Orasul Calimanesti este situat in partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, in

Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de

municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633 locuitori.
Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune
deschisa in tot cursul anului.
Clima este specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de temperatura, cu veri
racoroase (in jur de 20C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -1 si -5C in luna ianuarie).
Temperatura medie anuala este de 9 C. Precipitatii moderate (750-800 mm anual). Factorii de cura
naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale
sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie,
compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale
41C, si hipertermale= 49.5C).
Primele pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910. In prezent, statiunea
Calimanesti-Caciulata dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala,
electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa
(in statiunea Caciulata), izvoare de apa minerala pentru cura interna, sali de gimnastica medicala,
sauna, bazine de inot situate pe malul raului Olt etc.
Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie
cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau
nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale
sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41C, and
hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus,
stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale
sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza,
poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice
(sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica
etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.
1.40 kmSchitul Ostrov
2.40 kmManastirea Cozia
2.90 kmCastrul Roman Arutela
4.40 kmManastirea Turnu
5.70 kmManastirea Stanisoara
7.20 kmManastirea Frasinei
8.30 kmSchitul Pahomie
9.70 kmParcul National Cozia
11.60 kmManastirea Cornetu - Brezoi
11.70 kmManastirea Saracinesti
12.00 kmMuzeul Satului Valcean - Bujoreni
26.90 kmCetatea Poenari
42.10 kmCastelul Turnu Rosu
54.10 kmRezervatia Naturala Arpasel

Schitul Ostrov, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Schitul Ostrov - prezentare si imagini

Ostrov este un schit de calugari si se afla amplasat pe o insula a lacului de acumulare

al hidrocentralei Calimanesti de pe raul Olt, fiind legat de statiunea balneoclimaterica Calimanesti-Caciulata printr-un pod, la o distanta de 5 km de la halta
C.F.R. Calimanesti-Jiblea.
Biserica este rezidita pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau
inceputul secolului al XV-lea, fiind ctitorita de Neagoe Basarab si sotia sa, doamna
Despina.

S-a sfintit nezugravita, pentru cult folosindu-se in prima faza icoane pictate, aflate
astazi in Muzeul de Arta al Romaniei. Altarul a fost pictat in 1752, restul bisericii
fiind in stil fresca, de o remarcabila valoare artistica si a fost terminat in anul 1760.
Tot atunci i s-a inlocuit si inscriptia din pisania veche cu un text romanesc, scris cu
litere chirilice. O mare podoaba de arhitectura interioara, care a infruntat vremurile,
este tampla aurita, din lemn de tei care dateaza exact de la zidirea bisericii.
Icoanele imparatesti sunt foarte vechi, unele ipoteze sustinand ca ar fi chiar cele
originare. Icoana Maicii Domnului a fost restaurata in 1791 de Ioan Zugravul.

La 22 decembrie 1838 chiliile si cladirile existente au fost distruse de un incendiu,

fiind rezidite pe temeliile vechi in anul 1940. Principalele restaurari s-au facut in anii
1940, 1956-1957, 1962-1963. Din timpul lui Neagoe Basarab au ramas trei icoane:
Sfantul Nicolae, Coborarea de pe cruce si Sfantul Sava, toate de o mare valoare
artistica, in prezent aflate in custodia Muzeului de Arta al Romaniei.
Incepand cu secolul al XVI-lea pana in 1890, Schitul Ostrov a fost schit de calugarite.
In acest schit s-au calugarit sotia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele
de Platonida, si mama lui Mihai Viteazul, care si-a luat numele de Teofana.

Constructia hidrocentralei Calimanesti a impus ca biserica, impreuna cu insula, sa fie

ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, si reconstruita casa staretiei. Intregul
ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii statiunii
Calimanesti-Caciulata care, pe langa alte dotari, reuneste un numar de 47 de specii
de arbori, arbusti si trandafiri.

Manastirea Cozia, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii

Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Cozia - prezentare si imagini

Manastirea Cozia, situata la 5 km de statiunea Calimanesti, pe malul drept al Oltului

si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, a fost ctitorita intre 1387-1388 de catre Mircea
cel Batran, la sfatul calugarului carturar Nicodim de la Tismana, "sfetnicul lui Mircea
intru cele dumnezeiesti". Manastirea Cozia a fost tarnosita, la 18 mai 1388, de insusi
Nicodim al carui chip este zugravit in partea de sud a pronaosului. Ca manastire,
Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a lui Nicodim de la Tismana. El
numeste cel dintai staret cunoscut din documente, Ieromonahul Chir Gavriil, fara
indoiala un ucenic al sau. Popa Gavriil, egumenul de la Manastirea din Calimanesti,
impreuna cu toata conducerea si cu o parte din calugarii mai varstnici, trece la Cozia
inca din primul an. La inceput s-a numit "Manastirea Nucet" insa, mai tarziu, a
primit numele de "Cozia", dupa muntele din apropiere, aflat in stanga Oltului.

Chiliile construite de Mircea Voda au suferit, in decursul vremurilor, multe

transformari. Domnitorii Bibescu si Stirbei refac si ei cladirile intre 1848-1856. Tot
atunci au fost construite doua pavilioane, azi pastrandu-se numai cel din stanga, care
a fost resedinta domneasca de vara. Intre 1958-1962, asezamantul monahal a fost
restaurat in intregime, consolidandu-se toate chiliile si cele doua paraclise. Dupa
1970, s-a introdus incalzire centrala si biserica s-a acoperit cu tabla de arama, cu
ajutorul Episcopiei Ramnicului si cu stradania PC Staret Arhimandrit Gamaliil
Vaida.

Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran. Biserica pastreaza
policandrele daruite de Constantin Brancoveanu. In pronaos se gasesc mormintele
voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugarita
dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie
a celei originale si dateaza din 1938.

