P. 1
Cultivarea-ciupercilor

Cultivarea-ciupercilor

|Views: 573|Likes:
Published by Tudor_Tiberiu_708

More info:

Published by: Tudor_Tiberiu_708 on Dec 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

Afectiuni si Boli CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE CRESTEREA CIUPERCILOR COMESTIBILE Introducere Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate

de vechii romani,di n cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceast a pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii . Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa “istoria nat urala”scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa “Despre mijloacele de vinde care” si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci. La inceput, ciuper cile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si arom ei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si la introducerea unor speci i in cu ltura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de ci rca 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc i l ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Au ricularia sp. si Lentinus sp. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cult ive ciuperci, cu investitii minime, in aceasta carte sunt prezentate sfaturi pra ctice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai. Lucrarea de fata se adreseaza in eg ala masura cultivatorilor amatori si celor experimentati, atat de la sat cat si de la oras, din sudul si din nordul tarii. Totodata, vine in sprijinul tuturor a matorilor de ciuperci, prin indemnul de a nu se mai expune riscurilor consumului unor ciuperci toxice, ci obtinerii unor culturi sigure in gospodaria proprie. A dresez acest indemn cu atat mai mult, cu cat presa noastra a semnalat in ultimul timp numeroase cazuri de intoxicatii grave cu ciuperci recoltate in flora spont ana, chiar mortale - de adulti si copii - in multe dintre judetele Romaniei. Valoarea alimentara a ciupercilor Ciupercile contin, pe linga apa – intre 82 si 92 %-substante proteice, hidrati de carbon, lipide, vitamine si saruri minerale. Pr oteinele sunt comparabile cu cele din carne si au un rol foarte important in org anism, in ceea ce priveste cresterea si refacerea tesuturilor (rol

plastic).De asemenea, proteinele participa la formarea enzimelor si hormonilor, la apararea organismelor impotriva infectiilor si pot folosi ca material energet ic, in lipsa lipidelor si glucidelor. In structura proteinelor din ciuperci sunt prezenti 10 aminoacizi esentiali care se gasesc, de obicei, in albumina oului, caseina laptelui si gliadina din griu. Valorea nutritiva a proteinelor depinde d e digestibilitatea lor ( posibilitatea de a fi transformate si absorbite de tubu l digestiv ). Hidratii de carbon (manita, glucoza, trehaloza, glicogenul si celu loza ) apar in proportie de 6% in ciupercile uscate si de 0,9-1% in cele proaspe te. Glucidele (2,5%) din ciuperci sunt formate din glicogen, asemanator cu cel d in carnea animala. Ciuperca este singura planta din intreg regnul vegetal care c ontine glicogen, fiind denumita si “carne vegetala”. Unele specii de ciuperci mai co ntin si substante tanante, uleiuri eterice etc. Vitaminele au un rol complex in organism :contribuie la cresterea si dezvoltare, maresc rezistenta acestuia, for tifica sistemul nervos etc. Ciupercile sunt singurele din regnul vegetal care co ntin vitamine din complexul B(thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantot enic), vitamina D (specifica pentru carnea de peste), vitaminele A1, C, K si PP. Lipidele (grasimi) din ciuperci proaspete (0,5%) sunt utilizate de organism ca sursa de energie.Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele din organism tran sporta vitaminele A, D, B si le asigura absorbtia pri tubul digestiv. Mai au rol de regenerare a tesuturilor, intra in alcatuirea sistemului nervos, asigura bun a functionare a glandelor(tiroida), contribuie la formarea anticorpilor si la fu nctionarea normala a pielii etc. Substantele minerale (0,5% - 1,5%) din ciuperci , determinate in cenusa sunt: K(potasiu) – 44 - 41%; P(fosforul) - 13,5 - 25%; SI( siliciu) - 8%. Dupa continutul in fosfor, ciupercile sunt comparate cu carnea de peste. Magneziu, sodiul, clorul si calciu sunt mai putin reprezentate in ciuper ci, ceea ce le incadreaza printre alimentele putin sarate. Substantele minerale numite si catalizatorii vietii sunt absolut indispensabile pentru buna functiona re a organismului. Ele fac parte din compozitia celulelor si a singelui. Ciuperc ile de cultura au o aciditate scazuta, fiind data de catre acidul malic si citri c. Enzimele din ciuperci si, in special, tripsina, au rol important in digestie. Ciupercile au gust si aroma deosebite, pot fi consumate ca aliment de baza, ata t de catre persoane sanatoase, cat si de catre diabetici (nu contin amidon). Lip idele se gasesc in ele numai sub forma combinata (agaricine, lecitine, ergosteri ne, fosfatide). Gama larga a preparatelor culinare (475 retete culinare cu ciupe rci, Ioana Tudor, 1996,Ed.Tehnica), precum si posibilitatea conservarii pentru i arna, explica interesul de care se bucura acestea. Valoarea terapeutica a ciupercilor Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor etc., intr-un cuvint, a antibioticilor, care au salvat milioane de vieti umane si animale,cercetorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare (macromicete). Dupa ce au fost valorificate ca aliment,ciupercile au inceput sa prezinte interes si pe ntru medicina, pentru prepararea diferitelor

bauturi si pentru extragerea diferitelor arome. Traditional, ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imonologice care au inceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel, s-a observat ca, datorita continutului lor ri dicat in anumite polizaharite, au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chi tinei in peretii celulari, ciupercile produc un efect filmogen, utilizat in indu stria cosmetica. In trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nic oretii, rascovii s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rascovi) si Clytocybe gi gantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace impotriva bacilului tuber culozei; din Calocybe georgii (nicorete) si din Polyporus betulinus s-au izolat substante antibiotice, iar din Marasmius rameales-o substanta activa contra germ enilor tifosului. Popularitatea ciupercii parfumate –Lentinus edodes, este data de calitatile gastronomice, dar si de vitutile medicinale si anticolesterolice. Di n aceasta ciuperca s-a extras polizaharidul lentinina, capabil sa produca o regr esie a tumorilor canceroase benigne. Efectul clinic benefic al lentininei poate fi asociat cu operatii chirurgicale si terapia prin radiatii, sau cu alte imunos timulente,cind relatia gazda-tumoare permite un astfel de tratament. Din ciuperc ile Clitopilus prunulus s-a izolat, de asemenea, o substanta care inhiba dezvolt area tumorilor canceroase;buretele de iasca prezinta calitati hemostatice; Maras mius oreades se recomanda pentru diabetici, iar Tricholoma sp. prezinta virtuti sudorifice, laxative, recomandate in cura de slabire. Cu circa 30 de ani in urma , dintr-o ciuperca japoneza (ciuperca de Honga), s-a produs un ceai care, supus analizelor, s-a dovedit ca contine 17 acizi aminici, cu efecte benefice asupra o rganismului uman. Ciupercile de cultura, champinion, datorita continutului bogat in substante minerale, au rol de mineralizare a organismului, fiind recomandate in stari de oboseala si anemii. Tot acestor ciuperci li se atribuie si insusiri antibiotice. De ce sunt atat de cautate ciupercile? Pe linga valoarea lor alimentara, ciuperc ile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren a gricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a d at alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considera re materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat in kilograme de ciuperc i recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in f unctie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 1 5 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patrucinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Un ciclu de cultura la ciupe rci dureaza, in functie de specie, intre 70100 de zile, aceasta facand ca amorti zarea investitiei sa se faca intrun timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. Ce ciuperci se pot cultiva In tara noastra se pot cutiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna (Agaricus bisporus)

- Ciuperca alba termofila (iubitoare de cultura) (Agaricus edulis) - Buretele va nat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus ) - Buretele rosiatic (Pleurotus f lorida) - Buretele brun (Pleurotus sajor-caju ) - Buretele cornet (Pleurotus cor nucopiae) - Buretele ciuciulete (Coprinus comatus ) - Ciuperca de paie (Strophar ia-rugoso-annullata ) Aceste ultime doua specii se cultiva si pe suprafete mai r estranse. In ce perioada a anului se pot cultiva ciupercile Ciupercile se pot cu ltiva in tot timpul anului, dar pentru a hotari, in mod concret, o perioada anum e, trebuie sa tinem seama de urmatoarele conditii: zona geografica in care se re alizeaza cultura; specia de ciuperci cultivate; gradul de dotare a spatiului de cultura. Studiati tabelele 1 si 2, in functie de zona in care locuiti (in nordul sau in sudul tarii), alegeti specia de ciuperci sau de bureti pe care doriti sa o cultivati, tinand cont de regimul de temperatura realizabil in localul de cul tura utilizat. Odata ce ati facut alegerea, puteti trece efectiv la organizarea ciupercariei, aplicand cu strictete sfaturile cuprinse in prezenta lucrare. Se p ot cultiva ciupercile in asociere? Raspunsul este afimativ, cu conditia de a fi respectate cerintele fata de substratul de nutritie, de caldura, umiditate si in special de lumina, deoarece in cazul asocierii ciupercilor de balegar cu una di n speciile de bureti, aceasta cerinta este diferita. Astel, in timp ce buretii, de la perioada de formare si pana la recoltare, au nevoie de lumina, obligatoriu , ciupercilor de balegar acest factor le este indiferent. Pot fi realizate, in a celasi spatiu, urmatoarele asocieri de ciuperci: - Ciuperca de balegar alba, cre m sau bruna cu buretele vanat; - Ciuperca alba termofila cu una din speciile de bureti rosiatic, brun sau cornet; - Ciuperca de balegar alba, crem sua bruna cu buretii ciuciulete. Capitolul 1 Cultura ciupercilor de balegar sau de strat 1.1.Descrierea ciupercil or albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook ) L ange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion Este ciuperca de cultura cea m ai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezent and un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta d oua parti distincte: o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.

Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din i mpletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestec ul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeria na sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care fac e parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pil eus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru c ultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte act ivitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladi ri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite , hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperi surilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea gaurilor f acute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solu tiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se va ruiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. 1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intaln i doua situatii: - Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,h ale) cultura se poate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor i n conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un met ru patrat sa se repartizeze 80 – 100 kg de compost, lungimea stratului fiind in fu nctie de marimea spatiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafa ta utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau tr ei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din l emn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm. Pe rafturile executate din a lte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. Lazile confectio nate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, d e aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar a tunci cand

aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor. la tubulatura din polietilena. In spatiile . tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0. aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta.sursa de caldur a si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald. se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii ( 1 –2 buc.amenajar ea unei camere-tampon in fata intrarii. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm. transparenti – pe ntru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului. 20. iar lungimea egala cu latimea usii de acces.). . cu diametrul de 20 – 40 cm. De aceea. distrugand miceliul. In cazul folosiri i sacilor.1 mm.2. cu dimensiunea de 2X2 m din folie de pol ietilena sau din zid. pentru evacuarea aerului viciat.a. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. . . se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile.3 Alte amenajari necesare localului de cultura . peste o folie de polietilena asternuta pe el .Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15. udare e tc. pentru absorbtia si c uratirea aerului introdus in ciupercarie. poate duce la declansarea fen omenului de autoaprindere. cu scop de paravan. In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje . se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoar ele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de F izica Atomica –Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat. compostul se poate aseza direct pe raft.sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropi erea . intre care se intercaleaza un strat de v ata in grosime de 1 cm . Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan. ca un panta lon. aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului atmosferic.sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru il uminat.canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare. cu ajutorul unor suruburi. Filtrul improvizat se po ate realiza din doua straturi de tifon. iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Aceasta se fixeaza pe tavan. la o distanta de cel putin 60 – 70 cm deasupra s tratului de ciuperci de pe stelajul superior. Acest filtru se leaga afara. temperatura putand ajunge s au chiar depasi 30 C.amplasarea unei ladite din lemn. . cu posibilitate de micsorare pana la inchider ea completa. inaltimea de 10 –15 cm..instalarea unui ventilator si a tub ulaturii aferente. deoarece un s trat mai gros (30 – 40 cm ).Se utilizeaza saci cu diametr ul de 40 –50 cm. in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cup ru (piatra vanata ) in concentratie de 5%. mai ales in sezon cald. Tubulatura se poat e confectiona si din folie de polietilena. cu laturile de 20 cm latime. rotund sau patrat. Dupa ce se murdareste. . la gura ventilatorului (la admisie). 25 kg . Ventilatoarele exhaustoare. 1. Daca nu exista posibilitatea utilizar ii lazilor sau sacilor din polietilena. grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm. in substratul insamantat. la tubulara din tabla si cu niste ghemot oace din vata curata. cu latimea de 60 –70 cm. in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila).

Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid. evacuarea aerului se poate face prin deschidere a usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a pere tilor (aerul iese prin suprapresiune ). cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor. 1. 1.2. care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior.Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor.a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : .2m. ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie con sultat un proiectant si construita de specialisti). cu apa freatica la adancime. insa recomandam aceleasi dis tante intre nivelele de cultura. Acoperisul se face din placi de azbociment.astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate. suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 ).4x1. distanta de la pardoseala la primul raft – 0. la distanta de sursele poluante.3. precum si distanta dintre ele: .3.7m).mici situate la nivelul solului. fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C. latimea – 4m. Impotriva umezelii.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau sem iingropate. aleile dintre rafturi au lat imea de 80 cm.gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ). inaltimea – 2 . Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si noapte. distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1. Pentru cei cu posibilitati materiale. gunoi de pasari pe suport solid. rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri : din care simple la peretii laterali – 2 buc (4.b Spatii noi de cultura a ciupercilo r (construirea unei microciupercarii ).5-0.paie de griu (orz sau orez ). adincimea la care este ingropata – 1-2 m.5m. 1. in apropierea cailor de acces. dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces. tigla sau stuf .lungimea spatiului de cultura – 6m. adapostita de curentii puternici de aer.4m). suprafata ut ila de cultura – 37 mp .6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm). de culoare galbena. continand 25-30% fecale.1buc (4.format din unul din urmatoarele . nefermentat.4x0. Prezentam in continuare schita unei ci upercarii.Un viitor cultivator de ciuperci. . care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura. construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. duble la mijloc. isi poate constru i unulde dimensiunile dorite. distanta ditre rafturi – 0. Pentru obtinerea unui com post de buna calitate se folosesc o serie de materiale.1 m.

gunoi de c al pe asternut de paie.7 kg. Exemplu de calcul. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezul tate din calcule.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr. pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet. 1. se zdrobesc cu f urca sau se calca cu tractorul.materiale:paie.ingrasaminte chimice (super fosfat. rumegus sau talas de esente foioase. pentru a feri compostul de usca ciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii.3c Tehnol ogia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se fac e. pe o suprafata betonata (platform a) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la ud are. 1. . socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date. ginoi de porc ) conform retetei.ipsos (pentru constructii ). La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 kg. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost.pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea. 70-75 %. superfosfat (simplu concentrat) .pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compo st se folosesc 700 kg gunoi de cal. Paiele.iar la capete sa fie pr evazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului . sulfat de amoni u – 7 -8 kg sau ingrasamant comples cu N si P.compostare ana eroba. gunoi de porc (uscat ). Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem l a preinmuiere circa 500 700 kg material initial uscat (paie de griu . pe cat posibil. -sulfat de cupru (piatra vanata ). Se recomanda ca aceasta plat forma sa fie protejata de un acoperis (sopron ). Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona d e compost ). se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : . inainte de a fi folosite. coji de floareasoarelui. cantitatea fiind in functie de conc entratie.3. Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au p aiele de grau. compostare aeroba. gunoi de pasari. uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P -colt i de malt (de la fabricile de bere ). deoarece exis ta riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.1 (compost clasic ) . 1. . Materii auxiliare: La materiile de baza prezenta te mai sus.in functie de reteta de compost utilizata. care este alcatuit din balegar de cal si pai e de grau din asternut. deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de g lucide si substante minerale. in apropierea ciupercariei.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de ap roximativ 800-100 kg compost. deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere. se va trece la aprovizionarea cu materialele nec esare.b C alculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata. cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%). sulfat de amoniu.

Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaer oba (fara aer ). Aceasta operatie dureaza 5 zile . Se co ntroleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C . de asemenea zilnic.deci la aceasta faza.2 % ca insec ticid. gunoi de porc si gunoi de pasari.8-2 m. Dupa ultimul intors. iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din bet on. se taseaza.Fazele tehnologice de pregatire Preinmuierea. La acestea se vor mai adauga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors. Se fac 4 -5 intoa rceri.2 ( compost mixt ) pe baza de paie. Pentru a obtin e o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 kg. Intorsul se executa cu furca. Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au inne grit si nu se rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). t imp de inca 4 zile. La primul intors se administreaza 5 -6 kg ipso s /t compost.inainte de asezare. practic se muta vechea platforma alaturi. din nou se aseaza in gramada si se uda.2 %. cu substante dezinfectate sau cu pesticide.1 si du reaza 12 zile. Compostul se i a cu furca din gramada si se asaza afanat intro”platforma” cu urmatoarele dimensiuni : latimea 1. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub grama da. La intorsul al 3-lea se recomanda apli carea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o t ona de compost. Platforma in intregime se acopera cu folie de polie tilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanelor. solutie in conc entratie de 2-3 %. Pasteuriz area naturala. la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ). presarata la asezare. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0. Reteta nr. cu furca. Dupa ce se amesteca bine compo nentele. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. dupa care incep intoarcerile. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite. la intervale de 3-4 zile .7-1. Fazele teh nologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face ca la reteta nr.de asemenea. cu burlane perforate pentru evacuarea ae rului incalzit din interior. cate 3-4 kg . . pastrandu-i dimen siunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in int eriorul noii platforme.Tot la a sezare se pun si 5 -6 kg ipsos. inaltimea 1. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. 3-5 kg la tona de compost. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. cu furtunul.8 m. -gunoi de pasari -100 kg. pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenul ui de compostare. in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi). ipsos si i ngrasaminte. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. -paie de grau -150 kg. Omogenizarea (amestecarea) compostului deb uteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Se lasa astfel 4-5 zile.

7 -1.inaltime 1.8 m si lungimea – cat este necesar. . Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 kg -guno i de pasari -150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele ma teriale auxiliare: colti de malt – 50 kg . Executarea intoarcerilor. se verifica practic prin strangerea in m ana. uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg. Se taseaza. Practic.Paiele se rup cu usurinta. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca.Se adauga ipso s la fiecare intors.Sa contina ctinomicete. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la r eteta nr. atunci compostul are umiditatea optima.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari.1. Executarea intoarceri lor se face tot la intervale de 3-4 zile.Dureza 1-2 zile. Acestea se executa la inte rvale de 3 -4 zile. in nici un caz de amoniac. Omogenizarea (amestecarea) compostului d in platforma de preinmuiere – o zi. apoi se asaza si se taseaza. Aprecierea calitatii compostului .3. Se aduga ureea.0 m.e. Se u da in continuare inca 6 zile. se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre l imite foarte stranse:63-65 %. .Se taseaza. .continutul in apa al unui compost bun se v erifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pu mnul ). se uda zilnic. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiular a cu latimea de 1.Textura – elastica. Se mai uda in continuare timp de 4 zile.Mirosul sa fie de paine coapta.8 m. iar mustul se recircula.fara a se mai tasa. timp de 7 zile.8-2 m si inaltimea de 1. Cele trei materiale se amesteca bine. In ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din c antitatea de uree (3. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la rete tele anterioare. Reteta nr.8 -2. Asezarea compost ului in platforma de preinmuiere. . Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. ci isi revine dupa strangere si nici nu s e lipeste de mana – este un compost bun.Culoarea caracteristica e ste cafeniu – inchis.Gradul de umiditate a compostului.7 -1. de asemenea. 1.Deci.in numar de 4. Faze le tehnologice de pregatire a compostului Preinmuierea se face. pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).intr-un numar tot de 3-4.Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la prim ul udat. Asezarea lacomp ostarea aeroba. se strange puternic in pumn: daca nu curge apa printre degete dar mana r amane umeda. . La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de mal t si ipsosul. daca aceasta nu se face bolovann. adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost. in ce a de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree.5 kg ). .

