, rămasă neschimbată timp de 800 de ani.
 In interior arcele bolţilor se
întâlnesc într-o cheie de boltă
romanică înfaţişând chipul
Fecioarei Maria, ocrotitoarea
bisericii, ca stăpânitoare a
cerului. Celelalte chei de boltă
sunt decorate simplu, cu flori
de floarea-soarelui, iar intre
arce se afla ferestre rotunde,
cu şase lobi care au primit
ulterior vitralii.
Macheta aflată în interiorul bisericii aminteşte măreţia de
alta dată a fostei Abaţii Cisterciene din Cârţa.
Cârţa Monastery, the ancient Cistercian monastery in the
Fagaras region, presently the protestant church of the local
German community, located on the left river side of Olt,
between the cities Sibiu and Fagaras, near by the localities
Carta (the German Kerz, Hungarian Kerc). The monastery
was founded in 1205-1206 by the king Andrew the 2nd of
Hungary, being disestablished on the 27th February 1474
by the king Matei Corvin. The Cistercian abbacy Cârţa had a
major part in the political, economical and cultural history of
Medieval Transilvania, as well as in the dissemination of the
gothic art in the Intra-Carpathian area.

The construction of the main stone edifice started most

probably between 1220 and 1230. The construction
occurred in two stages, separated by the
Great Mongol invasion of 1241. In the first stage of
construction, the main elements are of Romanesque
influence. The general plan was traced and the walls were
erected up to a height of about 3-4 m. In 1260 the works
were restarted under a new architect trained in the mature
Gothic architecture.
 Fotografii – internet

 Muzica - Irish Carol