Pictura bisericii a fost facuta in fresca, in 1390-1391. Aceasta s-a pastrat numai in
pronaos. In naos si in altar pictura a fost lucrata tot in fresca, in 1707, cu prilejul
lucrarilor de reparatii facute ansamblului monahal de pe vremea harnicului Serban
Cantacuzino. A fost refacuta de Preda zugravul si de fiii sai, Ianache Sima si Mihail.
In 1984-1986 a fost restaurat intreg ansamblul mural.

In corpul de cladiri de pe latura estica a fost amenajat un muzeu in care sunt expuse
monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona:
epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tiparita de mitropolitul Varlaam, Psaltirea in
versuri a lui Dosoftei - 1673, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Cuza l-a
numit aici crator-civil.

Castrul Roman Arutela, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Castrul Roman Arutela - prezentare si imagini

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat ntre localitile

Pua i Cciulata, n punctul Poiana Bivolari, lng oraul Climneti,
fiind trecut n lista monumentelor istorice din 2004 datnd din epoca
roman anii 137138 d.C. Construcia se gsete pe malul stng al Oltului,
n vecintatea Mnstirii Cozia i n ambiana complexului hidroenergetic
Turnu.

Datarea s-a fcut pe baza unei inscripii, descoperit n dublu exemplar n

faa a dou din porile castrului, din care rezult c acesta a fost construit
n vremea mpratului Hadrian, de un detaament de arcai sirieni (Suri
Sagittari), n anul 138, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator i
guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima moned, ca datare,
descoperit la Arutela, a fost emis ntre anii 220223 d.C. La Arutela a
existat i o aezare dacic, care i-a prelungit existena sub stpnirea
roman.

Fortificaia construit din lespezi de piatr are form ptrat cu laturile de

60 de metri prevzute cu turnuri semicirculare la coluri i turnuri ptrate
de o parte i de alta a porii pretoriene. Pe celelalte dou laturi se vd
porile de serviciu (porta principalis dextra i porta principalis sinistra).
Zidul de incint a fost ridicat din blocuri mari de piatr de form
dreptunghiular i, dup caz, lespezi subiri i piatr mrunt, nefasonat,
prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea.

La partea interioar a zidului de aprare sunt construii o serie de pinteni

din piatr, care alctuiau compartimente menite s adposteasc barci
pentru depozite de materiale i grajduri pentru caii trupei, iar deasupra lor
se aezau brne de lemn care formau puntea continu pentru drumul de
rond al santinelelor.

n interiorul castrului din dreptul porii pretoriene pornete o alee, via

praetoria, alctuit din pavaj de pietre de ru, care se ntretaie cu via
principalis, n faa cldirii comandantului (praetorium). n spaiile rezultate
din aceast intersecie se distinge o sal de adunare a soldailor
(collegium militare) cu opt baze rectangulare pe mijloc pentru susinerea
acoperiului. n restul spaiului liber erau pavilioanele soldailor i un
atelier de fierrie pentru nevoile garnizoanei.

Conform constatrilor i dovezilor arheologice, n prima jumtate a

secolului III, o revrsare neobinuit a Oltului a distrus latura de vest a
castrului, determinnd retragerea de aici a garnizoanei romane.

Manastirea Turnu, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Turnu - prezentare si imagini

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina,
din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub
Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea
Cozia.Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se
ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a
lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea
muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari
mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo".

Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o

plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri
ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in
curtea Sfantului Locas.

Denumirea Manastirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita "Piscul lui

Teofil", construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela ale carui
ruine se mai vad in Poiana Bivolari, mai jos de actuala hidrocentrala. La inceput i s-a
zis "Schitul de dupa turn", apoi "Schitul Turnu", iar in cele din urma, "Manastirea
Turnu".

Intregul ansamblu a fost refacut in anul 1933. Aceasta bisericuta, mai mica are
hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". In jurul ei se pastreaza numeroase
chilii sapate in piatra, iar in incinta se afla doua pesteri unde pustnicii se izolau de
lume.

In prezent la Manastirea Turnu vietuiesc peste 25 de monahi si frati, in munca si

rugaciune.

Manastirea Stanisoara, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Stanisoara - prezentare si imagini

Manastirea Stanisoara, numita, pana in secolul al XVIII-lea, Nucet, este situata la

poalele masivului Cozia, pe versantul sau sudic, pe teritoriul localitatii Calimanesti,
in judetul Valcea. Numele manastirii - "stanisoara" - vine de la stanele de oi ce
existau in partea locului.

Asezamantul monahal de la Stanisoara se afla ascuns intr-un colt de rai, cadrul

natural linistit si pacea ce inconjoara locul fiind depline. In aceasta manastire,
asezata departe de lumea dezlantuita, monahii duc o viata foarte austera, slujbele tin
uneori toata noaptea, iar hrana este fara carne.

Pana in anul 1864 Manastirea Stanisoara a fost metoc al Manastirii Cozia, iar dupa
aceasta data manastirea a devenit independenta. Actuala biserica din piatra a fost
construita intre anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, staret fiind
Nicodim Manu.

Incendiul din luna februarie a anului 1917 a distrus chiliile schitului. In locul
acestora, intre anii 1936-1940, a fost zidit un frumos paraclis in forma de nava.
Paraclisul este folosit de calugari pentru slujbele de iarna.

Manastirea Frasinei, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Frasinei - prezentare si imagini

Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Ramnicu Valcea, Manastirea Frasinei are

de fapt doua biserici.

Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul "Adormirea Maicii
Domnului", cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului
Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863,
an in care o si sfinteste. Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul
lui Tattarascu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta
biserica este monument istoric.

Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost

construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita
din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din
Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand binecuvantarea
episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu sau pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si
ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu
invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acresta inchide pridvorul
bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile
chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor
Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848.

Paraclisul cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi", cladirile de locuit dinspre miazazi si

rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost
arhimandrit de scaun al Episcopiei Ramnicului-Noului Severin, care completeaza si

aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese

necompletata de Sfantul Calinic in anul 1888.

Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au

voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se
gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de
legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte
pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice atat
binecuvantari, pentru cele care vor pastra acest legamant, cat si blesteme, pentru cele
ce vor calca hotararea sfantului. Pentru a dovedi cele spuse iata ce spune textul
gravat pe piatra de legamant:

"Acest sfant lacas s-a cladit din telmelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca
din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de
aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un
chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate
nenorocirile sa vie asupra lor, precum : saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si
iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeusi a
smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului
Noului Severin, 17 ian.1867."

Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale,

cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei pastorite
din satul Muereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit de epilepsie,
fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfantului Calinic, pentru a fi iertata si in acelasi timp
tamaduita.

Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul
agricol pana in zilele noastre.

Schitul Pahomie, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Schitul Pahomie - prezentare si imagini

Fiind situat pe teritoriul localitatii Baile Olanesti (comuna Barbatesti), judetul

Valcea, la aproximativ 30 km de Ramnicu Valcea, sub crestele Muntilor Capatanii,
accesul la aceasta asezare monahala se face pe DN 64A, Ramnicu Valcea - Baile
Olanesti, trecand prin Pausesti-Maglasi, virand la stanga spre satul Cheia, apoi pe
Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, pana la
Izvorul Frumos, care tasneste de sub steiul de stanca lung de aproape 50 de metri, pe
care este cladita biserica schitului, avand hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul".

Deasupra izvorului, pe un postament de beton, se afla o cruce mare metalica pe care

se afla rastignit Domnul Iisus Hristos, in marime naturala. La picioarele Lui este
icoana Maicii Domnului care are scris deasupra capului cuvintele Psalmistului:
"Precum doreste cerbul izvoarele apelor, asa te doreste si sufletul meu, Dumnezeule."
Intrarea in incinta schitului se face printr-o poarta pe care se afla incriptia "Bine ati
venit!". In stanga acestei porti este clopotnita, construita din lemn.

Din pisania actuala a schitului rezulta ca intemeietori sunt Pahomie monahul si Sava
Haiducul, in anul 1520, justificandu-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul
Frumos.

Dupa o alta pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decat marele ban Barbu Craiovescu,
ctitorul Manastirii Bistrita, care in anii 1519-1520, cand recladeste Bistrita, daramata
de tunul lui Mihnea cel Rau in anul 1509, zideste si Schitul Pahomie, in amintirea
faptului ca la Izvorul Frumos, in pustietatea masivului Buila, in drumul pe care-l
cauta prin padure ca sa ajunga la Sibiu, spre a scapa de urgia lui Mihnea, isi gaseste
salvarea vietii sale si a celor care il insoteau in pribegie. Printre prietenii sai se afla
capitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul ca, zabovind stapanul
sau de mai multa vreme aici, deseori a facut incursiuni prin localitatile invecinate,
pentru a face rost de hrana.

Data de 1684 din pisania de astazi a schitului este presupusa a fi anul in care a avut
loc repararea schitului, in acelasi an fiind renovata si Manastirea Bistrita de
Constantin Brancoveanu, in calitate de descendent al familiei Craiovestilor.

Din 17 decembie 1824, avem date scrise despre starea schitului "Izvorul Frumos" metocul manastirii Iezer: "Biserica se afla spre daramare cu totul". Din anul 1880,
schitul a fost parasit. Abia in 1952 s-a recladit biserica in forma ei initiala, dupa
trasaturile zidurilor ramase, cu zidari din Costesti si tamplari din Barbatesti, pictura
fiind executata de Stan Hermeanu, in 1956. cu timpul pictura s-a deteriorat, fiind
refacuta in 1997, de catre ierodiaconul Popa Nicolae din Perisani.

Sfintirea schitului s-a facut la 30 septembrie 1956, de catre episcopul Iosif al

Ramnicului, si a fost incredintat spre indrumare parintelui Veniamin de la Schitul
Patrunsa.

Primul vietuitor al schitului reinnoit a fost calugarul Ioasaf Ionescu, venit de la

Arnota. El moare in 1980 si este inmormantat langa zidul bisericutei schitului. Dupa
aceasta data, schitul este pastorit de tanarul monah Galaction Zelig, format
duhovniceste de parintele Lavrentie Sovrea de la Manastirea Frasinei, insufletind
schitul cu vietuitori si scotandu-l astfel din anonimat. Simtindu-se obosit, parintele
Galaction cere Prea Sfintitului Gherasim, pe parintele ieromonah Ieronim Tamas, de
la manastirea Nicula, fiul duhovnicesc al Inalt Prea Sfintitului Bartolomeu Anania,
Arhiepiscopul Clujului, pentru a prelua conducerea schitului. Cererea este aprobata
incepand cu data de 1 ianuarie 2002.

Biserica, construita sub o mare stanca (pe care se afla chipul Domnului), avand in
apropiere o cascada cu apa de munte, rece ca gheata, isi asteapta in liniste si
rugaciune vizitatorii.

Parcul National Cozia, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Parcul National Cozia - prezentare si imagini

Parcul Naional Cozia se afl situat n partea central-sudic a Carpailor Meridionali,

mrginit la nord de Depresiunea Lovitei, strvechea Terra Loystha, o vast arie
ncrcat de istorie, cu multe localiti, organizate odinioar n inutul lui Seneslau,
unde populaia continu tradiiile i obiceiurile strvechi.