Fazele tehnologice de prega tire Preinmuierea.daca compostul prezinta miros de amoniac.3.paiele sa se rupa usor.7 –1. se opre ste o cantitate de 100 g miceliu. cu pH cuprins intre 7. 1. . . La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total. Deci. I se mai adauga apa sau mist de gunoi.gunoi de cal pe suport de paie –400 kg. I se mai adauga ipsos.p.a. sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). la insamintare .4. pentru o buna aerisire a compostului.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaric us edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezi nta unele particularitati. Pentru a asigura racirea.umiditatea 62-65% .u.8-2. In v ederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: . dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-80 kg/mp).vara. repartizat uniform pe un mp. care trebuie sa aiba valori de peste 1. se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura. Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zi le. timp in care se executa 5 intoarceri.f Alte sfaturi practice pr ivind obtinerea sau corectarea compostului .daca are o reactie acida. insa cu foarte multa grija.03-0. .3.0 kg la 100 kg com post ).ph-ul 7. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor . se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ). 1. 1.la asezarea pe ntru compostarea aeroba. . din fiecare kilogram. . .Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina. acesta se poate asez a pe capre de lemn (cand cantitatea o permite).daca este prea umed si reac tia lui nu mai permite adaugarea de ipsos.4.p.2-7.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii.adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg. compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.0 . insamintarea se executa direct in lada.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0. Inainte de efectuarea insamantarii. Aprecierea calitatii : . Dupa introducerea compostului in local.iarna. pentru a rezulta un compost bine ferme ntat. cu limita maxima 0. la preinmuiere se poate folo si apa calda.6.2mg% s.. se vantura cu furca. compostul finalizat se reparti zeaza in recipientii de cultura si se introduce in local.5-8. daca este uscat. 1.07% s. si amoniacul liber de 0. se face timp de 12 –14 zile. care se imprastie la sup rafata straturilor gata insamantate (asa-numitul . nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. Ttemperatura in interiorul compostului. de culoare bruna –negricioasa.1 mg% s.fara miros de moniac .

eliminandu-se utilizarea hartiei. in lipsa acesteia. 1. pamantul de telina. poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat. Nisipul. Mirage. intotdeauna pe suprafata. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. Karate. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce. 1. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii. Se niveleaza apoi str atul. efectuandu-s e in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina. Se va evita. cat si pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Daca este prea umeda se usuca. in ciupercari e se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in substr at. ci numai in amestec cu alte materiale. Nu se foloseste hartie mu rdara. datorita c apacitatii ridicate de retinere a apei. pana la fundul recipientului. folosirea pietrei calcaroase. nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste singur.5. Pamantul de telina. rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda. deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care.miceliu de control). favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceli ului. Lucrarea de acoperire a straturilor insamantat e se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba iar. Miceliul se marunteste cu grija. D upa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta ). productia scade proportional cu nu marul de zile intarziate. dar mai adanc. preferand piatra de culoare alba. nu lucioasa. se va numi substrat nutritiv). se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. pentru urmarirea temperaturii. marunteste si se cerne. dupa insamantare.5. c are prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se folos este numai in amestec. in Maramures. se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ). Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se rep eta operatia. cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) d easupra stratului. Dupa insamantare si acoperire cu hartie. zilnice sau mai des.a. prin stropiri fine. . in care scop se decoperteaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 –30 cm. Harti a se mentine pe straturi timp de 7-8 zile. Daca conti ne pietre mari. Acoperirea straturilor insamantate Opera tiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. se cerne. Se prefera pamantul din lucerniere . in troducand miceliul in interior. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau ro sie ) trebuie sa fie fibroase. p e cat posibil. Se r ecomanda nisipul calcaros. dupa care se indeparteaza si se aplic a amestecul de acoperire. sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insamantat. Bine maruntit. Perlit expandat sau perliflor. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile.

sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Ben late s.turba – 3 parti . apoi iar se stropeste pana se folose ste toata cantitatea de solutie chimica. iar locul respectiv se d ezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de va ta sau un tifon ).5.5. 2 . Dupa incheierea lucrarii. se indeparteaza z onele de substrat contaminate. Dupa amestecul chimic.piatr a calcaroasa – 1 parte . Tehnica acoperirii.1. 1 . Amestecul obtinut trebuie dezinfectat.pamant de telina – 3 parti .a ).nisip –1 parte . cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s. nisipul nu tre buie sa depaseasca 25% din volumul amestecului.pamant de telina – 3 parti . 1. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C.praf de carbune –2 parti Ret eta nr.nisip – 1 parte . Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Pentru dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0. in tot spatiul de cultura se face un . Verificarea grosimii amestecului de acoperire se f ace cu degetul aratator. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca in cubarea miceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (ve rzi. dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici. Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Nu se taseaza. timp de 5-6 ore ). se trece la amestecarea celor 2 – 3 componente (omogenizare ).nisip – 1 parte . 4 . I se adauga creta furajera si se amesteca din nou . care se introduce in amestec – trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. se umezesc pana se obtin e un amestec jilav la pipait. Se aseaza amestecul in grosime de 4-5 cm. In ce le mai frecvente cazuri. Daca sunt uscate. Daca se constata astfel de infectii.se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.turb a – 3 parti .6%.cenusii. Daca amestecul nu a fo st umezit initial.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr.a ).creta furajera –10 % De ret inut ca.negre. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila. Inainte de fi folosit. amestecul se aco pera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile.creta furajera –5% Reteta nr. 3 . pe o adancime de 1-2 cm. amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Fo rmalina. in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfecti a chimica a amestecului.Se stropeste gramada de amestec.c. se lopateaza.rosii).creta furajera – 5% Retete pe baza de pamant de telina Rete ta nr.

De aceea. precum si de solutie pentru tratamente. mai mari de 3 –4^C. .pH –ul 7.c ontinutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei . aplicat pe peretii lazi lor. deci peste tot. toate tratamentele chimice se vor ex ecuta cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie.pe pardoseala. nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura.umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%. Daca aceasta concentratie este mai mare d e 0. iar in restul spatiului. 1. pana cand se umezeste totul. in spatiul de cult ura.fara continut in mangan sau fier. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. amestecului de acoperire I se pot face si urma toarele analize chimice. inainte de a fi folosit. .6. Rolul amest ecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv pre cum si concentratia in bioxid de carbon.5%. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament .b.5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tr atamente cu Mirage si Dithane 0. De asemenea.6 (daca este acid se va corecta cu creta ). in concentratie de 1%.1%. pe stelaje.2-7. de la insamantat si pana la acoperit se fac numai tratamen te preventive cu Formalina 0.Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C. Ventilatia se mar este la 1-2 mc aer/ora/mp. Pe e l se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cresterii ciu percilor. Se mentine.2%.Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentin uta intre 20 –24^C.a. .03 –0. .Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat rec omandate 1. P entru udat se va folosi o pompa tip Vermorel.6. Daca nu intervin atacuri de boli si dauna tori in aceasta faza.umiditatea 67-70%. prin pulverizarea fina a apei.tratament preventiv cu Formalina. dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita . sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un de bit de 0. prin mentin erea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. pentru dispersarea foarte fina a a pei. Cantitatea de apa pentru stropit. Daca hartia s-a rupt. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul. se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Unde exista posibilitati. 1.18%.continutul in azot org anic 0.6. fara ca aceasta sa balteasca.Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura treb uie mentinuta la 85%. umeda si pardoseala din ciupercarie. de asemenea. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in per manenta umeda. iar cultura compromisa. pentru a se realiza incubarea (impanzirea moceliului in substr at). apl icata o singura data. din diferite cauze. Acest e limite sunt cuprinse intre 0. pentru a i se aplica corecturi le necesare astfel: . degajat prin cresterea miceliului. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie.5-a mc aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al a erului din ciupercarie.

5%. Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.straturile se usuca prea repede. fungicida si chiar nematocida .In caz contrar. iar dupa 10 – 12 zile incep sa se formeze fructificatiile. 1.c. Karate 0. de asemenea. practic.2%. Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/m p.3m/sec. favorizate insa si de u miditatea excesiva.Acest lucru se veri fica. ca o conditie obligatorie pen tru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii cultivate. se administreaza o cantitate prea m are de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor. Din momentul aparitiei ciupercilor. vor apare in cultura si musculitele neg re ( Phorideae ). Opusu l acestei situatii.5% -1%. Recolt area primelor ciuperci are loc dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si du pa 30 –34 zile de la insamantare. valoarea comerciala a ciupercilor recoltate. impiedicand astfel form area butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). Dupa ap roximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestec ul de acoperire. cu pasteurizare naturala. in concentratie de 0.In perioada recoltarilor Temperatura aerului se me ntine.6.2%.1 %. temperatura in localul de cultura se scade la 16 –18 ^C. ciupercile aparute se inmoaie. intre valurile de cultura.5 %. corelata cu temperat ura din local. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligatoriu. tratamente preventive cu Formalina 0. l a interval de 4 –5 zile .In faza in care incepe formarea primelor fructifi catii. Nogos 0. Preventiv. Um iditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%.iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturi i de 24 –26^C . se fac tratamente cu Forma lina 0. intercalat.15 –0. cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor apar ute se alungeste. atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se aplica tr atamentul recomandat.pana cand cultura se compromite i n totalitate (apar numai 2. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza c ompost clasic. pier. pe cat posibil. care se vor combate cu Decis 0.inlocuind stropitul obisnuit pentr u mentinerea umiditatii. Alte lucrari ce se execu ta in perioada recoltarilor sunt: . dar viteza aerului nu trebuie sa fie mai mare de 0. Daca aceasta conditie nu este indeplinita. se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere. chiar pana la 10 ^C. maximum 3 valuri de cultura ).Tot in cazul unei ventilatii insuficiente. Aceasta are loc de a stimula impanzirea m iceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal.Aici intervine princip ala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost asem anator. care prezinta o actiune bactericida. iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur. De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac. apar din ce in ce mai putine. La interval de 3 zile.la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum 19^C).se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura.sc azand astfel in mod substantial.2 % sau mai nou –Di milin 0. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta. pe toata perioada recoltarilor. pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ).prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciu perci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec. nu se mai fac tratamente cu substante pesticide.adica la 10-12 zile de la acoperire.flacara nu palpaie.

5-4 cm.-1 mc/ora/mp iar umid itatea relativa a aerului de 95-100% . cu o functionare de 15 minute pe ora.3 %. 1. 1. cu mana dreapta. iar cu mana stanga se ti ne buchetul pentru a nu se smulge cu totul. d eci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus. Lucra rea este absolut necesara. V entilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile. Daca intr-un buchet sunt mai multe c iuperci. Aceasta luc rare se executa acolo unde si daca este cazul. Operatia se executa cu varful unui cutit. Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile. Se va folosi acelasi am estec pregatit pentru acoperire. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la ata cul unor boli produse de virusuri.urmata de stropit s au tratamente chimice. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa. de culoare alba. p ana la 80-100 zile.d. Tehnica recoltarii consta in desp rinderea prin rasucire.6. Odata cu a ceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se sc ot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se ma i dezvolta ciuperci). ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3. deaorece ciupercile s e smulg cu mult substrat.7. Du pa acoperire. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ame liorata 303 de Agaricus edulis. in cantitate suficie nta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. negre). Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga. necesarul de aer va fi de 05. bacterii si ciuperci parazite. Cultura clasica in sistem gospo daresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0. se va face altul. In cazul in care amestecul s-a terminat. Incubarea. Momentul optim al recoltarii corespunde apa ritiei velumului. Temperatura optima in localul de cultu ra se va situa intre 25-28^C. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri. Temperatura o ptima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). se scoate cotirul cu ajutorul cutitului.6 –0. cu un randament mai ridica t situandu-se intre 25-30%. iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate a cesteia.dezinfectat in mod identic. in momentul ajungerii la maturitate.7% ( 600-700 g la 100 kg compost ). a ciuprecilor.Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate. patate. D upa ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet. recoltarea lor se face esalonat. fiecare val nece sitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit. incluzand 6-7 valuri de ciuperci. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0. velu mul . In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%.2 –0. Locurile goale d upa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea cel or recoltate.murdarire. marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/mp . Pentru conservare. dupa fiecare recoltat. se executa dupa fiecare recoltare. dupa aceeasi reteta. prin patare. decat ciuperca Agaricus bisporus.

paie de gr iu sau ciocalai de porumb poate produce aproximativ 30 kg bureti. se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la in fiintarii culturii. aceleeasi clase si aceluiasi ordin. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refo losirii. Importanta culturii Buretii Ple ruotus sunt tot ciuperci comestibile ca si Agaricus sp. care aduc apor t in hrana omului de peste 1 kg substante proteice. Capitolul 2 CULTURA BURETILOR PLEUROTUS SPP 2. din valoarea lor comerciala. buretii raman curati. Astfe l.vechi. ceea ce echivaleaza cu 4-5 k g carne de porc sau vita. fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita. mai ales. Spat iul de cultura se curata. c u pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura. se afla si Pleurotus cornucopiae sau buretele co rnet. de pr eferinta pentru legume. La recoltare. palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca. acizi organizi. Substratul uzat se scoate din local si poate fi f olosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante de cultura. Randamentul in cultura ciu percilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat . care este celulozic (tare ) la maturitate. avand avantajul ca in momentul folosirii pot resorbi apa. saruri minerale si altele. dar se aseamana in ceea ce priveste valoarea alimentara. Printre speciile noi de ciuperci comestibile introduse in cultura i n tara noastra. De asemenea.1. se preteaza la uscare. contin proteine.se rupe. glucide. alaturi de Pleurotus ostreatus sau pastravul de fag si Pleurotus florida sau buretele rosietic. tinuti in ambalaj din polietilena. fac . parte din fa milii si genuri diferite. de culoare galbena si Pleurotus . din punct de vedere sistematic. aproape toate vitaminele cunoscute. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare. Difera si ca alcatuire exterioara. turba sau n isip. fara pamant. La temperatura de 10^C pot fi pastrati 10 zile. Buretii Pleurotus prezinta calitati importante pentru pastrare. insa. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat..apartinand.ciup ercile pierd din greutate si . utilizand un compost clasic pe gunoi de cal. un amestec constand din 150 kg rumegus obtinut din esente foioase. Importanta cultiv arii lor consta in faptul ca substantele nutritive pe care le contin se realizea za pe seama unor materiale cu valoare energetica scazuta sau aproape nula. fara a prezenta mirosul caracteristic al ciupercilor deshidratate. In schimb. recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian.la bureti nu se consuma piciorul.

avand diame trul mare de 8-14 cm.5-2. spre picior. cu usoara nu anta spre brun.cu valoar e alimentara mare si foarte mare. de culoare alba. cu miros placut de pep ene verde. 2. dar poat e apare si solitar . 2. Prezenta lui in Colectia de ciuperci ma cromicete de la I. La baza este mai mult sau . Horticultura/1983. Este o ciuperca xilofaga. cu suprafat a striata. Buretele cornet Face parte din MACROMICETE. Are culoare alba.. iar diametrul mic de 6-9 cm. Lame le sunt si formeaza o retea regulata in partea de jos. asemanatoare valvelor cochiliilor de scoica. Este apreciata pentru valoarea ei alimentara mare.C. din acest gen au fost identificate patru specii si doua varietat i ale speciei Pleurotus ostreatus.Dintre acestea trei sunt comestibile.5 cm.L. sub indrumarea regretatului Dr.Cuticula este lipsita de perisori sau de resturi de val.C. Caracterizarea morfologica a ciupercii Palaria este infundibuliforma (in forma de cornet) avand un diametru de 3-20 cm. I n tara noastra. Ordinul AGARICALES. Caracteristici morfologice Aspect general.Pleurotus sajor – caju – pastravul brun Din literatura de specialitate rezul ta ca nu creste spontan in tara noastra. fara valoare alimenta ra.este lipsit de perisori. Aparitia ciupercilor se face in buchete de 2-40 indivizi.are forma asimetrica. cu marg inile rasfrante in afara. la exemplarele crescute in flora spontana si galben ca lamaia la Tulpina 386.F.3.81. Piciorul este prins excentric de palarie: nu ex ista o linie vizibila de demarcatie intre cele doua parti componente ale ciuperc ii. Carnea din picior este fibroasa. P iciorul este mai scurt decat la celelalte specii de Pleurotus.Cl asa BASIDIOMICETES. Are c uloarea alb-murdar.F.7 cm. iar grosimea 0.la baza fiind alb paslos. fiind semnalata pentru prima data in revista Produc tia vegetala. Culoarea este brun inchis spr e cenusiu. Prima cultura de Pleurotus cornucopiae a fost obtinuta in anul 1983 la Ciupercaria Mogosoaia a I.Mateescu N.sajor-caju sau buretele brun. cu nuante mai inchise spre margini si mai deschise spre centru. Vidra se datoreaza schimburilor de material biologic cu alte tari. Palaria . respectiv Japonia si China.de catre autoare.Dimensiunile v ariaza intre urmatoarele limite: inaltimea 4-8 cm.L. Carnea este frageda.formand o rete a cu ochiuri largi. spre palarie.2.prin a meliorare. spre deosebi re de partea superioara.Vidra. Este curbat.celulozica. la in sertia cu piciorul. In cadrul speciei Pleurotus cornucopiae. Culoarea cuticulei variaza de la cenusie galbuie pana la galbuie alu tacee (culoarea pielii tabacite ).s-a obtinut Tulpina 386-care s-a dovedit a fi cea mai productiva si cu o intrare timpurile in fructificatie . care creste de obicei sub forma de buchete. Aceasta caracteristica este mai pronuntata la exemplar ele mature. Familia PLEURATACEAE. alcatuite din 2-5 indivizi. Lamelele sunt inguste. unde formeaza o retea cu ochiuri largi. Originea ciupercii se situeaza in Extremul Orient. avand inaltimea d e 2-5 cm si grosimea sau diametrul de 1. Greutatea ciupercii se situeaza intre 10-50 grame . Se preteaza si pen tru conservat. mai subtire la baza si mai ingrosat spre palarie. Genul PLEUROTUS. adeseori spre varf anastomozate.

