Verificarea Releelor de Protectie Si Automatizare

. eleciricianului| Colectia electriciannlui \ Ciclul ,,Verificarea Pr tomeatalet electric din statii eleetrice si postu rf de transformare“ Vol. 96: Verificarea \aparatajulut primar din stati etectrice si posturi de transformare E Vol. 97: Verificarea releelor de protectie si automatizare din Sail electréce s¢ posturt de transfor mare Yolumul de fa{& asigurd o tratare unitard, cu earacter de indreptar, asupra probelor si yerificdrilor aparatajului secundar (relee de protectie si automatizare) din statii electrice si posturi de transformare. In acest scop, sistematizind aparata- jul de verificat, puncteazi principalele caracteristici tehnice gi succint, principiul de functionare, pentru evidenjierea rolului si importanfei fiecdrui aparat in cadrul statiei. In continuare este detaliat continutul probelor, pind Ja nivel de algoritm: procedural, insistindu-se asupra injclegerii funefionalitatii schemelor tipice de protectic, respectarii metodologiei de luctu, interpretarii rezuttatelor. Se dan exemple de calcule practice cu date concrete pentru stabilirea si tixarea reglajelor aparatajului de protectie. Tipurile de.echipamente exem- plificate stnt fabricate de industria romancascd (sau din cele aflate in exploatarea curenti. Se fac atentionari) si recapitu- Jatil asupra wasurilor de protectia muncii, indispensabile pentru asigurarea bunei desfsurari a Iucrdrilor, 1 ansamblu, volumul contribuic la ridicarea tehnicitajii exploatarii, verificarii si punerii in fonctiune a sistemelor electroenergetice si implicit la eresterea siguranjei in functionare a acestora, Tespectiv la Imbundtatirea continuiti{ii i alimentarea cu energie a consuitiatorilor, \ Se adreseazi muncitorilor, maistrilor si telinicienilor electricieni din statiile si posturilé de tratsformaré ale sistemului electroenergetic national. \ Control $tiinfific : ing, ION NEDELCU Redactor : ing, MIRCEA GROSU \ Tehnoredactor : ELLY GORUN \ Coperta colecticl : VALENTIN VISAN Coli de tipar: 44,25; Bun de tipar!: 13.01.89 ; CZ, 621.511,4.008.5. Plange : 5 Tiparul executat de I P. ,,Oltenia“ Craiova Str. Mihai Viteazu nr. ¢ 6 1. Aparate si dispozitive utilizate Ja verificarea releelor si a circuitelor secundare Verificarea gi- reglarea releeior comporta simularea situatiilor réale de functionare a acestora. Este deci necesar ca in dotarea laboratoarelor ina carcer sarcina intra exploatarea si intretinerea instalatiilor de protectie prin relee si existe o serie de dispozitive care si permita variatia in game largia curentului, tensiunii, defazajelor, frecventei ete., bre- cum gi aparatele necesare pentru misurarea acestor marimi. Intrucit in cadrul probelor si verifiedrilor prezentate in lucrare sint folosite o serie de dispozitive si aparate de masurat de larg’ raspitdire (autotvansformatoare reglabile, reostate, ampermef; oltmetre, wattmetre, ohmmetre etc.), principiul de functionare si modu] de lucru cu acestea nu va mai fi prezentat. In cele ce urmeazd se Na, pune accent pe citeva aparate si dispozitive mai putin intilnite in mod curent, dar specifice verifici&rilor ce se execut& asupra releelor. “ 1.1. Cronometrul Krizik Este um cronometru acfionat cu un motor sincron cu pornire si oprire comandat& electric (fig. 1.1, fig. 1.2).Ei dispune de: _ > Un motor sincron M, care poate fi alimentat la tensiunea de [1G ¢au 220 Ve.u., in functie de pozitia unor eclise situate sub eapacul inferior ; cupli eleelromapaeticd €, care are rolul ‘de a cupla sau decupla sistemtl de orologerie cu axul motorului sin- Cron 4 meleul 2, dare ave rolul de a intrerupe circuitul de ali- meatate ab euplel gi implicit de a opri sistemul de orologerie. Maontat om tn tig, 1.1, cronometrul masoari timpul de actionare, lav of ty tig, 1.2, masoard timpul de revenire al unni reiou A. 1.2, Mndicataril de scecesiune a fazelor (DSF): indioatornt (ig, 10) wenveste ta stabilirea succesiunii coreclo m Tagelor sursetoy de alimentare trifazate {2]. M1 setlonoash pe pwinelpiul inductiei $i este format din? (rel olectramignolt ou tifisurarile conectate in stea ; tn dige de (INI ere se poate roti in jurul unui ax} / — batonit de ponvetine Be, 4 / Big. 1.3. Daca in urma apdsirii butonului Bt discul se roteste spre dreapta, succesiunéa este corecta, jar daca se roteste spre stinga, succesiunea ésle i “ sine TCY-2 Trusa de curent-lensiune {2} permite variatia in mod continuu .a curentului allernativ in gamele: O—5 ; 0—10; 0—20 A sau a tensiunii alternative in gamele: 0—110; 0—220 ; 0-—440 V. : * Pentru a fi folosita eficient, este recomandat ca trusei TCT-2 s& i se aducd mici completari. Astfel, pentru a putea verifica relee a cdror bobina de actionare funcfioneaz& in curent continuu, se monteaza niste punti redresoare in paralel cu bornele de iesire de curent si tensiune alternativa (desenate cu linie-punct in fig. 1.4). Curentul sau tensiunea redresata se poate culege de la niste borne montate suplimentar pe panoul frontal al trusei. Printr-o alegere judicioasa a diodelor redresoare se pot verifica deci cu usurinfa si relee intermediare, de semnalizare, timp, aparate+de masurat de curent continuu etc. Asa cum se va vedea la § 4.1 si apoi in capitolul 6, pentru anumite verificdri este necesar sA se cunoascd cu exactitate 5Decfansare trusd beans. 8 5) 0 24 48 WO 220V z 2RE fa tno Tez0 Ter am oH 0.20806 ce Sursé an ate Reaper 220Ve.a. ee S| 0. H40Vee = { 0..440Vea 100Vc.a. Fig. 1.4. .polarizate“ de curent si tensiune ale dependente de modul de conectare la eare sint bornelé trusei. Acestea sim reteaua de alitien Pentru determinarea bornclor polarizale se va utiliza metoda curentului continun (1 1.5). Se scoate mai tntii capacul trusei. Se conect apai un miliampermetru de curent continu la bornele de cureal sau tensiune. Tinind excitat din exterior releul ¢ RL, conecteaza la bornele stecherului, printr-o ali uri, o baterie de lanterna. Daca aeul deviazi i - dreapta si apoi spre stinga pozitiei de zero care.s-a racordat. ,,pluse lui reprezintaé barnele polarizate ale stecherului, respectiv curentului sau tensiunii debitate de trusa. Trusa TCT-2 Baterie Dac acul miliampermetrului deviazi mai intii spre stinga si mai apoi spre dreapta, se inverseaza polaritatea bateriei sau miliampermetrului. Bornele polarizate se noteazd-atit pe stecher, cit si pe trusa. Ori de cite ori este necesara utilizarea lor in unul din montajele de verificare descrise in cadrul lucrarii, borna polarizata a stecherului va trebui conectata la faza retelei. 1.4. Decalorul monofazat de unghi (DMU) unghi (fig. 1.6) este utilizat sjionale, de control al sincro- Decalorul monofazal de pentru verificarea releclar dir _ nismului, de distanta ate. A BIC |EL furnizeaza o tensiune variabilaé ca matime gsi unghi. Decalorul este realizat din dov’ autotrasformateare reglabile [2]. Gel notat cu (D este folosif pentru variatia unghiu- lai, iar cel notat cu @, pentru variatia tensivnii. Alimentarca decalorului se face de la un sistem simetric de tensiuno de 3 X 100; 3 x 220 sau 3 x 380 V. Pentru alimentarea decaloarclor de productie mai veche, care nu sinxt prevazute cu fensiune de alimentare de 3 x 380 V, se poate folosi an transformator coboritor 3 x 380/3 x 100 V.. la bornele 0 — AU se obtine o tensiune variabila ca me si unghi. Aceste horne sint utilizate de regula pentru alimentlarea cu fensiune a releului ce se verificd. \ la bornele O — 1/2U ; 0 —1/1,73U $i O— U, se obfine o tensiune variabila ca unghi si constanté ca valoare. Ea este egala eu 1/2; 1/1,78 sau 1/1 din tensiunca intre faze a sursei de alimentare a decalorului. In general acesle bome sint utilizate pentru alimentarea aparatelor cate masoara defazajele. 1.5. Trusa pentru ineercarea izolatiei TCS-2 Trusa TCS-2 (fig. 1.7) este destinata incereirii cu ten- siume marita a releelor gi circuitelor secundare. Tensiunea de incercare reglabila se obtine cu ajutorul autotrasformatorului AT, conectat in primarul transformatorului ridicitor TIT. mata $ Aparatul KV/V cste ulilizat pentru masurarea temginit de jncercare si pentru miasurarea tensiunii de alimentare & trnsei, fiind dotat cu dowd scdri gradate. Daca izolatia este necorespunzitoare, voltmetrul va tn- dica o scAdere a tensiunii de incercare, iar siguran{}a auto- A intrerupe alimentarea, Peutru a localiza prin ardere un defect, minerul C se t pe pozitia ,ardere“. Conform inst ructiunilor de fabrica {2h durata de functionaye pe aceasti pozitie este de maximum un ininat, iar timpol de pauzd intre doud arderi succesive este de cel putin trei niinute. il Ynaintea inceperii mAsardrilor se vor lua toale precautiile hecesate protejarii personalului care executé proba, cit $i a color care pot veni in mod accidental in contact cu par- (Ve aflate sub tensinne.2. Relee. Caracteristici, verificari 2.1. Generalitati 2.1.1, Definifie Releul este wh aparat r i : este rat care, supus aéfiunti unor metri electrici sad neclectrici de intrare : ie in salt a parametrului de iegiré. : Tatrucit releele functioneaza pe baza unui ciela inchis- deschis, ele fac parte eategorta apatatelor pentr fe i a te ditt cate, a tel ru 9 dq a per t para- reslizeazd o Variatie tn general un selew aui eleu este alcaduil di i parti: ~ Gementul sensibil ; ey - elementul intermediar (de c aratie) ; ~~ elementul de exccutie. i ge 2.4.2. Clasificarea releelor a) Dupa princi bil releele pot fi: — relee clectromagnetice - — relee magnetoclectrice ; — Yvelee electrodinamice ; piul de fiuctionave al elementului sensi- 10 ih ~— relee de inductie ; ' — relee polarizate; i ee terinice 5 = relee clectronice ; # — relec magnetice. - -b) Dup& tipul parametrului de intrare, selecle pol fre — relee de curents relee de tensiune : relee de subimpedan -— relee de pntere elo. ‘ ¢) Dupa modul de conectare a elementului sensibil, re- Ieele pot fi: “ p _- secundare, daci se conecteaz’ prin intermediul transformatoarelor de ctirent si fensiune : — primare, da coneeteaza direct la cireuilul primar ; ‘ — intermediare, daca actiones in urma comenzilor q primite de la alte relec sau drept seop amplificarea acestor comenzi sau multiplicarea lor. d) In functie de principinl de funetionare a elementului de execulie, relecle pol fiz telee eu contacte ; relee fara contacte. Tinind cont de aceasta clasificate si de clasificarca releclor dupa principiul de functionare al elenrentului sensibil, releele din primele gase categorii de la punctul a) sint relee eu contaele, in timp ce urmatoarcle doud sint relee fara. i contacte. fe 2.1.3. Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee a) Capacitatea de comutare. Reprezinta valoarea maxima a sareinii clectrice pe care contactele releulu: o pot comuta de un nwmar de ori fra a suferi deterioravi. b) Coeficientul de revenire K, irunde X, este valoarea parametrului de intrare 1a care se produce actionarea ; r —— Yaloarea parametrului de intrare Ja tare releul vevine im starea initiala, c) Consumul propria. “Repre releu. a) Precizia releului. Reprezinta diferenta dintre valoarea Parametrulwi de intrare la eare se produce actionarea releu- hv si yaloarea parametrutui de intrare reglatd pe relat. is a evalua precizia unui releu se caiculeaza eroarea (2): nta puterea absorbita de = [%) = x 100, unde ; a ste valoarea parainetrului de imtrare la care are loc aefionarea releului ; X, -- valoarea reglata pe releu. Evident, cu cit croarea este mai mich, cu atit valotrea de achionare este mai aproaps de valoarca reglata pe relea $1 precizia acestuia este mai buna. Precizia releelor poate varia in timp datorita conditiilor Ja care sint supuse (variatii de temperatura, durala intre actionéri succesive, frecdri, variafia parametrilor tensiunii sau curentulut de alimentare ete.). Datorité acestui fapt, periodic se execut& revizii in cadrul carora se verilicd exacti- tatea reglajelor initiale si se inlituré detectiunile aparute. ¢) Durata de actionare ¢ releului. Reprezinta timpul scurs din momentul in care releul a receptionat prin intermediul clementului sensibil o variatie a parametrului de intrare capabilé si producd actionarea si momentul in care elementul de exccutic actioneazd, transmifind comanda. In afara cazurilor cind relecle sint couslruite special pentru a Tunctiona cu o anumité temporizave, este de dorit ca durata de actionare s& fie cit mai mica, 12 a 2.2. Verificarea releclor 2.2.1. Necesitatea verijicarti releelor Pentru a avea o exploatare sigurd si elicienté a releelor, este necesar ca la punerea in functiune gi apoi periodic, acestea s4 fie supuse unor operatii de verificare: Aceste veri- licdri trebuie si fie complete, si ofere deci gatantia functio- naril sigure gi corecte in eonditiile coucrete ale exploatarii. Nerespectarea conditiilor de verificare precum si execu- {area unor reglaje incomplete, in afara unei functionadri nesigure, poate genera avarii si accidente in instalatii- 2.2.2. Verificdri comune executaté asupra releelor Datorita marii varietiti a releelor wlilizate in instalatiile cnergetice, natura si complexitatea probelor si verificarilor la care sint supuse acestea este diferita, depinzind in principal de tipul si categoria din cate fac parte. Se pot stabili eu toate acestea citeva verificari comune, valabile de regula pentru orice tip de releu. In cele ce urmeaza vor fi prezentate ‘pe scurt aceste vevifieari, care cuprind : 2.2.21. Vorificarea generald ao releului. Aceasta proba, ' arte drept scop obtinérea unor informatii cu caracter general. Ea presupune verificarea concordantei dintre tipul si ca- ractoristicile releului montat, ca datole din project, precum $i constatarea inexistenfei unor deteriorairi ale partii mecanice sau electrice vizibile cu ochiul liber, fara o alta investi- gatie. Desi in aparenfa neinsemnata, o verificare generalé minutioasd poate pune fn evidenta diverse defecte ale teleului. 