- La vest, PNC este separat de restul Munilor Cpnii prin culmile: Frsineiului,
Dosul Pmntului i Valea lui Stan.
- La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea JibleaBerislveti.
- La est, versanii abrupi ai Coziei, impuntori ai Sturului i Pietrei oimului, l
delimiteaz de Mucelele Topologului prin aua Groilor i mai la nord, se
nvecineaz cu Depresiunea Poiana.

Fa de depresiunile nconjurtoare ce au nlimi relativ mici (500-700 m), Masivul

Cozia se detaeaz net, aprnd din deprtri ca o cetate de stnc cu abrupturi, cu
contraforturi i cu o mulime de turnuri marginale i interioare. Aceast arie
muntoas este strbtut, pe direcia nord-sud, de apele rului Olt , care a sculptat
Defileul Gura Lotrului - Cozia.

Accesul n PNC se face n principal prin DN 7 (E 81), care este una din legturile
capitalei cu restul Europei. Distanele fa de principalele orae din apropierea PNC
sunt de 25 km. pn la Rm. Vlcea i 45 km. pn la Sibiu. Distana pe DN7 (E 81)
pn la Bucureti este de 200 km

TRASEE TURISTICE:
1. Gara Turnu (310m)-Curmatura la Troita (673 m.)-Muntele Scortaru-Muchia
Turneanu-Cabana Cozia (1573). Diferen de nivel 1263 m. Timp de mers 5-5 1\2 ore.
Marcaj : band roie. Traseu dificil iarna pe zapada.

2. Gara Lotru (317m)-Vrateca-Muchia Urzicii- Stna din Rotunda-Vf.

Cozia(1668m). Diferen de nivel 1351 m. Timp de mers 4-5 ore. Marcaj : band
albastr. Traseu dificil iarna pe zapada.

3. Gara Turnu (310m)-Pietrele Roiei ( 750 m.)- Muchia Turneanu-Vf. Cozia(1668).

Diferen de nivel : 1358 m. Timp de mers 5-5 ore.Marcaj : triunghi rou, apoi
band roie. Traseu dificil iarna pe zapada.

4. Mnstirea Stnioara (720m) - Muchia Vladesei-Durduc (1568m)- Vf. Cozia

(1668m).Diferen de nivel 948 m. Timp de mers 4-5 ore.Marcaj : band albastr.
Traseu dificil iarna pe zapada.

5. Vf. Cozia (1668m)- Curmtura Mocirle ( 1427m.)- Vf. Omul (1558 m.) Muchia
irul de Pietre- Satu Pripoare (520m). Diferen de nivel 1148 m. Marcaj : cruce
roie. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada.

6. Brezoi (640m)- Valea Dneasa Poiana Tarsa (1280m). Diferen de nivel 940 m.
Marcaj : punct rou. Timp de mers 3-4 ore. Traseu dificil iarna pe zapada.

7. Gura Lotrisorului (300m)- Valea Lotrisorului- Poiana Tarsa (1280m). Diferen de

nivel 980 m. Marcaj : band albastr. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor.

8.Castrul Roman Arutela (300m)- La Troita- Mamastirea Stanisoara (720m).

Diferen de nivel 420 m. Timp de mers 2-3 ore. Traseu relativ usor n orice sezon.

9.Brezoi (640 m.) Vrful urudan Vrful Poiana Sulia Valea Clineti- sat
Clineti (340 m.). Diferen de nivel 300 m.Timp de mers 4-5 ore. Traseu relativ
uor n orice sezon.

Manastirea Cornetu - Brezoi, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Cornetu - Brezoi - prezentare si imagini

Manastirea Cornetu este o manastire din Romania situata in orasul Brezoi,

localitatea componenta Calinesti, judetul Valcea. Fost schit de calugari, in prezent
manastire de Maici cu hramul "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul", monument
arhitectonic din Tara Romaneasca de secol XVII despre care N. Ghika-Budesti
spunea ca este dintre cele mai interesante ca plan si dintre cele mai pitoresti din
aceasta vreme, ca arhitectura exterioara.

Schitul este ctitorie a marelui vornic Mares Bajescu, mare feudal si apropiat al
Cantacuzinilor. Alegerea locului s-a facut cu atentie caci, pe de o parte era apropiat
de pamanturile sale, pe de alta parte, datorita pozitiei era, la acea vreme, ferit din
calea ochilor privitorilor, insa apropiat de granita cu Transilvania, oferind astfel un
refugiu ideal pentru ctitor si familia sa in vremurile de restriste ce aveau sa vie.
Conform pisaniei originale, sculptata in piatra de Albesti, arata ca data a terminarii
lucrarilor 29 august 1666, in timpul domniei lui Radu Leon. Interesant este ca cel ce
realizeaza pisania este un anume popa Stan din Bajesti, cel care semneaza si pisania

manastirii Aninoasa, 11 ani mai tarziu, dar si textul unei cruci de piatra din Budeasa.
Inca inainte de a se fi terminat lucrul la biserica, Mares Bajescu, printr-un act datat
15 martie 1666, inzestreaza schitul cu satul Copaceni si muntii Sasa si Cornetu
(cumparate cu nici o luna inainte de danie) precum si ocini in Pripoare, Titesti,
Ostrov.

In anul 1761, in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, un anume Alecse

capitan za Loviste pune sa se refaca pictura altarului de catre zugravii Mihai, Radu si
Iordache asa cum rezulta dintr-o alta pisanie situata in coltul de sud-est al naosului.