C.4 Spatiul de cultura Buretii se pot cultiv a in : sistem gospodaresc. cu miros de ciuperca. Vidra ) a fost de peste 21 kg ciuperci la 100 kg substrat umed insamantat. soproane. sunt atacati de mai putine boli si daunatori decat celelalte ciuperci. Amatorii de ciuperci care nu detin spatii de cultura isi p ot construi o mica ciupercarie dupa modelul prezentat anterior. Carnea are culoare alba. puiernite etc. chiar in interiorul spatiului respectiv (debitul de apa sa fie de 60-80 litri/mp /ciclu de cultura ). Aceasta distanta poate sa ajunga la 1.4. Substratul de cultura Substratul de cultura pentru bureti poate fi alcatuit din materiale cu un bogat continut celulozic sau din butuci de diferite esente l emnoase. pentru a se putea asig ura iluminatul obligatoriu ). cu o consistenta ferma. fie prin ventilatie dirijata (cu ventilatoare ). Cond itiile pe care trebuie sa le indeplineasca spatiul de cultura sa se afle in apro pierea unei surse de apa potabila sau sa existe instalatie de apa in functiune.b.8 Anale I. in spatii special construite si amenajate in acest scop. folosind spatii mici existente si nefolosite.iarna de 1420^C. din specii de foioase. Este glabru (lipsit de perisori ). pri n amplasarea de tuburi fluorescente sau de becuri obisnuite. Pe ntru relizarea unei culturi de bureti in sistem gospodaresc se pot amenaja si fo losi urmatoarele spatii:rasadnite.00-1. sa fie luminat natural (prin ferestre ) sau artificial. sere. 1986. pretandu-se la manipulari si conservare.F. curatirea si dezinfectarea chimica a spatiului de cultura se executa in mod asemanator cu cea descrisa la ciupercile de balegar sau de strat.5. in functie de numarul de indivizi care cresc in buchet . Mateescu N. In productie Pleur otus sajor-caju prezinta cea mai inalta capacitate de impanzire a substratului c elulozic si cu grad ridicat de utilizare a surselor bioenergetice din paiele de grau.a.mai putin curbat. magazii.Curatirea si dez infectarea spatiului de cultura Repararea. 2.. iar vara sa nu depaseasca 30^ C. sistem intensiv – industrial. 2. Desi buretii. 2. grajduri. 2 . in perioada lor de incubare si de crester e. Potentialul de fructificare obtinut la noi (Ioana Tudor. solarii.4. p entru spatii care depasesc suprafata de 10 mp de cultura. mentinandu-s e o igiena riguroasa. 2. este n ecesar ca spatiul sa fie dezinfectat dupa fiecare ciclu de cultura. care o caracterizeaza drept o specie de ciuperci subtropicala.Substratul din materiale celulozice .peratura cat mai constanta. sa se poata mentine o te. Vol. In acest caz.20 m.a.5.L. constructii vechi. Ciuperca are un caracter termofil. sa poata fi aerisit. la descrierea ci upercilor Agaricus sp. hale. depozite de legume si fructe.fie prin ventilatie libera (prin deschiderea usilor si fe restrelor ) in spatiile mici. se va tine seama de cerintele speciilor Ple urotus sp (distanta mai mare intre straturile de cultura.

Materii a uxiliare Materiile auxiliare reprezinta deseuri de la axtragerea uleiului vegeta l. iarba d e marar. poru mb. 2. Pentru 100 kg material dezinfectat si stors se folose sc 5-6 kg furajera sau o cantitate de 2 litri de var stins de consistenta smanta nii. 2. silvicultura. 2. ca substrat nutritiv de crestere v a fi tratat intr-un capitol separat. altfel existand posibilitatea sa incolteasca in substratul de cultura.5. Mater iile auxiliare reprezinta 5-30% dintr-o reteta de substrat celulozic si nu sunt obligatorii. Pregatirea substratului de baza din materiale celulozice Pregatirea materialului se face intr-o hala acoperita si pr evazuta cu pereti mobili pentru inchidere sau deschidere.4. industria textila si a prel ucrarii plantelor medicinale. in functie de specificul zonei de cultura. astfel ca reactia (pH-ul ) substratului insamantat sa fie cuprinsa int re 5.3.0 (acid neutru ).1 Materiile prime Sunt reprezentate de deseuri celulozice provenite din agricu ltura.a. Acestea pot fi folosite combinat. orz sau orez. pentru cei din mediu l urban (16 ) in tabelul nr. mazare si rapita. sroturi de soia se folosesc in scopul imbunatatirii s ubstratului in proteine. Materiile prime intra in componenta substratului maruntite sau zdrobite. Ele trebuie sa prezinte culoarea lor specifica si sa nu fie mai vechi de un an . Aceasta nu inse amna ca un cultivator din mediul rural nu poate folosi o reteta recomandata pent ru mediul urban si invers. in functie de . Semintele de orz. Recomandam ca toate semintele sa se transforme in uruia la. talas . industria prelucrarii lemnului. scoarta si frunze de foioase. ca o smantana ) Ind iferent de reteta folosita.var stins (sub forma de pasta. de la fabricile de chibrituri.a.Retete de substrat de cultura Retetele de substrat pentru cultivato rii din mediul rural (16 ) sunt redate in tabelul nr. ca amendament se foloseste unul singur.5.carbonat de calciu (CaCO3 sau creta furajera ) .Acest substrat contine : .5. hartie si bumbac. in proportie de 5-6%.iar cele mucegaite sau innegrite nu se folosesc.2.5. precum si cele auxiliare. 2. Precizam ca la alcatuirea acestor retete am avut in vedere materialele care pot fi procurate in mediul respectiv. paie de lucerna uscata. a.materii auxiliare .amendamente. tarate de grau.puzderie de in si canepa.3 iar. Toate aceste materiale.a. trebuie pastrate la l oc uscat. scoarta de rasinoase. fa sole. pentru a putea retine apa si a crea spatii de aerisire p entru miceliul introdus la insamantare .4.0-7.Amendamentele sunt reprezentate prin: . se pot folosi: paie de grau. cate 2-3 intr-o reteta si reprezinta 75-80% din total sau singure. ciocalai si tulpini de porumb.materii prime . ovaz. Materialul lemnos.5. vreji de soia. Astfel. Trecerea cu vederea a acestor defecte poate duce la compromiterea partiala sau totala a culturii de bureti .b.ferite de precipitatii. rumegus. 2. malai.

racire . sau cu furca. cantarire . dezinfec tare termica .8-10 kg deseuri de bumbac .b. omogenizare ( amestecare ). Paiele de grau. Vrejurile de soia .transportul si asezarea in ciupercarie sau in camera de incubare . lopata ori cu greifer. Exemplu: pentru a obtine 100 kg material de insamantat. Spatiul de pregatire trebuie sa fie amplasat in ime diata apropiere a ciupercariei.b.5. 2. rapita etc.mazare. .sau intr-o incapere.anotimp.5 –2 cm cu ajutorul unei mori sau cantitati mici. separat pentru fiecare material. aprecierea calitatii .b. pentru can titati mari. de abur sau apa fiarta. se zdrobesc si se maruntesc in gospodarie cu ciocanul sau cu alta unealta. si nu inainte de depozit are.5. imbibare sau umectare . materialele trec printr-un flux tehnologic care parcurge urmatoarele etape : maruntire. utilizand rete ta nr.5. scurgere sau stoarcere. Deseuri le din plante medicinale si aromatice nu necesita nici o pregatire inainte de im bibare. administrarea amendamentelor .3 Imbibarea sau amestecarea . pentru ca se pot amesteca intre ele de diferite cauze si este greu apoi sa fie separate si cantarite.10-12 kg coji de floarea-soare lui .1 Ma runtirea. orz. . Coaja sau scoarta de copac se maruntesc la dimensiunea de 0 .5-2 cm. In vederea insamantarii. 10 din mediul urban. vom cantari urmatoarele materii prime si auxiliare: . Par doseala spatiului trebuie sa fie betonata .20-25 kg puzderie . dupa care se trece la cantarirea lor in stare uscata. . se zdrobesc prin batere cu furca.2. a unei surse de apa.insamantarea. Se amesteca intre ele ( cu mana ) pentru cantitati reduse. 2. Pentru cantitati mari se desfac bal otii si se trece peste ei cu rotile unui tractor sau a altui utilaj greu. Ciocal aii si cocenii de porumb se maruntesc la dimensiunea de 0.4-5 kg malai 2. dar inainte de a fi um ectata sau imbibata se scarmana cu mana si se scurteaza astfel suvitele. Puzderia de in si canepa se foloseste ca atare. orez sau lucerna se toaca la dim ensiunea de 2-3 cm sau se zdrobesc cu furca. zdrobirea sau macinarea Recomandam ca aceste operatii sa se execute la formarea amestecului.repartizarea in recipienti . Omogenizare (amestecare) In vederea executarii acestei faze teh nologice se alege mai intai reteta dorita. Trebuie avut in vedere ca pentru a obtine o cantitate 100 kg substr at celulozic pentru insamantat avem nevoie de aproximativ 30 –50 kg material initi al uscat.fasole . in functie de materialele procurate.zdro bire sau macinare .

asezandu-se deasupra bazinului. Materialul in interiorul camerei se asaza in vrac (gramada).Se executa in bazine. avand temperatura de 80^C.mai al es in sezonul calduros.tasandu-se. Apa nu trebuie sa firba (sa atinga 100^C. Un bazin din beton.la a sezare (in grosime de circa 20 cm). pentru ca umectarea sa fie u niforma si suficienta. Imbibarea dureaza 24 de ore. Recom andam unul din cele trei procedee cunoscute: direct pe flacara. un gratar pe care se pun greutati. Dezi nfectarea se face cu multa atentie.Cu abur sub presiune. 2. amplasate la capete.sau se repartizeaza in lazi din lemn. Se amesteca continuu. a vas ului.4. trebuie avut in vedere sa nu se depaseasca temperatura mentionata. cu inclinare de 10^ iar inaltimea marginilor –a peretilor –de c irca 50 –60 cm. prin udarea cu furtunul si recircularea apei. prin asezarea unui vas rezistent direct pe flacara. cazi.pentru a rezista la temperatura rid icata si umiditate. este o etapa obligatorie si se face cu apa fiarta sau cu abur fierbinte.5. Cantitati mari de materiale se dezinfecteaza cu abur presiun e.Direct pe flacara. udand cat mai des in decursul celor 24 ore. pentru patrunderea aburului. pentru mentinera materialului in apa. se recomanda dezinfectarea termica cu apa fierbinte la 80^C. Daca apa de udare nu se refoloseste (materialul se spala ) se ajunge la sca derea productiei de bureti cu 3-5 kg la 100 kg recoltare.b. pentru ca ntitati mici de substrat.prin mentinerea materialului timp de 3-4 ore la ace asta temperatura sau avand temperatura de 55-60^C si mentinand materialul 20-24 ore. masurand in permanenta temperatura apei cu t ermometrul. . cu abur sub pres iune sau cu apa fierbinte. cu ajutorul unei pompe. timp de 3-4 ore. Es te de preferat ca iarna sa se foloseasca apa calda iar vara apa rece. Nu se prelungeste imbibarea sau umectarea deoarece. suprapuse. cu suprafata de 10 mp. In sistem gospodaresc. tinand seama ca la gura vasului temperatura este mai scazuta fata de partea de deasupra flacarii. pentru ca atunci materialul se sterilizeaza si se distrug microorganismele utile uncubari i si cresterii miceliului. ceea ce este total neindicat). butoaie sau in alte vase existente in gospodarie. .cu g rosimea de 40-50 cm. izolati. Usa se inchide ermetic. La executarea acestei faze tehnologi ce. ca si in cazul pregatirii compostului pentru ciuperca de balegar. Din acest e bazine. o inclinati e de 2-3 grade. Aburul se injecteaza intr-o camera special amenajata si nu direct in materi alul celulozic. poate duce la intrarea in fermentatie a materialului. un material steril este rapid infectat de a gentii patogeni daunatori culturii ciupercilor. Se amesteca si se taseaza de cate va ori. C and se face umectarea cu furtunul. Totodata. cu doua bazine colectoare a apei. D ezinfectarea termica Se aplica in scopul distrugerii florei si faunei daunatoare . materialele se uda in straturi succesive. Suprafata trebuie sa prezint e. .cu intervale intre ele de circa 20 cm.In momentul atingerii temperaturii d e 90^C se opreste focul si se reaprinde cand temperatura a scazut sub 75^C. in sa numai pentru cantitati mici de materiale. apa recircula (se foloseste din nou pentru uda t ). Pentru cultura intensiva (cantitati mari de materiale si in flux continuu ) operatia se executa pe o suprafata beto nata. O astfel de camera este prevazuta cu pereti grosi din beton.

stratul trebuie sa aiba grosimea de 25-30 cm. Din cand in cand se mai completeaza cu apa fierbinte. pentru cantitati reduse de materiale. in functie de cantitatea de material.Cu apa fierbinte. dandu-i-se alta intrebuintare (d e exemplu. Pentru racirea acestui materi al. tarate.5. nici la fiert. materialul se v a cantari dupa ce s-a racit.se pune in compost pentru Agaricus sp.6. pentru ca substratul sa nu intre in fermentatie.iarna este suficienta deschiderea usii camerei de dezinfectare pentru 10-15 o re.7. 2. Scurgerea sau stoarcerea Materialul dezinfectat in apa fiarta se scoate si se lasa la scurs.se scot din camera respectiva si se intind pe o suprafata curata si dezi nfectata in prealabil cu o solutie de Formalina 2% sau sulfat de cupru (CuSO40)piatra vanata 5%. nu se pot adauga in reteta d e substrat celulozic.b.De regula aceste materiale. nici la imbibare – umectare. Vara oper atia de racire trebuie facuta rapid. Aceasta operatie se executa chiar daca s-a facut si la materialul initial uscat.Inainte de asezarea materialului la dezinfectarea cu aburi se poate adauga subst anta proteica umezita in prealabil: sroturi. tarate. deoarece componentele care au intrat in alcatuirea retetei absorb apa in proportii diferite.5. Cantitatile mari de material. iar peste el se toarna apa fierbinte la 60 grade Celsius (trei parti de apa la o parte de material). Operatia se poate executa si cu un tasator confectionat special. Racirea materialului O cantitate mica de material se raceste ma i usor prin intoarcere.).acru). 2. tinand cont la ¼ din capacitatea vasului sa fie lasat gol pentru imbib area materialelor. malai. sau se poate tasa cu scan duri pe care se amplaseaza diferite greutati.5. uruiala din diferite seminte. Intr-un cazan sau butoi din ta bla sau lemn se introduce materialul maruntit. astfel incat temperatura de 60^C sa fie mentinuta timp de 24 ore. Aceasta se practica. Umiditatea materialului se incearca cu mana ca la compostul pentru Agaricus sp. omogenizat si cantarit. pentru a nu pierde caldura.mai ales noaptea.Vasul se acopera. deasemenea. iar peretii exteriori se protejeaza cu patur i. care au fost dezinfectate cu abur. 2. deoarece odata c u scurgerea si stoarcerea materialelor ele s-ar pirde in apa. In scopul reducerii consumurilor energetice (fara dezinfectare termica) s-a studia t si definitivat tehnologia culturii buretilor pe substrat format din puzderie d e in si canepa si pe deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si a romatice. etc. S e lopateaza pana cand in interiorul lui temperatura ajunge la 24-26^C. Materialele bogate in proteine:sr oturi. carpe. Atentie! Puzderia de in si canepa trebuie stoarsa foarte bine – uneori se recurge la stoarcerea in mana a suvitelor – ca la storsul r ufelor. . Aceste materiale s e oparesc separat cu putina pa. Daca acest proces se intampla (constatat prin miros nepla cut.materialul nu se mai poate insamanta. pe o suprafata curata.b.isi maresc greutatea de 2-3 ori. .5. Ce a de-a treia metoda de dezinfectare termica imbina intr-o singura operatie faza de umectare cu cea de dezinfectare. in sistem g ospodaresc. dupa acelasi regim de dezinfectare termica si se adauga in retea inainte de aplicarea amendamentelor. Pentru racire. Cantarirea materialului In ve derea respectarii cantitatii optime de amendament si de miceliu.in procesul de pregatire.b.

pe o folie de pol ietilena. in sistem g ospodaresc. pentru a se putea observa cu usurinta event ualele infectii.5.10. Cazile pot fi confectio nate si din lemn tras la rindea. Administrarea amendamentului si i nsamantarea Aplicarea amendamentului se face concomitent cu insamantarea. Sacii se . -continutul in apa –65-75% (optim 70-72% ). -azot total –0. pentru a se preintampina evaporarea apei. (din care se retine 10% pentru control) si din n ou se amesteca. pentru a preintampina fenomenul de autoincingere (temperatura sa nu depaseasc a 29-30^C in substrat). Daca miceliul prezinta bolovani (aglomerari din mai multe seminte de g riu sau orz) se desfac usor cu mana.5. nu se suprapu n. 2. nematozi).Repartiz area in recipienti sau direct in strat plan Daca stelajul. Se repartizeaza apoi miceliul.5.9.). fara daunatori (carieni. de asemenea cantarit.b. -culoarea sa fie ca t mai apropiata de cea avuta initial.u.b. Daca se fol osesc saci.recomandam sa se efectueze urmat oarele analize fizico-chimice-in cadrul unui laborator de Agrochimie: -ph-ul – 5-7 . deci se repartizeaza o can titate de 8-12 kg substrat. -strans in mana sa apara picaturi. deoarece eventualele i nfectii (mucegaiuri) apar si se pot observa in primul rand pe miceliu. Norma de amendament este de 5-6% iar cea de miceliu de 3-4%. acru. si vor fi asezati pe stelaje sau direct pe pardoseala. Dupa pres ararea”controlului”. acestia se asaza lasand distante de 10-15 cm intre ei. Deasupra lazilor sau a stratului plan se pune folie din polietilena curata. transparent. Materialul celulozic cantarit se pune in apa.8 Aprecierea calitatii substatului Pentru unitatile care executa o suprafa ta mai mare de cultura a buretilor Pleurotus sp.7-1. Lucrar ea se executa in cazi sau bazine de diferite capacitati. In vederea unei bune amestecari nu se recomanda insamantarea si aplicarea amendamentului unei cantitati mai mari de 100 kg mate rial celulozic la o transa. -strans intre degete. Gros imea amestecului celulozic sa nu depaseasca 25-30 cm. Du pa insamantare. Pentru micii cultivatori. calitatea amestecului celulozic se apreciaza astfel: -sa nu prezinte miros greu. Dupa repartizarea substratului insamantat in recipienti se taseaza bine cu mana. Nu se freaca miceliul prea tare in mana. 2. in functie de capacitatea recipientului. respingator. pe pardoseala.sa se vada ca musteste apa.pen tru ca se distruge bifa lui de pe semintele pe care a crescut. recomandam ca acestia sa fi e din material incolor.2. asa-numitul “miceliu de control”. un pai sau alt fragment.b.3%mg/100 g s. lada sau cosul utiliz ate sunt rare la impletitura acestea se capitoneaza cu folie de politilena. larve.sacii se leaga la gura. recipientii sunt dusi in ciupercarie sau in camere de incubare ( acolo unde exista). iar pe deasupra se presara putin miceliu (5-10% din can titatea cantarita initial). se imprastie deasupra cre ta sau var (pasta) si se amesteca bine cu lopeti din lemn. Cantitati mici de material pot fi insamantate si intr-o lada cap itonata cu folie de polietilena sau direct jos. Daca pentru insamantare se folosesc saci din polietilena.

pe baza de reziduuri si anume pu zderia. subst ratul insamantat se transporta in ciupercarie cu ajutorul unor vase curate.1987). respectiv autoclavare in faza de inflorire.09 pe tot teritoriul tarii.Tehnologia de cultura a bure tilor pe puzderie de in si canepa In vederea transformarii materialelor celulozi ce in substrat nutritiv de cultura.Din 650 kg de puzderie s-au obtinut 2000 kg substrat. cercetarile noastre s-au orientat spre noi resurse. se omogenizeaza cu amendament in aceeasi proportie ca la tehnologia clasica . In procesul tehnologic de pregatire a s ubstratului se elimina tocarea sau maruntirea si dezinfectarea termica. prin tehnologia clasica se consuma o cantita te apreciabila de energie si carburanti. se stoarce.07-15. dupa cantar ire. iar dupa insamantare.acestia se feresc de insolatie. Se taseaza puternic. Continutul de celuloza din agricultura.7. rezulta din prelucrarea mararului prin distilare fractionata. ca si cel de substante proteice. se destrama cu mana (se afaneaza) si. la intreprinderile de plante medic inale. rezultand un beneficiu de peste 5 ori mai mare fata de tehnologia clasica.Mateescu. deci. Pentru asezarea in strat plan. cu . Puzderia de in si de canepa poate fi. 2. pentru extragerea uleiului volatil. Puzderia se imbiba cu apa. ieftine si fara consumuri insemnate in procesul de pregatire. Astfel. Tupinile de marar. cunoscute in industria prelucrarii plantelor medicinale sub nume de “iarba de marar”. se imprastie miceliul de control si se acopera cu folie din polietilena. Ciupercile Pleurotus poseda un echipament enzimatic cu ajutorul caruia sunt capabile sa asimileze hid ratii de carbon din substrat. Aceasta reprezinta un reziduu inutilizabil pentru filaturi. Orificiile sunt repartizate la o distan ta de 12-15 cm. Tulpinile de marar. N. maduva si f ibre rezultate din tulpinile si inflorescentele plantelor. avand un diametru de 1-2 cm. Perforarea sacilor ajut a la aerisirea miceliului in timpul incubarii si la eliminarea apei de mentaboli sm (rezultata din cresterea miceliului). utilizata in cultura ciupercilor Pleurotus de c atre cultivatorii care locuiesc in apropierea topitoriilor sau a filaturilor de in si canepa. este mai r idicat. Se i ntinde in strat gros de 20-25 cm. s-a obtinut un sub strat pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp.Tehnologia de cultura a buretilor pe deseuri din plante medici nale Prin valorificarea corespunzatoare a unor deseuri din industria prelucrarii plantelor medicinale si aromatice s-a cercetat capacitatea de impanzire a micel iului si de fructificare a ciupercilor Pleurotus ostreatus pe substrat din tulpi ni de marar si leventica. puzderia care rezulta reprezinta 015%. intercalat. de care treb uie sa se debaraseze prin evacuare si incinerare. Toate ciupercile obtinute s-au dezvo ltat normal in conditiile existente de solar.perforeaza in prealabil (cu o preducea). In scopul reducerii pana la eliminare a acestor consumuri. Productia obtinuta a fost de 15%. Trensportul recipientilor insamantati i n ciupercarie sau in camera de incubare se face concomitent cu insamantatul. materialul in greutate de 20 kg s-a introdus in saci din polietilena transparenti si perforati. In mod special. Prin operatia de filare a fibr elor. fiind formata din lemn. Operatia de prelucrare a mararului se desfasoara in perioada 1. pe la nga economia de materiale si energie (Ioana Tudor. Norma de miceliu a fost de 4%.6. 2.

