ARTA MOLDOVEI MEDIEVALE

SEC XV

Arhitectura
• Sec XV se rezumă la continue
lupte pentru păstrarea
independenţei şi mari realizări
pe plan artistic.
• În Moldova e timpul domniei lui
Alexandru cel Bun ( a domnit
între anii 1400 – 1432) şi apoi
lui Ştefan cel Mare (n. 1433,
Borzeşti - d. 2 iulie 1504,
Suceava; (1457-1504)
• După căderea Constantinopolului în 1453 Ţările Româneşti sunt
fidele ritului bizantin- numindu-se Bizanţ după Bizanţ
 ARHITECTURA DIN MOLDOVA
• Secolul XV domnia lui Ștefan cel Mare
prezintă cea mai glorioasă epocă a
românilor. Ștefan a fost un om politic, strateg
militar desăvârșit, dar s-a dovedit a fi și un
destoinic promotor al culturii.
• În arhitectură activitatea sa se desfășoară
pe trei direcții: militară, civilă și religioasă.
 ARHITECTURA MILITARĂ
• Se înalţă şi se reconstruiesc cetăţile:
Cetatea Hotin, Cetatea Chilia, Cetatea
Albă, Cetatea Orhei (1470, plan
romboidal), Cetatea Sucevei, Cetatea
Romanului de la Gândinți (1466, plan
dreptunghiular).
• Cetatea Hotinului are un plan
neregulat, aproximativ
trapezoidal, cu latura de vest
arcuită. Dimensiunile cetății sunt
de 145 X 60 metri, având o
suprafață de 870 metri pătrați.
Cetatea este înconjurată de un
șanț de apărare peste care se
trece pe un pod.
CETATEA HOTIN,
• În 1421 domnitorul Moldovei
Alexandru cel Bun a demarat
reconstrucția Cetății Hotinului.
Acțiunea a fost dusă la bun sfârșit
grație zidarilor lituaneni trimiși de
Cneazul Vitold al Lituaniei.
CETATEA HOTIN, 1421
• Această participare se oglindește
în apareiajul fațadelor decorate cu
motive geometrice din cărămidă,
procedeu folosit în mod curent de
către constructorii din zona mării
Baltice
CETATEA HOTIN
• Cetatea Chilia se află în Bugeac pe
malul stâng al Dunării.
• La sfârșitul secolului al XIV-
lea, Mircea cel Bătrân extinde
teritoriul Țării Românești până
la Marea Neagră, Chilia intrând
astfel în componența statului
muntean.
• La scurt timp, în 1426,
domnul Moldovei Alexandru
cel Bun pune stăpânire pe
cetate, profitând de situația
grea în care se afla domnul
Țării Românești, Dan al II-lea.
• Pe 22 iulie 1462, Ștefan cel
Mare asediază fără izbândă
Cetatea Chilia, apărată de o
garnizoană ungară.
• La doi ani și jumătate de la
eșec, în 25 ianuarie 1465, după
un asediu de o zi (24 ianuarie),
Ștefan cel Mare cucerește
Cetatea.
• Pentru îmbunătățirea
sistemului de apărare, în vara
lui 1479, Ștefan cel Mare
reconstruiește Cetatea Chilia
pe malul stâng al Dunării
(Cetatea Chilia Nouă). La
lucrări participă 800 de meșteri
zidari și 17.000 de salahari
(ajutoare).
CETATEA CHILIA
CETATEA CHILIA
• Amplasată la vărsarea fluviului
Nistru în Marea Neagră, Cetatea
Albă a fost atestată încă din
antichitate cu denumiri precum
Tyras, Albi Castri, Citta Alba,
Belgorod, Asprokastron,
Moncastron, Akkerman.
• Situl acestei cetăţi a
adăpostit toate neamurile
posibile care s-au perindat în
acest spaţiu: daci, greci,
sciţi, romani, huni, alani,
slavi, genovezi, români
moldoveni, tătari, turci, ruşi,
ucraineni…
CETATEA ALBĂ
• Cetatea s-a aflat sub
suveranitatea moldovenilor
între 1359 și 1484, când
Ștefan cel Mare a pierdut
cetatea, aceasta fiind
cucerită de turci.
 CETATEA ORHEI
• Pereţii citadelei erau zidiţi din
blocuri de piatră, întărite cu
mortar de var. La colţuri
citadela era străjuită de turnuri
cilindrice. Turnuri semicilindrice
au fost înălţate lîngă pereţii
dinspre apus, sud şi răsărit.
• Peretele nordic – din partea
malului abrupt al Răutului
era sprijinit de două întărituri
masive de piatră –
contraforturi. Intrarea în
citadelă era dinspre sud.
Deasupra ei se înălţa un
turn, ambele părţi ale porţii
erau străjuite de doi piloni.
CETATEA ORHEI
CETATEA ROMANULUI DE LA GÂNDINȚI
 ARHITECTURA CIVILĂ
• Paralel cu cetățile sunt construite în
Moldova și curți domnești, fortificate
și ele, dar amenajate în același timp
cu tot confortul cuvenit unei
reședințe voievodale.
• Asemenea reședințe au existat la
Piatra Neamț, la Băcău, la Hârlău.
 ARHITECTURA RELIGIOASĂ
• În Moldova în timpul domniei lui Ştefan cel
Mare (între anii 1457 şi 1504) au fost
înălţate circa 30 de biserici. Bisericile
ştefăniene aveau o planimetrie de două
tipuri:
• 1) plan derivat din cel bazilical cu o singură
absidă; ex Rădăuți.
• 2) plan triconc. Ex Bălinești, Războieni ș.a.
 Este notoriu sistemul de bolţi din bisericile
ştefaniene.
• Sistem de bolți moldovenesc constă în folosirea
arcelor suprapuse în construcția turlei.
• Procedeul – la baza turlei se folosesc 4 arce în
plincintru – 2 transversale și 2 longitudinale – pe