2.2.2.2. Verificarea izolatiei. ‘Verilicarea izolatiei are drept scop oprirca punerii fn funchiune a unui echipament in cazul in care parfile sale izolante nu pot impiedica picr- derile de curent po ci nepermise. 13 iPunerea in functiure a woul echipament la care s-a con- -statat © izolafie necorespunzatoare gc Poate solda, in afara Gistrugerii lui, cu seoaterea din functiune si a altor instalatii. Verificarea izelatiei se face in donk etape ¢ -— masurarea tézistentei de izolatic ; -~ fneerearea izolatiei cu fensiune allernativa marita. a) Mdsurarea rezistenfei de izoiatic, Se xXeCuER ev inductorul de 1000 V. Relcu! se consideré ca fiind corespunzator dacdé dup& un minut de Ja aplicarea tensiunii, rezistenta de izolatic este mai mare deelt 10 MQ. ' Daca reziste poate trece la meérita. b) Incercarea izolatiei en tensiune alernativg mdritd, Se executa cu ajutorul trusei pentru Ieerearea izolatiei cw te siune altermativa marita sat cu inductorul de 2500 V. inte-n caz si in altul relewl care se verificd trebuie si suporte tensiunea aplicata limp de un minut. Beleul este considerat corvespunzator din ptnet de vedere al acestei probe, daca in fimpul ef nu se constati strépungeri, seintei sau elluvii, Dupa incerca 'zolatiei cu tensiune alternativa marita, se va execufa 0 noua proba de verificare a Yezistentei de izolatie, pentru a determina eventualele slabiri ale izolafiei ca urmare a incerearii, 2.2.2.3. Veritiearea mecanicd. tr cadrul acestei probe se urmateste ca parfile mecanice ale releului sé aiba ofunc- fionare corespunzatoare, fird frec&ri, sA au existe jocuri nepennise ale picselor aflate in miscare, suruburi slabite, legaturi nesigure etc. O ateutic deosebil& trebuie acordata corectei functiondri 4 mecanismelor de orologeric din componenta releelor de timp. ' Corecta functionare a parti mecanice, si cu atit mai mult _ a intregului releu, este strins legata de modul de functionare a contactelor. Acestea trebuie sd luereze fara vibratn, sa asigureso inchidere ferma a circuitelor, sa nu raming aga- fate dup actionari etc. a de izolatie a fost corespunzitoare, se incercarea izolatici cu teusiune alternativa 14 / releul este necesar ca, peripdic, atit releele 2.2.3. Verificdri specifice executate asupra releelor 4 grupa de yerilicari intra probele cu caracter ui relen in parte gi care ¢ relewului respec- Tn aceas Special care se executa asupra fi f fin cont de tipul, destinatia si caracteristi tiv. Aceste probe se impart in: \ aj verificarea generala a modului de functionare a releu- Tui: \ ; : b) fixarea si verificarea valorilor de regtaj vale releului. in cadrul veri generale a inodului de funcfionare a se urmareste’ comporltamentul acestuia In diverse pentru diferite puncte de reglaj astfel alese, ineit Javantia unsi functioudri corespunzatoare a tTeleu- re din siluafiile reale ale exploatarii. De asemenca se execula diverse mAsurari care trebuie s4 verifice respec- tayea prineipalelor baracteristici tehnice din prospecte. Prin fixarea si Verificarea valorilor de reglaj, releul de- situat vine apt de a functiona in cadrul schemei de protectic sau automatizare din care lace parte. Pentru a avea guri 1 unei fnnetionari corespunzatoare cit si reglajele eleetuate sa fic revizuile. Reviziile pot fi planivicate sau neptanificate. Reviziile planificate ale releelor se executhi do regula adata cu restul apuratelor din celula respectiva. Keviziile neplanificate se executa de regula in cazul wnui refuz sau functionadri incorecte. Tu cadrul lucvarii de fata, accentul principal se va pune pe verificarile specifice executate asupra releelor. 2.2.4. Concluzii privind verificarea releelor Verificarea releelor presupune executarea unor operatii complexe care solicita maximum de atentie gi corectitudine din partea cclor care le executa. Cu ocazia punerilor tn functiune, dupa reparafil, sau cind exista incertitudini asupra comportamentului relenlui in exploatare, se executa tn afara probclor de la § 2.2.2.1;Me? 22 $1 § 2.2.2.3 — atit verificarea genevali a modului de unctionare a releului (proba a), cit si fixarea si verificarca ee de reglaj ale acestnia (proba hb). Q ocazia Yeviziilor periodice a ri EX! & general probele de la § 2204 3 § Poa Lee si verificarca cofectel actionairi a releului pentru ‘Valoarea stabilit prin‘plinul de reglaje, simulindu-se toate situatiile concrete ce pot apare in timpul function ari. ‘ | ° j / Li ; | 3. Werificarea releclor a cdror acfionare depinde de variatia unui singur parametru de intrare 8.1. Relee intermediare Releele intermediare sint relec electromagnetice, utilizate in instalatiile de automatizare comand si control, ca element amplificator sau de executie a unor comenzi. Ele au de regula utai multe contacte, care pot fi normal inchise sau normal deschise. In general acfionarca este instantanee, dar exist% si tipuri la care actionarea se face cu temporizare la inchidere sau deschidere. Bobina poate fi actionata in. curent continuu sau alternatiy. 3.1.1, Caracteristict principale fn tabelul 3.1 sint date principalele tipuri de relee inter~ mediare si caracteristicile lor. d ae Relecle RI3 (lig. 3.1) sint coustruite | 7 e in diverse variante cu 4,6.sau8 contacte, eae unele normal inchise, iar allele normal eZ a6 deschise. Actionarea loreste instantanee. 70——a_»—08 Releele RI-31T sint relee cu tempori- - zare si se coustruiese cu patru contacte vo—f}— or (GND + 2NI). Fig. 3.1. 17 4 = Veriticarea releelor de protectic — od. 240Tipul releului Cavacteristiet Achnice, ‘Tensitmes norinali U, [V] Rezistenta ohmic 2 [OQ] a bobinei. Abateri maximeé ale rezisten-| RIS; RL3Y; RIF 540 2300 125 130 8 200 elie ay heats _ S80 g £200 Fe (al aes [ 2200 Beas SAE = meen Ss Curentul de deconectare [A] Dorata de viata [manevre 10¢] Curentul de conectare [A] electric’) 18 fei RIM) 110% b10% ‘Tensiuntal minimt de activ, uate 0.8 Uy, O80, Tensiunea de reveniro = a Precyenta retelel (T1z} | eee 50 Puterea maxinxi absorbita . PW). [VA] t 8 36 Durata de viafi mecanici (manevre x 104] 1 1 Timpul de actionare/revenire [ms] An j40" 40/40: 20 Ia cos 9 = 4 20 la cos 5 Fl coop=os 4 8 la cos =i Ti+; Ri RL, R Tadelul 3.2 19 12 | rol) Vinal | 8 24 278 24 | 250, 24 | 27 Cie 48 ry 080! 42 93 60 1340 6b | 1 680) AB 1a 1s 110 A560 390 3 600 I) 100 350 220. 16 400. 110 | 4800 : 110 750 _ lf = Taso [xz200] 125 | 960 = | ie / EE a 220 : 2.600 7 te! fy $15 % 2 £15% 10% = 0.75U, 0.830, Re 0,68U,, vA Cts |) 0,200, = 3 6 3 Lees 1 1 i Di2bi = = 60/5 | 505 goa) moe - 1 1 0,25 = rey - : 10 10. Ja cos ¢ = 0, 5 5 0.4 et ace i aD 0.2 1Relecle RL3SIR reprezinta varianta cw temporizare la tevenire, iat RI-3TA — varianta cu temporizare la inchidere. j Releele RE4 si RIS (fig. 8.2) pot avea contacie normal inchise, nommal deschise sau NI 4 ND cu pol comun. Releul Se poate conecta prin internediul unui soclu sau direct prin lipirea firelor. Releele RL-7 (fig. 3.3) se construiese cu sapte contacte care pot fi normal inchise sau déschise, in diverse variante constructive. Releul este actionat ciad se aplicA o tensiune corespun- " 23toate'la bornele U — V si rimine blocat mecanic in acea sta pozitie (chiar dac& dispare tensiunea de la aceste borne), feniru deblocare, este necesar si se aplice o ftensiune la bornele U,— V, ale bobinef de deblocare electromagnetic. Releele RI-10 (fig. 3.4) au patru contacte cu pol comun, patru normal deschise si patru normal tnehise. Prinderea Pe panou se face prin intermediul unor prize cu legituri fata sau spate. Exista trei varian(e constructive : — RI-IOA, fra semnalizare ; \ — RI-10B, cu semnalizarea pozitiet; — RELOC, cu semnalizarea funetionanii. cercarea se execula conform schemei de con 3.1.2. Verificarea releelor intermediare Verificarea generald si verificarea metanied ge exccuta conform celor expuse la § 2.2.2.1 si § 2.2.2.3. 8.1.2.1. Vorifiearea izolajiei. a) Mdsurarea rezistenjet de ézolalic. MAsurarea se executa cu ajutorul indictorului, succesiv inkre varcasi si contacte, intre careasi $i bobina si intre bobina gi conlacte, conform fig. 3.5, Valoarea obtinuts trebuie sa fie mai mare decir 10 MQ, pentru toate cele trei masurari. Daca rezistenta de izolatic a fost corespunzitoare, se poate incerea izolatia eu tensiune alternativa mir b) Incercarea izolafiei cu fensiune allernalivé marité. In- uni dint fig. 3.6, utilizind o trusa pentru incercarea izolatici cu tensiune alternativa sau un inductor de 2500 V. Cu montajul din fig. 3.6 se Incearca izolatia dintre contacte si corpul releului. Se repeta fneercarea si pentru celelalte situafii din fig. 3.5. Releul este considerat corespunzAtor dacd timp de un minut cit dureazi incerearea pentru fiecare din cele trei situatti nu se constataé strapungeri ale izolatiel, scintei sau efluvii. 31.2.2. Vevifiearea generali a modului de funcfiouare. a) Mdsurarea rezisterfei olentce a bobinei de acfionare. Se execulii conform fig. 3.7, cu o punte pentru masurarea rezistentei, In functie de tipul si tensiunea pentru care este cons- truif releul, valoarea masurata trebrie si fie egala sau si eve foarte putin (citeva procente in plus sau in minus), de valoarea dati in tabelul 3.1, pentru releul respectiy. Pot apare urmatoarele situatii : — Punfea nu se echilibreazk, In acest caz, bobina poate fi intrerupta, arsA sau nu face contact la borne. — Puntea se echilibreazi, dar rezistenta m&surata este mai mare, depasind cu mult folerantele admistbile. In acest ¢az releul poate fi pentru alta tensitime mai mare decit cea inscrisd pe el sau prezinta o greseald de fabricatie. Raspunsul corect sé poate da comparind valoarea obtinuta cu valorile din tabelul 3.1. 21ooh Fig. 27, 4 — Puntea se echilibreaza, dar rezistenta masurata este: mai mica, depasind tolerantele admiisibile. In acest caz releul poate fi construjt pentru alta tensiune mai mich decit cea inscrisi pe releu, poate avea spire jn -scurtcircuil sau prezinta o defectiune de fabricatic. 22 ~—- Puntea se echilibreaza si valoarea miasurata corespunde valorilor din tabelul 3.1. Releul este deci corespunzator din punct de vedere al acestei probe. b) Misurarea tensiunii minime de actionare si a tenstunii de revenire a releelor intermediare. Se exeout& cu un montaj ca in fig. 3.8 utilizind o fru: ent-tensiune modificata (vezi capifolul 1) si in functie de bobina releului, un voltmetru de curent continuu sau alternativ cu scala corespunzatoare tensiunilor c vor masura. Cuplind trusa, se creste incet tensiunea pind cind releul anclanseazi, moment marcat de zumarul k. Se citeste tensiunea la voltmetrul V. Aceast& valoare reprezinta Unis actionace $1 €a Lrebuie sa corespunda valorilor din ta- Lelul 3.1. Scfzind apoi tensianea, se determina valoarea Uscvenir, 1a care aré loc deschiderca releului. Valori de actionare mai mici deci€ Uyjin acptonare HU pot fi admise, deoarcce releul ar putea si functioneze in cazul cind ar primi o tensiune redusa prin inserierca cu bobinele altor relee sau aparate, Valori de actionare prea mari pot face ca teleul si nu Jucreze dacd bobina sa este inseriatd cu bobina unui releu de semnalizare de curent, situatic Intilnita frecvent in schemele de protectie si automatizari. Cind nu cunoastem tensiunea minima de actionare a unui releu, sé adopta pentru Uynin acpionerar Valoarea de 0,7—0,80 Un. 4Pabelul 3.2 Nr. 10% 2 oO Tipul reteutui Caracteristicl tel crt, Abate! admisibile ale rezisten{el_obiniee | Tensisnea minima de actionare — Tensiunea nominala a bobinel, U, [V] — Rezisten}a chmic& a bobinei, R’[Q] SUntst9] Op a0194y| Ty [Al ici a bobinei, 2 {Q] -— Curental nominal al bobinei, — Rezistenja oh juoans ap aajoyy no GiB stenfel ohiniee Curentul minim de acjionare Corentul de conectare [A] Curentul de deconectare [A] || _“Abatert admisibile ale rezi 3 4 Dacia in urma verifichrii tensiunii minime de actionare se determina valori diferite de cele date in tabelul 3.1, se actioneaza (daca este posibil) asnpra resoartelor antagoniste- Aceasta operative se face relativ sim plu la releele tip RL3; ; RIA; RI-5; si mai dificil la releele RI-10. 