Zilnic. tulpinile de marar sterilizate sunt depozitate pe un te ren betonat si pregatit pentru eliminare. ar permite realizarea unui veni t de peste 1.5 miliarde lei la un randament de 15 kg ciuperci la 100 kg material insamantat. Insamantarea b utucilor. visin. pentru a fi usor de manipulat. tulpinile rezultate avand umiditatea corespunzatoare nu s-au mai imbibat ci numai s-au tocat la dimensiunea de 1-3 cm. cires.a. competitiv cu fie care material luat in parte. inainte de insamantare se imbiba in apa timp de 24-36 ore. cele groase se pot folosi. sau pe butuci detasati. Autoclavele mobile au capacitatea de umpl ere de 1 000 kg “iarba de marar”. tei. energie electrica). valorificate la pretul actual. 300 t deseu autoclavat. Butucii detasati se taie din padure in perioada februarie-martie si se prot ejeaza impotriva uscaciunii. Se pot folosi si butci proveniti din pomi fructiferi (unde se i veste cazul) cum ar fi: mar. cand incepe sa circule seva (pentru cei pe radaci na). Miceliul impanzeste (cre ste) mai rapid intr-un lemn de esenta moale decat in cel de esenta tare. indiferent de esenta de lemn folosita sau de metoda utilizata. fra sin. la temp eratura de 100^C. nemaiavand alta intrebuintare. Procesu l de industrializare ca planta medicinala a lavandulei pentru extragerea uleiuri lor volatile. castan etc. pana la insamantare.apoi se pot lasa la scurs. in final. carpen. 2. care. astfel ca fructificarea apare din primul an pe esentele moi si in cel de-al doilea an p e esentele tari. Se sectioneaza la o lungime de 4050 cm si diametrul cuprins intre 20-40 cm. mai ridicata pe esentele tari si invers si dureaza 3-4 ani. salcam. tocarea reprezen tand singura operatie tehnologica inainte de insamantare. Daca butucii nu s-au pastrat corespunzator si sunt uscati. se face primavara. Dupa autoclavare. Variantele executate au aratat ca se poate realiza un suport de crestere pentru ciupercile Pleurotus spp. Insamantarea butucilor din diferite esente lemnoase Metoda est e folosita mai ales in cadrul Ocoalelor silvice si consta in insamantarea cu mic eliu a trunchiurilor vii. fapt care permite si folosirea combinata a celor do ua deseuri. la statiile de extractie se executa 4 pana la 6 autocl avari.Productia obtinuta este. respectiv ciuperci saprof ite si daunatori. in crestere. insa. se desfasoara la fel ca la marar si rezulta. Astel. Folosind pentru cultura ciupercilor aceasta cantitate de deseuri din industria plantelor medicinale si aromatice ar putea rezulta. me steacan. Tulpinile de marar si de lavandula rezultate dupa distilarea fracti onata reprezinta un material liber de agenti patogeni. salcie etc. . Lemnul se fasoneaza de ramuril e laterale. si din esenta tare: stejar. prun. minimum 300 t de ciuperci Pleurotus. inainte de a fi f olositi drept combustibil. nuc etc. Alegerea materialului lemnos Se intrebuinteaza pentru insamantare butuci din urmatoarele specii de esenta moale: plop.lungimea de 70-120 cm. par.8. si din amestecul de tulpini de marar si lavandula in proportii egale. S-a adaugat 6% carbon at de calciu si 3% miceliu pe suport granulat. sunt introduse la distilarea fractionata si sunt transpor tate in vrac la statiile de extractie.. fara consumuri energetice (abur. iar regimul termic cu abur dureaza 46 ore. fata de 1-2 ani pe cele cu lemn moale. in martie-aprilie. fag. in cursul unui an . 2. Se elimina par tile putrede.8.

unde se sapa un santtg cu a dancimea de 60 cm (mai adanc cu 10 cm fata de lungimea butucilor). iar la sfarsit un strat de pamant gros de 15-20 cm. In jurul santulu i. se infasoara in hartie. Daca se constata ca sunt putin cam deshidratati. se verifica incubarea butucilor. Se scoate rumegusul si se introduce miceliul granulat pana se umplu orificiile. La circa 30 de zile de la scoaterea de la . Orificiile se executa intercalat. 2. intr-un sant de incubare. Ac est gazon va fi mentinut umed. iar capatul de jos al butucului se introduce in nisip ume d. iar lungimea. Peste acesta se fixeaza pana de lemn. Se alege un loc ferit de insolatie si de inundatii. utilizand aceasta metoda nu se poate introduce in orificii tot micel iul calculat. asigurand conditii de microclimat s pecifice buretilor care au fost inoculati (umiditate.in functie de numarul de butuci. care se inierbeaza cu gazon. Se are in vedere la asezare sa nu fie spatii mari intre ei. de asemenea umezit. peste care se pune un strat de paie de c irca 10-15 cm grosime. Metoda prin pana. in septembrie. Dupa cantarirea butucul ui se calculeaza cantitatea de miceliu de 4% din greutatea lui. Exe mplu:pentru un butuc de salcam cu dimensiunile de :50 cm lungime. apoi se asaza butucii vertical.Inocularea butucilor Se practica trei metode de inoculare: prin rondea in pana in orificii Metoda prin rondea detasata.c. la o distanta de 20-30 cm. din care 270 g se pun sub rondea. Inainte de asezare a butucilor se pregateste santul astfel: se umezesc peretii si fundul santului.2. sant ul se acopera. din care duoa pa rti se pun pe capatul butucului.b. in sant. Asezarea butucilor la incubat Incubarea b utucilor are loc intr-o perioada de 6 luni. La suprafata. iar diametrul fiecaruia de 1-2 cm si adancimea de 2-3.8. Se presara miceliul reti nut (o parte din cel calculat). cu adan cimea de 3-4 cm. peste care se fixeaza rondeaua cu 1-2 cuie. avand distanta intre ele de circa 10 cm. unul langa altul .octombrie. Dupa umplere. in care se introduce miceliul. la interval de o luna. sprijinite pe marginile lui. care se acopera cu o folie din polietilena perforata. 15 cm diametru si greutatea 10 kg se va folosi o cantitate de miceliu de 400 g. miceliul se protejeaza cu vata curata. iar 130g se aseaza sub butuc la incubat. De me ntionat ca. Metoda prin orifici i. Se aseaza pe fundul lui un strat de nisip jilav. De-a lungul unui butuc se fac 5-6 despicaturi in pana. de-a lungul butucului. deschizan du-se cu grija un capat al santului. care se men tine tot timpul umeda. lumina ). in pamant. se ia temperatura si se acopera imediat. din cr engi mai groase. in gros ime de 1-2 cm. La unul din capetele butucului se detaseaza cu un fierastrau o rondea cu grosimea de 3 cm. cu ajutorul unui bur ghiu.8. tot cu ajutorul unui cui. ramanand mai mult pentru a se pune la uncubat sub butuc. Periodic. sau rumegus de lemn. Deasupra scandurilor se realizeaza. se sapa rigole pentru scurgerea apei din precipita tii. latimea de ap roximativ 1 m. o coama in doau pante. mai intai cu un rand de scanduri asezate orizontal.d aca se prezinta uscati.pentru ca butucii sa nu se usuce. ventilatie. cand butucii s e scot si se asaza intr-o camera de cultura.fara spatii intre ele. Sa ntul se deschide definitiv dupa 6 luni.

Ventilatia este absolut obligatorie si trebuie sa asigure 6-7 schimburi de aer p e ora la Pleurotus ostreatus si 8-10 schimburi la celelalte specii (fiind corela ta si cu temperatura). se numeste bricheta. In acest rastimp substr atul se bricheteaza(se intareste).a. li se imp rospateaza taietura sau se fasoneaza astfel ca sectiunea sa fie neteda si plana. sau in siste m intensiv in 1-2 camere speciale pentru acest scop. Substratul impanzit (alb). Daca exist a pericolul deshidratarii brichetelor (in sezonul cald) atunci nu se indeparteaz a ambalajul si cresterea si recoltarea se desfasoara ca atare. Concentratia in bioxid de carbon (aer viciat) nu trebuie sa depaseasca 0. acesta este una dintre cele doua mari deosebiri dintre aceste specii. pe care este fixat miceliul. Umiditatea din substrat este suficienta pentru cresterea miceliului. Incubarea poate avea loc direct in ciupercarie. prin apariti a unui puf alb in jurul bobului de grau sau orz.9. iar in cazul folosirii unei tulpi ni precoce. care va fi tratat separat. Lumina nu este necesara in aceasta faza decat pentru cutivatorul . mentinuta prin umezirea pardoselii si a peretilor. iar al doilea economie de forta de munca pentru scoaterea lor. Aceasta metoda este folosita in distrugerii buturugilor. Incubarea dureaza 15-20 zile si este finalizata cand intreg substr atul nutritiv celilozic este compactizat si de culoare alba. In aceasta faza nu se uda. prin aceasta miceliul se distruge in totalitate. Pleurotus sajor-caju si Pleurotus cornucapiae). se asaza miceliul pe sectiune. prin orificii sau numai pe deasupra. temp eratura in localul de cultura trebuie sa fie mentinuta la 20-22^C pentru Pleurot us ostreatus si de 24-26^C pentru celelalte trei specii de bureti (Pleurotus flo rida. pus deasupra recipientilor.03% la celelalte specii. aparitia bure tilor facandu-se primavara si toamna. fiind una din greselile mari care se mai practica de catre cultivatorii particulari neinitiati. In perioada incubarii. Incubarea este perioada cuprinsa int re data insamantarii si aparitia primelor fructificatii.Cea de a duoa deosebire co nsta in aplicarea socului termic de frig. chiar si la 15 zile (Pleurotus ostreatus-T. Ac est proces se observa la cultura in saci prin folia din polietilena sau la micel iul de control.Conditii de microclimat dupa insamantarea ciupercilor Pleurotus spp 2. Daca temper atura este mai redusa. Randamentul total este de 20-30 kg bureti la 100 kg lemn inoculat.9. Buturugile nu trebuie sa fie putrede. Pe lemnul de esent a tare cultura dureaza 3-4 ani iar pe cel de esenta moale 1-2 ani. se compacteaza astfel incat se poate scoate d in sac sau din lada si el isi pastreaza forma. Impot riva insolatiei se acopera cu crengi si frunze. avand forma sacului sau a lazii in care a fost asezat. incubarea intarzie si exista pericolul aparitiei diferite lor infectii. Insamantarea cu miceliu poate fi aplicata si buturugilo r pe radacini. In esenta. Incubarea mice liului in substrat nutritiv incepe din a doua zi de la insamantare. direct in padure. Umidita tea relativa a aerului va fi de 75-80%. care se protejeaza prin legare cu o folie. 421).obtinand astfel un dublu avantaj: primul – recolta de bure ti. 2.08% la Pleurotus ostreatus si 0.incubat se poate recolta primul val de bureti.

pana cand nu apar butonii de fructifi care. Pleurotus cornucopiae si Pleurotus sajor-caju nu necesita soc term ic negativ.care verifica temperatura. apoi se distruge dupa cateva stropiri. Graba nejustificata de a scoate bricheta face ca substratul sa se usuce – se deshidrateaza. incubarea si stropeste.b.8-2. cultivatorii pot solici ta miceliul din tulpinele 421. Maturarea miceliului s au inductia fructificarii Perioada cuprinsa intre sfarsitul incubarii si apariti a primelor fructificatii se numeste faza maturarii miceliului. Indiferent de modul de asezare. fixata in pardoseala (cu inaltimea de 1. Zidurile pot fi si duble. 2. prezentand doua fete. ingrijirea culturii. care se pot cultiva si in localuri cu temperatura ceva mai ridicata. . Zidul poate fi facut si din lazile continand brichete. recoltat si. legate intr e ele. Odata cu aparitia primelor fructificatii apare si factorul lumin a. Se executa fara a fi indepartata folia de pe brichete.10.Asezarea brichetelor Lucrarea se executa dupa aparitia butonilo r de fructificare si consta in scoaterea brichetelor din saci sau lazi si asezar ea lor in diferite moduri. sau mentinerea in local a un ei temperaturi de 4-5^C. timp de 3-4 zile.10. astfel: zid de brichete stalpi din brichete lazi cu b richete 2.9. in cultura buretilor. se poate lega cu sarma si bricheta din fiecare l ada. prin asezarea lazilor sau a brichetelor. 2. rezemate de peretii localului de cultura si fixate de aces tia prin sarme si cutie. Ventilatia va functiona c a si la faza precedenta. Buretii vor apare la suprafata brichetelor.9. asi gurarea iluminarii optime la toate nivelele.ciupercaria Mogosoaia practica biloanele.2 m). Pleur otus florida. altfel se inhiba cresterea prin concentratia mare de bi oxid de carbon. 2. Se executa dupa maturarea miceliului. Prin obtinerea unor hibrizi intre Pleurotus ostreatus si Pleurotus florida s-a reusi t eliminarea socului termic in cultura acestora.10.Socul termic Socul te rmic negativ este obligatoriu la specia Pleurotus ostreatus si se manifesta prin scaderea temperaturii cu 8-10^C. Pentru o buna siguranta. care are drept scop folosirea optima a spatiului de cultura si dispo nibilitatea ambalajului in vederea refolosirii. trebuie avut grija sa se lase sp atii sau alei pentru circulatie.c. la circa 3 saptamani de la insamantat si are drept scop grabirea si diferentier ea fructificatiilor.a. 2 .b. in functie de specie. 426 si hibrizii 435.436 si 438 de Pleurotus ostre arus. Zidul din brichete este format din 3-4 randuri de brichete scoas e din lazi suprapuse. Nu se scot brichetele din lazi sau saci si nu se stranga folia de pe straturile plane insamantate. obligatoriu la toate cele patru specii de bureti. Stalpii se construiesc din brichete formate in saci si constau din suprap unerea a 4-6 bucati asezate direct pe pardoseala localului de cultura sau prin s uprapunerea unui numar de 5-6 brichete care se infig intr-o tepusa metalica sau din lemn. Dureaza 5-10 zile . duoa cate doua. mai ales. Astfel. timp de 7-8 zile. In anii ’80.

prin usoara rasucire cu mana. Daca concentratia in bioxid de c arbon ajunge la peste 0.1%. cea artificiala venind ca o suplimentare a celei naturale. pe o adincime de 5-10 cm.a. carpoforii prezinta un aspect anormal. Buretii apar mai rar izolat si mai frecvent in buchete.11. T emperatura in perioada recoltarilor va fi de 12-16^C pentru Pleurotus ostreatus si de 17-24^C pentru celelalte specii de bureti. in greutate de pana la 1 kg. Aceasta depinde de conditii le de microclimat din ciupercarie. ciupercile isi modifica aspectul. expusa aerului. se schimba pozitia brichetelor. iar piciorul alungit si deformat.palaria devine ca o palnie. Recoltatul ciupercilor Pleurotus spp. la 6-7 schimburi de aer pe ora pe ntru Pleurotus ostreatus si 8-10 scimburi de aer pe ora la celelalte specii. solarii. In con ditiile de lumina insuficienta. Iluminatul artific ial se va asigura timp de 10-12 ore/zi. se recomanda o ventilatie puternica a sp atiului de cultura si o stropire cu apa inainte de recoltare.3 m/sec. basodiofructul se rasuceste se inmoaie si se inchide la culoare. in cazul tulpinilor precoce si a hibrizilor. se rasucesc cu fata care a stat acoperita. Momentul optim de recoltare este atunci cand b asidiofructul – palaria – este deschisa. Produtia obtinuta pe intreaga perioada de recoltare va fi de 15-30 kg bureti la 100 kg substrat insamantat. Pe suprafata care a stat pe fundul lazii. la fundul la zii si invers. aproape plata. precum si de componenta si rigurozitatea dezi nfectarii termice a substratului. Buretii dintr-un val se recolteaza in 4-5 zile. 25-30 zile.Aceasta se va realiza cu tuburi fluorescente de 45W amplasate la 2-3 m distanta. Recoltarea poate incepe dupa 15-20 z ile.2. Lumina este un factor ecologic obligat oriu pentru tehnologia acestor ciuperci si poate fi naturala – la culturile sub um brare. de asemenea. apoi urmea za o pauza de 8-10 zile. parcurgandu-s e 4 valuri de recoltare. de exemplu. Se recolteaza intreg buchetul. sau artificiala – in celelal te spatii de cultura inchise. de culoare alba. pierzand astfel din valoarea alimentara si comerciala. dupa care apare alt val. iar locul respectiv se tamponeaza cu solutie de Formalina 0. cu tot cu substrat. Poate fi insa si o combinatie intre cele doua surs e. Tubulatura ventilatiei este asemanatoar e cu cea descrisa la ciuperca de balegar. in sere. ce le din lada. cu o intensitate de 100 luxi. 2. Fenomenul alergic se manifesta . Umiditatea relativa se mentine la 75-85%. de 0. cu palari a mica. pe tavan s i peretii laterali (la nivelul ciupercilor sa se vada bine pentru citit). vor apa re bureti.iar piciorul se ingroasa. Recoltatul dureaza 70 -80 zile la Pleurotus ostreatus si 60-70 zile la celelalte specii.nu se mai dezvolta. piciorul se alungeste. Concentratia excesiva de bi oxid de carbon poate compromite cultura. balcoane si soproane inalte. Pata de mucegai se indepart eaza cu mana. Daca se observa o stagnare a aparitiei buretilor. Dupa fiecare recoltat se aduna buretii slab de zvoltati si se razuiesc eventualele pete de mucegai.11.5% ca si la ciupercile Agaricus sp. Alergii produse de bureti Pentru a preveni fenomenele alergic e la muncitorii care recolteaza bureti. sau mai tarziu. Un buchet poate fi format din 2-3 pana la 15-20 si chiar mai multi carpof ori. Ventilatia se mentine. cu o viteza a aerului maxima admisa. la Pleurotus ostreatus. Daca se depaseste acest mome nt cu 1-2 zile.

