Geneza

Cărbunelui
Procesul de formare
 Cărbunele este o rocă foarte neobişnuită,din două
motive. În primul rând ,este formată din materii organice
ţesuturi odinioară vii, şi in al doilea rând spre deosebire
de alte roci, arde şi degajă căldură.
Cărbunele a reprezentat primul combustibil utilizat
în timpul revoluţiei industriale şi a jucat un rol foarte
însemnat in dezvoltarea marilor ţări industrializate.
Cărbunele conţine carbon, care-i şi conferă acea culoare
neagră, şi gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si
oxigen.
 Turba
Cea mai mare parte a carbunelui s-a format in urma cu
aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada
numita de geologi Era Carboniferă tocmai din cauza
Turba este cel mai tânar carbune, din Neogen, formându-se si
cantitatilor imense de carbune care s-au format atunci. Acesta
astazi. Contine 52 - 62 % carbon în masa combustibila, iar prin
a luat nastere din padurile tropicale preistorice, ce cresteau pe
încalzire degaja foarte multe materii volatile. În momentul
pamanturile mlăştinoase. Pădurile se compuneau din arbori
extractiei ea contine 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie
foarte diferiti
uscata, stare înde ceiare
care care traiesc calorifica
o putere in zilele noastre. Cea
de 12 - 20 mai mare
MJ/kg.
parteuscata
Turba a lor erau arbori-feriga
si brichetata giganti.Existau,de
se foloseste asemenea,
drept combustibil şi
casnic.
arbori
De de coada
asemenea, calului
ea se poategiganti,
folosi cadar şi multe
material alte plante
filtrant sau ca mai
mici. Dupa moarte, ferigile uriase şi celelalte plante cadeau în
îngrasamânt.
apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte sărace in oxigenul
care favorizează actiunea bacteriei ce produce putrefactia,
astfel incât arborii-feriga au putrezit foarte încet şi s-au
transformat in turbă, primul stadiu de formare al carbunelui.
 În timpul formării turbei apare o degajare de gaz de
mlastina numit gaz metan. Pentru a se transforma in
carbune , turba trebuie sa fie presata. Un strat de turba cu o
grosime de 10 - 15 metri va forma un strat de carbune de doar
un metru grosime. Primul stadiu al comprimarii a avut loc in
mlastinile primitive, o data cu depunerea unor straturi
succesive de vegetatie intrata in putrefactie, comprimand
straturile inferioare sub greutatea lor. In perioada carbonifera
scoarta Pamatului a suferit o serie de transformari. In timpul
uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperita cu nisip şi
mâl. Straturile de pămant si turbă au fost îngropate sub mări
pentru ca mai apoi să revină din nou la suprafată. În timp se
formau noi mlaştini şi noi straturi de turbă. Acest proces este
numit sedimentare ciclică care s-a produs de mai multe ori.
 Lignitul
Lignitul, in care se mai recunoaste structura lemnului
initial, este o varietate de carbune brun, este cel mai putin
modificat si are cel mai mic continut de carbon de
Există30%.
aproximativ trei Are
categorii
o puterede cărbune.
calorifica de 7 -Tipurile
9 MJ/kg. In
acestora
timpul depind
arderii de gradul
acesta degaja în care
mult fum cărbunele
si relativ putina s-
caldura. Acesta estea modificat în timp.
un cărbune mai tânăr formându-se în
urmă cu 2,5 - 65 milioane de ani.
 Huila
Huila este cea mai răspandită şi degajă cea mai multă
căldură. Acest cărbune are de obicei straturi alternante
întunecoase şi lucioase. Benzile lucioase au la bază material
lemnos, iar straturile întunecoase s-au format din ramaşiţele
plantelor mai mici. Huila conţine şi un alt compus, mai putin
dur, asemanator cu mangalul acesta face cărbunele să
murdărească în timpul manipulării. Zăcămintele de huilă s-au
format cu cca. 280 - 345 milioane de ani în urmă, constituind
azi una dintre principalele resurse energetice ale globului.
 Antracitul
Antracitul este cel mai vechi carbune, datând din Jurasic.
Contine 92 - 98 % carbon în masa combustibila, este foarte
greu de extras, foarte dificil de aprins, dar este curat la
manipulare. Aprinderea trebuie facuta cu un combustibil de
suport, care sa-l aduca la temperatura de 800 °C,
temperatura de aprindere a carbonului. În momentul
extractiei contine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifica
de 20 - 25 MJ/kg. Datorita aprinderii dificile este putin
folosit în energetica, fiind folosit în industria chimica la
producerea electrozilor.
 Mulţumesc pentru atenţie !
Sper că informaţia v-a fost utilă 