Un alt moment important din istoria schitului il reprezinta incendiul din 1808 care
distruge aproape complet biserica si chiliile, o perioada de timp viata monahala fiind
intrerupta. Abia in 1835 noul staret Irimah pune sa se refaca cladirile si pictura
murala. In perioada 1864-1949 biserica este administrata de catre Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti care in 1885 finanteaza construirea iconostasului din lemn de
stejar; un an mai tarziu fiind pictate in ulei si icoanele de lemn. Tot institutia ce
patroneaza schitul in cooperare cu Directia Monumentelor refac intre anii 1923-1925
cupola turlei si altarul daramate de obuze de altilerie in timpul luptelor din anul
1916. In anul 1898, cu ocazia saparii tunelului pe sub zidurile de incinta ale
manastirii, Directia Cailor Ferate darama o parte a vechiului zid de incinta si chiliile
anexe, construindu-l pe cel actual. Din incinta originala astazi mai pot fi admirate
foisorul, turnul si zidurile de pe laturile de nord si est.

Ultimele renovari importante se fac in anul 1960 sub patronajul Directiei

Monumentelor Istorice, cu aceasta ocazie se restaureaza pictura murala. Ansamblul
arhitectonic este format dintr-o incinta de piatra de forma patrata pe care se situeaza
chiliile. La 3 colturi ale incintei se ridica turnuri poligonale, iar la coltul din sud-est
un foisor. In mijlocul curtii incintei se afla biserica, singura de altfel care mai
pastreaza forma originala.

Construita pe un plan trilobat cu un turn-clopotnita cu opt laturi pe pronaos (accesul

se face pe o scarita aflata pe latura de nord) si turla Patocratorului cu zece laturi pe
care sunt situate ferestre inguste. Zidul este din caramida asezata orizontal si panouri
de tencuiala fiind impartit de un brau dublu de caramida aparent rotunjita care, pe
fatada vestica inconjoara nisa icoanei de hram.

Cornisa este realizata din caramida aparenta dispusa in forma de dinti de fierastrau,
sub aceasta un rand de butoni si o friza de teracota smaltuita incadrata de caramizi
asezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte in
casete de caramida. Interiorul este reprezentativ pentru bisericile traditionale, cu
zidul ce desparte naosul de pronaos plin. Pictura murala din naos este realizata in
tehnica fresco in secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este de secol XIX. Din
nefericire nu se mai pastreaza nimic din pictura originala.

Manastirea Saracinesti, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Manastirea Saracinesti - prezentare si imagini

Aici, la confluenta raului Olanesti cu raul Cheia, in mijlocul satului Valea Cheii care
pana in anul 1964 s-a numit Sararcinesti asa cum glasuieste pisania, de aproape 300
de ani sta in bataia vanturilor si vijeliilor Biserica fostei Manastiri Saracinesti.

Din actul de danie facut la 7 iunie 1687 de Tanasie Pausescu comisul si Marta
monahia, mama sa, catre parintele Stefan - episcopul Ramnicului, rezulta ca mosia in
mijlocul careia a fost zidita biserica si cladirile manastiresti fusese a boierilor
Saracinesti, de unde ramane si numele manastirii si a satului din jur - Marta
monahia, in mirenie se numise Mihalcea, sotia lui Radu Pausescu clucerul. Fata lui
Nicula Logofatul Saracinescul impreuna cu fiul sau Tanasie Pausescu mostenesc
mosia Saracinesti de la fratele si unchiul Tanasie Comisul Saracinescul - pentru ca
"alti coconi den trupul lui nu au ramas", asa cum s-a intamplat si cu Tanasie
Pausescu de pe urma caruia nu au fost urmasi.

Constructia incepe in anul 1688 intr-o epoca de plina dezvoltare a artei bisericesti
bizantine pe pamantul nostru. In anul 1693 moare ctitorul principal Episcopul Stefan
si este inmormantat in tinda bisericii pe care o lasa nepictata. Episcopul Damaschin
impreuna cu Paisie ermonahul, Ioan Arhimandritul Hurezilor si Dosoftei ermonah,
30 de ani mai tarziu la 1718 (7226) aduce la Saracinesti pe Teodosie, Gheorghe si
Preda, aceiasi pictori care au zugravit paraclisul de la Hurezi si alte asezaminte
brancovenesti, de au savarsit pictura bisericii asa cum se vede si azi. Ctitorii despre
care am pomenit pana acum sunt pictati in pronaosul bisericii precum urmeaza:
Episcopul Stefan si Episcopul Damaschin tinand bisericuta in maini deasupra usii, in
interior; Ioan Arhimandritul, Paisie si Dosoftei colaboratori la pictura pe peretele de
la miaza-zi; Tanasie vel comisul Saracinescu cu jupanita lui Ilina, Tanasie vel clucer
Pausescu cu jupanita lui Aspra, pe peretele de miaza-noapte.

Din cladirile si inventarul anilor 1688-1693 mai exista:

- Biserica in forma ei originala;

- Clopotnita pe zidul careia se poate vedea inscriptia: "Sava 7200 = 1692";
- Cladirea dinspre miaza-noapte de biserica, care a servit de staretie si chilii, a carei
origine medievala o dovedesc zidurile si constructia beciului;
- Clopotul cel mic, turnat pentru prima data in anul 1612 si returnat in anul 1930 de
Ieronim Protosinghelul
- O cruce din lemn ferecata de mana cu inscriptia: "Stefan episcop 7200 = 1692".

In scurgerea vremurilor, acest asezamant a mai fost ajutat si de altii, care s-au
dovedit cu dragoste fata de sfintele locasuri.

A fost manastire de calugarite pana in jurul anului 1860, dupa aceea a fost manastire
de calugari pana in 1873. Din 1873 pana in 1913 biserica a fost filiala a parohiei Cheia
iar casele au adapostit scoala primara la care veneau elevi din satele vecine: Pausesti,
Olanesti si Cheia.