u. Nu se refolosesc pentru alta cultura. melasa de la fabricile de bere. sau prin doua deschideri la capetele opuse ale solarului. boxe. In vederea pr evenirii fenomenelor de alergie.iar raportul carbon/azot de 2/3. Suprafata lor este por oasa. asa cum s-a pre supus initial. Leal-Lara (1978).exista posibilitatea declansarii unei cresteri abundente a miceliului. valoarea pH-ului. Pentru aerisire se poate instala un ventilator pentru admisia aerului si dirijarea lui prin tubulatura confectionata din folie (prin simpla rulare a acesteia) prevazut a cu fante laterale. Se recomanda aplicarea unei masti pe fata. din acest motiv. in general. in lipsa ac esteia. Cultura infiintata toamna. Cultura buretilor este.3% s. as igura incubarea miceliului fara consum energetic (caldura). 2. tuse. Va loarea pH-ului prezinta limite extreme intre 5 si 7. ingrasaminte chimice. br ichetele se pot usca si folosi drept combustibil sau la furajarea animalelor cor nute. Cultura buretilor in solarii Solariile sunt usor de amenajat.. Principalii parametri fi zicochimici care conditioneaza cantitatea si calitatea productiei de ciuperci su nt: umiditatea. Totodata. cu cartoane plasate in interio r. umiditatea substratului fii nd de 65-70%. Anomalii la carpoforii de Pleurotus os treatus si prevenirea lor Ciupercile Pleurotus (buretii) sunt foarte receptive l a calitatea sustratului pe care se infiinteaza cultura.71. Anomaliile rezultate nu sunt toxice. D aca continutul in azot si raportul carbon-azot sunt ridicate. S olarul trebuie sa fie prevazut cu . ele se pot consuma. Pregatirea solarului pentru cultura consta in protejar ea impotriva insolatiei a foliei din polietilena. in luna septembrie. mai putin atacata de boli si daunatori si . Acest miceliu nediferentiat ia forma unor conopid e cu dimensiuni intre 30-75 cm. prin acope rire cu folie din polietilena. cercetatorii recomanda utilizarea in cultura a speciilor de Pleurotus fara spori. Adaugarea de cereale boabe. asigurandu-si as tfel consumul familial si nu numai. Fata de cultura din primavara. borhot de bere. febra. o recomandam cultiv atorilor amatori. de culoare alb-argintie. 2.prin tulburari apropiate celor gripale (stranut. continutul in azot si raportul carbon/azot.12. fan etc. peste limitele adm ise. Dupa epuizarea culturii. confectionat a din doua straturi de tifon si unul de vata medicinala intre ele. in balcoane. iar grosimea de 20-35 cm. ale carei rezultate pot fi i nfluentate de insolatia puternica din lunile aprilie si mai. incepatori. intre sarmele de sustinere (se poate folosi si stuf. debarale. cu rogojini. productia incepand i n cursul lunii noiembrie. dar le scade foarte mult valoarea comerciala .dar prin analiza substratului s-a constatat ca azotul total a fost de 4 pana la 7 ori mai mare decat normal. de preferinta de culoare inchisa sau. Examinarea acestor anomalii cu ajutorul micro scopului electronic nu a pus in evidenta prezenta unor virusuri. recomandam cultura din perioada toamna-primavara. unele se unesc intre ele formand pe suprafata bri chetelor un fel de creusta groasa.13. infundarea nasului si lacrimarea ochilor). paie. poate favoriza cres terea continutului in azot peste limite admise ceea ce constituie factorul favor izat al aparitiei animaliilor in cultura de Pleurotus spp.). fara sa se diferentieze carpoforii. este o cultura curata care poate fi prac ticata cu succes si de un orasean. azotul total intre 0.

cu rol de uniformizare a aerului. poate sa inghete la valor i negative ale temperaturii. Tratate pe lucrari. iar la intra re cu un spatiu tampon. pan a se observa ca apa incepe sa curga pe sub ele. Pentru reusita unei culturi intensive – si nu numai – aplicarea stricta a te hnologiei inseamna si inlaturarea unor situatii nefavorabile. o rz. i n lucrari. corpuri straine sau reziduri petroliere. Materialele celulozi ce de baza si auxiliare. Umectarea. greu de sesizat in mod practic si .14.Materialele supuse umectarii sa nu se spele. rapita. udarea sau imersia . zdrobire. s a nu contina impuritati. ovaz. mai ales. Practica a demonstrat ca la un exces de azot in substrat productia a fost sca zuta. Omogenizarea Inainte de omogenizare se cantaresc mat erialele si se formeaza reteta dorita. in flux tehnologic. compromitand total calitatea si productia. iar ciupercile au prezentat malformatii. coicalai si tulpini de porumb-1-2 cm. mazare etc. Specia de ci uperci Pleurotus ostreatus prezinta rezistenta la ger. . in vederea inlaturarii situatiilor nefavorabile. acste sfaturi practice sunt mai usor de urmarit. O singura lucrare neaplicata la momentul optim sau gresit executata poate compromite partial sau total reusita culturii. . Lucrarea se desfasoara pe o suprafata curata. fapt constatat de noi in lunile ianuariefebruarie. nu s-au mai diferentiat. sroturi de soia. cartofi – 2-3 cm). au luat forma unor conopide. dar odata cu cresterea acesteia isi continua dezvol tarea. maz are. La infi intarea culturii se urmasresc aceleasi verigi tehnologice descrise la cultura ci upercilor Pleurotus. Se va avea in vedere ca materiile prime s a reprezinte in reteta 75-80% iar cele auxiliare 20-25%. Se recomanda c a aprovizionarea cu aceste materiale sa se faca cu putin timp inainte de a fi fo losite.Amendamentul cantarit se introduce la insamantat. sa se prezinte sub forma de praf.instalatie de apa potabila sau curata. In acel moment se opreste udatul si se lopateaza: . sau sa fie depozitate in conditii optime.in interior sau in apropiere. macinare) Lucrarea de maruntire se va executa in m omentul inceperii pregatirii substratului. Dimensiunile de maruntire sunt in functie de materialul respectiv . sa nu fie degradate prin mucegaire. Nu se recomanda depozitarea materiale lor maruntite. Situatiia nefavorabile intr-o ciupercarie cu Pleurot us spp. Aprovizionarea cu materiale – de baza si auxiliare. 2. de cateva ori pe zi. Maruntirea (tocare. astfel: materiile prime se recomanda sa nu fie prea maruntite (paie de grau. orez –2-3 cm. betonata si se uda dispersat. Repartizarea substratului insamantat poate fi facuta in sac i amplasati direct pe sol sau in lazi din care se pot forma ziduri. materiile auxiliare reprezentate prin concentrate de orz. tot din folie. imbib area.Se va evita adaosul exagerat de substante proteic e. porumb. fasole. vreji de soia. pentru un ciupercar incepator. care intra in componenta unei retete de substrat celulo zic pentru cultura ciupercilor Pleurotus spp se recomanda sa indeplineasca anumi te conditii: sa nu fie mai vechi de un an. Cantitat i mari de materiale pot fi umectate prin udat cu un furtun. fara a se amesteca intre ele. amendamentele: carbonatul de calciu sau ipsosul sa nu contina bulgari. cand in exterior erau –2 0^C iar in solar-7^C. pot fi transformate in uruial a.

cu timp de mentinere 24 ore. sacii utilizati pentru introducerea substratului insamantat vor trebui mai intai perforati pe 1/ 10 din suprafata lor.Sa nu se sterilizeze materialele. cazi. Se acopera. de preferat si peretii vasului. Insamantatul . implicit.Se execu ta in timp scurt.sa nu se foloseasca pentru udat apa industriala sau din rauri. Amendamentul se aplica in procent de 6%. Dezinfect area termica . in care se in troduc materialele uscate. Omogenizarea se poate fac e cu mainile sau in lopeti de lemn: sa nu se frece miceliul puternic in timpul l ucrului. catitatea de subst rat repartizata intr-un sac sa nu depaseasca 15-20 kg. Operatia se va exe cuta in conditii de igiena. pentru a nu interveni procesul de fermentare si. Pentru cantitati mari de materiale celulozice dezinfectia termica se face cu abur. Cantarirea . in nici un caz. grosimea acestuia dupa tasat sa nu fie mai mare de 20 cm si nici mai mica de 15 cm. Cantitatile mici de materiale celul ozice pot fi imbibate in bazine. Verificarea calitatii lucrarii se face prin stranger ea puternica in mana a materialului. miceliul va f i distrus. Una dintre metodele de dezinfectie termica imbina umectarea cu d ezinfectarea si este posibil de aplicat pentru cantitati reduse de materiale cel ulozice.sa nu se confunde greutatea cu volumul! Cantarirea este necesara inaintea fiecarei insamantari. prin amestecare. pentru a nu se pierde rapid caldura si se mentin timp de 24 ore. confectionata pentru acest scop. pentru a se putea aplica norma optima de miceliu si de amendament. potabila. butoaie. Eliminarea excesului de umiditate .nu se va face insamantarea unor mat eriale prea calde (peste 25^C). In c azul puzderiei de in si canepa apa se elimina prin stoarcere. in camere sau tunele special amenajate si izolat termic. Se poate executa in cazi din lemn sau metal. Apa din vase se va schimba dupa fiecare 1/2 transa de materiale imbibate. din care nu trebuie. deg radarea materialelor. In caz co ntrar. asezarea sacilor insamant ati in ciupercarie sa nu se faca prin suprapunere sau lipiti intre ei.. Operatia se desfasoara astfel: se incalzeste apa la 80^C. sa mai curga apa. materialele pot intra in fermentatie. Excesul de apa din materialele celulozice se elimina prin presare cu scanduri sau cu o presa simpla. orificiile avand un diametru de 1-2 cm.sa nu se prelungeasca perioada de umectare peste 24 ore. pentru cantitati reduse de substrat. . ci apa curata. . odata cu amenda mentul.aceasta se intampla la 100^C si peste aceasta. In cazul in care substratul celulozic insamantat a fost asezat in lazi sau in strat plan pe stelaje. sau chiar direct pe o folie din polietilena. Insamantatul consta in introducerea miceliului m aruntit (fara aglomerari) in masa substratului.sa se respecte normele optime de miceliu si amendam ent recomandate la 100 kg material celulozic. lucrarea sa nu se execute in plin soare sau in ploaie. Este de preferat ca apa pentru udat sa fie rece vara si calduta pe tim pul iernii. iar proportie de 3-4%. Prin insamantarea unui substrat cu exces de umiditate. .

in cazul hibrizilor de Pleurotus ostreatus . Nu se uda cu stropitoare.Se va evita recoltarea dupa depas irea momentului optim. inductia fructificarii are loc dupa12-15 zile de la insamantare. Curentii de aer introdusi prin si stemul de ventilatie sa nu aiba viteza mai mare de 0. iar la contactul mainilor cu bricheta pot apare c ulturi de bacterii ce produc infectii. Pe cat posibil sa se evite asezarea in st rat plan a culturii in timpul recoltatului si al fructificarii. Evacuarea substratului uzat Substratul uzat de la sfarsitul ciclului de cultura sa nu vin a in contact cu noul substrat pregatit pentru infiintarea altei culturi Substrat ul uzat se va depozita cat mai departe de ciupercarie. Incubarea Nuse uda mainile in timpul incubarii. peretilor etc. prin aceasta ar scadea randamentul. Durata de iluminat sa nu fie mai scurta de 8 ore si mai lunga de 12 ore. Inductia fructificarii si aparitia primordiilor Daca temperatu ra in ciupercarie a fost mentinuta la un prag optim. buretii au nevoie de 3-4 zile. .Folia de polietilena cu care se acopera aceste substante nu trebuie sa fie perfo rata. Recoltarea . Concentratiile ridicate de bioxid de ca rbon pot compromite cultura. De la aparitia primelor fructificatii si pana la recoltat . flacara unei lumanari sa nu se stinga). Intensitatea luminoasa sa nu fie sub 100 luxi. Sursele de caldura folosite in ci upercarii sa nu degaje bioxid de carbon. Umiditatea aerului se mentine prin udatul pardoseli i. marginile carpoforilor sa nu se rasuceasca. Sa se evi te aparitia alergiilor la personalul muncitor. preferandu-se un ul oblic sau vertical. in acest caz sa cii putand fi refolositi. Ciu percarul care se va implica in respectarea tehnologiei de cultura si va inlatura situatiile nefavorabile va fi rasplatit printr-o productie de ciuperci Pleurotu s care poate atinge chiar si 30 kg si 100kg substrat celulozic insamantat. ci numai cu pompa tip Vermo rel.2-0. prin aplicarea unei masti in timp ul lucrului prin executarea unui stropit inainte de fiecare recoltare. Nu se dezleaga sacii si nu se indeparteaza folia de deasupra lazilor pana nu a par primele fructificatii. dandui-se alte intrebuint ari. In perioada de recoltare. altfel se distrug primele fructificatii. Sa nu se ude excesiv intre valurile de cultura. aceasta se realizeaza prin montarea unor lampi fluorescent e de 40W la distanta de 2-3 m intre ele. cu dispersarea fina a picaturilor de apa. tempe ratura in ciupercarie se va mentine la 2024^C.3 m/sec (asezata la niv elul culturii. in conditii optime de microclimat. sacii se pot taia sau se scot cu grija brichetele. Sa se evite manipularea dura a brichetelor. In aceasta perioada. Sa nu se neglijeze curatirea si dezinfectarea spatiului pentru o noua cultu ra chiar daca nu au fost atacuri de boli si daunatori la cultura precedenta.

Recolta apare in 3-4 valuri.6-0.a. norma de miceliu utilizata la insamantare este de 0. grosimea amestecului de acoperire va fi putin mai mare. Boletus edulis si Polyporus squamosus. cuprizand cate 6-7 recolt ari.1. La baza. Descrierea ciupercii Coprinus co matus Buretele ciuciulete se deosebeste prin forma sa de ciupercile cu palarie. de 3-4 cm. Pe lang a tehnologiile de cultura a celor 6 specii de ciuperci prezentate in lucrarea de fata. In alte tari precum Olanda. 3. de 5-10 cm inaltime si 3-6 cm in diametru.1. fiind considerata o specie noua. cu valoare alimentara ridicata. Japonia. impreuna cu cea a unor ciuperci. la nivelul solului. Germania.7 %.. acoper irea cu amestec de acoperire se face dupa 10-15 zile de la insamantare. int rand in competitie cu Agaricus bisporus. Carnea este alba si frageda in palarie si fibroasa in picior. Franta. 3. va vom prezen ta tehnologia ei de cultura. asupra carora s-au facut documentare si anume: Tuber spp. Alaturi de acestea. de culoare alba. Micile deose biri constau in: compostul necesita 4-5 intoarceri.1.lamelele devin nagre si se lichefiaza. Este de culoare alb-crem. La maturitatea fiziologica. Piciorul este inalt de circa 1 5 cm si gros de 1. ciuperca se inmoaie c omplet.practic. lipita de picior.b. deoarece in conditii de cercetar e s-au obtinut fructificatii la ciuperca parfumata –Lentinus edodes.Capitolul 3 Alte ciuperci comestibile In ultimii ani. daca este co nsumata inainte de maturitate. pierzand din valoarea comerciala. am fost contactata si rugata sa dau un raspuns urmatoarelor intreba ri: Cum se cultiva si ce sunt trufele? Cum arata ciuperca parfumata? Se cultiva dirijat in Romania Boletus edulis ? Ce este ciuperca de paie? si altele. in tara noastra se mai cunosc doua specii. recoltarea buretilor trebuie sa fie executata in momentul in care caciula se afla cu marginile lipite sau apropiate de picior.5-2.5 cm. pre vazuta cu scuame dispuse ca niste solzi de peste. Este gustoasa. Perioada de . umiditatea compostului final izat sa fie de 65-67%. India. Africa de Sus si altele. dar care sunt mai putin cultiv ate si anume: Coprinus comatus sau buretele ciuciulete si ciuperca de paie sau S tropharia rugoso annullata. Pho liotia nameko.Tehnologia de cultura a acestei ciuperci Este foarte asemanatoare cu cea a ciupercii champinion sau a ciupercii de balegar – Agaricus bisporus. dupa insamantat se acopera co o folie de polietilena in loc de hartie. ca specialista in cultura ciupercilor. 3. in acest caz palaria fiind inlocuita cu o caciula aproape cilindrica. Tehnologia de cultura a ciupercii Coprinus comatus – buretele cu peruca sau buretele ciuciulete Tehnolo gia de cultura a acestei ciuperci a fost introdusa in tara noastra in anul 1981. este u sor de indoit si prezinta o ingrosare.inca neexpe rimentate la noi. aceasta specie se cultiva intensiv.

curatarea.repaus dintre valuri este mai redusa decat la ciupercile Agaricus bisporus.b. Lungimea se calculeaza in functie de suprafata care se doreste a fi insamantata. De as emenea. de culoare alb-crem.cu lungimea cuprinsa intre 7-10 cm. Pregatirea rasadnitei pentru cultura Aceasta lucrare va incepe in prima decada a lunii mai si consta in: amplasarea rasadnitelor.6 –1. substratul celulozic din paie.1.3. in jurul ra sadnitelor.2. Palaria este de cu loare brun inchisa. ci cu materi al termoizolat ca: placi de azbociment. cilindric. cu nuante violacee sau rosietice. se face neaparat la umbra (in partea nordica a unor cladiri. Substratu l de cultura din paie poate fi asezat in strat plan pe stelaje sau in saci din p olietilena.a.b. de la Agaricus spp. Tehnologia de cultura a ciupercii Stropharia rugosa annullata – ciup erca de paie. tehnologia acestei specii fiind o imbinare a tehnologiilor celor doua specii de scrise anterior. piatra. Pregatirea materi alului nutritiv pentru insamantare Substratul nutritiv se compune din paie de gr iu care trebuie sa fie . pivnite sau alte incaperi usor de amenajat. ciuperca cu val 3. repartizata pe o perioada de 40-50 zile. in functie de anotimpul in care apar – primavara sau toamna. Prod uctia medie ce se poate obtine in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat. cu un spatiu de 50-60 cm intre ele.2. adesea curbat. in mod identic cu cele descrise la celelalte specii de ciuperci comestibile.Tehnologia de cultu ra Ciuperca de paie necesita o tehnologie simpla de cultura.2. iar latimea de 1. dar nedezinfectat termic si netra tat cu amendament. folie de poietilena. de preferat nuci maturi) pentru a fi ferite de insolati e.2.b. cu o greutate cuprinsa intre 30-65 g. Ramele nu sunt prevazute cu geamuri. necesar pentru efectuarea lucrarilor si recoltare. avand dimensiunile:25-30 c m adincime si cca 30 cm latime. 3. beton. dezinfectarea spatiilor de cultura se face in luna august. Descrierea ciupercii Ciuperca de paie prezi nta basidiofructe mari. ele pot fi amenajate cu stelaje suprapuse pe 2 –3 nivele.2. pa ie etc. Materialele din care se confectioneaza tocurile rasadnitei pot fi din lemn. Principalul motiv pentru care descriu tehnologia de cultura a acestei ciuperci este acela ca nu necesita investitii mari pentru amenajarea sp atiului de cultura. carton asfaltat. a preluat amestecul de acoperire. 3. grup de copaci.2. executarea unor santuri de scurgere a apei din precipitatii. Piciorul este lung. in zonele cu veri calduroase. avand adancimea in pamant de 25-30 cm. la o distanta de cca 59-60 cm de acestea. caramida. Nu necesita consum energetic pentru pregatirea substratului. utilizand pentru cr estere substrat din paie de griu asezate in rasadnite. cat dureaza rec oltarea. iar de la Pleurotus spp. lazi din lemn sau PVC dispuse pe stelaje. prevazute cu una sau duoa pante. iar ramele din lemn. 3. 3. 3.b.8 m. se construiesc sau se repara rasadnite clasice.2. Pregatirea spatiilor pentru cultura Rep ararea.