3.2. Relee de semnalizare Releelo de semnalizare sint relee electromagnetice utili- gate in instalatiile de automatizare, comanda st control, pentru a pune fn evidenta aparitia unor fenoméne nedorite sau pentru a indica ce releu sau ansamblu de relée a lucrat. In general, ele se construiesc ca relee de curent continuu sau tensiune continua, i principale 3.2.1, Caracteris fn tabelul 3.2 sint date principalele tipuri de relee de semnatizare si earacteristicile lor. Releul RdS-2 lucreazi la aparitia marimii controlate, jar releul RaS-3 lucreazi la disparitia marimii controlate. ih fig. 3.10 este prezentata schema electricé a unui releu tip RdS-2 sau RdS-3, iar in tabclul 3.3 sint indicate pozitiile clapetei de somnalizare in furictie de starea electromagnetu- Yui de actionare. Pabelul 3.3 Pozitia claperter “excitata — neercitata excitatd excitara deschise necxcitate deschise neexcitata inchise 253 Astfel, in pozifia intermediar& (col. 1, Z tabelul 3.3), releul este pregatit pentru a functiona. Cu clapeta cizuth (col. 2, tabelul 3.3), Inseamna 4 releul a functionat. Daca se incearcd si se anuleze~ semnali- ne) ey zatea prin ridicarea clapelei si aceasta revine Ia pozilia intermediari, inseamna ca tof —o2 semnalizarca a disparul. Dacd clapeta ra- Fig. 3.9. mince in pozitia ridicati (col. 3, tabelul 3.8), inseamna 4 semmalizarea nu a dispiirut. Ca si releele RdS, varianta imbunatatita de relee de semnalizare tip RSE (fig. 3.9) cuprinde dona Gpuri: RSE-B, lucreazi la aparitia marimii controlate ; RSE-B, Iucreaza Ja disparifia marimii controlate. Th tabelul 3.4 sint indicate pozittile clapetei de semna- Hizare in functie de starea electromagnetului de actionare. Tabebul 2.4 totermediara | L E storea |RSE-6) | neexoitaid Bi excitata’ excitata bobines |RSE=B,| _ excitatt neexcitald | _neexcitara 7 Caza eidicata Pozitia clapeter ? 3.2.2. Verificavea releclor de semnalizare 3.2.2.1 21. Generalitifi. Verificarea general’, verificarea izolafici 5i verificarea mecanicd se executa conform celor pre- zenlate la releele intermediare si in cadru) § 2.2. O atenfie deosebita va fi acordata totusi verifj canice. Astfel la releele tip RdS-2; 3 se roteste fara freedri, dac& nu ramine agatata, dac& nu este sdrit resortul antagonist si dacd la caderea clapetei, se inchid contactele in mod corespunzator. ik me- Se verifica daca clapeta \ 26 in mod asemanitor se va proceda gi Su) eae RSEB,. La ambele tipuri de relee trebuic PP ut in yea nee existe 0 concordanfa perfect’ fn timpul tonsa ig ozitia clapetei, contacte si starea electromagnetului, Be ae reiese din tabelul 3.3 si tabelul 3.4. annette 3.2.2.2. Veriliearea general a Se e fur ae iS a) Médsurarea rezistentei ohmice « bobinelor fous n ‘ a : executh Ja fel ca la relecle intermediare (§ 3.1.2.2.a), conclu ile raminind valabile. Pate i s Verificarea lensiunti sau curentului PTA cee Ju fig. 3.10, a este precenina Nene ence sane ete ee ai At eleclor > : Ba "ok in UE. See ee a curentului minim de actio- mare ‘a reluele de semnalizare de curent. Wied aon, in primo) caz trusa de curent-tensiune Pa Se reglata pentru a debila tensiune continua, iar caz, pentru a debita curent contmuu. een in situatia ch se verific& relee ce Mier ae aaa We marimii controlate (tip RdS-2 saw RSE-B;), Scurge astlel: cu truga decuplata se verificd daci miner pentra eresterca continua a tensiunii este in pozitia ten- sfune sau curent zero. Se eupleaza trusa si apoi se ereste incet tensiunea sau curentul pind cind clapeta va indica faptul ci releul a luerat. Valoarea citité in acel moment reprezinti Upm sau Inte de actionare, Accas(a valoare este considerala corespunzatoare, daca este egala cu valorile indicate in tabelul 3.2. In situatia ¢4 se verific’ relee care luereaza Ja disparitia marimii controlate (tip RdS-3 sau RSE-B,), proba decurge astfel: se regleaza trusa astfel incit releului si i se aplice tensiunea aaminali. In acest moment bobina este excitata si clapeta nu trebuie s& fie cazuta. Scazind incet tensiunea releu] va Ivera, moment mareat de caderca clapetei, electro- magnetul fiind dezexcitat. Valoarea eifiti in accel moment reprezinté U win naree Ha este corespunzdtoare dack {n- deplin conditiile din tabelul 8.2. Ver ile trebuie execulate atind capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea cf acesta nu impiedicé coreeta functionare a clapetei. in caz c4 se obtin valori diferite pentru Upm san Dea de actionare, se actioneazii asupra resoartelor antaganiste. 13.3, Relee de curent si tensiune 3.3.1, Caracteristici principale Releele de curent 5i fensiune sint relee de tip electro- Magnetic. « Releele de curent (fig. 3.11) sint construite cx relee maximale, actionind la eresterea curentului peste valoarea reglati. De reguli au un contact normal deschis. In prezent, fa noi se fabvicd releul de curent RC-2, care poate fi reglat in mod continou intre’ 0,251, si 1J,. Releele de tensiune sint construite fic ca telee maximale, fie ca relee minimale. 28 Fig. 3.11 Relecle maximale de tensiune (fig. 3.12, a), lucreazi la _ cresterea tensiunii peste 0 anumita valoare reglaté au de regula un contact normal deschis. La noi se fabrica releul maximal de tensiune RI-3 si releul maximal RT-3S. Relecle minimale de tensiune (fig. 3.12, &) lucreaza la sciderea tepsiunii sub o anumitaé valoare reglata si au de yegulé un contact normal inchis. In prezent, la noi se fabrica releul minimal de tensiune RL-4 si RT-4S. Relelee RT-38S si RY-4S au bobina stabila termic. 2 In anumite situatii releele RC sau RT pot fi prevazute cu. un contact cu pol comun (NI + ND). Releele de tensiune RI-3 sau RT-4, se pot regla intre 0,25U, sil Uy. oes Pentru a putea realiza un reglaj intre 1/4 -5i 1/1 din valoarea de ser'viciu, relecle RC-2; RT-3 gi RY-4 au prevazute © priza la mijlocul bobinei de actionare (fig, 3.11 si fig. 3.12). RI-3{S/ RI-GS) a} b}Alegerca domeniului 1/4—-1/2 séu 1/2—1/1 din valoarea de 3 3 | servicin sé face cu ajutoru} uniet eclise aflate in partea de y x 2 1 \" Jes a sealei de regla). 2 2 | jetted a els ee wee In tabelul 3.5, sint date principalele caracteristici tehnice = as is Sun ale releelor de curent si tensiune fabricate in fara. a eee 7 ie | iff € Saii: 2 cs i Bo | AS 3.3.2. Verificarea releelor de curent 2 se g jlo | os] sa 2 4 , * g a t 5 Verificarea generala, incerearea izolatiei si verificarea i | Mmecanicd, se uL& conform celor prezentate la § 2.2.2.1, is ne +] § 2.2.2.2, § 2.2.2.3. : =| 8 Biehl a £)32 Sees ' 7 ee : . & ah Ve ' o 3.3.2.1, Verifiearea generali a modului de funefionare. mae i teat ation i Verificarea se executa ca montajul din fig. 3.13, utilizind o trusd curent-tensiune (reglata pentru a furniza curent allernativ) si un ampermetru. eI & { 3 ci rae Y = = asin Inaintea incepevii verificirilor se urmireste dacd mt- SSM siete a iol 7} ac] as . ; rn : y a aS Ss ti} «| oa | oA uerul C al trusei este pe pozitia zero si se fixeaz’ eclisa de % | % Z alegere a domeniului de misurare al releului in gama caze = cuprinde valoarea ce urmeszi a fi reglata. a In cadrul probei se verifick corecta etalonare a scalei Py 3 se |. eae | de reglaj. Pentru aceasta se tixeaz’ butonul de reglaj al scalei onuesanes | e| | ea] oa in dreptul primei divizitumi gi se ereste incet eurentul pind ce ; TT é releul va actiona, inchizindu-si contactu]. Valoarea citita | in acel moment reprezinta curentul de actionare I, al releu- 3 | a efi ee oageaeel lui. Crestem in continuare eurentul cu 15 = 20°, peste va- 3 ig zg ad] os | Joarea veglata 51 vemficdm daci contactul ramine ferm in- 2 3 \ a ] chis, fari vibrafii sau infreruperi. Scidem apoi curentul si é g fe aS = & 5 = Zl z eel e a g riled oleae a6 s | ee she vtiell iees T 2) a7] eis 2 3 é Bea 3 3 3 # fee ee eee 3 g edlorst lias. trusd TCT-2 3 a 5 |e eee tts 3 BS] 32 £ a) e|s 3 a ee} 2a 2/62/38) 2 |2 © ge] Gs ei) a Ge ls 5 Oe pPl a8 Bleae |g sa| e818 3 cS a |< Sic 6 Fig. 3.13. a pane i 30Rejew RC-2-404 | Elisa po pozilia 0,5 Seala 0.5 0,6 0,7 08 Curentul [A] 2.5 4,0 moos | a. 7, (A) es | ales ra - Koay | masuram valoarea J, pentru care contactul se aeleres re: yenind la pozitia initiala. Operatia se repeta identic penteu ficcare punct al scalei de reglaj, calculindu-se totodata si coeficientul de revenire K, =/*. Rezultatele se tree tnlr-un tabeli (tabelul 3.6). 6 Releul se considera corespuitzitor dacd coeficientul de revenire $i abaterile etalont: t scale de reglaj nu depasese valorile indicate in tabelul 3.5, 3.3.2.2. Fixarea si vevificaren valorii de reylaj. Se exe- cuté in modul prezentat mai sus, pentru valoarea dat in planul de reglaje. 3.3.3, Verificarea releelor de tensiune 3.3.3.1. Verificarea generali a modului de funefionare. Releele macimale se verifick ca si cele de curent, utilizind un montaj ca in fig. 3.14. Trusa curent-tensiune este reglata pentru a debita tensiune. Releele de minima tensiune se verifica folosind acclasi montaj. Buzerul sé va conecta insé la bornele 12—13 ale releului. Releele de minima tensiune isi fochid coutactul cind tensiunea controlati scade sub valoarea reglata pe scala. 32 | a He , ‘+ {| Tabelul 3.6 r s pee — = | | Eelisa pe pozitia 1 09 : os | 06 0,7 os | 09 a a es 2 De aici rezult& cA lotdeauna cind tensiunea aplicala releulur este mai mare decit valoarea reglata, contactul sau este deschis. Verificarea corectei etalonari a sealei se execuld astfel : — se fixeazi butonul de reglaj al scalei in dreptul primed diviziuni ; — se verified daci mincrul C al trusej este in pozitic minima ; j — se cupleazA trusa si se cregte temsinea pind cind contactul relevlui se deschide. In acest moment, tensiunea aplicati este mai mare decit valoarea reglata pe releu; — se scade apoi incet tensiunea pina cind- cont:tetul se inchide. Valoarea masurata in acel moment teprezinla tensiunea de lucrw U;, ; Fig. 3.4. 33 3 — Verificarea releeior de protectic ~ cd. 20— se creste din now tensiunea si se determina valoarea (Sip Pentru care contactul revine la pozitia deschis. Evident, U, = U, si in acest caz, = 1. Se procedeazé jn modu) aritat mai sug, pentru fiecare Punct al scalei. Rezultatele masuririlor se inglobeaza inti-un tahel asemanator tabelului 2 3.3.3.2. Fixarea si verif cula in modul prezer planul de reglaje. rea valorli de reglaj. Se exe- mai sus, pentru valoarea daté prin 34. Relee de timp. Releu de timp RT pad Releele de timp sial utilizale mm instalatiile de automa- tare si contre! pentru realizaren snuimitor temporiziri impuse de necesititile funefiouale ale schemelor. In fig. 3.15 este prezentatd schema clectried a unui releu RY pa-5. 3.4.1, Caracteristici principale In tabelul 3.7 sint date caracteristicite releulai RT pa-5 fabricat la noi in tara, Releud este prevazut cu mai snulte Ried -5 coubacte : ; — confactul £7— 12 este eontactul final — temporizal cu reglaj continuu ; — evntactul 73-14 este un contact pasdger care poate fi de asemienes reglat in mod continuu ; ~ contactul normal inchis 3-6 si cel normal deschis 3--4 sint conlacte Fig. 3.15, instantanee, 34 ert.