Din 1913 pana in 1960 a fost manastire de calugarite, cand a fost desfiintata in mod
abuziv. In prezent biserica deserveste credinciosii din satul Valea Cheii iar casele au
fost transformate in camin pentru batrani. Proprietatea manastirii (biserica si
incinta) nu a fost retrocedata nici astazi in ciuda demersurilor facute.

Muzeul Satului Valcean - Bujoreni, Valea Oltului

Oferte Valea OltuluiOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Muzeul Satului Valcean - Bujoreni - prezentare si imagini

n organizarea acestui muzeu in aer liber, s-a tinut cont de cativa factori constitutivi
ai unui sat adevarat formele de relief ale zonei, vatra si hotarul lui cu toate
elementele sale in functie de care au fost amplasate gospodariile si constructiile
comunitare, transferate din diferitele localitati ale judetului Valcea.

Muzeul este reprezentat prin cele patru sectoare ale sale.

Sectorul Gospodarie
- cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrand
structura gospodariei, in functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura,
viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare,
urmarind in acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a
locuintelor cu una sau mai multe incaperi.

In cadrul muzeului, se remarca in mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica
Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in
viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), in
pomicultura (comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara) ori in cresterea animalelor din
zona montana (satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi).

Alaturi de locuinte, in cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii

anexe: patule, magazii, fanare, cotete destinate depozitarii unor produse
agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale.

Sectorul Social Cultural

- al "monumentelor de utilitate publica" cuprinde o scoala primara rurala de la
inceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfarsitul
secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita
la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scranciob din comuna
Stoenesti, iar in perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum
si cu alte obiective cu valoare arhitectonica.

Sectorul Mestesuguri

- tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime

necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele
folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale
pentru obtinerea unor produse animale si vegetale.

In cadrul muzeului a fost transferate si reconstituite o serie de ateliere

mestesugaresti - atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de
dulgherie-tamplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul
de prelucrarea parului de capra (inceputul secolului al XX-lea), din satul Curtea,
comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni.
Sunt de semnalat si instalatiile tehnice - morile de mana si de apa din zona
etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din
localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o
serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate in cadrul
unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca,
Prundeni, din zona podgoriei Dragasani.

Sectorul Constructiilor specializate

- reprezentat prin cateva unitati, ilustrand pe cele din hotarul satului sau din zona
montana: troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fantani de
hotar, stupine de albine, o stana transferata din muntele Smeurat, un conac de vie
transferat din comuna Fartatesti, foisoare de paza etc.

Valoroasa arta populara valceana este ilustrata in muzeu, prin prezentarea ei in

decorarea interioarelor locuintelor, in cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele
textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular.

Program de vizitare:
* Vara (aprilie - octombrie): zilnic 10:00 - 18:00, luni inchis
* Iarna (noiembrie - martie): zilnic 10:00 - 17:00, luni inchis

Cetatea Poenari, Transfagarasan

Oferte TransfagarasanOferte Romania

Print

Detalii
Hoteluri in zona
Harta hotelurilor

Cetatea Poenari - prezentare si imagini

Aproape de barajul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia, se profileaza vechea cetate

Poienari, la care se ajunge urcand 1480 de trepte din beton care serpuiesc printr-o
padure de fag. Aici, la altitudinea de 850 m, protejata de pante abrupte, s-a inaltat
cetatea "cuib de vulturi al vitejilor de demult", care facea parte, cu veacuri in urma,
dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti.

In veacul al XIII-lea, exista doar un turn din piatra bruta, dar in veacul al XIV-lea,
fortificatia a imbracat tot varful de stanca cu ziduri groase din piatra sparta captusite
in partile superioare cu caramida. Constructia nu putea adaposti decat o garnizoana
de vreo 30-40 de soldati, suficient insa pentru a stingheri miscarile armateii
dusmane.

Aici este locul n care, potrivit legendei, Vlad epe s-a retras din calea turcilor.
Accesul pn la zidurile ei groase este i azi un chin, pentru c nu se las cucerit
dect de cei care se ncumet s urce cele 1.480 de trepte zidite n coama dealului.
Poate i aceast provocare atrage mii de turiti anual, care, odat ajuni n vrf, au
parte de o privelite incredibil. Ruinele cetii las s se ntrevad un peisaj unic
prin slbticia i splendoarea sa. Acest lucru a fcut ca administraia judeean s-i
ndrepte mai mult atenia asupra acestui obiectiv turistic.

Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din

porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: "...pe toti i-a dus la
Poenari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei...", se pare ca
aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania. Ea a

fost una din fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din anul
1462. Lui Vlad Tepes, ii revine meritul de a fi intarziat pentru cel putin sapte decenii
inaintarea armatelor otomane catre sud-centrul Europei. Ultima restaurare a cetatii
a fost facuta intre anii 1969-1972, cand s-au consolidat si inaltat zidurile, s-au
construit drepte de acces care permit vizitarea in cele mai bune conditii a intregii
fortarete.

O mare parte din portiunea nordica a zidului nu se mai pastreaza prabusindu-se

odata cu stanca pe care se sprijinea, la cutremurul din 1915. Constructiile sunt
ridicate direct pe stanca, folosindu-se barne de stejar pentru nivelare si coeziune, in
asa fel incat, din cauza pantei abrupte, la exterior inaltimea lor este mult mai mare.
Incaperile interioare ale turnurilor semicirculare au partea superioara la aproximativ
acelasi nivel cu cel de calcare al interiorului cetatii dupa nivelare, iar ele sunt
pardosite cu caramizi dreptunghiulare, la nivelul podelei fiind practicate deschideri
de tragere pentru artilerie. La o naltime de 3,5 m in interiorul turnurilor
semicilindrice era amenajat un culoar de straja ori o platforma, precum ne lasa sa
intelegem urmele grinzilor de lemn in zidul turnurilor amintite.