Miceliul comercil se poate procura de la I. la celalalt capat. sau la cea termofila. pentru .2. Sunt necesare 44 cuiburi la 1 mp de cultura.L.in functie de volumul calculat.42 m. Conditii de microclimat dupa insamantare Temperatura optima pentru impanzirea miceliului trebuie sa fie cuprinsa intre 24-28^C. Pentu o udare uniforma. dupa doua zile platforma se desfac e si se reasaza. se uda si se taseaza puternic. in functie de temperatura.e. Se tine amestecul acoperit cu folie din polietilena 2-3 zile. caruia I se ataseaza. La temperatura de 20^C miceliul impanzest e lent. aces tea lasandu-se neacoperite. Lucrari de ingrijire dupa insamantat Principalele lucrari care se aplica dupa in samantat constau din : acoperirea cultuirii cu un strat de hartie absorbanta.PH-ul amestecului trebuie s a fie cuprins intre 5.d. In ace asta perioada. Din acest consider ent. Cantitatile re duse (pentru 2-3 mp de cultura) se introduc in bazine cu apa. prin pulverizarea fina a apei cu ajutorul unei pompe de stropit tip Vermorel sau cu un furtun racordat la sursa de apa. 3.4-1.f. Insamantarea Insamantarea culturii in rasadnite se face in perioada 15 mai 15 iunie. 3. nu se face aerisirea. insa. ti p ziar. nemucegaite.F.7-6. insamantarea facandu-se in cuiburi. prin prec omanda ferma. ser dezinfe cteaza chimic cu Fomalina (40%). iar la peste 30^C isi inceteaza dezvoltarea si piere.5-2 litri la mc ames tec. In lipsa turbei. in perioada 1-1 5 septembrie. care sa nu fie depasita. 3. Vidra. Acoperirea substratului impanzit Este o lucrare identica cu cea afect uata la ciuperca de balegar. mentinerea acestei hartii in permanenta umeda.0 kg la 1 mp de cultura. Trebuie tinut seam a.curate. avand grija ca apa care se administreaza la udat sa nu fie in exces. se opreste udatul in momentul in care se constata ca apa se scurge de sub platforma. Cantitatile mari se asaza in platforme cu latimea de 1.2. Pregatirea paielor se face pe o suprafata betonata. Ras adnita se acopera cu rame prevazute cu materiale termoizolante. Asezarea se face in st raturi succesive de aproximativ 50 cm inaltime. jilav.cu distanta intre ele de 15 cm si adancimea de 3-4 cm . bine omogenizat.C. in proportie de 7-80%+nisip 20-30%. utilizand o cantitate de 1. platforma trebuie sa-si reduca i naltimea la jumatate. iar lungimea. Amestecul cernut.2. unde se mentin 1-2 zile. inaltimea de 1. iar in spatii amenajate in cladiri. Dupa 2060 zile de la insamantare. bine tasate cu un tasator din lemn (drisca). Agaricus e dulis.8-1. 3.6 m. Agaricus bisporus. U datul se face timp de 3-5 zile. denumita de incubare a miceliului. de culoare galbena. Amestecul de acoperire este format din turba neagra cernuta. Prin udare si tasare. Se calculeaza un necesar de aproximativ 20 kg paie uscate pentru 1 m p de cultura.s-a recomandat amplasarea culturii la umbra si spre nord. achitata antivipat. o tija tip Vermorel. se poate folosi pamant de telina 70-80%+nisip 20-30%. Norma de miceliu utilizata este de 0.c. din cultura din anul precedent sau din acelasi an. si de decada optima pentru insamantare. fara a fi amendat cu carbon de calciu. miceliul impanzeste in tot alitate substratul din paie si urmeaza acoperirea cu amestec pregatit in prealab il.2.

apoi se lopateaza pentru inlaturarea vaporilor de Formalina. Agaricus spp. Alte specii de ciuperci comestibile 3. Principale le lucrari de ingrijire. Recoltarea ciupercilor In localul de cultura.s. ramuri. impotriva ingheturilor puternice. Ate ntie! Apa sa nu strabata amestecul de acoperire pentru ca. folosind ca substrat de nutritie lemnul (butuci. unde aproximativ o treime din teritoriu este acoperit de paduri. Ciup erca cu val se poate asocia in cultura cu ciuperca de balegar. il distruge. i nsamantarea si acoperirea specifice fiecarei in parte. printr-o usoara rasucire. intr-un strat gros de 4-5 cm.3. 3. crengi . cu recpectarea tehnologiei si asigura rea conditiilor optime de microclimat. apoi se indinde amestecul cu mana. Perioada de recoltare in rasadnita dur eaza aproximativ 70 de zile toamna si se poate prelungi in primavara. in lunile martie si aprilie.a.dezinfectie. amestec de acoperire. ridicand ramele si fixa ndu-le pe bucati din lemn. rasadnitele se protejeaza cu strat din paie. Nu necesita lumina. In acest caz. iar in perioada de recoltare 16-18^C. Peste iarna. prima recolta apare dupa 30-45 z ile de la insamantare. prin stropiri cu apa.5 l apa la mp/zi. tasat usor cu un tasator din lemn. unde creste spontan intrun climat te mperat si subtropical.Shii-take sau Ciuperca parfumata sau ciuperca de castan Ciuperca parfumata este originara din Asia. coc eni. 3. se intelege faptul ca localul se poate imparti. cultivand cate o spe cie pe cate un stelaj. In tara noastra. are o tehnologie de cultura mult mai sim pla. venind in contact cu miceliul din substratul impanzit. Cultura realizata in localuri amenajate necesita aceleasi conditii de microclimat ca si ciuperca de balegar: la incubare o temperatura de 20-24^C.) ciuperca parfumata prezinta unele avant aje: fiind o specie exclusiv lignicola. are reale posibilitati de a promova cultura ciupercii s hiitake. Astfe l. util izand 0. Avantajel e cultivarii ciupercii Lentinus Fata de alte specii de ciuperci cultivate (de ex emplu. Primele ciupeci apar pe marginea stelajelor sau a rasadnitelor. dupa ce stratul de amestec a fost in totalitate impanzit cu micel iu. prin pulverizare fina. Daca ramane postament micelian. se scoate cu varful unui cu tit si pe locul respectiv se pune. Acest strat acoperitor se va mentine permanent umed. cu respectarea tehnologiei de pregatire a substratului.3. pri n asociere. constau in aerisire si udat.g .2 litri apa la 1 mp cultura. in primele 14 zile de la acoperire. Canti tatea de apa utilizata va fi in functie de temperatura din mediul ambiant. Aceasta se face prin patrunderea limitata a aerului. Pleurotus spp.2. stuf etc. se poate ajunge la 1. care ofera o serie de avantaje fata de alte specii cultivate. iar in rasadnita dupa 50-80 zile de la insamantare sau du pa 28-35 zile de la acoperire. Ciupercile se recolteaza la maturitate (cand velumul-valul-s-a ru pt). in aceasta perioada. Lentinus edodes. Se sta ng hartiile de pe suprafata culturii. Pe locul de unde se desprind ciupercile se pune a mestec de acoperire. Productia totala obtinuta este estimata la cca 10-14 kg ciuperci la 1 mp. de asemenea.a.1-0. Aerisirea incepe la 14-20 zile de la acoperire. cu grosimea de 5-10 cm.

3 pana la 4. Es te prima asimetrie fata de palarie. cu diametrul de 6-11 cm. pregatirea acestora.a. dupa dorinta .groase. Are culoarea bruna-cenusie. carpen. la toate speciile de ciuperci xilofage (ex. s.mare. fag. de forma. Piciorul ste inalt de 5-8 cm si cu diametrul cuprins i ntre 1. de marime mijlocie. In ocoalele silvice se poate practica inocularea trunchiurilor si buturugilor fara a fi dezradacinati. permite o dubla folosire a materialului lemnos intrebuintat – ca substrat de nutritie (cultura de ciuperci ) si apoi combustibil. Nu se decojesc.). mai gros spre palarie si mai subtire spre partea inferioara. se va tine seama ca arborii alesi sa fie relativ tineri (15-30 an i). 3. Aceasta metoda este folosita in vederea distrugerii buturugilor. Pregatirea materialului lemnos consta in fragmentarea t ulpinilor in butuci de lungimi diferite (40-50 cm sau 100-120 cm ). plasate la distanta de 3-6 cm intre ele. cand ating o anumita grosime (diametrul de circa 15 cm). este mai reziztenta la boli si daunatori.2. dezvoltarea carpoforilor s i recoltarea. Se vor evita copaci i atacati de insecte daunatoare sau de ciuperci patogene. 3.la inceput – c onvexa.a.3. Carnea – pulpa – este alba. Palaria este carnoasa. pentru infiintarea cuturii nu se cer investitii mari. dand rezultate bune pe lemnul de stejar. Metodele de inoculare sunt cele descrise anterior: prin rondea. Lentinus edodes se dezvolta bine. castan.5 cm. in despicatura sau in pana si in oroficii cu diametrul de 5-9 mm. fiind foarte apreci ata in gastronomie. uneori. Se va evita lemnul de salcam si de conifere. Tehnologia de cultura Pentru cultura ciupercii parf umate se aplica aceeasi thnologie ca. se preteaza la conservarea prin uscare. compacta in palarie si cu o structura fi bros. obtinand un dublu avantaj: recolta de ciuperci si econ omie de manopera pentru scoaterea lor. avand culoarea bruna. mesteacan. care pot compromite pa rtial sau total cultura. iar cheltuielile curente de productie sunt mai reduse decat la celelalte specii. Are gist dulce si este parfumata.a. Cantitatea de mice liu utilizata va fi de 4-5% din greutatea butucului. comun a multor ciuperci din genul respectiv. Tehnologia de cultura a ciupercilo r xilofage cuprinde urmatoarele etape: alegerea speciilor lingicole.Pentru a inocula butucii pre vazuti cu orificii se poate utiliza . in functie de esenta de lemn utilizata (pe lemn de esenta tare cultura dureaz a 4-5 ani).3. incubarea.3-2. apoi devine plana iar. Descrierea ciupercii Carpoforul este bine dezvoltat.1. cultura poate dura 2. In caz ul in care lemnul se recolteaza special in vederea formarii butucilor ca substra t de nutritie. unele exemplare prezinta spre mijloc o co ncavitate nu prea adanca. alternativ. fara a-si pierde gustul sau parfumul pe care il are in stare proaspata. sau altor genuri apartinand familiei Pleu rotaceae. in general. plop si se recomanda si pomii fructifer i (la defrisarea livezilor). Pleurotus ostreatus spp.crustoasa in picior. iar spre baza este usor curbat. buturugi prezinta o rezistenta mai ridicata la operatiile de manipulare si transport. fiind o ciuperca robusta. inocularea sau insamantarea lor.5 ani pe acelasi materia l.

Aerul din stiva trebuie mentinu t umed. Incubarea sau impanzirea miceliului in lemnul butucilor. In scopul e vitarii uscarii lor. Tuber spp – Trufe Cu ingaduinta cunoscator ilor in acest domeniu. pe lemn de esnta moal e (ex. 3. incubarea miceliului se realizeaza in 6-8 luni in sant uri si pana la 11 luni in stive. in primul rand. prin udarea paielor de la baza. trufele pot ocupa. Um iditatea relativa se va mentine la 80-90%. 3. Recoltarea se prelungeste 3-4 ani. marii lor valori alimentare. Indiferent de metoda de incubare si de lungimea butucilor. timp de 8-10 ore/zi. Dupa incheierea incubarii. Imersarea butucilor se face la sfarsitul perio adei de incubare. cu respectar ea stricta a tehnologiei. Pentr u incubare. Dupa fiecare val de recoltare.. cand au aparut primordiile.3. .b. in randuri spatiale.miceliul produs pe butoni de lemn. de 20-30 kg la 100 kg lemn inoculat. chiar 5 ani.3. care au aceeasi dimensiune cu cea a orificiil or. cu cinste. temperatura trebuie mentinuta in jur de 15^C pentru tulpinile criofile si de 22-30^C pentru cele termofile. mesteacan) ciuperca isi mentine capacitatea de productie 2-3 ani.3. Recoltarea In conditiile climatice ale primaverii. i ar pe lemn de esenta tare (stejar. Alta metoda de incubare a fost descrisa anterior si consta in asezarea butucilor in santuri de incubare. icrele negre se plaseaza pe primul loc. ca si in cele calduroase. In functie de posibilitati si ca o imbun atatire a metodelor de incubatie. ciupercile ajung la maturitate in 4-5 zile. Pe toata perioada fructificarii. mentinut in p ermanenta umed. in medie . pe un te ren umbrit si mult inaltat. Sub butuci se asterne un strat de paie.de buna seama. in functie de esenta de lemn (tare sau moale) si de dimensiunile butucilor. carpen ) recoltarea se poate prelungi 34 si. cand porneste circulat ia sevei in lemn. Plop. Pe toata perioada incubarii temperatura optima va trebui sa fie de 24-28^C. Durata de imersare este de 24-48 o re. fol osite in alimentatie. este indicata o imersare a butucilor. care sa permita circulatia printre butuci in vederea executarii unor lucrari de ingrijire (ex. butucii se desfac si se aseaza in pozitie inclinata. se vor introduce cu baza in pamant sau nisip. iar peste ei se pun creng i si paie si se acopera cu folii de polietilena. acest ia trebuie plasati in locuri umbrite si feriti de vant si uscatiune.a.si cu indreptatita motivatie. dub lata de un gust delicios si de un parfum placut. Udat ) si p entru recoltat. iar toamna in 10-15 zile. acelasi loc. voi incepe prin a face o comparatie: daca dintre produsel e alimentare de origine animala. printre produsele de origine vegetala. In conditii normale. uneori. pentru acc elerarea fructificarii. Cantitatea totala de ciuperci obtinuta este. in functie de lemnul folosit ca substrat de nutritie. fag. in lunile martie – mai. mentinuti in sere sau hale. In perioadele frig uroase. Insamantarea se face primavara. se poate folosi procedeul”cultura pe busteni ime rsati”. productia se opreste dar reincepe cand conditi ile de temperatuea devin optime. butucii cu diametrul de 100-200 cm se asaza afara in stive. iar intensitatea luminii sa fie in ju r de 200-300 luxi. cu o buna circulatie a aerului si o umiditat e relativa de 80 – 85%. Faima acestor d aruri ale naturii se datoreaza. pentru a fi protejati de baltirea apei provenite din precipitatii.

In sol. este de data mai recenta. Corpul fructifer tuberculiform. iar cantitatile . (Denumi ri populare: trufa de vara. dintre care com estibile. La exterior este straba tuta de vene fine ramificate.3.. de o marime care variaza intre 3 si 10 cm in diametru. La ext erior este strabatuta de vene albe. Carnea este com pacta. dupa zeci de ani de cercetari si exp erimentari ( care continua si in prezent) s-a reusit sa se puna bazele unei prod uctii de trufe care sa satisfaca cerintele interne de consum. de culoare alba. de culoare alb – galbuie la inceput. Vara. bogate in calcar. trufa neagra este o ciuperca neobisnuita: nu are palarie. trufa neagra. Forma sub care apare. nu are picior. Trufe comestibile – Scurta prezentare Tuber melanosporum Vitt. Tuber aestivum Vitt.br una. trufa de iarna. avand forma r otunda sau usor ovoidala. ciupercile trebuie pregatite in cel mai s curt timp.) sau miros de ridichi sau mustar (Tuber rapaeodorum T ul. din noiembri e pana in martie. la mica adancime (3-15 cm ). La noi. Asc ocarpul ( fructul comestibil) se aseamana cu tuberculul de cartof. din punct de vedere sistematic. respingato r (Tuber rufum. Aspect general. in mod special in cele de stejar. ca tube rculii de cartof. 3.iarna. cu mare valoare alimentara numai doua si anume: Tuber melanosporum Vit t si Tuber aestivum Vitt. de marime variabila (de la cea a unui bob de mazare pana la cea a unui pumn). tara cea mai mare importatoare de trufe din lume. Celelalte specii sunt : unele cu valoare alimentara fo arte redusa sau chiar necomestibile. Unde creste: in pamant. care c uprinde mai multe specii. Ca si trufa neagra. trufa varatica).primavara. din Clasa Ascomycetes Familia Tuberaceae. In tara noastra se cunosc noua specii. adica din luna august pana in februar ie. in co ntiuare. ele capata un miros neplacut. trufa de Perigord). Poate fi gasita prin padur ile de foioase. invechite. Criterii de identificare. Cand apare. Cand apare. Este gustoasa si are miros placut . Italia. O putem gasi in padurile de stejar din zonele mai calde ale tar ii.). ( California). Odata culese.b. Unde creste. precum si o parte din cererile de export. Genul Tuber. In comparatie cu celelalte specii comestibi le. Incercarea S. Criterii de identificare. cu veruci poligonale (asemanatoare unor negi usor turtiti). Pici extr. iar la maturitate devine bruna. pe baze stiintifice. Are gust placut si miros parfuma t. Spania. bine aerisite. (Den umirea populare: fierea pamantului. trufele nu se cunosc decat in flora spontana. In ultima perioada. ca Franta. Organul fructifer-partea comestibila a ciupercii – l a suprafata prezinta un invelis gros de culoare neagra-albastruie sau neagra. ramificate.1. de a-si infiinta propriil e truferii. Toamna. acope rit cu un invelis de culoare negricioasa. Asemanator cu al sp eciei precedente.U. cultura trufelor s-a extins in Noua Zeelanda si in S.A. la adanci mea de 3-15 cm .U. insa ea ramane. De obicei. Forma in care apare. trufa violeta. expuse la soarre. Prefera solurile permeabil e. de fragi. Prefera solurile bogate in humus si calcar. prezentand si un miros neplacut.Trufele apartin ciupercilor superioare (Macromicete) si fac parte. Recomandare. atat ca forma cat si ca marime. In alte tari. in culturi. formeaza cuiburi asemanatoare culturilor de cartofi.A. brun-violacee. La noi se intalneste in regiun ile mai calde din sudul tarii. aceasta specie de trufe apare in grupuri numeroase. Aspect general.

cu termen lung de amortizare. se comporta in urmatorii ani ca o cultura perena. se comporta ca o membrana semipermeabila care permite trecere a substantelor nutritive. Se naste atunci intrebarea: de ce aceasta specie de ciuperci. Conditii care trebuie indeplinite la infiintarea un ei truferii Tinand cont de faptul ca o truferie se exploateaza timp de 30-50 ani . de trecere de la economia centralizata la economia de piat a. perioada lunga de intrare pe rod a ciupercii si investitiile ma ri.b. dintr-o parte in alta. Perioada de timp pana la fructificare Un alt motiv care reprezinta. pentru multi virtual i truficultori. timp de 8-10 ani sa nu-si poata recupera nici macar pa rtial sumele investite. cunoscute.mykes – ciuperca si rhizaradacina).3. in mo dul de nutritie. carora le sunt suficiente 8-10 saptamani.2. 3. ajutanduse reciproc: planta superioara micorizata asigura ciuoercii glucide. executata de oameni competenti. 3.3. in g eneral. sunt foarte importante. Trufele sunt ciuperci micorizant e (gr. La infiintarea unei truferii cheltuielile efectuate cu mentinerea condi tiilor de mediu in primii 8-10 ani de la plantarea esentelor lemnoase micorizate . iar ciuperca furnizea za plantei azot.3. cand tara noastra parc urge o perioada grea. nu este luata in cultura si in tara noastra? Un raspuns care sa justifice (fie macar partial) aceasta situa tie este dat de faptul ca tehnologia de cultura a trufelor difera fundamental de cea a altor specii de ciuperci cultivate. vit amine. Schimbul de substante intre cele doua organisme se face pe principiul osmozei:hifele miceliene ale ciupercii fiind lipite de radacinile ar borelui micorizat. e greu de presupus ca se vor gasi investitori dispusi sa-si plaseze capitalul intr-o actiune din care.3. putand dura 30-40 si 50 ani. atat de apreciata pentru calitatile ei. substante stimulatoare de crestere si fructificare. In prezent. in timp ce p entru trufe trebuie sa se astepte 5-6 ani si uneori chiar 8-10 ani.a. Investitii de capital cu termen lung de am otizare. Miceliul acestor ciuperci traieste in as ociere (simbioza) cu radacinile unor plante superioare (ierbacee sau lemnoase). b. Referitor la aceasta. Modul de nutritie a ciupercilor. cum ar fi ciuperca de belegar (Agaric us sp. la locul definitiv. Alegerea si amenajarea terenului La alegerea terenului se are in vedere zon a de amplasare si insusirile . in principal. 3. adica traiesc pe un substrat nutritiv diferit ( hetero) vegetal sau animal. reiese ca rezolvarea ei ramane un deziderat pentru viitor.culese sunt mici. este necesar ca infiintarea sa fie abordata cu mult simt de raspundere si sa f ie amplasata pe baza unor studii temeinice. o frana in calea realizarii de truferii este perioada de timp lu nga care se scurge de la insamantare pana la intrarea pe rod a trufelor.este exclusiv heterotrof. Diferenta consta. Datorita ace stor relatii simbiotice. iar ciupercile fru ctifica mai abundent. Privind realist problema. In comp aratie cu ciupercile saprofite. neinsemnate. viu sau fara viata. sau Pleurotus spp. solubilizate.) sau buretii (Pleurotus spp. fosfor si alte alimente in forma usor asimilabila.) s. fiind mai lunga de circa 30 de ori decat pentru ciupercile din speciile Agaricu s spp.4. trfele odata intrate pe rod.b.. plantele cu micoriza cresc mai bine. aceasta perioada dureaza foarte mult.