| Caracteristics % R tehnice Tabetul 3.7 RIpao Ni ‘Vipal releatui |— Nr 1 | — Tensiunea nominala a bobinei. U, [V] — Revistenja ohmict a bobinei, R [Q) 2 | -- Abateri admisibile la elalo- nares sealei de reglaj, in gama [S]: 3 | Gurentul de conectare [A] ee. 3 en 5 4 | Curentul de deconectare [A] | He o5 , i H 5 | Teusiunea minima de acjionare i 0,75, 3.4.2. Verificarea releului RTpa-5 Vovificarea generala a releulwi, verificarea izolatie) precum: 3i Verificarea mecanica se executa conform celor prezentate in cadrul cap. 2, § 2.2.2.1; § 2.2.2.2; § ets 3.4.21, Verificarea generalé a modnlui de functionare. La puneti in functiune, dup ceparatii sau modificari. aceste verificdri cuprind : i a) Afdsurarea rezisfentei ohmice a bobinei de aclionare. Se executa oi ajutorul unei punti de rezistente ohinice con; tata la bornele 1~2 ale releului. Valoarea misuratd nu trebuie si difere de cea indicat& in tabelul 3.7, pentru tensiunea de serviciu a releului care se verifiea. . “ b) Verificarea corectet elalondri « scalei de reglaj. Se éxe- euta utilizind montajul din fig. 3.16, folosind : — © trusi curent-tensiune tip ICEMENERG modifi- eafa (vezi cap. 1); 35cronometry Fig. 3.16, -- wn volbmetru de curent continuu ; — un cronometru, Operatiile de verificare decurg in modul urmiator : -~ trusa fiind decuplata, gu verificd eorecti{udinea execut — se fis i butouul de reglaj al contactului final in dreptul primei diviziuni a sculei si se stringe surubul de reglaj ; | . — se cupleazd trusa si se creste fensiunca pind la o va~ Joare egala cu tensiunea de serviciu’a releului, dupa ce in prealabil a fost desfaeut unul din cordoanele conectate la hornele pentru declangarea trusei. Dupa ce s-a fixat tensiunea de alimentare la o valoare ¢orespunzatoare, se decupleazd trusa si se reface circuitul in starea initiala, -- Se cupleazd trusa. Tensiunea aplieata releului find egala cu tensitnea sa nonainala, el va actiona si va comanda declansarea trusei dupa wn interval de timp ce va fi indicat de cronometru, Se anuleaza indicafia cronomeiralu si se vor efectua ined doud masuriri, pentru acecasi diviziane: — Se repeti operatia pentru’ fiecare punct de reglaj de pe scala, efectuind pentru ficvare diviziune in parte media celor trej masurari. 36 montajului gi daed yelyerul C este pe pozitia minima ;: In funetie de gama de temporizare a releului verificat, " abaterile fa verificarea etalondrii scalei de reglaj nutrebuie sa depaseaseé valorile din tabelu} 3.7. c) Verificarea corectei actionéri a releului la tensiunea minimd admisibild de functionare. Se executa tot cu montajul din fig. 3.16, dar lensiunea aplicata bobinei va fi de numai 0.75 Uz. Butonul de reglaj al contactului temporizat sé fixeazé in dreptul uneia din valorile de pe scala. Masu- rind temporizarea la 0,75 U,. nu trebuie $4 cbtinem diferente fatd de valorile obtinute pentru acelasi punct la ‘U,. 3.4.2.2, Fixarea gi verificarea valorii de reglaj. Se exe- euta cu acelasi monta) (fig. 3.16) si in acelasi mod ca mai | sills. 3.5. Releu de frecventa minima RFm-3 Releele de {reeventa minima sinl destinate deconectarii automate a unor consumatori cind frecventa lensiunii re- _Selei scade sub o anunijtk valoare reglata pe releu. 3.5.1. Principiu de functionare, caracteristici Functionarea releului de Sveevenf&é minima RFai-3 [2] se bazeazi pe compararea duratei perioadei semnalului supravegheat, cu o durat® etalon interioara, Semnalul sinusoidal supravegheat este aplicat cireuitu- Jui 7, fig. 3.17. Acesta produce niste impulsuri dreptunghiu- lave cu o durata egal cu perjoada semnalului supra’ yegheat. Impulsul dreptunghivlar produs de f se compara cd durat& ¢u impulsul etalon interior, generat de circuitul monostabil 2. Daca durata semnalului 7, (egala eu perioada semnalului _ supravegheat) este mai mare deceit durata impulsului eta+ lon T, are loc comanda cirevitului monostabil 3, care ac- fioneaza circuitul de executie 4 si implicit releul de iegire (R). 37‘ semng Supravegheat 100V~ Fig. 3.17. Daca durata (perioada) semnalului supravegehat 7, este mai mica decit durata impulsutui etalon 7, este actionat eircuitul monostabil 5 care blocheaza cireuitul de executie 4. Schema interioaraé a relewlui este alimentaté prin inter- wnediul redresoruluj stabilizat 6,-a edrui sursa este tot semnalul supravegheat, _Pentru’a nu avea loc actionari la seaderca semnalului supravegheat sub nivelyl de stabilizare a redresorului 6. s-a introdus detectorul de nivel 7, care in eventualitatea apari- fiei situatiel relatale, biecheaza circnitul de exeentic 4 Conform datelar ditt respect, aceasté blocare trebuie intervina la o scdderm sith 50 V a tensiunii sipravegheate. Pentru a Evita actionarea [alsa a releului la apaviti unor semnale de freevengi redusi.ca urmave a uuor regimuri tranzitorii datorale déconect&rii anor Linii, s-a intredus eireuitul monostabil §. Acesta este veglat vorespunzator unei frecvente de 38 Hz, ‘Vintnd eont de relatia T == 1/f (existenta intre perioad’ gi frecventii in curent alternativ), rezulta cA circuiful monostabil & are o durata a impulsului de T; = 1/3§ 5. Deci daci durata (perioada) semnatului supravegheat 7, este mai mare decit durata 7, a cireuitului monostabil 8, atunci este comandat circuitul monostabil 4, de blocare a funebiondrii. t 38 -— freeventa nominaléd 50 Hz; — domeniw) de functi jnstalatie si modul de verifi¢are 1 acestor relee sint identice cu ¢ dle releelor Rifm-3. 3.5.2. Veréficarea releului Rim-3 Verificarea general, verifi- Citea izulatiei gi verificarea me~- eanicad se executa conform celor expuse la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2; $5.21. Veriliearea generala meduiui de functionare. Cu Ovazia punerilor in funejiune Sau dupa reparafii, se execut a) Verificarea corectei etalondri scalet de regluj. Se executa conform schemei din fig. 3.18 4 mite cit Jinte plina, utilizind : un generator de joasa frec- Venta capabil sa furnizeze o ten- Sine variabila ca marime gi frec- Venti : - — un freeventmetru numeric, su posibilitafi de afisare a suti-- Tul de joasd frecventa, acest trebvie lisat un anumit timp e incilzeasea. Cind nu se mai observa va~ Tiafii ale freeventei dats de ge~ 39 Principalele caracteristici ale releului sint : -— lensiunea de alimentare 100 Ve.a. 5 spare 46...50 Hz; — eroarea maxima faja de frecventa reglata: +-0,2 Hz, In prezent ICEMENERG fabrica releul RFm-4, cu ca- ci superioare releului R&m-3, Schema de conectare Fig. 318.nerator, se trece la exetularea proptiu-zisd a verificarilor. Butonul de reglaj al frecven{ei de pe releu este fixat in dreptul prime: divizinni a scalei: 45 Hz. Dac& freeventa aplicata este mai mare decit cea tnserisd pe scald, contactul releului RFsn-3 trebuie sa fie deschis. Scazind apoi freeventa aplicata, contactul releului trebuie sA se inchidd. ‘Yoleranta maxima admisibila Af,, dintre valoarea inscrisa pe scala $i cea de lucru este de 0.2 Mz. Operatia se repetii in mod identic, pentry fiecare punct de reglaj al sealei, rezultatele sintetizindu-se intr-un (abel (tabelul 3.8). Pentru fiecare punct al scalei, diferenfa Af, dintre frecventa de revenire si cea de actionare nu trebuie sa depiseasca 0,2 Hz. “Fabel 2.8 Freevenfa de scati = f, (Uz) 45 | 46 | 47 ) 48 | 49 | 50 Freevenfa de Inert = f, [Mz} Tae) b) Verificarea dezacfiondrii releudui ta aparifia unor te gimuri tranztorli generaloare de semnate cu freevente reduse. Se utilizeazt monlajal din fig. 3.18, schema desenala cu Nnje plind. Batonul de regia) al velewlui se fixeaz’ in dreptul diviziunii de 50 Iz, Se aplie’ 100 V la bornele relewui. Creg- tem frecventa tensiunii aplicate de la valoarea minima data de generator, ciilre valoarea reglata pe releu. Releul este corespunzitor din puluct da vedere al acestei prohe dacd isi inchide contactul nimai pentru freevente cuprinse intre 38 Hz si valoares maxima reglata pe scala. c) Verificarea desaeflondrii releului la sctiderea tensiunii de alimeniare (supraveghedte) sub nivelul de stabilizare a releutui. Folosim montajul din fig, 3.18, schema desenat& cu linie plina. Batonul de reglaj al treeventei i} fixam tn dreptul diviziunit de 50 Mz pe sent reéleului. Vom ‘aplica tensiuni Freeventa de revenire = f, {Hz} Afe = fe — fi Sth (Ea) Mf = f= 30.2 [Mal 40 fntre 0 si 50 V, la freevente care si nu blocheze functionarca releului (deci cuprinse intre 38 Hz si waloarea reglata pe -relen) conform tabelului 3.9. Tabelul 3.2 4 | Freevenfa aplicath [Hy] | 40 | 45 | 50 40 | 45 | 50 40 | 45 | 50 Releu! ie B ple)olels BiB Pentru a fi corespunzator din punct de vedere al acestet probe refeul nu trebuie sa lucreze pentru nici o. valoare a tensiunii sub 50 V, Ja freevente cuprinse in limitele de mai sus. d) Vevificarea releului de [recven{d mintmé la tntreruperi bruste ale fensiunit de alimentare. Se ulilizeaz’ montajul din fig. 3.18, desenal eu linie pling i linie Infrernpla. Ke, este un contact normal inchis al Teleului de iesire Re. Se fixeaz& pe releu freeventa Ja 45 Hz si pe generator la 45,5 Hz. Tensiunea de alimentare a releului este de 60 V. Se de- conccteazé intreraptorul cu Pirghie b,. Dupa efectuarea aces(ei cperatif, yelet] poate acticna pentru scart timp. Durata acestei achionZri masurate cu ajutoru) croncmetru- lui nu trebuie si dep&seasea’ insd 0,1—0,2 s. Se repeta operatia alimentind apoi releul Ja 110 V, rezultatele trebuind si fie identice. ; Se fixeazd pe releu freeventa la 50 Hz si pe generator Ja 50.5 Hz. Procedind ca mai sus, se deconecteaza bruse tn- treruptorul cu pirghie b, pentru o tensiune de alimentare a releului de 60 V si apoi de 110 V. In caz cd releul Re actioneaza, durata actionarii an irebuie sA depadseasca 0,1 0,2 s. e) Verificarea reteulai de frecventéd minima la wariatit bruste ale fensiuné de alimentare. Pentru efectuarea probei se ulilizeaz’é intregu) montaj desenat in fig. 3.18. HR este wn reostat. Deconectind intreruptorul bs se regleaz’ eursorul reos- fatului R astfel teit releu! de frecventa s& fie alimentat F. 41cu 60 V, in conditii tor este de 110 V. le in caré tensiunea debitata de genera- Se fixeazd pe releu frecventa la 45 Hz si pe generator- la 45,5 Hz. Conectind si deconectind bruse intreruptorul 4, tensiunea la bornele releului va varia intre 60 si 110 V. In aceste conditii in caz ca releul de iesire Re va actiona, durata ac- fionarii nu trebuie sa depaseascé 0,1 0,2:s. Se repeta apoi operatia, fixind pe releu frecventa la 50 He si pe generator, la 50,5 Hz. Procedind ca mai sus, trebuie sa se obfind rezultate identice. 3.5.2.2. Pixarea $i verifiearea valorii de reglaj. Se executa pentru valoarea data prin planul de reglaje in modul prezentat anterior la verificarea corectei etalonari a scalei de reglaj. 3.6. Releu filtru de tensiune de componenta simetricé inversd FRT-2a 3.6.1. Princépiu de functionare, caracteristicé Releul FRT-2a [2] este utilizat pentru protectia instalafiilor energetice impotriva regimurilor nesimetrice, fiind folosit.ca protectie de rezerva in schemele generatoarelor, transformatoarelor, liniilor electrice sau in schemele de DASU. Releul (fig. 3.19) se compune dintr-un organ de masu- tare RT, alimentat cu o tensiune redresata de la un filtru de tensiuni de succesiune invers4, conceput in schema activ- capacitiva. In situatia cind in sistemul trifazat care alimenteaza Teleul apare 0 componenta de succesiune inversa, filtrul permite obfinerea la bornele MN (fig. 3.19) a unei tensiuni proportionale cu valoarea componentei de succesiune inversa aplicate. Aceasta tensiune este redresata si daca valoarea ei depaseste valoarea reglatt pe RT, releul va actiona. 42 1{R) 2{s) 3{T} Fig, 3.19, Principalele caracteristici tehnice ale releului sint: — tensiunea nominala 3 x 100 V; 50 Hz; — domeniul de reglaj a tensiunii de succesiune inversa : 10...20 V; — consum maxim 125 mA pe fazele R, T simaxim 170 mA Pe faza S. 3.6.2. Verificarea releului Verificarea general, verificarea mecanica si verificarea, izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ;. § 2.2.2.2; § 2.2.2.3 3.6.2.1. Verifiearea generali a modului de functionare. Cu ocazia punerilor in functiune sau dupa reparatii se exe- euta : a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj. Obti- nerea unei tensiuni de succesiune-inversa variabila ca marime este dificila si comporta montaje care de regula sint mai greu de realizat in conditiile de teren. De aceea verificarea scalei de reglaj se executa in general utilizind o tensiune monofazata [3], conform fig. 3.20. Pentru o verificare corecta trebuie ca releul sd lucreze atit in schema de verificare trifazata de succesiune inversa, cit si in schema de verificare monofazata pentru acelasi reglaj de pe scala. Scala fiind etalonata in valori corespunzatoare tensiunii de succestune invers&, trebuie ca tensiunea 43Fig, 3.20. monofazata aplicaté U,, sa fie egala cu J3 U;,, unde U,, reprezinta valoarea de reglaj inscrisd pe scala, corespunzatoare punctului ce se verifica. : Pentru fiecare punct al scalei se determina tensiunea de actionare si cea de revenire, rezultatele trecindu-se intr-un tabel (tabelul 3.10). ‘Tabelul 3.10 pi Ree mrcape hare, precum si in cazul aparitiei unor tensiuni de succesiune inversd, ca urmare a alimentarii lui in diverse moduri, conform tabelului 3.11. Tabelul 3,11 Modul de aplicare a tensiunilor la bornele , releului 7 j 2a Starea releului Succesiune directa R/S |T | Neactionat Veer (V] ‘Ure [YI Uses [V] to | i2 | 44 | 46 | is | 20 | Un =V 30. | | K eon | b) Verificarea modului de actionare a releului alimentat cu tensiuni trifazate. Verificarea se executa utilizind montajul din fig. 3.21. Tensiunile furnizate de transformatorul 3 x x 380/3 x 100 V pot fi inlocuite de tensiunile obtinute din bucla de masurare a statiei. Se urmireste comportamentul releului in cazul aplicarii unor tensiuni corespunzitoare situatiei normale de functio- Trafo 3% 360/100 Succesiune inversa -1T/S{R Suceesiune inversi S|R|T Succesiune inversd RiT|S i |—|__|__| acfionat Succesiune direct’, dar 0 O|SsSit Suceesiune directa, dar Us =0 R|oiT Succesiune direct’, dar Up =0 * R|S|o Releul este considerat corespunzdtor din punct de vedere al acestei probe dac& aplicindu-i la borne tensiuni ca in tabelul 3.11, el se comport& conforin indicatiilor din ultima coloana a aceluiasi tabel. 