care se înalță prin intermediul pandantivilor , un
tambur cilindric foarte scurt peste care zac alte 4
arce mai mici, dispuse astfel încât capetele lor să
vină în dreptul cheilor arcelor mari. Pe aceste arce
mici, se înalță, tot prin intermediul pandantivilor, o
turlă îngustă și înaltă formată dintr-un tambur
cilindric sau poligonal și dintr-o cupolă sub formă de
calotă.
Biserica din Părhăuţi, cea mai veche biserică existentă
construită în stilul moldovenesc
BISERICA
ÎNĂLȚAREA
SFINTEI
CRUCI DIN
PĂTRĂUȚI.
1487.
BISERICA ÎNĂLȚAREA SFINTEI
CRUCI DIN PĂTRĂUȚI. 1487.
SISTEM DE BOLȚI
MOLDOVENESC
SISTEM DE BOLȚI
MOLDOVENESC
SISTEM DE BOLȚI
MOLDOVENESC
• De asemenea se observă o
continuă creştere a bisericilor în
lungime de la 16,5m. Bis. Pătrăuţi
la 38 m. Bis. Neamţ.
• Menționăm că, programul
edificiilor ecleziastice a demarat
doar după 1487, atunci când a
fost asigurată securitatea țării, în
urma unui intens plan de
construcții militare.
• Mănăstirile şi Bisericile ridicate de Ştefan
cel Mare sunt: Biserica „Sfântul
Procopie”, Milişăuţi (1487); Mănăstirea
Putna, Biserica cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului”( 1469); Biserica
„Sfânta Cruce”, Pătrăuţi (1487); Biserica
„Sfântul Ilie”, Suceava (1488); Biserica
„Sfântul Gheorghe”, Mănăstirea Voroneţ
(1488); Biserica „Tăiera Capului Sfântului
Ioan Botezătorul”, Vaslui (1490);
• Biserica „Sfântul Nicolae”, Iaşi
(1492); Biserica „Sfântul
Gheorghe”, Hârlău (1492);
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, Borzeşti (1493-1494);
Biserica „Sfântul Nicolae”,
Dorohoi (1495); Biserica „Sfântul
Nicolae”, Popăuţi (1496);
Biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”,
Războieni (1496); Biserica „Naşterea
Maicii Domnului”, Tazlău (1497);
Biserica „Înălţarea Domnului”,
Mănăstirea Neamţ (1497); Biserica
„Înălţarea Sfintei Cruci”, Volovăţ
(1502); Biserica „Coborârea Sfântului
Duh”, Mănăstirea Dobrovăţ (1503-
1504); ect
 BISERICA MĂNĂSTIRII PUTNA.
1470.
• Biserica de la mănăstirea Putna, a
fost construită de la temelie în anii
1654-1662, planul a fost respectat
îndeaproape, modificată fiind doar
structura.
• Menționăm brâul din trei ciubuce
răsucite din loc în loc, care încinge
biserica, dar și elementele baroce
ale tamburului turlei – coloane
torsionate, capiteluri compozite.
BISERICA MĂNĂSTIRII PUTNA. 1470.
ARHITECTURA BISERICII "SFÂNTA
CRUCE" DIN PĂTRĂUŢI - 1487
ARHITECTURA
BISERICII
"SFÂNTA
CRUCE" DIN
PĂTRĂUŢI -
1487
• Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci"
din Pătrăuți este o construcție
de plan triconc, cu turlă pe
naos.
• Absidele laterale și absida
altarului sunt semicirculare în
interior și poligonale în exterior.
• Interiorul bisericii este
compartimentat în trei încăperi:
pronaos, naos și altar
PLANUL BISERICII "SFÂNTA CRUCE" DIN
PĂTRĂUŢI - 1487
• Portalul ușii de intrare este
în stil gotic; are un chenar
în arc frânt cu ușciorii și
arhivolta profilată.
• Pronaosul are formă
pătrată, fiind boltit cu o
calotă sferică așezată pe
patru arcuri în consolă și
pandantivi.
• În exterior, cele trei abside
sunt prevăzute cu firide
alungite (câte cinci la
absidele laterale, și șapte
la absida altarului),
deasupra cărora se află un
rând de plăci pătrate de
ceramică smălțuită de
culoare verde și un rând de
ocnițe.
 BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE
DIN HÂRLĂU
• Biserica lui Ștefan cel Mare are
plan triconc, cu abside
poligonale în exterior (cele
laterale au cinci laturi și cea a
altarului șapte laturi) și o turlă
pe naos.
• În interior, biserica este compartimentată
în pridvor, pronaos, naos și altar.
• Pronaosul este boltit formând o
calotă sferică susținută de opt
pandantivi.
• Deasupra naosului se află o turlă
octogonală din cărămidă aparentă
sprijinită pe două baze stelate
suprapuse
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN HÂRLĂU
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN HÂRLĂU
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN HÂRLĂU
• Fațada bisericii este împărțită de trei
brâie de cărămizi smălțuite.
• Sub cornișă se află o friză formată din
trei rânduri de discuri smălțuite, în
culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu
desene în relief (capete de zimbru,
sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele
etc.), intercalate cu butoni mici
triunghiulari, iar sub friză sunt două
rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea
superioară corespunzând uneia din
partea inferioară.
BISERICA SFÂNTUL GHEORGHE DIN HÂRLĂU