3. Querqus ilex – stejarul verde). teiul. Pentru aprecierea calita tii solului este necesar sa se faca o serie de analize cu privire la: -proprieta tile fizice (tipul de sol. textura. aceste date sunt doar orientat ive. ap te de a realiza o simbioza perfecta cu specia de trufe pe care dorim sa o cultiv am. prin administrarea de ingrasaminte organi ce. Insamantarea trufelor. trufele prefera solurile din zonele mai calde. -viteza intrarii pe rod a trufelor cu care formeaza simbioza. Ale gerea esentelor lemnoase trufiere La infiintarea unei truferii. acid fosforic asimilabil. cu textura semiusoara. In acelasi scop au fost testati: pinul negru. au fost luate in cultura o serie de spe cii de arbori. pomi fructuferi. plane sau usor incl inate.5.acesteia. structua) -proprietatile chimice (continutul in materie organica. Referindu-s e la tara noastra.3. Cu privire la insusirile omului. chimice si amendamente. trebuie avuta in vedere si alegerea speciilor lemnoase trufiere. bine aerisite.3). iar sub stejar 8-10 ani. Trufele prefera solurile bogate i n calcar. In cazul in care. pe langa alegere a terenului.b. In asemenea cazuri se recomanda lupta indirecta. care asigura o reactie alcalina (pH 7. Obtinerea plantelor micorizat e si . mesteacanul. cedrul.).3. se pot face corectii ale acestuia. cu un continut suficient de bogat in substante nutritive. microflora. din analizele efectuate. parloaga) sau terenurile despadurite. mai rar dupa 4 ani. constand i n alegerea unor plante premergatoare. rezulta unele carente in alcatuirea fizico-chimica a solul ui. sub alun. calciu si unele microel emente) -mediul biotic (microfauna si microflora din sol). iar proportia de a cid fosforic solubil sa atinga 2 parti la mie. care nu formeaza sau micorizeaza greu.b. el e prefera soluri profunde. La alegerea spe ciilor de arbori destinati infiintarii de truferii se va tine seama de urmatoare le criterii: -insusirea de a forma repede micorize cu specia de trufe care urmea za a fi cultivata. Astfel. Desigur. fagul. in spec ial. Sun t recomandate terenurile lasate libere de culturile de cereale.6. plante furajere. intrarea pe rod a trufelor micorizate cu aceeasi specie de arbori poate fi declansata mai devreme sau mai tarziu. in functie de ansamblul conditiilor pedoc limatice din zona. vita de vie.4-8. cer cetari recente au scos in evidenta ca trufele nu se multumesc cu orice teren. potasiu. care poate contine specii de ciuperci micorizante – altele decat trufele pe care dorim sa le cultivam – si care pot concura cu acestea. In tarile mai producatoare de trufe. duglasul si castanul.Oltenia – partea sudica a Campiei Romane – Dobrogea). trufele incep sa fructifice dupa 5-6 ani de la plantare. Nu se recomanda pentru infiintarea de truferii te renurile necultivate (telina. 3. raportulC/N in jur de 10. sunt indicate terenurile din vestul si sudul tarii (incepand din Banat. Lupta direc ta pentru distrugerea ciupercilor agresiv – concurentiale este grea si cu mai puti ne sanse de reusita. Referitor la mediul biotic se are in vedere. astfel ca proportia de materie organi ca sa fie in jur de 8 parti la mie. precum s i diferite specii de alun (Corylus spp. Astfel s-au remarcat unele specii de stejar (Querqus pubescens – stejarul pufos. pretabile la amenajarea irigatiilor. care au dat bune rezultate. In general.

astfel incat sa obl ige pe fiecare din parti sa aiba nevoie una de alta. Op eratiunea de micorizate (asocierea arbore – ciuperca) se face (in tarile in care t rufele se cultiva dirijat. folosind ierbicidele recomandate.b. acordanduse. considera favorabila culturii tr ufelor. din specii lemnoase trufiere gata micorizate. pentru a permite o buna aerisire.fructificarea trufelor. este caracterizata prin factori de mediu specifici. -identitatea speciei de esenta lemnoasa truficola micorizata solicit ate de cultivatorul de trufe. Totusi. unitatile producatoare de material saditor micorizat asigura: -identita tea speciei de trufe recomandata a fi cultivata intr-o anumita zona pedoclimatic a din tara. -Di strugerea vegetatiei ierboase din jurul arborilor. deoarece se cunoaste ca fiecare zona. si. care sa ducala o fructificare bogata si constanta. capabile sa o reproduca (spori. -Taierea de formare a coroan ei arborilor se executa in primii ani . -Irigar ea este o lucrare de mare importanta.3. in sensul de a evita vatamarea tinerelor plante si desprinderea micorizei de pe radacinile acestora. Tehnica plantarii este asemana toare cu cea folosita. prin mijloace mecanice sau ma nuale. cu aplicarea de metode stiintifice) de catre unitati specializate in aceasta directie. ori pe cale chimica. operatie care se wxecuta in laborator. -Dupa crearea zone i libere de vegetatie din jurul arborilor. intelegand prin aceasta rea lizarea unei cresteri normale a arborelui si formarea unei micorize bine dezvolt ate.plantarea lor la locul definitiv Pentru infiintarea unei truerii moderne. care ajuta la cresterea optima a arborilor si asigura mentiner ea micorizei.7. solul trebuie doar zgariat usor pentr u distrugerea crustei de la suprafata. In principiu. pentru ca prin ea se regleaza regimul de u miditate din sol. deci. Numarul de plante necesare pentru un hectar de truferie vari aza intre 200-600. Plantarea esentelor lemnoase micorizate la locul definitiv se poate executa toamna tarziu (noiembrie-decembrie) sau primavara foarte devreme ( februarie. in pomicultura si silvicultura. in pre zent se folosesc plante tinere. -sanatatea puietilor micorizati prin controlul fit osanitar de stat. micorizarea cuprinde doua faze: prima consta in inocularea plantelor lemnoase cu parti din ciupeca. Momentele udarii se stabilesc in functie de regimul precipitatiilor din zona respectiva. cu micorizare bine dezvoltata. 3. din numarul mare de masuri ce se impun a fi luate. Lucrarea se poate executa in sere sau in case de vegetatie. Apa folosita la irigare trebuie sa aiba o reactie neutra sau usor alcalina. in plus o mai mare atentie. c apabila (cand sunt plantate la locul definitiv) sa reziste eventualelor concuren te din partea altor specii de ciupeci. Masuri de mentiner e a conditiilor de mediu Ansamblul de masuri impuse intr-o truferie vizeaza ment inerea unui echilibru corect in convietuirea arbore-ciperca. In aceasta privinta nu se pot emite re tete tip. iar pentu cantitati mai mari chiar in pepiniere. Prin aceasta masura. miceliu). faza a doua are ca obiectiv obtinerea de plante sanatoase.martie). indicam pe cele care par a avea caracter general. in mod curent. astfel: -Lucrari superficiale (pe adancimea de 5-6 cm) ale solului. Echilibrul poate fi ment inut printr-o serie de tehnici potrivite. in functie de specia folosita.

ciupercile comestibile Pholiota sunt cunoscute inca din antichitat e. cu scopul de a obtine coroane aerisite dar.1. productiile obtinute sunt mici. 3. Dintre acestea doar o singura specie – Pholiota mutabilis (den umita popoular popinci) – este comestibila.3. in general. Recoltarea propriu-zisa se face manual.9.c. destul de puternic.a. atra se de mirosul de etrufe. iar a t rufelor negre iarna. peste 10 kg/ha/an. In ultimul timp. dupa 10-12 ani de la plantare. Datorita acestui miros.Ito) S. stiind fiind ca de la aceste s pecii productiile pot atinge 30 kg/mp in sistem industrial si in patru cicluri. 3.b. Fata de alte specii de ciuperci (saprofi te macromicete). fiind originara din Asia ( Japonia). pe de o parte. printre care Pliniu cel Batran si D ioscoride amintesc in operele lor despre ele. fructele recoltate sa nu fie vatamate sau dislocate de pe radacinile pe care se formeaza cele tinere si care vor deveni recolta viit oare. dupa el putin patru ani de la plantarea arborilor mico rizati. prin analize de laborator. care apartine aceluiasi gen.) sau ciupercil e Pleurotus spp. nu a fost identificata la noi in tara. In unele cazuri. care strabate stratul de sol de deasupra. roiuri de musculite. Trufele ajunse la maturitate degaja un miros placut.b. cantitatea de t rufe recoltate a fost de 6-8 kg/ha/an. In zilele linistite si calde de toamna. -Pentru a impiedica evapor area excesiva a apei din sol.c. 3. plutesc in preajma acestor locuri. dupa cel de-al 15-lea an de la plantare. ca de exemplu ciuperca de balegar (Agaricus spp. in timpul vegetatiei este indicata mulcirea (adica acoperirea) solului cu resturi de ramuri rezultate de la taieri. paie. tulpini de floareasoarelui s. truficultorii experiment ati au obtinut.3. in acel asi timp. Chiar unii oameni de stiinta ai timpului. prin luna noiembrie. cu multa atenti e pentru ca. Ito si Imai Apreciate pentru marea lor valoar e alimentara. Recoltarea trufelor Prima recolta de trufe se poate obtine ...dupa infiintarea plantatiei. Maturarea trufelor varatice are loc toamna.3. In tara noastra acest gen este reprezentat de noua specii care cresc spontan prin padurile de fo ioase si rasinoase. culturile de trufe sunt depistate cu usurinta de catre c aini si porci.iar i n unele cazuri s-a ajuns pana la 30 kg. c elelalte specii nu sunt comestibile sau au o valoare alimentara scazuta. sa asigure si o umbrire uniforma a solului. au fost semnalate carente ale unor elemen te nuritive. Familia Strophariaceae. De mentionat este faptul ca specia Pholiota nameko. in Franta a fost construit un detector electronic care usureaza munca de depistare a pretioaselor ciuperci. coceni. dar se gaseste in colectia de . Incadrarea ciupercilor Ph oliota nameko in sistematica vegetala Aceasta specie de ciuperci comestibile fac e parte din marea grupa a ciupercilor superioare – Macromycetes – Clasa Basidiomycet es.3. Genul Pholiota. in decembrie-februarie. Rentabilitatea culturii trufelor Literatura de specialitate din F ranta consemneaza ca. Nu sunt otravitoare.8.. 3. Fertilizarea solului este necesara numai in caz ul in care. in cel mai fericit caz. Ordinul Agaricales. avand o valoare alimentara ridicata. Pholiota nameko (T.

stejar. Nu cera investitii speciale. Ciupercile Pholiota nameko. 3. Nu necesita adausuri de ingrasaminte sau substante stimulatoare in substratul de nutritie. devin galben-ruginii sau galben-ocru. cultura poate dura mai multi ani (3 -5). In general in grupuri numeroase (tufe). au culoarea alba sau galbuie. cu piciorul mai scurt decat di ametrul palariei.3.c. iar la maturitate devine plana. Este acoperita cu o substanta mucilaginoasa. Culo area piciorului este asemanatoare cu cea a palariei. Avanta jele cultivarii ciupercilor Pholiota nameko Tehnologia de cultura este simpla. in special de fag. de lungime diferite. curba este mai accentuata la exemplare ce cres c la periferia tufelor. In treimea superioara. Vidra si se studiaza posibilitatea introducerii ei si in cultura dirijata 3. care mai tarziu. in general. Prezinta o rezistenta mai mare fata d e unii daunatori sau la concurenta cu unele ciuperci necomestibile. Pentru substratul nutritiv se foloseste material lemnos care. din punct de vedere industrial si comercial a re o valoare redusa. pana la bruna. sunt mai putin pretentioase fata de factorii de mediu. Dar. galben-maronie sau bruna. raportata la cheltuielile de productie. dar si pe lemnul viu al unor arbori cu sanatatea in declin. 3. valoarea produ ctiei marfa realizata rasplateste mai bine stradania cutivatorului. odata inf iintata si pusa la punct aceasta tehnologie.macromicete de la I. insa de nuanta mai deschisa . Cum creste.c. Sporii au forma e liptica. ulm sau plop . Culoarea predominata este galben-maronie. Pe trunchiuri de copaci cazuti si aflati in stadiu mai putin sau mai ava nsat de putrefactie.82 . dec i riscul nereusitei culturii este mai mic. spre maturitate. apoi pe masura ce creste trece prin forme inter mediare. fie ca lemn de foc. Culoarea palariei este galben-castanie. mai cu seama in conditii de atmosfe ra umeda.c. are un inel persistent cu margini neregulate. Carnea de culoare alba sau usor galbuie este aromata si cu gust placut. Singurul asp ect care ar putea fi considerat ca dezavantaj este intrarea pe rod (fructificare a) mai tarzie decat a ciupercilor Agaricus spp. Cand se foloseste material sanatos.3. cu valoare mai mar.4. Unde creste. compensand cu prisosinta intarzierea fructificarii . in majoritatea cazurilor ciuperca putand fi cultivata afara. E ste o ciuperca rentabila.C L.0 cm.3.3. in aer liber. Primavara timp uriu (aprilie) pana toamna tarziu (noiembrie si chiar decembrie). Piciorul prins in centrul palariei este inalt de 3-7 cm si gros de 1. mai inchisa spre mijloc si mai deschisa spre margini. in raport cu alte specii de ciuperci c omestibile cultivate. Forma. Carac teristici de identificare Palaria este carnoasa si masoara 12-15 cm in diametru. Spre baza piciorul este curbat. lem nul intrebuintat ca substrat nutritiv poate fi refolosit fie in industri. la inceput este convexa.2. Prezentarea generala a ciupercii Aspectul. u sor de realizat. Este foarte apreciata pentru preparate culinare. si Pleurotus spp.F. Cand apare. Lamelele. Pholiot a nameko este o ciuperca de marime mijlocie-mare. Se intalneste prin padurile de foioase.

Astfel. si -a aratat preferintele pentru anumite specii de arbori. este absolut indis pensabila. alungit si con torsionat. Se va evita pe cat este posibil amestecul de rumegus rezultat de la prelucrarea esentelor t ari cu rumegusul de esente moi. stejar. Singurul amestec admis si recomandat este cel cu pleava de orez sau d e grau. ulm. in tara de origi ne (Japonia). prin deschiderea usilor si fe restrelor sau cu ajutorul unui ventilator prevazut cu filtru pentru purificarea aerului introdus. -sa nu fie amestecat cu alte materiale care ar putea dauna ciupercilor (pra f.c. Boletus edulis – manatarca. Aceasta poate fi naturala sau artificiala (cu tuburi fluorescente). Un astfel de amestec ar duce la aparitia neunifo rma a ciupercilor. si Pleurotus spp. plop s. sub forma de butuci.5. . Amestecul se face in proportie de 10% pleava si 90% rumegus. L ipsa luminii – asociata si cu o concentratie mare de CO2 – peste limita optima de 0. 3.d. adecvat. -lucrari de ingriji re pana la fructificare si pe perioada cat dureaza cultura. -recoltarea ciuperci lor. duce la optinerea de ciuperci deformate. cunoscuta si luata in cultura de mii de ani. ciuperca ce necesita o nutritie parazito-saprofitica. Pholiota nameko. Metodele si tehnica propriu-zisa de cultivare consta din urmatoarele operatii: -pregatirea materialului lemnos folos it ca substrat nutritiv. dupa aparitia primelor fructificatii.3. unde se pot mentine conditiile optime de microclimat. Cultura pe rumegus necesita pentru incubare si fructificare u n spatiu inchis. Alegerea speciei se va face tinand seama si de c eea ce ofera zona respectiva. Tehnologia cultivarii Alegerea speciilor arboricole care vor fi folosit e ca substrat nutritiv. Caracteristicile substratului -rumegusul trebuie sa fie proa spat. htib . adesea rute.Temperatura in jur de 15^C. ea creste foarte bine p e fag. se mai are in vedere si faptul ca pe ese nte tari fructuficarea dureaza o perioada mai lunga (3-5 ani) iar pe specii cu l emn moale. cu marginile neregulate. iar palaria mai putin carnoasa.Umiditatea substratului nutritiv (rumegu s) de 75-80%. Pentru realizarea culturii prin aceasta metoda se vor folosi l azi sau saci polietilena. precum si in alte tari cu climat mai cald. o perioada mai scurta (2-3 ani). .Lumina. Totodata. carpen. cu piciorul subtiat. neinfestat (liber de orice microorganisme) si sa nu fie intrat in fermenta tie.a. Aceste verigi tehnologice sunt identice cu cele folosite pentru specia Lent inus edodes (Shii-tako). O varianta a cultivarii ciupercilor Pholiota nameko pe butuci de lemn este cultivarea pe rumegus. .Aerisirea spatiului de cultura se face natural. nisip).3. Optiunea pentru unele specii de arbori trebuie sa pornea sca de la ceea ce natura insasi ne arata. 3%. consideram util a indica pe cele mai frecvente i ntalniri in padurile de la noi. metoda a fost experimentata cu bune r ezultate in Franta. ca si in cazul tehnologiei de cultura a ciupercilor Ag aricus spp. Cum multe din aceste specii sau specii inr udite cresc si in tara noastra. altfel: .3. -insamantarea.