3.6.2.2. Fixarea si verifiearea valorii de reglaj. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valoarea stabilita prin planul de reglaje. 3.7, Releu filtru de curent de componenta simetricé inversd FRC-2a 3.7.1. Principiu de functionare, caracteristict Releul FRC-2a [2] este utilizat ca protectie de rezerva a liniilor de medie tensiune din retelele cu neutrul izolat sau. compensat, impotriva regimurilor nesimetrice. El poate fi folosit de asemenea in unele situatii ca protectie de rezerva , 45Fig. 3.22 si in cazul transformatoarelor, generatoarelor si motoarelor electrice. Releul (fig. 3.22) este realizat dintr-un filtru de curent de componenta& simetric& inversa, compus din doua transformatoare de curent 7, si F, si un organ de masurare, constituit din releul maximal RC. Acesta se conecteaza la tensiunea secundar a filtrului, care este redresata prin intermediu}! unei punti cu diode. Pentru protectia puntii contra supratensiunilor care ar putea apare fn diverse regimuri de functionare, s-a prevazut un eclator cu gaz P. In functie de elementul ce urmeaza a fi protejat. releul FRC-2a se conecteaza in schema cu doua, sau cu trei transformatoare de curent. Pentru protecfia de rezerva a liniilor de medie tensiune, este utilizataé schema de conectare la doua transformatoare de curent (fig. 3.23). In acest caz releul protejeaz& linia impotriva dublei puneri la pamint prin rezistenta de. trecere, functionind ca filtru combinat de secventa inversa si homopolara. Pentru protectia de rézerva a generatoarelor si transfor matoarelor este utilizata schema de conectare Ja trei transformatoare de curent (fig. 3.24). In acest caz releul protejeaz& generatoarele si transformatoarele impotriva functionarii de durata fn regim nesimetric, comportindu-se ca filtru de curent de componenta simetrica4: inversa. 46 +” declansare 73114 | 15 |16 [1718 119) FRC-2a ast 4 2 5 le |" £§ 38 7 Fig. 3.23. declensare fl bslfirpah dae FRC -2a Fig, 3.24 Corespunzator celor doud posibilitati de conectare 2 FRC-2a, releul de iesire este prevazut cu douad scale de reglaj. Astfel, scala notat& cu A este utilizata in cazul schemei de conectare ia trei transformatoare de curent, iar scala notata cu B este utilizaté in cazul schemei de conectare la doua transformatoare de curent. Valoarea de acfionare a releului RC poate fi reglata continuu, prin deplasarea butonului de reglaj. Schimbarea domeniului de masurare se face prin conectarea unei_ rezis- tenfe aditionale RP in serie cu infSsurarea releului (fig. 3.22). ATPrincipalele caracteristici tehnice ale releului F RC-2a sint : — curentul nominal: 5 A; — domeniul de reglaj al curentului de succesiune invers& este dat in tabelul 3.12; Tabelul 3.12 Schema de conectare Curentu)l de Iucru [A] Punti la FRC-2a Cu trei transformatoare tiene? 17-18 de curent (scala A) Burrs 17-19 Cn dowd transforma- 17-18 toare de curent (sca- 17-19 la B) — consumul maxim pe faz la curentul nominal : in schema cu trei transformatoare de curent — pe lazele R si 7: 6 VA — pe faza S$: 12 VA in schema cu doua transformatoare de curent — pe fazele R si T: 12 VA ; — curentul de actionare de succesiune directa la reglaj minim (0,8 sau 1 A, conform schemei de conectare folosite) minimum 3J, ; — curentul primar maxim admisibil: 20/, timp de 1 s. 3.7.2. Verificarea releului RFC-2a Verificarea generala, verificarea izolatiei si verificarea mecanica se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. 3.7.2.1. Verifiearea generalA a modului de functionare. Cu ocazia punerilor in functiune sau dupa reparatii se executa : a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj. Deoa- yece yerificarea releului FRC-2a cu un sistem variabil de in cele ce urmeazd se va prezenta modul de verificare a scalei de reglaj utilizind curent monofazat (fig. 3.25) 48 1]2]3]4]5]6]7[8]9 poy Trus@ TCT-2 Ce” Fig. 3.25. In sirul de cleme al releului, se efectueazi puntile 5—6 ; 4—7; 2—8, ceea ce face ca infdsurarile primare ale transformatoarelor T, si 7, sa fie inseriate. Se alimenteaz4 releul la clemele 1—8, cu un curent alternativ variabil. Efectuind puntea 17—18, se verifica dacd releul de masurat actioneazi pentru fiecare punct al scalei B, cu o eroare de maxim 5%, din valcarea respectiva. Se repeta verificarea mutindu-se puntea la clemele 17— 19. Eroarea nu trebuie sd depdseasca in acest caz, +7,5% din valoarea fnscrisd pe scala B. Rezultatele probei se tree intr-un tabel (tabelul 3.13). Tabelul 3.13 Punte | Valori scala DIS eeiE rn.» 18 17-18 | Valori masurate Eroare masurare Scala B Punte | Natori seat 18 3.6 17-19 | Valor! masurate Eroare m&surare b) Verificarea conectérii corecte in instalafie. Pentru o functionare corespunzdtoare, FRC-2a trebuie sa fie alimentat cu un sistem trifazat de curenti de succesiune directa (R, S, T). In cazul unei conectari corecte $i avind un curent 49 4 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240de sarcina de minim 1,5 + 2 A, trebuie ca: User = Uys iar Us-1o =03 Upirs Ute11.9i Up-ie Teprezinta tensiunile masurate la bornele 9-11; 10—11 si 9-10. Datorita nesimetriei curentilor de sarcind sau datorit& erorilor filtrului, se admite ca releul este montat corect, daca Us_1. si Uy-4, nu difera cu mai mult de 5% una de alta, jar Us_19 este cel mult 5% din valoarea cea mai mare a tensiunilor U,_,, sau Uy. c) Verificarea modului de functionare a releului FRC-2a, alimentat cu curen{i trifazafi. Cu releul conectat in circuitul de protectie (fig. 3.23 sau fig. 3.24), releul nu trebuie sa actioneze. Inversind curentii a doua faze, releul trebuie sa actioneze, deoarece este alimentat cu un sistem de curenti de succesiune inversa. O atentie deosebita trebuie acordata in acest caz modului cum se efectueaza inversarea curentilor, pentru a nu ldsa secundarele transformatoarelor de curent in gol. Inversarea curentilor se face pentru toate combinatiile posibile. eee 3.7.2.2. Fixarea si verificarea valorii de reglaj. Se executa in modul prezentat anterior la verificarea etalonarii sealei pentru valoarea stabilita prin planul de reglaje. 3.8. Releu cu caracteristic’ limitat dependenta RTpC-1 3.8.1. Principiu de functionare, caracteristici Releul RTpC-1 este un releu de inductie cu spira in seurtcircuit. Echipajul mobil al releului.este un disc de aluminiu D (fig. 3.26), care se poate roti in jurul axului A, in intrefie- tul electromagnetului E. Prin constructie, fiecare pol al electromagnetului a fost sectionat in dou parti. Pe una din parti el are montat& o spir& in scurtcircuit (Sp.se.1 sau Sp.sc.2), cealalt’ raminind libera. 30 Fig. 3.26. La trecerea unui curent prin bobina J a releului, apare un flux ®,, care se desparte in doua, o, si Ge. Fluxul Dp trece prin portiunea de intrefier ce contine spire in — circuit, iar ®¢, prin portiunea ce nu contine spire in scurtcircuit. . Fluxurile ®, $i ®,¢ sint decalate fntre ele cu un anumit unghi « si dau nastere la doua tensiuni electromotoare Ex si Eg (fig. 3.27), defazate cu 90° in urma fluxurilor ce le-au rodus. , = “Teriuntle electromotoare Ey si Eg produc in discul D curentii turbionari I, si I, (fig. 3.28). Acesti curenti creeaza pip ee pe c en ge 51un cuplu de rotafie M,,,, care poate fi exprimat prin relatia M,.. = KI’, unde K este o constanta. Cuplului de rotatie i se opune un cuplu antagonist Mane, creat de un magnet permanent de frinare M, de un resort antagonist R si de frecarile din lagare. Cind M,o; > Mane, discul se roteste si inchide contactul @ (fig. 3.26 si fig. 3.28). i In realizare practicA releul RTpC-1 se prezint& ca in fig. 3.29. in afara elementului de inductie, a carui functionare a fost prezentatéa mai sus, releul RTpC-1 mai contine si un element electromagnetic, care, pentru o anumit& valoare a curentului de actionare, poate inchide contactul releului in mod instantaneu. Releul functioneaza astfel: bobina 1 da nastere unui flux magnetic care se inchide prin circuitul magnetic 2. Va- Y WS hr = ; SSW LUT & TTY = a i: loarea acestui flux este proportionala cu curentul de actionare care se regleazi prin sistemul de prize 3. Pe axul 4, care contine surubul fara sfirsit 5, este montat discul de aluminiu 6. Acesta incepe sd se roteascd in.momentul in care bobina 1 este strabatuta de un curent egal cu aproximativ 15% din valoarea reglata prin sistemul de prize 3. In momentul ciad prin bobina 1 trece un curent mai mare decit valoarea reglata, discul 6 este atras in interiorul intrefierului § impreund cu cadrul 7, invingind opozitia resor- tului antagonist 10, a frecarilor si cea a magnetului 11. Acest lucru face ca sectorul dintat 9 s4 se angreneze cu $surubul fara sfirsit 5, care rotindu-se, antreneazi la rindul lui sectorul dintat in sus, astfel ci la un moment dat acesta loveste cu pirghia 13, in lamela 14a partii mobile 15 a electromagnetului. La rindul ei lamela 14, deplasindu-se in sus, inchide contactul 76 al releului. Caracteristica de actionare a releelor RTpC-1 este prezentala in fig. 3.30. Portiunea dependenta de curent a caracteristicii de actionare a releului depinde de viteza de rotatie a discului (deci de marimea curentului ce strabate bobina 1) si de unghiul « pe care-l face cu orizontala, sectorul dintat 9. Un- ghiul « si implicit temporizarea inscrisi pe scala 19 se re- gleaz4 cu ajutorul surubului 18, care, prin intermediul opri- torului 17, permite deplasarea in sus sau in jos a lamelei 13, solidara cu sectorul dintat 9. Portiunea independenta de curent a caracteristicii de limp a releului (fig. 3.30) apare cind prin bobina J trec curenti de valori foarte mari, care produc fluxuri puter- ¢ nice. In aceasta situatie eapatul din dreapta al ar- 1 maturii mobile 15 este atras i bruse in jos, iar lamela 74, 1 | | | solidara cu armatura mobila 15, inchide fara temporizare contactul 16. Se ; realizeaz4 astfel ,,tdierea °° portiunea [enocianeas i yapida .de curent“, RTpC-1 |dependenta dé i independent de i functionind dupa principiul Fig. 3.0. 