O legenda despre cetatea Poenari, cunoscuta sub numele de Raul Doamnei, vorbeste
despre sotia domnitorului, care stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai
are nici o scapare, s-a urcat pe metetrezele dinspre raul Arges si a strigat soldatilor ca
prefera sa se omoare decat sa fie prizoniera turcilor. Apoi doamna tarii s-a aruncat in
prapastie, trupul zdrobindui-se de stancile udate de apa raului. Locul unde a cazut sa inrosit datorita sangelui doamnei, si acest lucru este vizibil si in zilele noastre.

Baile Olanesti
Valea Oltului, Romania

83% din 6 impresii au apreciat Baile Olanesti, Valea OltuluiOferte Baile Olanesti

Print

?
?
?
?
?
?

Descriere
Hoteluri
Harta
Traseu
Comentarii
Obiective in zona

Despre Baile Olanesti - prezentare, informatii, poze si recomandari

Statiunea Bile Olneti se afl la 18 km NV de Rm.Vlcea, reedina judeului. Este strbtut de

valea rului Olneti deschis nspre sud i nchis nspre nord, ceea ce determin ptrunderea
razelor solare toat ziua. Este aezat la o altitudine de 450 m.

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi
factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din
apele minerale.

Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste
numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei
apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare naturale, cat si
ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt

captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala
sunt folosite pentru cura externa (balneatie).

In statiunea Baile Olanesti se pot trata:

- boli ale aparatului digestiv si ale glandelor anexe ( enterocolite cronice, gastrite cronice, sechele ale
stomacului operat, ulcerul gastro-duodenal);

- afectiuni digestive ( afectiuni inflamatorii cronice ale intestinului, colicista cronica necalculoasa,
dischinezii, litiaze biliare, pancreatite, steatoza hepatica diabetica);

- boli de nutritie si metabolism ( diabetul zaharat, dislipidemie, guta, hiperuricemiile, obezitatea);

afectiuni cronice ale rinichilor ( litiaze renale, pielite, cistite, pielocistite);

- boli profesionale (intoxicatii cronice cu metale grele: plumb, mercur, arsen);

- afectiuni respiratorii (astm bronsic, bronsita cronica asmatiforma, rinosinuzite cronice alergice
netuberculoase);

- afectiuni cardiovasculare

- arteriopatii periferice

Baile Olanesti | Prezentare informatii turistice despre statiunea/orasul Baile Olanesti si galerie imagini
si poze din Baile Olanesti. Statiunea Bile Olneti se afl la 18 km NV de Rm.Vlcea, reedina
judeului. Este strbtut de valea rului Olneti deschis nspre sud i nchis nspre nord, ceea ce
determin ptrunderea razelor solare toat ziua

Salina Ocnele Mari

Salina Ocnele Mari se afla in localitatea Ocnele Mari, situata in judetul Valcea, in partea
central-sudica a Romaniei, in zona Subcarpatilor Valcii. Salina Ocnele Mari a fost de curand
amenajata pentru vizitare, pentru turistii care doresc sa cunoasca un loc deosebit. Zona de
vizitare este amenajata la 225 de metri fata de nivelul marii se intinde pe o suprafata de
10.000 de metri patrati.
Parcul turistic al Salinei Ocnele Mari are o biserica, un muzeu, restaurant, magazine de
suveniruri, baruri, un teren de fotbal, de baschet, de tenis, masa de biliard, locuri de joaca
pentru copii.
In Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN67 (strada Copacelu a municipiului
Ramnicu Valcea) si strada Alexandru Ioan Cuza a orasului care se intersecteaza cu aceasta.
Distanta de laSalina Ocnele Mari la Ramnicu Valcea este de 12 km.

Program de vizitare Salina Ocnele Mari

Actualizat la 16-01-2015

Luni Joi: 10,00 15,00 (Ultima intrare la ora 14,00)

Vineri Duminica: 10,00 -17,00 (Ultima intrare la ora 16,00)

Tarife intrare
Adulti: 17 Lei
Elevi si studenti: 8 Lei (pe baza de legitimatie de student sau carnet de elev)
Copii intre 3 si 7 ani: 8 Lei
Pensionari: 8 Lei/ persoana
Copii sub 3 ani au acces gratuit.

Grupuri
Grupuri adulti: 14 Lei/persoana (minim 30 persoane).
Grupuri elevi, studenti, pensionari: 7 Lei/persoana (minim 30 persoane).

Pentru grupurile de minim 20 turisti, intentia de a servi masa in subteran, va fi

comunicata la tel: 0250 772 038, 0744 701 051, 0728 117 635.

Abonamente de vizitare Salina Ocnele Mari

Adulti: 84 Lei/ persoana (minim 7 zile consecutive)
Copii: 35 Lei/ persoana (minim 7 zile consecutive)
Pentru fiecare zi de abonament peste cele 7 zile, tarifele vor fi:
Adulti: 12 Lei/ persoana.
Copii, elevi, studenti, pensionari: 5 Lei/persoana.
Microbuzul care transporta turisti in subteran circula la un interval de 30 minute.

Microbuzul are locul de plecare si sosire in incinta Salinei din Ocnele Mari, loc amenajat
special pentru turisti.
Timp de mers al microbuzului din incinta salinei pina la Punctul Turistic este de 10 min.
Informatii suplimentare si program functionare in zile de sarbatoare:

0250 772 038

Siteul oficial al salinei Ocnele Mari

Indicatii terapeutice Salina Ocnele Mari

In salina sunt inhalati aerosoli salini prin care se trateaza diverse afectiuni in special
afectiunile respiratorii. Aerosolii sunt micro-particule aflate in suspensie intr-un mediu gazos.
Aerosolii salini sunt inhalati in mod natural de catre curant pe ambele cai: nazal si pe gura.
Aerosolii salini de dimensiuni cuprinse intre 0,5-0,9 microni, se depun pe caile respiratorii
superioare: cavitatea bucala, cavitatile nazale, faringe. Aerosolii de dimensiuni mici, cei cu
marimi intre 0,1-0,5 ajung in organele inferioare ale aparatului respirator: laringe, bronhii,
bronhiole, alveole pulmonare.