• Absidele laterale sunt decorate cu

firide oarbe alungite până la soclu,
terminate la partea superioară cu o
dublă arcatură în arc frânt și
separate între ele prin picioare de
cărămidă aparentă
BISERICA "SF. NICOLAE"-POPĂUȚI - 1496
BISERICA "SF. NICOLAE"-POPĂUȚI - 1496
BISERICA "SF. NICOLAE"-POPĂUȚI - 1496
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN
BORZEȘTI
BISERICA
ADORMIREA
MAICII
DOMNULUI DIN
BORZEȘTI.
SECȚIUNE ȘI
PLAN
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN
BORZEȘTI
• Edificiul este de plan dreptunghiular
fără turla, întânlit la mai multe
ctitorii ștefaniene (Dobrovăț,
Reuseni), boltit cu calote sferice.
• Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar
și decorații de ceramică smălțuită -
discuri și cărămizi. Soclul și
ancadramentele au profilatură gotică.
 MĂNĂSTIREA RĂZBOIENI. 1496

• Biserica "Sf. Voievozi" are un plan

dreptunghiular, asemănându-se cu
bisericile ștefaniene de la Piatra
Neamț și Borzești. Ea este construită
din piatră, are ziduri foarte groase și
un soclu din piatră cioplită, fără
abside laterale sau turle .
MĂNĂSTIREA RĂZBOIENI. 1496
• Absida altarului este poligonală pe
interior și semicirculară pe exterior,
fiind acoperită de nouă firide
alungite.
• Pereții bisericii sunt susținuți de două
contraforturi așezate oblic la punctul
de încheiere a absidei cu pereții
naosului și de un picior de contrafort
sub fereastra altarului.
• În interior, biserica este împărțită în cele
trei încăperi tradiționale: pronaos, naos și
altar.
• Pronaosul este acoperit cu două calote
sferice, despărțite printr-un arc dublou..
• Naosul are o cupolă sprijinită pe patru arce
piezișe
• Acoperișul bisericii este în patru ape, cu
pante repezi și streașină largă. Sub cornișă
se află două rânduri de ocnițe, două din
rândul de sus corespunzând uneia din
rândul de jos. De-a lungul edificiului, se
află o decorație formată din cărămizi
smălțuite și discuri policrome cu bumbi.
MĂNĂSTIREA NEAMȚ
Mănăstirea este atestată documentar din
1407, însă rădăcinile în timp ale activității
monahale se întind până în veacul al XII-lea
Biserica actuală din incinta mănăstirii a fost
ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la
sfârșitul secolului
al XV-lea și are
hramul
Înălțarea Domnului.
BISERICA CU HRAMUL ÎNĂLȚAREA
DOMNULUI.
• A fost zidită în 1497, are o lungime
de 38 m.
• Dimensiunile și monumentalitatea
ansamblului au sporit prin
întroducerea în construcție a
pridvorul, situat în fața intrării și
sala mormintelor, sau gropnița,
amplasata între pronaos și naos.
PLANUL BISERICII ÎNĂLȚAREA DOMNULUI
1497, MĂNĂSTIREA NEAMȚ.
Fațadele sunt frumos
ornamentate în stil
autohton moldovenesc,
rezultat din îmbinarea
elementelor bizantine
(ceramică smalțuită,
cărămizi și discuri diferit
colorate, în verde, în
galben, în brun) cu cele
gotice (contraforturile și
ancadramente de uși și
ferestre). Discurile
smălțuite și nișele
împodobesc și turla, de
formă octogonală,
prevăzută cu patru
ferestre.
 MĂNĂSTIREA NEAMȚ -
- are cea mai mare și mai veche bibliotecă
mânăstirească (18000 volume) și a avut o
contribuție deosebită ladezvoltarea culturii și
artei românești medievale.