53,releelor electromagnetice. Valoarea curentului de Aaiere rapida poate fi reglaté cu ajutorul surubului 20, care miareste sau micsoreaza intrefierul 3. Pe pozitia oo a surubului 20, datorité m§&ririi excesive a intrefierului 3, nu mai are loc actionarea la ,,taiere rapida de curent“. Principalele caracteristici tehnice [1; 5; 9] ale releului. RTpC-1 ‘sint : — curentul de acfionare reglabil in trepte de: 2,5; 3; 4; 6; 8; 10 A; F — temporizarea 2...10 s; — curbele de variatie a temporizarii in functie de cu- Tent sint date in tabelul 3.14; Tabelul 3.14 ifs] a= iB > 10s 10 * 8 = 6 os: Z 1 +. | 2 é 5 1.2 3 4 5 6 7 @ 9 IOxlreg Ordinul de multiphcitate al curentului reglat — fn tabelul 3.15 sint indicate abaterile admisibiie ale temporizarii, pentru un anumit multiplu al curentului de actionare reglat ; Tabelul 3.15 Multiplul curentului reglat Abateri admisibile ale temporizarii +25+ 450%] +2% 0% —3,5% — in tabelul 3.16 sint indicate abaterile admisibile in cazul actionarii rapide a elementului electromagnetic |,,ta- ierea rapida de curent“) ; 54 Labelul 3.16 I Multiplul-curentului | 2 | 4 | 6 | 8 Abateri admisibile | 415% | £18% | 420% | +£20% — coeficientul de revenire al sistemului de inductie Ky = 0,75 + 0,89; - ~ coeficientul de revenire al sistemului electromagnetic Kp, =0,45 _— consumul propriu 30 VA. 3.8.2. Verificarea releului RTpC-1- Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. : ; 38.2.1. Verificarea generala a modului de functionare. La puneri in functiune sau dupa reparatii, se executa : a) Verificarea corectei elalondri a scalei pentru reglajul curentului de acfionare. Se exeeuti cu ajutorul montajului din fig. 3.31. : ; Cu trusa deconectata si mineral C de reglaj al curentului in pozitia minima, se fixeaza pe releu curentul de actionare la prima diviziune a scalei (2,5 A)- Butonul 20 (fig. 3.29) se asaza in pozitia ©. Se conecteaza trusa si se creste incet curentul. Cind se ajunge 1a valoarea de 0,35 + 0,40 A (aproximativ 15% din valoarea reglata) discul trebuie sa inceapa sa se roteascausor. Crestem in continuare curentul si se noteaza valoarea la care surubul fara sfirsit 5 angreneaz& cu sectorul dintat 9. Aceast{ valoare reprezintaé curentul de actionare I,- Se mareste in continuare valoarea curentului cu 10 + 15% din valoarea reglata. Se scade apoi curentul, notind valoarea Z, la care are loc desprinderea surubului fara sfirsit 5 de sectorul dintat 9. Se repeta pentru fiecare punct al scalei de reglaj aceeasi operatie, rezultatele sintetizindu-se intr-un tabel (tabclul 3.17). Coeficientul de revenire, trebuie si fie 0,75 + 0,85. Tabelul 3.17 i seal [A] 3 2,5 36 8 | 10 1, [A] a | | K b) Verificarea corectei elatondari a scalei de reglaj pentru »curentul de tdiere rapidd™. executd folosind acelasi montaj ca mai sus. Inaintea in ‘perii verificarilor se blocheaza mecanic cadrul 7, jientru gurubul fara sfirsit 5 sa nu mai angreneze sectorul dinjal 9. Pentru a nu fi nevoili care nu ar putea fi deb folosi prima diviziune a § actionare (2,5 A). Butonul de reglaj al ,curentului de taiere rapida“ se fixeaz4 in dreptul mulliplului 2 al curentului de actionare. Valcarea I, a curentului la care va trebuisd actioueze releul la ,,t&icre rapida* va fi de 2 x 2,5 A=5 A, Se masoara mai intij valoarea de actionare I, si apoi valoarea de revenire Z, la care are loe delionarea elementului elecfromag- netic 15. Se repeti operatia pentru fiecare punct al scalei »curentului de taicre rapida“. Rezultatele se tree intr-un tabel (tabelul 3.18). Coeficientul de revenire trebuie sa fie aproximativ 0,4, t utiliza4m curenti de valori mari j de trusa curent-tensiune, vom dei pentru reglajul curentului de 56 Tabelul 3.18 peaittalit erect bigs | 2 | 4 | 6 | 8 > eereide actionare [A] (2.5 Ax n) 5 10 15, 20 = 1 [A] 1, [A] K Cu butonul reglat in dreptul diviziunii oo, nu trebuie si se mai produc actionarea indiferent de valoarea curen- fului. Abaterile nu trebuie s4 depaseascd valorile date in fabelul 3.16. ¢) Verificarea corectei etalondri a scalei de reglaj a temporizirii releului RTpC-1. Utilizim montajul din fig. 3.32. Bu- tonul pentru reglajul ,,curentului de taiere rapida“-se fixeaza pe pozitia oo. Din considerentele expuse mai sus, pentru reglajul curentului de pornire se utilizeaza tot diviziunea de 2,5 A. Temporizarea se fixeaz4 in dreptul diviziunii 2 s. Se urmiareste verificarea caracteristicilor f =f(I) din tabeiul 3.14. Pentru aceasta se deconecteazi unul din con- 2 3 & : eI 5ductoarele ce sint legate la bornele K, sau K, si se regieaza curenlul de actionare la valoarea : 1% Jpegn = 1 2A = 255) A, Se reface montajul si conectind trusa, se misoara temporizarea actionarii. Se repeta succesiv operatia pentru le mint UNG I regi- Se fixeaz& apoi tempotizarea la 6 s si apoi Ja 10.s, facindu-se aceleasi masurdri. Rezultatele se trec fntr-un tabel (tabelul 3.19). Fabelul 3.19 Multipiil curentului reglat x5 | x6 | x7 | x8] x9] xto =e Datele din tabelul de mai sus trebuie si corespunda cu cele inscrise pe caracleristicile din tabelul 3.14, ea abaterile admisibile date th tabelul 3.15. 3.8.2.2. Fixarea gi verifiearea ‘valorilor de reglaj. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile stabilite prin plauul de reglaje. a 4. Verificarea releelor a ciror actionare depinde de variatia a doi sau mai multor parametri de intrare 4.1. Relee directionale 4.1.1. Generalitati Releele directionale actioneaza sub influenta a doud marimi, curentul si tensiunea. Ele controleazi sensul puterii in circuitul supravegheat si sint folosite in cadrul protectiilor maximale de curent directionate sau in componenta unor .velee complexe, cum ar fi cele de distanta. La noi in tara sint utilizate cu precidere-doua tipuri de relee directionale : — relee de inductie cu dou& infdsuriiri si rotor cilindric, de productie sovietica ; — relee cu elemente statice de productie romaneasca. 4.1.2. Relee directionale cu rotor ‘cilindric. Principiu de functionare, caracteristici Peleele directionale de inductie [10] sint compuse din: circuitul magnetic cu poli aparenti 1, bobina de curent 2, bobina. de tensiune 3 si rotorul cilindric din aluminiu 4, care are in interior un miez feromagnetic 5 (fig. 4.1). 59Fig. 4.2. Dac& bobina de curent esle strabatuta de curentul [,, va lua nagtere in circuitul magnetic, fluxut ©,. In mod analog, tensiunea U, de la hornele bobinei de tensiune, va da nastere in aceasta, curentului J, si implicit fluxului ®,, in circuitul magnetic. In fig. 4.2, s-a reprezentat diagrama fazoriali a mirimilor care intervin in functionarea veleului directional de inductie. Tensiunea U, a fost luala ca origine de faz. Curentul J, din bobina de curent este decalat in urma tensiunii cu unghiul 9,. . Curentul J, produs de tensiunea U, in bobina de tensiune este decalat in urma tensiunii U, cu unghiul 9. Pierderile din circuitul magnetic fac ca fluxurile ®, si Oy sa fie decalate cu ac unghi y fata de curentii J, si In Fluxurile ®, si ®, induc in cilindrul 4 fortele electromotoare E; si E,, deealate eu 90° in urma fluxurilor care le produc. Aceste tensinni dan naglere in cilindrul de aluminiu, la curentii Iz; si Izy. Din interactiunea fluxurilor ®; si ®,, cu curentii Jy; si J,,, id nagtere un moment de rotatie a carui expresie eslé: Myo, = K|1,|| U,| sino (4.1) unde K este o constanta, lar ¢ — decalajul dintre cele doua fluxuri ©; si ®,. 60 Din fig. 4.2 se observa -ca: Pi=b—% (4.2) Notind cu « complementul unghiului ¥, relatia (4.1) devine : Mor = K|I,||U,| cos(p, + a) (4.3) — Daca M,,,> 0, releul tinde sa-si inchid& contactul. — Daci M,.. <0, releul tinde sA se roteasci in sens. invers inchiderii contactului. Deci pentru a se produce actionarea releului, trebuie s& fie indeplinita conditia: M,o.> 0 (44) In expresia (4.3), « este un unghi care depinde de cara- teristicile constructive ale releului, avind valcarea constanta. El se numesie unghiul interior al releului direcfional. ¢, este un unghi variabil, egal cu decalajul dintre curentul si tensiunea aplicaté la borne.* Pentru ca momentul de rotatie al rotorului cilindric s& fie maxim, trebuie ca in expresia (4.3) si avem indeplinitaé conditia : cos(e, + «)J=1 (4.5) ceea ce implica ot a= 0 (4.6) sau e =a (4.7) Din expresia (4.3), rezulté ci la valori constante ale tensiunii U, si curentului J, aplicate releului, rolul determi- nant in obtinerea unui cuplu de rotatie maxim revine decalajului 9, dintre U, si I,. Unghiul 9, care satisface conditia (4.7) se numeste unghiul de sensibilitate mazimé al releului direcfional. Relatia (4.3) este de fapt expresia unei puteri. Pentru unghiul de sensibilitale maxim& al releului directional, relatia (4.3) devine: Myo = K\ 1,11 U | = KSpr.min, (4.8) unde Spr.msv,, este puterea minimaf de actionare a releului. 61: B zona de In practic’ pentru a fl t Poe ase af Goma cutee Wa] ae | =| =| =| g lslslslalelelele wo ae astfel alese si incluse in cadrul K Es a . a0? othe schemelor de protectie, incit ce | ve in caz de defect, curentii si r es tensiunile cu care se alimen- | zone de teazi peleul si aiba decalajul z Z t ee alee leisele Mrot <0 TYinind cont ci unghiurile Ys pezitive’se masoara conform ) ed convenfiilor de la curent spre tensiune in sens trigonometric 3 Fig. 4.3. in fig. 4.3 este prezenta dia- el PoM Viel | eae ay All Be de ri a unui a ina tal ah VSM GAIT 2 era aia releu directional a carui ecuatie de functionare este data de relatia (4.3). Pentru 9, =—a, se obfine sensibilitatea maxima a releului. elo elo 2 2 a a Daca fazorul J, este decalat spre semidreapta OA sau OB, SF] SpSpPis lols pe isietsiniajnie scade valoarea cuplului Af,,,, acesta ajungind la valoarea 0 cind I, se suprapune peste semidreptele OA sau OB, caz in’ care @, ia valorile: lio lie |to |S lil lh lel lolol bl ele (5-2) sau (F+e). ee ee ean et pe | | Soy SH He = o S/S|SlelSle)sleleyejejeiejeje Daca fazorul I, se gisegte in zona hasurataé (M,,, <0), eV ene) | ae z Bereta nu se produce actionarea releului. Cind se cunoasgle diagrama de actionare a unui releu, = - = ale putem obtine unghiul de sensibilitate maxima pe cale gra- Vv fica, ridicind din originea axelor de coordonate o perpendi- culara pe dreapta de cuplu nul, in semiplanul de actionare Mig. 4.3). =| el] =| € /ElR/SIsl2lelele In tabelul 4.1, sint indicate principalele caracteristici pee cae Sle 3 z 2 al tehnice ale releelor de inductie de fabricatie sovieticd din ish 6 a Be BR 8 a sa cate seria PBM 170 + 270. 62 ee4.1.3, Relee directionale cu elemente statice tip RDC-3, Principiu de functionare, caracteristici Releul directional cu elemente statice RDC-3 [1, 2] functioneazA dupa principiul ,,balantei electrice“. El determin& semnul functiei : M=(|itu|—li—u}, (4.9) unde i si u sint marimi care se obtin in secundarele transformatorului de curent T, si transformatorului de tensiune T, (fig, 4.4), Ele sint proporfionale cu curentul I si tensiunea U care se aplicd la bornele releului. -- = In fig. 4.4, se observa c4 puntea redresoare P, este alimentata cu marimea u + i, in timp ce puntea redresoare P, este alimentata cu marimea u — i. Se obfin astfel doi curenti redresati ip: §i ip, care actioneaza in sensuri contrare asupra Teleului RP. Cind : — ip, > ips, deci: |i t+ u| > |i—u|, releul actioneaza. ks (4.10) — ip < ips, decifi+ ul <|i— u], releul nu actioneaza (4.11) Pentru valori constante ale curentului si tensiunii aplicate la bornele releului, semnul functiei M depinde de unghiul 9 dintre J si U si de unghiul interjor a. La releul RDC-3 unghiul de sensibilitate maxim& poate avea valorile 30°; 45° si 110° capacitiv, in functie de reglajul ales. Principalele varacte- gp B ristici tehnice ale releu- Jui sint: — curentul nominal: In =5 A; — tensiunea nominala; U, =100 V; 64 — tensiunea de alimentare (comutabila): 24; 28; 110; 220 Vee; — tensiunea minima de aefionare la unghiul de sensibilitate maxima si I,: 0,2 V; — puterea minima de actionare la unghiul de sensibilitate maxima si I,: 1 VA; — timpul maxim de actionare la I, si 1,5% U, : 50 m/s; — curentul admisibil de durata: 1,57, ; — curentul maxim admisibil: 20J,, timp de 1 s; — tensiunea admisibilA de durata: 1,2U, 3; — vyariatia admisibilaé a tensiunii continue de alimentare este cuprins& intre 0,7...1,1U,; -—- Consumul maxim: n cireuitul de curent alternativ: 2 VA; — in cireuitul de tensiune alternativa: 15 Vé — in circuitul de curent continuu: — 40 mA in repaus — 60 mA actionat ; — Releul are un contact comutabil (NI + ND): _ — curentul de inchidere: maxim 10 A; — curentul de durata: 5 A; — curentul de deschidere : — 04 A la 220 Vee — 0,1 A la 220 Vea ie 0,005). Caracteristicile de actionare pot avea diverse forme, in functie de unghiul de sensibilitate maxima ales (fig. 4.5). 3 capacitiv 45° capacitiv contact I-12 contact 1-12 contact }7-)2 Fig. 4.5. 65 5 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240o= 45° se foldsese pentru protectia maximali directionata es ry impoitriva scurtcircuitelor intre W ‘ Piers cit ae faze ; Wizia}e a Sele TT — unghiul 9 = 110° este SA MS oe utilizat’ pentru protectia maxi- Boise mala homopolara directionata. Fig. 4.6. In fig. 4.6 sint prezentate bornele releului RDC-3. Prin suntarea bornelor W gi 8, se verilicd functionarea corecl4 a blocului electronic de executie al releului. ROC- 3 4.1.4, Verificarea releelor directionale Verificarea génerald, verificarea mecanicdé si verificarea izolatiei se execuld conform celor prezentate la § 2.2.21 $2:2:2.9 si § 290m ® 4.141, Verificarea generali a modului de funetienare. a) Determinarca diagramei de aciionare. Diagtama de acfionare a releclor directionale se obtine variind unghiul de defazaj dintre curentul si tensiunea aplicata la bornele re- eului (intre 0° si $60") si notind unghiurile pentru care are Joc inchiderea sau deschiderea contactelor lui. Indiferent de montajul utilizat, trebuie respectate cu strictete polaritatile din schemele indicate mai jos. Pentru trusa curent-tensiupe, borna polarizata de curent se determinad conform celor prezentate la § 1.3, avindu-se grija ca stecherul Lriisei s& se conecteze cu borna marcata (polarizat&), la faza retelei de alimentare. Pentru decalorul monofazat de tensiune, bornele polarizate sint cele indicate in fig, 4.7 sau fig. 4.13. cu conditia ca el sa fie alimenlat cu un sistem de tensjuni trifazat de succesiune directa. Masurarea defazajelor s¢ poate face in. mai multe moduri: aJ) Misurarea defazajelor cu ajutorul cosfimetrului monofazat. Pentru efectuarea masurarilor, se ulilizeaz&’ montajul din fig. 4.7. 