Prin absortia de catre aceste organe, aerosolii salini realizeaza actiunile de dezinfectie,
fluidizare a mucoaselor, eliminarea toxinelor, refacerea elasticitatii membranelor celulelor,
reducerea PH-ului pe ariile organelor de respiratie, reducerea si gruparea micro-

organismelor iritante. Prin inhalarea aerosolilor, caile respiratorii sunt curatate de focarele de
infectie, prezente atat la adulti cat mai ales la copii, focare ce declanseaza si intretin
numeroase boli respiratorii (in majoritatea cazurilor recidivante, devenind cronice) si prin a
caror prezenta, imunitatea organismului, scade treptat.
Sarea, prin natura sa este o substanta bactericida, care nu permite dezvoltarea culturilor
microbiene, comportandu-se ca un dezinfectant. Prin depunerea si absortia ionilor salini, la
nivelul cailor respiratorii atat superioare cat si cele inferioare, conjugate si cu proprietatea
puternic higroscopica, ia nastere efectul de dilutie a depunerilor de impuritati sau materie
straina corpului uman (inclusiv microorganisme), care provoaca boli si disfunctii respiratorii,
pornind de la simple raguseli, bronsite si chiar astm.
Inspirarea de aerosoli salini este mai mult decat necesara, prin absortia lor, actionand in
primul rand direct asupra mucusului. Acestea duc la lichefierea si fluidizarea mucusului de
pe caile respiratorii, realizand astfel extragerea materiilor straine dintre cilii si din microcavitatile tractului respirator, determinand astfel usurarea progresiva si de lunga durata a
respiratiei.
Persoanele din salina intra in contact prin intermediul pielii cu atmosfera incarcata cu
aerosoli salini. Acestia sunt absorbiti la nivelul pielii expuse, in proportii corespunzatoare
absortiei oxigenului, umiditatii si desigur prin depunere/precipitare datorita umezelii si
diferentei de temperatura a suprafetei pielii fata de atmosfera.
Afectiunile care se pot trata in Salina Ocnele Mari sunt:
Astm bronsic (infectios, alergic, extrinsec, intrinsec, mixt)
Infectii respiratorii (angine, faringite, traheo-bronsite, pneumonii,
rinoadeuridite)
Bronsita astmatiforma
Bronsiectazie (fara hemoptizie)
Pneumoconioza
Traheobronsita cronica
Rinita cronica
Sinuzita maxilara/cronica
Bisinoza
Silicoza gr I si gr II
Polipoza faringiana
Amigdalita cronica
Insuficienta respiratorie restrictiva
Emfizemul pulmonar

Diverse tipuri de alergii

Nevroza
Stare de oboseala cronica
Alergii

Contraindicatii
Tuberculoza pulmonara
Micoze pulmonare
Cancer bronho-pulmonar
Boli infecto-contagioase
Hipertensiune arteriala stadiul II
Boala BASEDOW
Cardiopatie cronica ischemica decompensata
Infarct miocardic recent
Angina pectorala cu crize frecvente
Cord pulmonar cronic decompensat
Epilepsie (+ alte afectiuni neurologice ce evolueaza cu pierderea starii de
constienta)
Claustrofobie
Sarcina avansata
Status asmaticus
Indicatii pentru folosirea eficienta a salinei:
pentru persoanele sanatoase sau aparent sanatoase o expunere a
organismului la atmosfera salina cca. 30 min/zi pentru obtinerea de rezultate de
preventie si mineralizare a organismului, timp de 12 18 zile o cura, care poate fi
repetata ciclic la cca. cateva luni sau ori de cate ori este necesar
pentru tratarea de raceli usoare (tratament complementar), intre 30 si 60
min/zi, timp de minim 12 zile
pentru astmatici, depinzand de gradul de manifestare a bolii, 1 ora /zi, timp 24
30 zile/cura, cura care poate fi repetata ciclic, cu o durata de repaos de cca. 3-6
luni, sau ori de cate ori este nevoie
pentru diverse boli respiratorii, depinzand de gradul de manifestare a
acestora, intre 30 60 min/zi, timp de 14 24 zile/cura
in curele preventive, mai ales in perioadele de schimbare a anotimpurilor,
cand organismele sunt predispuse la imbolnaviri, intre 30 60 min/zi timp de min. 12
zile.
in curele de remineralizare a organismului, in curele de intretinere, in curele
de relaxare, in curele refacere, in curele de preventie, etc. intre 30 60 min./zi
ori de cate ori se doreste min. 30 min./zi
In incinta Salinei Ocnele Mari exista si un spatiu special amenajat pentru organizarea de
evenimente festive.

Piramidele de la Goranu

441
SHARES

Distribuie ctre prieteni

Piramidele de la Goranu
reprezinta unul dintre obiectivele turistice de maxim interes ale judetului Valcea.
Piramidele de la Goranu se afla situate foarte aproape de orasul Ramnicu Valcea,
fiind o rezervatie geologica insemnata. Suprafata lor este destul de mare, de circa 12
hectare, avand in apropiere apele paraului Stancioi.
Piramidele s-au format datorita aluviunilor de teren, dar si ploilor insemnate,
aceastea aflandu-se pe valea paraului mai sus amintit.
Inaltimea lor este destul de mare, depasind pe alocuri circa 80 de metri.
Bine de stiut:
Piramidele de la Goranu sunt asezate in localitatea cu aceeasi denumire.