uscata.folie de polieti lena. compacta. Descrierea ciupercii Palaria are di ametrul cuprins intre 5-50 cm.pompa de stropit. Carenea este tare.pentru amestec de acoperire:turba sau pamant de telina. . . Materiale necesare pentru infiintarea unei mici ciupe rcarii pentru . paie de grau.lopeti. cu o suprafata neteda. Piciorul este inalt de 4-5 cm. Prezinta marginile palariei mai mult sau mai putin subtiri. . cu miros si gust placut. uree. .sulfat de cupru (piatra vanata) .saci sau lazi.pesticide (f ungicid si insecticid). . In padurile de mesteacan culoarea este deschisa iar bradete prezinta o culoare mai inchisa. dilatat la baza sub forma de butoias. greble.c rem. 3. Piciorul este prins c entral. iar diame trul de 2-6 cm. . Carnea este de culoare albicioas a. Se poate intalni si pe ramuri pu trede si apare din iunie pana in septembrie.miceliu.apa curenta 3.furci.drojdie de bere. de culoare deschisa. cu lungimea de 14-15 cm.Materialele necesare pentru infiintare a unei mici ciupercarii pentru ciuperca de balegar . apar izolat sau in grusuri. . cu palaria carnoasa. Creste sp ontan in tara noastra. de culo are crem deschis. de cu loare bruna. . .formalina.cu solzi mari stransi.ventilatie cu tubulatura. la rupere isi pastreaza culo area alba. . 3. de culoare brun –roscata. grosimea pulpei 0.drisca din lemn. . adesea indoite sp re interior. cu miros si gust placut de ciuperci. parazi tand astfel lemnul si producand putregaiul alb. de sezon si de varsta ciupercii. nisip si creta furajera. uneori catifelata.hartie. cu diametrul de 3-15 si chiar 25 cm.4. ipsos. .galeti. . . iar spre baza.5. pe trunchiurile copacilor de esente foioase (nuc).Deschiderea ciupercii Este o ciuperca robusta. Polyporus squamosus – pastr av de nuc Ciupercile sunt carnoase. care ii dau un aspect pestri t.targa.3. aproape negru. . Culoarea variaza de la alb pana la brun roscat si poate fi impod obita cu diferite linii si pete. spre maturitate devin tari si nu se mai pot cosuma. . cu diametrul in jur de 4 cm.termometru. .5-10 cm.pentru compost: gunoi de ca l. Culoarea depinde de caracteristicile padurii unde creste.lampa portativa de 24V.furtun pentru ud at cu tije pentru pulverizare fina. alb-crem si liliachiu. .e. sunt comestibile in stadiul tanar. .

p e langa tulburarile gastrice cu simptomatologia descrisa la sindromul resinoidia n mai poate provoca ameteli.cad a pentru insamantat.furtu n pentru udat si tija de Vermorel. numai laxatie. de receptivitatea unor tesuturi si organe fata de acele toxin e. . 3. Sindromul giromitrina – denumirea provine de la toxina giromitrina continuta de Gyromitra esculenta. afecteaza unele organe putand duce la decesul consumato rului. . intoxicatiile cu ci uperci se impart in: . . in cele mai multe cazuri.saci sau lazi.termometre de minima si maxima.miceliu. Ciupercile toxice sunt grupate si dupa sindromu l pe care il provoaca si care.aparat de stropit.folie de polietilena. Ciupercile toxi ce. continuta de ciuper ca Amanita phalloides.intoxicatii cu perioada lunga de incubatie.unul din amendam ente. . .bazin deimbibare si fierbere. O alta caracteristica este reprezentata si perioada de incubatie a toxinelor in organism(adica timpul scrus de la ingerarea ciupercilor toxice si pana la apa ritia primelor simptome). pot produce intoxicatii trecatoare sau. Gravitatea unei intoxicatii nu depinde numai de structura chimica a toxin elor ci si de starea de sanatate a persoanei intoxicate. ciuperca foarte toxic a. Este de semnalat faptul ca exista unele specii de ciuperc i care pe langa simptomele specifice sindromului in care au fost incadrate mai p ot manifesta simptome caracteristice altor sindroame. sunt s aruri sau alti compusi ai acizilor rezinici. .intoxicatii cu perioada scurta de incubatie . . astfel: Russula emetica. .galeti . in alte cazuri. . amnezie de scurta . in anumite cazuri. de rezistenta naturala a organismului ei.formalina.apa curenta. poarta num ele principa lei toxine continuta de ciupercile incluse in acea grupa.2-3 materiale celulozice pentru substrat. . .instalatie de iluminat. Sindromul resinoidian – denumit ast fel dupa substantele rasinoase (rezine) care. sulfat de cupru.6. .unelte de lucru.ventilator cu tubulatura. Sindromul faloidian – denumit astfel dupa toxina faloidina. cu actiune purgativa. Ciupercile inofensive daca sunt consumate din greseala nu contribu ie la deterioarea functiilor vitale si nu au valoare alimentara. .cultura buretilor . . . dureri de cap. .Intoxicatii produse de ciuperci din flora spontana Ci upercile necomestibile sunt de doua tipuri: necomestibile inofensive si necomest ibile toxice. producand dia ree sau. in functie de toxinele pe care le contin. In functie de acest ultim element. din punct de vedere chimic.

Amanita phalloides. diaree sau constipatie.golirea stomacului prin spalatu ri cu apa calda sarata sau prin administrarea de purgative puternice. o stare de euforie si ras. INTALNITE IN LUCRARE Abso rbtie – proces fiziologic de patrundere a apei. care actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ. . Determina halucinatii vizuale. urmat de purgativ salin se aplica tuturor celor care au consumat ci uperci la aceeasi masa. varsaturi. Sindromul narcotidian (halucinator). Sindromul panterian (atropini c sau psihotic) – toxina principala continuta de ciupercile respective este muscar ina. Sindromul coprinian (vas cular). femeile si persoanele debile. care produce greturi. eruptii ale pielii si semnele un ei hepatite toxice acute. . diaree.tratamen tul gastric. Sensibilitatea mai mare la consumul de ciuperci prezinta copiii. greturi. transpiratie. si determina agitatia o rganelor interne. atunci cand se banuiest e o intoxicatie cu ciuperci. de zorientare in timp si spatiu. sunt urmatoarele: . Sindromul orelanian este cauzat de toxina orela nina. chiar daca nu prezinta simptomele intoxicatiei. precum si a gazelor in celula. respiratie greoaie. stare de depresie psihica. Ciupe rca Omphalotus olearius care provoaca acelasi sindrom resinoidian mai poate. DICTIONAR EXPLICAREA UNOR CUVINTE MAI PUTIN CUNOSCUTE. 15% din cazuri f iind mortale. Sindromul colinergic (sudoral sau muscarinian).durata. frisoane.anunta rea celei mai apropiate unitati spitalicesti pentru interventie calificata compe tenta. din corpul uman.. sete intensiva. este pro vocat de toxinele psilocybina si psilocina. simptome caracteristice sindromului atropinic. dilatarea pupilelor. care produce tulburari gastrointestinale. care ataca cu predilectie ficatul. Primele masuri ce trebuie avute in vedere. varsa turi. astenie. dureri epigastric e si colici abdominale. grave afectiuni renale. . substantelor minerale si organice. nu ocoleste nici rinichii si nici inima. apare in asociere cu consumul de alcool si produce o vasodilatatie cu te nsiune scazuta. Provoaca o insuficienta renala acuta. transpiratie abundenta. scaderea tehnsiunii arteriale si incetinirea pulsul ui. in lipsa unei rapide interventii a medicului specialist. somnolenta. care produc tulburari de atentie. ca racteristice sindromului olearian. Pe corp pot aparea umflaturi. In ace st caz toxina este muscarina. puls incetinit. uneori halucinatii.

Basidiofruct – sau ciupeca p ropriu-zisa. Azbociment – material de construtie fabricat di ntr-un amestec de ciment Portland si fibre de azbest. cu miros intepator. Pe cale naturala el rezulta din descompunerea substantelor care contin aceste elemente. Amendament – subs tanta care se incorporeaza in substratul de nutritie cu scopul de a-I schimba un ele insusiri nefavorabile nutritiei plantelor. Unele specii sunt patogene. Adeziv(a) – produs natural sau sintetic care adera. Amoniac – gaz incolor. solubil in apa. inecacios. capabile sa traiasca in absenta aerului. cu caractere inte rmediare intre bacterii si ciupercile inferioare. introduse in corp pe cai diferite(digestie. P roprietati: are un gust acru. albastresc hartia indicator de reactie si care. Carbon atul de calciu). pe care injectabila etc. respectiv ciupercilor (ex. Actinomicete – grup de microorganisme larg raspandite in natura. Anaerob( a) – (despre organisme). Acumularea amoniacului in mediul de crestere a plantelor este daunator. in solutie apoasa elibereaza ioni de hidrogen. . prin combinarea hidrogenului cu azot. Autoincingere (a utoaprindere) – supraincalzirea materialelor care formeaza substratul nutritiv. in co mbinatie cu un acid. Se obtine pe cale sintetica. ajutator. formeaza o sare. care este formata din picior si palarie. Alcalin(a) – (despre substante): care au proprietatile unei b aze. respiratie. pr oducand boli la animale si om. intepator. Aerob(a) – (despre organisme) care se dezvolta si traiesc numai in prezenta aerului.Acid(a) – substanta chimica care. Auxiliar(a) – (despre materiale ) care indeplinesc un ro l ( o functie) secundar.). inroseste hartia indicator de reactie. pr oces care duce la distrugerea partiala sau totala a substantelor nutritive neces are hranirii ciupercilor. care se lipeste. adica au gust lesios. Alergie – cresterea patologica a sensibilita tii sau reactivitatii organismului fata de substante straine.

stuf. Cuticula – pielita. A capitona – a captusi. Intra in alcatuirea aerului din atmosfera in proportie de 0. lazilor.Bioxid de carbon ( CO2) – gaz incolor. matasoasa. cilin drica).. mai greu decat aerul. cu o. Concomitent(a) – ( simultan). Este folosit de plantele cu clorofila la sintetizarea substantelor organice. fara miros. polizahari da. cu aspect amorf. cu rol de protejare a tesuturilor unor organe animale sau vegetale. bioxidul de carbon devine daunator vietii. Creta furajera – carbonat de calciu. Buton – ( la cipercile superioa re). Carpofor – vezi basidiofruct. folie din polietilena ( in acest caz). care poate fi manipulat cu usurinta. Bricheta – forma geometrica ( prismatica. cee a ce se petrce in acelasi timp Contamina – A transmite agenti patogeni in mediul i nconjurator. Exemplu: pielita . Are forma rotunda sau usor ovoida. membrana alca tuita dintr-unul sau mai multe randuri de celule rezistente. Compos t – material rezultat in urma fermentarii lente a diferitelor resturi vegetale si animale. Celuloza – substanta chimica. lucioasa. In stare pura se prezinta ca o masa alba. creta furajera. paie etc. Se gaseste in lemn. unde are loc omogenizarea aerului de afara cu cel din interior.03%. in amestec cu resturi minerale. calcit. Camera tam pon – incapere mica situata la intrarea in spatiul de cultura a ciupercilor. In cantitate mare. realizand ziduri sau stalpi de brichete. data amestecului de substrat nutritiv impanzit cu miceliu. a izola o parte a rafturilor. Buchet – grup de ciuperci care apar din acelasi postament micelian. mar mira. alcatuita din resturi de glucoza. Stadiul de dezvoltare in care principalele parti componente (picior si pala rie) nu sunt evident diferentiale. Se foloseste ca substrat de cultura pen tru ciuperci ( diferite retete). a acoperi. Compostare – ansamblul de operatiuni executate in procesul tehnologic de pregatire a compostului. Carbonat de calciu – calcar ( piatra de var ).

de pe palaria ciupercilor. Ecologie – sti inta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul lor de vi ata. aparat sau instalatie pentru separarea particul elor solide aflate in suspensie dintr-un fluid ( lichid sau gazos). Dispersie – stare de imprastiere a unei sub stante in particule foarte fine. . Dezinfectare – operatiunea prin care se urmareste distrugerea germeni lor patogeni din afara organismului. dintr-un anumit mediu sau di ntr-o anumita perioada geologica. Flora – totali tatea plantelor dintr-o anumita regiune a globului. crapatura care permite comunicarea unui spatiu inchis cu exterio rul. A dilu a – a micsora concentratia unei solutii. Fauna – totalitatea speciilor de animale dintr-o anumita regiune. intr-un mediu solid. Esenta – denumirea generica data diferitelor specii de arbori forestieri. cu producere si inmagazina re de energie in organism. care dirijeaza prin actiuni catalitice procese le de sinteza si degradare a substraturilor organice. Exhaustor – ven tilator utilizat pentru evacuarea fortata a aerului viciat. Deratizare – operatiune de starpire a rozatoarelor daun atoare ( soareci. in scopul impiedicarii contaminarii. sobolani). Filtru – dispozitiv. a suspensiilor de pa rticule solide dintr-un spatiu locuit sau dintr-un spatiu de cultura. Exagerat. Emulsie – amestec din doua lichide insolubile unul in celalalt. prin otravire cu substante chimice sau prin culturi microbiene. Fanta – desc hidere stramta. Excesiv(a) – care intrece orice masura. lichid sau gazos. Drisca – u nealta manuala din lemn cu care se netezeste tencuiala sau betonul. dintr-o epo ca geologica. Enzima – compus organic prezent in celulele vii.

rezultat al activitatii microorganismelor din sol. Fungicid – substanta care distru ge ciupercile daunatoare plantelor. Hifa – filament compus din celule. s eptate sau neseptate. Un asemenea material se considera ji lav atunci cand. utilizata ca dezinfectat. virus etc. cuprinde intreg substratul nutritiv si are aspectul unei panze de pa ianjen. Humus – component principal al materiei organice din sol.Fluorescenta – emisie de lumina de catre unele substante ( ex. inclusiv ciuperci de cultura. Sulfura de zinc ) d atorita iluminarii lor sau iradierii cu radiatii ultraviolete ori cu raze X. sintetizate de plante in procesul de fotosinteza . cu crestere apicala (terminala) care formeaza miceliul une i ciuperci. miceliu sau carpofor). Jilav – despre starea de umiditate a solului. Glucide – grupa de substante organice naturale. Fr eatic(a) – apa subterana aflata pe primul strat impermeabil aproape de suprafata p amantului si care alimenteaza frecvent izvoarele. ciuperca i nferioara. Determina fertilitatea unui sol.) in cultura ciupercilor ( substrat. Leventica – (Lavandula vera) – specie de planta perena . Infectie – patrunderea si dezvoltarea unui agent patogen (bacterie. Incubare (incubatie) – substratul de la insamanta rea miceliului in substratul nutritiv. de culoare albaargintie. Inoculare – transferul culturii pure de miceliu pe suport granulat de crestere. fiind strans in mana. pana la aparitia primilor butoni fructife ri. Malt – produsul obtinut prin germinarea artificiala. folosita in industria farmaceutica pentru extragerea uleiulu i volatil. a unor cereala ( mai ales orzoaica) uscate si . in forma de tufa. i n conditii sterile de laborator. crescand. constituente fundamentale ale materiei vii. aceasta ramane umeda dar fara ca lichidul sa se scurga printre degete. a compustului etc. Impanzir e – reprezinta acel stadiu de dezvoltare a ciupercilor de cultura in care miceliul . a s ubstratului de nutritie. in instalatii adec vate. For malina (formol) – solutie apoasa de aldehida formica.

Sterilizare – actiune de distrugere a microbilor prin metode fizice ( caldura . folosite la fabricarea berii si spirtului. Germen patogen. Simbioza – (scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciuperci lor superioare. Postament micelian – partea bazla. Scvama-(scuama) – rest de val de pe palarie sau de pe piciorul ciupercilor sup erioare. Solutie – amestec omoge n format din doua sau mai multe substante. p e care la sufera substantele dintr-un organism viu.). Microciupercarie – ciupercarie de dimensiuni reduse ( pana la 100 mp). animale sau plant e. constand dintr-o aglomerare de hi fe. lichenii. cu inmagazinare si eliberare de energie.microorganism care produce infectie la om. ramificate (hife) de culoare alba. . Simbioza – asocierea a doua vietuitoare din specii diferite. care alcatuiesc aparatul vegetativ al majoritatii ciupercilor. solarii. aflata in substratul de nutritie. simbioza dintre o alga si o ciuperca). Patogen(a) – care se refera la boala. care cauzeaza bo li. intarita a piciorului ciupercilor superioare. ciupercarii etc. la satisfacerea nevoilor de hrana cooperand ambele organ isme (ex. raze ultraviolete) sau chimice (dezinfectanti). Miceliu – ansamblu de filament e subtiri.macinate. Metabolism – ansamblu de proc ese complexe de sinteza si degradare. Pesticide – nume generic dat substantelor chimice care combat daunatorii si bol ile culturilor agricile. dintre care una este. care isi duc viata impreuna. Pasteurizare – procedeu termic care consta in incalzirea la 7580 ^C si racirea bru sca. temperatura si umuditate ce se cre aza in mod artificial in spatiile de cultura (sere. Microclimat – conditii de aer. de obicei. lich ida. Pileus este denumirea stiintifica a palariei ciupercilo r superioare. a unor produse alimentare sau a unor materiale care se folosesc ca substrat de cultura in ciupercarii.

Tuf vulcanic) – roca vulcanogena – sedimentara. CAP-Stoicanesti. jud. Tubulatura – ansamblu de tevi. care pot fi comparate cu cele al plantelor superi oare. ICLF-Vidra. Tu f – ( sin. putin stabila. Este pr incipal produs de degradare finala a proteinelor din organism. Craiova 2. formata prin acumularea si cosolidarea unor produse de eruptie vulcanica ( cenusa. care aco pera lamelele. care consuma lemn. Brasov 5. montat intr-un sistem tehnic pentru indeplini rea unei anumite functiuni ( ex. nisip). constituita din resturi de plante partial necarbonizate. judetul Prahova 4. substanta dispersata depunandu-se relativ repede. care consta in scaderea brusca a temperat urii cu 4-10 ^C fata de cea initiala. Tal – corp vegetativ lipsit de vase conducat oare. solubil in apa . SCPL Isalnita. judetul Olt 3. monocelular ( la bacterii si unele alge) sau pluricelular la ciuperci si a lge sau diferentiat in organe. Se ubtine si pe c ale sintetica. asemanator dispersiei coloidale. 6. AE Sere Arad. pe partea inferioara a ciupercilor. Velum – cuticula fina. Furnizori de mice liu 1. Soc termic – procedeu tehnologic in procesul de cult ura a ciupercilor Pleurotus ostreatus. C AP-Bucov. Viciat – (despre aer) – aer in care proportia gazelor care il compun este diferita de cea normala (cu concentratie ridicata de bioxid de carbon sau a lte gaze nocive). Suspensie – sistem dispers so lid – lichid.Stipes – denumirea stiintifica a piciorului ciupercii. schimbul de aer dintr-un spatiu de cultura). IPIC-Fagaras. Xilofag(a) – referitor la modul de hranire a unor insecte sau a unor specii de ciuperci ( exemplu buretii). incolor. Se foloseste ca ingrasamant agricol si la formarea compostului pe ntru ciuperci. Uree – compus organic cristalin. Turba – roca sedim entara formata in mlastini neaerisite. Ferma 6 Mogosoaia (ICLF) de langa Bucuresti .

Arad.str.7. ILIADA S. Muncii. 6.. Agrosem. 0257 /272 325 0257/ 287 058 0744 /896 249 0722 / 528 186 3. . jud Arad.300. DE CERC. 19 Motru.L 6. sector1 021 / 2361 244 0744 / 348 422 Cauta www. NETWORK COMPANY S. jud. distribuitorii firmei italie ne ITALSPAWN S.R. Arad. 117 str. PT. 9 Arad.R. Tudor Vladimirescu. Rares Petru. Macului. Gorj Gherla.ro [Home] [Calivita] [Francize] [Web] [Comert Electronic] [Afaceri] [Afaceri Agrico le] [Dictionare] [Amway] COPYRIGHT © 2006 . Calea Mosilor nr. LEGUM. 4 str. DIOTES COM SRL TG-MURES 4300.Bucuresti. Oda i. jud. jud.C. SPOR ALFAR ARAD str. Bucuresti 8. HARD MANAGER COMPANY 5.INST. Cluj 0740/ 230 623 tel: 0264/ 241 829 2.FLORICULTURA VIDRAFERMA MOGOSOAIA sos.profituri.L str.Toate drepturile rezervate. AVRAM IANCU 47 Phone/Fax: +40/ 6 5/212191 Producatori si distribuitori de ciuperci 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->