66 — Unghiurile » =30° si. decalor DMU_ sR OK pe 2 1 RISTINI220V~) Fig. 4.7. inainte de concctlarea la retea, minerul C al trusei TC 2 si minerul D al decalorului trebuie sa fie pe pozitie minima. Se conecteazi trusa, reglindu-se un curent de 9 x ad A). Alimentind decalorul, se regleaza cu ajutorui minerului D, © tensiune de 100 V. Inversorul de sens E se alla agezat pe pozitia 1, iar comutatorut F al cosfimetrului, pe pozitia inductiy (notata cu £ sau IND). ot Asezind minerul A al decalorului in pozitie mijlecie, se manevreaza comutatorul B, de alegere a domeniului de ma. surare a unghiului, pind cind acul cosfimetrulut atinge 0 deviatic intermediara. Se las& comutatorul B in aceasta pozitie si manevrindu-se minerul A, sc incearca aducerea acului cosfimetrului in dreptul diviziunii 1, corespunzatoare defazajului de 0° Gnanevrind daca este necesar $i asupra lui BY. Deoarece se decaleazd tensiunea, se ia ca origine de faz& curentul. Pentru a ridica caracteristica de actionare a reteelor directionale se decaleazi in mod continuu tensiunea, in sensul cresterii unghiului de defaza} inductiv, manevrind asupra minerului A si, cind este cazul, asupra lui B. Aceasla se traduce prin deplasarea acului cosfimetrului citre valoa- 87Fig. 4.9. rea zero de pe scala, care corespunde la 8B = 90° (decalaj inductiv intre curent si tensiune), fig. 4.8. Unghiul 6, corespunzator unui anumit cos 6 din inter-_ valul 0°—90°, se determina din tabele. Pentru a masura unghiuri intre 90° si 180° (fig. 4.9), se trece inversorul E pe pozitia 2 si comutatorul de alegere a modului-de masurare de pe cosfimetru, pe pozitia capacitiv (C). Actionind asupra minerelor A si B,.se deplaseazi acul cosfimetrului de la valoarea 6 corespunzatoate unghiului de 90°, catre valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180°. In diagrama din fig. 4.9, s-a reprezentat curentul I’ — = —/, care se aplic prin intermediul inversorului de sens E, cosfimetrului. Curentul J circula prin releul directional. Se observa ci in timp ce releului i se aplica un defazaj « > 90°, intre eurent si tensiune, la cosfimetru se misoara unghiul 6 < 90°. : Din fig. 4.9, rezulta unghiul de defazaj « dintre tensiunea si curentul aplicate releului, in functie de unghiul 8 masurat la cosfimetra, utilizind Telatia : a =180— 8 Pentru a misura unghiuri in intervalul 180° + 270° (fig. 4.10), se trece comutatorul F pe pozitia L (inductiv) si actionind asupra minerelor A si B ale decalorului, se depla- seazd acul cosfimetrului de la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180°, la valoarea 0, corespunzatoare unghiului de 270°. 68 It 1 90, d = 1801S 0 Mt | uy 270 wv \ Fig. 4.10, Fig. 4.11. Asa cum se observa in fig. 4.10, defazajul « intre curentul 3i tensiunea aplicate releulut este ; a = i804 8, ande @ este unghiul masurat la cosfimetru. uss ties a aa unghiuri in intervalul 270° = 360° ‘fig. 4.11), comutatorul F se trece pe pozitia capacitiv (C), iar inversorul de sens E, pe pozitia 1. Actionind asupra minerelor A si B, se deplaseazA acul cosfimetrului de la valoarea 0, corespunzaitoare unghiului de 270°, la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 360°. Asa cum rezulta din lig. 4.11, decalajul dintre curentul si tensiunca aplicate releului va fi: a == 360° — p, unde ® este unghiul mdasurat la cosfimetru. =, Pentru a ridica diagrama de actionare a releului diree- tional, este deci suficient ca atunci cind se decaleaza tensiu- hea, si se nuteze, incepind de la defajazul de 0° catre cel de 360°, pozitiile contactului releului, precum si valoarca unghiu- tui de defazaj pentru care are loc inchiderea sau deschiderea tactului. 4, ll Worentn un releu directional de tip RDC-3, utilizind montajul din fig. 4.7, care decaleaz& tensiunea, se obtin diagra-. Mele din fig. 4.12. , Utilizind montajul din fig. 4.13, in care s-a folosit transformatorul suplimentar 7, se poate decala curentul luindu-se ¢a origine de faz&'tensiunea. In aceasta situatie diagrama 69Soh g eapositiv g 10’ capacitw contact 17-12 contact If -12 30"capacitiv contact 11-12 Fig. 4.12. sir 3* 380V Fig. 4.13. de actionare care rezult& in urma masurarilor, trebuie s& coincidd cu cea indicat’ de fabrica constructoare pentru releul respectiv (pentru releul tip RDC-3 — fig. 4.5). Pentru efectuarea m&surarilor cu acest montaj, se creste curentul in circuitul releului cu ajutorul minerului D, urmarind s& nu se depaseaseA puterea maxima ce poate fi debitata de decalor. Comutatoral F fiind pe .pozitia capacitiv, iar inversorul E pe pozitia 1, se actioneaza asupra minere- 70 7 Jor A si B, pina se aduce acul in dreptul diviziunii 1 (decalaj 0°). Pentru efectuarea masurarilor in cele patru cadrane se procedeazi ca mai sus, urmarind indicatiile din tabe- Jul 4.2. Tabelul 4.2 Defazajul o dintre eu- Comutatorul F, | Comutatorul | Fentul si tenstunea iar |E iia :| Aplicata releului, in Be pozifins |B» pe pozitiay tinctie de ubghiul miisurat 1a cosfimetru . Intervalul de, masuri Ge... 90° capacitiv ® «=p 90°...186° _| induetiy @ = 130°—2 180°...270° | capacitiv @ a = 180°+p8 270°...960° | induetiv ® a = 360°—8 In caz ci nu se dispune de inversorul de polaritate E, se poate renunta la acesta atit Ja montajul din fig. 4.7, cit gl la cc! din fig. 4.13. Pozitia 1 corespunde unei polaritati noimate, iar pozitia 2, unei polaritati inversate a cureniului sau tensiunil. a2) MAsurarea defazajelor cu ajutorul cosfimetrului cu cadran circular 0°—360, In acest caz, cosfimetrul nu mai are comutatorul pentru alegerea sensului defazajului (inductiv sau capacitiv), nemai- fiind nevoie nici de inversorul de sens E. a3) MAsurarea defazajelor cu ajutorul wattmetrului monofazat, AceastA masurare se Teqlizeazi inlocuind in montajele precedente costimetrul ¢u un wattmetru monofazat. - Tn functie de m&rimea care se decaleazd (tensiunea sau curentul), se utilizeazd. montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13, Se stie ca puterea activa in curentul alternativ are expresia : P =UL cos 9 (412) Rezulta : (4.13)in relatia (4.13). P, U, I, sint cunoscute, ele putindu-se masura in cadrul montajelor din fig. 4.7 sau fig. 413 cu ajutorul wattmetrului, voltmetrului V si ampermetrului A. Deoarece wattmetrui nu este dotat cu un comutator care sa indice sensul decalajului (inductiv sau capacitiv), va trebui ca dupa ce s-a adus acul wattmetrului la 0° (putere maxim& in circuit) sa aflAm in ce sens se decaleazi fazorul (inductiv sau capacitiv) fati de origine. Daca se. decaleaza tensiunea si se ia ca origine de faza curentul, se procedeaz& astfel: se acfioneazd asupra minerelor A si B ale decalorului, deplasind acul wattmetralui c&tre puterea zero, adicd unghiul de 90° (inductiv sau capacitiv. Daca de exemplu releul ce se verificé este RDC-3, fixat pe unghiul de sensibilitate maxim 30°, si in intervalul 0°—90° contactul care initial era inchis (bornele 11— 12) se deschide, rezulta, stiind diagrama de actionare a acestuia (fig. 4.12), ci am decaiat tensiunea»inductiv. Daca contactul ramine inchis in intervalul 0—90°, rezult& c& tensiunea a fost decalaté in sens catpacitiv. Daca se decaleaza curentul si se ia ca origine de faza tensiunea, se procedeaza ca mai sus, ins pentru comparatie, se utilizeazi diagramele de actionare cu originea de faza tensiunea (fig. 4.5). ad) Masurarea defazajelor si ridicarea diagramei de actionare a releelor directionale prin metoda decaldrii tensiunii in trepte fixe de-cite 30°. Aceasta metoda are la bazai faptul cunoscut ca dispunind de un sistem de tensiuni trifazat simetric, se poate obfine 0 stea a tensiunilor decalate la 30° una fata de alta, ca infig. 4.14. Cu linie plina, s-au reprezentat tensiunile pe faza si intre faze, iar punctat, tensiunile ce se obtin din acestea dac4 se inverseaza Fig. 4.14. sensul de masurare. 72 Trafo 3x 1Og/3%360 v Fig. 4.15. Luind ca origine de fazi curentul Is; produs de Use cu care este in faz& si aplicind succesiv releului directional _ diverse tensiuni in sensul indicat de sdgeata (fig. 4. 14), se poate ridica diagrama de actionare a releelor directionale. Aceste diagrame au ca origine de faza curentul. In urma unor astfel de. masurari, utilizind montajul din fig. 4.15, se obtin pentru releul RDC- 3 diagramele de actio- pare din fig. 4.16. Aceast2 metoda, desi nu oferd 0 precizie ridicata, se aplica foarte usor si da rezultate satisfacitcare, mai ales in conditiile de teren, cind nu dispunem de aparatele necesare unor masurari exacte. b) Determinarea caracteristicii voll-amper pentru unghiul de sensibilitate mazimd. Aceasta caracteristica (fig. 4.17) reprezinta functia U,, =fi1,), pentru unghiul de sensibilitate maxima al releului directional. Cu ajutorul ei, se poate determina care este tensiunea minima de actionare a releului (U>,) pentru un anumit curent dat. Pentru ridicarea caracteristicii voll-amper, se utilizeaz& montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13. Se decaleaza tensiunea sau curentul, pind se ajunge la un defazaj egal cu unghiut de sensibilitate maxima al releului. Mentinind decalajul constant, se scade curentul la valoarea 0. Reglind succesiv tensiunea aplicata releului, ta valorile din tabelul 4.3, se creste de fiecare data curentul pind cind releul actioneazi. Se noteazi aceste valori in tabelul de mai sus, ridicindu-se caracteristica volt-amper. Pentru fiecare valoare a tensiunii si curentului din tabe- Jul 4.3 se determin’ puterea minima de actionare a releu- 73 -Tabelul 4.3 U releu [V] T actionare [A] Prix oor [VA] 100 7 50 | 25 EL 1 40,5 | 0,2}0,1 | 0 Fig, 4.16. © Fig. 4.17, lui (a unghiul de sensibilitate maxim’). Valorile obfinute pentru fiecare punct in parte trebuie sa fie apropiate (teoretic trebuind s% se obtinad rezultate egale). Puterea minima’ de actionare obtinuta trebuie sA fie egala cu cea data in pros- pectul releului respectiv. Daca cu ajutorul minerului D al decalorului nu se pot regla valorile de 1 V; 0,5 V; 0,1 V etc., se poate monta la bornele decalorului un transformater coboritor, cu rapor- tal 100/5 V, care s& permita obtinerea valorilor dorite. Peniru a misura corect tensiunile de valori scizute din tabelul 4.3, se recomanda utilizarea unui voltmetru cu rezistenta imterioara cit mai mare. c) Verificarea nefunctiondrii releului directional, alimentat rumai cu lensiune sau numai cu curent. Se scurtcireuiteaza kobina de curent a releului directional si se alimenteaza bobina de tensiune cu 1,5 U,. Releul nu trebuie s-gi inchida contactul. Se scurtcircuiteazi bobina de tensiune $i se aplica bobinei de curent (& + 10)/,. Releul nu trebuie sa-si inchida contactul nici in aceasta situafie. 4.1.4.2. Fixarea gi verifiearea caracieristicii de actio~ uare. Fixarea reglajelor se executa in mod diferit in functie de tipul constructiv al releului. Verificarea caracteristicii de actionare obfinute se executé conform § 4.14.1.a. 4.2. Relee diferentiale, RDS-3a 4.2.1, Generalitati Protectia diferentiala este o protectie de baz4 a transformatoarelor, utilizaté impotriva scurtcireuitelor interne sau ‘a borne. In fig. 4.18, este redat principiul de functionare al protectiei diferentiale a transformatoarelor, in cazul unui scurt- sircuit interior a) si in cazul unui scurtcircuit exterior d): 75Eaeiz) iat ine ig ig =i;-b2 0 b) Fig, 4.18. f Se observa c& la scurtcircuite interioare curentul ig prin circuitul diferential este egal cu suma curentilor din secun. darele transformatoarelor de curent. La scurtcircuite exte_ _ Mloarc acest curent este foarte mic, teoretic trebuind si fie nul, In anumite situatii, curentul diferential poate atinge in regim normal de functionare valori nepermis de mari, care ar putea produce actionarea protectiei daci nu se iau masuri impotriva : — actiunii curentului de magnetizare (care trece numai prin infasurarea conectata la sursa de alimentare) ; — inegalitatii curenfilor din secundarele transformatoarelor de curent ; -— curentilor de dezechilibru produsi in Special de diferenta dintre curentii de magnetizare ai transformatoarelor de curent care alimenteaz& releele diferentiale ; — diferentei de faz& dintre curentii din primarul si secundarul transformatorului de putere. Protectia diferentiala utilizind relee RDS-3a cu frinare si transformatoare cu saturatie rapid rispunde problemelor de mai sus [1; 15] prin modul de constructie al releului, Prin conceptia realizarii schemei si prin modul de fixare a reglajelor. 76 4.2.2. Principiu de funcfionare, caracteristici tehnice Releul RDS-3a -(fig. 4.19) este utilizat pentru protectia ‘ unei faze a transformatorului de putere. In compunerea lui intra un transformator cu saturatie rapida cu trei coloane, pe care sint dispuse mai multe infasurari, si un releu de curent RC-2. Transformatoarele cu saturatie rapidd asigura desensi- bilizarea protectici fata de socurile de curent de magnetizare la conectarea transformatorului sau la restabilirea tensiunii in retea. 5 Pe coloana din mijloc a circuitului magnetic, se gaseste infasurarea de lucru W, si infasurarile de egalizare Wee si We, care servesc la egalizarea curentilor din infasurarea de lucru. Pe fiecare din coloanele laterale se gaseste cite o jumatate din bobina de frinare W, si cite 0 jumatate din bobina secundaria W,, care alimenteaza releul de curent RC. Pentru protectia diferentiala a transformatoarelor, zona protejata este cuprinsa intre transformatoarele de curent. La defecte ce apar in afara zonei protejate (fig. 4.19), i, va parcurge infasurérile W:, We si W,. Parcurgind Wy, i, va produce fluxul de frinare ®,, care se inchide numai prin coloanele exterioare, avind sensurile din figura Rezulta ci i, este cel care produce frinarea, deci iy =i. MTFig. 4.20. Curentul secundar i, strabate bobina de Jucru W;, in sens contrar celui strabaitut de i, prin W, si W... Fluxurile produse de acesti curenfi la trecerea prin W, si W.. se anuleaz& reciproe, fluxul rezultant in coloana din mijloc fiind teorctic, nul. (Practic, apare un flux datoriti curentului de dezechilibru igeg =i, — i,.) Releul RC nu va actiona in acest caz, deoarece fluxul Oo, va produce in cele doua sectiuni ale lui W, tensiuni electromotoare de sensuri contrare, astfel incit curentii produsi de ele se anuleaz& -reciproc in bobina relenlui RE, Deci Ta defecte exterioare zonei protejate, releul nu lucreaza. In cazul unui scurtcireuit in interiorul zonei_protejate (fig. 4.20), i, si ig parcurg in acelasi sens bobina de lucru si vor produce un flux ®), care se inchide prin coloanele late- tale. Datorita valorilor mari ale curentilor de scurtcircuit, 1 este mai mare decit @,. 1 Releul RC va actiona in acest caz, fluxul ©, productnd in cele dou& sectiuni ale infdsurarii W,, curentul i. In general bobina de frinare se monteaza ca in fig. 4.19 sau fig. 4.20, pe partea consumatorilor sau a Sursei cu Un aport mai mic la scurteirewit, pentru. ca la defect fluxul de frinare ®, si nu atinga valori prea mari. Bobina de lucru se monteazi de regula pe partea sursei mai puternice. In fig. 4.21 este Teprezentatd caracteristica de frinare a releului RDS-3a [17], reprezentind dependenta dintre tensiunea magnetomotoare de frinare ~~ de lucru, fn 78 7 == Asp. diferential bog anes r 400 300}—- 200 10h >t 0 100 200-300 400 500 600 Asp. frinare Fig, 4.21. ie de j dintre curentul de frinare si cel de Mh Reel tay ote fi cuprins intre 0° si 90°. Zona care se giseste deasupra curbei « = 0° reprezinta SG Bas nare sigura, In zona cuprinsa intre curbele « = G7 sic 90), .actionarea este incerta, in functie de defazajul «. Zona cuprinsd sub curba «% = 90° reprezint& oe de blocaj, in care fluxul de frinare ®, blocheaza functionarea releului. = i Principalele caracteristici tehnice ale releului diferential RDS-3a sint [2; 17]: — amperspirele de lucru: 60 + 5 Asp; — curentul de actionare: pentru-iy =0, se poate regla pe diversele prize ale tnfasurarii de lucru conform tabelului 4.4 ; Pabeiul 4.4 Salas Ww, [sp] ° 20 13 | 10 | a | 2 Teor [A] 3 |4ei5| 6 | 75 | 10 | 12 Agp Tucra t | 60 | 60 | 60 | 60 | oo | ooP lw) — curentul minim de actionare: 1,54 A daca in serie cu infasu- Tarea de luctu se ¢o- hecteazi una din infasurarile de egalizare ; -— raportul ‘maxim al curentilor ce pot fi egalizati: 4,2 corespunzitor valorii maxime de reglaj, 12 A; — raportul minim af curentilor care pot fi 1,8 corespunzator vyalorii minime de reglaj, fnfésurare de frinare anole: Iafasurare de kicrd legalizare) ~NY RH ane 02% 6 6 10 12 % 16 18 20 mM prizet Fig. 4.22. egalizati : 3A; — .tensiunea maxima pe contact: 220 V.c.c. sau ©.ab iy ~— consumul propriu in diversele infasuriri ale releului fa curentul nominal: rezult& din diagramele reprezentate in fig. 4.22 ; — schema electric& a releulni RDS-3a Poate fi utilizata in douad varjante in functie de pozitia fisei L de pe panoul frontal al releului (fig. 4.23), Fig. 4.23, 80 4.2.3, Verificarea releelor diferentiale RDS-3a Verificarea generald, verificarea mecanicd si verificarea izolatiei se executA conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.22.2 si § 2.2.2.3. 4.2.3.1, Verifiearea generala a modului de functionare a releului RDS-3a, a) Verificarea refeului electromagnetic de curent RC. Se executA utilizind montajul din fig. 4.24, in acelasi mod ca la releele de curent obisnuite. Conform [17], releul RE este considerat corespunzator daca el lucreazai Ja un curent de 0,2 A, figa M7 fiind deconectata. Daca releul nu lucreazd la valoarea de 0,2 A se deplaseazi butonul de reglaj la dreapta sau la stinga reperului de pe scala pind se regleaza valoarea de 0,2 A. b) Verificarea polaritéfii relative a infasurdrilor de lucru si egalizare ale releului RDS-2a. Se executa utilizind montajul din fig. 4.25. Suruburile de contact pentru alegerea num&rului de spire al infasurarii diferentiale (de lucru) se asaz& pe pozitia 20, toate celelalte suruburi de contact fiind pe pozitia zero. 5i7) RDS -3a Fig. 4.24. Fig. 4.25.” 81 6 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240Se ereste curentul in cireuit, pind cind releul RC actioneazi. Se noteazi aceasta valoare, calculindu-se apoi tensiunea magnetomotoare (i,., x nr. de spire) pentru care s-a produs actionarea. Se repetd operatia pentru fiecare din combinatiile indicate in tabelul 4.5, Intfi, pentru infasurarea de lueru si egalizare I, conform conexiunilor din fig. 4.25, apoi pentru infasurarea de lucru si egalizare IJ, in care caz legatura din borna 7 a relewlui se mut& in borna 2. Tensiu- nile magnetomotoare obtinute trebuie s& fie in fiecare caz in parte de 60 + 5 Asp. c) Verificarea lipsei inducfiei mutuale intre infésurarea de frinare si infésurarea secundard. Se executa utilizind montajul din fig. 4.26. Surubul pentru alegerea numarului de spire al infasurarii de frinare se asazi pe pozitia 14 (28 spire). Se creste curentul in circuitul de frinare pina cind ajun- gem la valoarea de 20 A. Fisa_M, fiind deconectata& si mili- voltmetrul fiind conectat ca in fig. 4.26, tensiunea masurat& cu ajutorul lui nu va trebui si depaseascd in cazul lipsei inductiei mutuale, valoarea de aproximativ 50 mY. d) Verificarea coeficientului de siguranlaé. Se utilizeazd montajul din fig. 4.25, in care numérul de spire al infasurari diferentiale este egal cu 20, in timp ce suruburile infasurarii de egalizare I sint pe pozitia 0. Se roteste spre dreapta indicatorul scalei releului RC pina cind acesta va Jucra la un curent de 15 A. Butonul de reglaj al releului RC réminind in pozitia stabilité mai sus, Tabelul 4.5 ey 2 | 8 0 cy s a ey a 3S Ty emReIn’ | Fae # in (ee a a 3 2 19 2 a g ” S z 3 = & & 3 oo - is ll |e i eee: ei | & elej~f{alele | sie 2 1 ae . 1» ° o UES Bye 8 2 g = 2 a ° 6 6 S = B (or e{f2e|s[e 1° ol ° ° 3 5 3 ES a © a = | 2 » 2 2 10 =} 8 = 6 a oe ee | be + & & ° ° ° © a i S 3 ERs Pare — ee eee 8 S cA ° ° o |e Ss . & se aq . a 2 cs 5 t Ja a He o 2 =| [= 3 x es jt eee (pe i ee Se a aT | 4 2 ° ° 2 ¥ 3 8 jE e,efletlte ls g o ° | S 2 e ie S| < = | = 2 3 2 a = 2 = : ES & at Fd ele ealt BS = eien es ss Fran eae |e (eet a eee : = q 3 2 ¥ e = e — s 3 = & : 3 = 4 a 2) og g£ B a & 4 4 5 ° = 2 s i 5 ! ra 2 8 3 & S E = by oi Ss Es) 3s = + ef E 8 a ie s 5 ee ig f= iS BE Zz = 5 83de ie Trusé TCT-2 Trusg 7CT-2 Or c Fig. 4.27, se realizeaz& schema din fig. 4.24, masurindu-se curentul la care va lucra releul RC. Raportul dintre valoarea obtinut& in cadrul acestei masurari si valoarea obfinuta la punctul a) reprezint& coeficientul de siguranta, a cirui valoare trebuie sA fie cuprinsa& intre 1,35 ~ 1,8. , Pentru probele urm&teare se revine cu butonul de reglaj al releului RC pe pozitia initiala fixata la punctul a). e) Verificarea caracteristicii de frinare a releului RDS-3a. Se executa utilizind montajul din fig. 4.27, Surubul de contact al infasurarii diferenfiale (de lucru) se fixeazd pe pozitia 20 de spire, cel al infagurarii de frinare pe pozitia 14 (28 spire), iar cele ale infisuririlor de egalizare, pe pozitia zero spire. Deoarece pe teren‘este in general dificil si se decaleze doi curenti, ridicarea caracteristicii de frinare se va face pentru defazajul « —0° (fig. 4.21). Se aplic& succesiv infasurarii de frinare, un curent co- Tespunzator valorilor date in tabelul 4.6, determinindu-se Pentru fiecare valoare in parte, curentul din infasurarea de 84 Curentul de frinare Tabelul 4.6 | 7, [A] ells By | eae) iat) 15) eee 28 sp x I, [Asp] O | 84 Curentul de lucru 7, [A] 3 | 4,95 168 | 252 336 [420 [504 | 588 6,5) 9,25] 12 | 15,25) 18,5) 22 20 sp x I, [Asp] oo Js5 {130 [185°] 240 T305 [370 | 440 lucru (diferentiala), pentru care are loc actionarea releului. Valorile tensiunilor magnetomotoare trebuie si se rega- seascé pe curba din fig. 4.21, pentru « = 0°. Deoarece atunci cind se creste curentul diferential se obtin cresteri simultane ale curentului de frinare, este necesar ca odat& cu acfionarea minerului C pentru cresterea curentului diferential, sd se actioneze si asupra minerului C al trusei care regleazi curentul de frinare, astfel incit acesta sa fie mentinut la valorile din tabel. E in timpul verificirii caracteristicii de frinare,’ este necesar ca la fiecare proba, capacul releului sa fie pus, deoarece s-au observat diferente sen- sibile intre valorile masurate cu si fara capac. f) Verificarea consumu- lui infésurarilor _ releului RDS-3a. Se executa, utilizind montajul din fig. 4.28. La efectuarea mAsurarilor, se aplicd fiecdrei infasurari in parte curentul nominal de 5 A, determinindu-se he tensiunea obtinuta la bor- [Ear nele infasurarii respective, A } pentru o anumit& pozitie a [ Te surubului de contact. Ope- Trusd TCT-24 ratia se repeta identic pen- [Se tru celelalte pozitii, rezultatele obtinute comparin- Fig. 4.28. 85du-se cu curbele din fig. 4.22. Puterea consumata va fi data de relatia P = UI, in care J =5 A. 4.2.3.2, Fixarea si verifiearea valorilor de reglaj ale releului RDS-3a. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin pianul de reglaje. 4.3. Relee pentru blocaj Ja disparitia tensiunii 4.3.1. Generalitati Releele pentru blocaj la disparitia tensiunii sint destinate blocarii functionarii protectiei de distanta, la disparitia accidentalé a tensiunilor de misurare, ca urmare a arderii sigurdnfelor ce alimenteaz& buclele de masurare, a unor defectiuni in cireuitele de multiplicare a pozitiei separatoa- relor de bare ete. Aceste relee trebuie s& aiba un timp propriu de actionare foarte mic, pentru a permite blocarea ftunctionarii releelor de distant& chiar si in treapta I a acestora, care de regula este netemporizata. In plus, releele de blocaj la disparitia tensiunii trebuie si functioneze selectiv, astfel incit si nu blocheze protectia la disparitia tensiunilor de masurare, ca urmare a unui scurtcireuit. In instalatiile energetice din fara noastra, pentru blocajul la disparitia tensiunilor de masurare sint utilizate de regula doua tipuri de relee : releu tip RBDT si releu de flux nul, 4.3.2. Releu pentru blocaj la disparitia tensiunilor tip RBDT 4.3.2.1. Prineipiu de funetionare, caracteristici. in fig. 4.29, s-a prezentat schenia intericarA {18} si modul de conectare in instalatie a releului RBDT. Pentru a nu supra- 86 incdrca schema, nu s-au mai reprezentat blocurile de curent si tensiune si nici partea de alegere a tensiunilor de masu- 0 Stitizina releele de curent continuu: RT,; RI,; RT, si RT, alimentate prin intermediul unor punti redresoare de la niste transformatoare, releul RBDY supravegheaza : — prezenta sau disparitia tensiunii pe linie (TT ,, Ds, Dy, RT,); — aparitia curentului homopolar (TJ), D,, D,, Rly); — prezenta sau disparitia tensiunii pe bare (Tz, Ds, Ds, RT;); — aparitia tensiunii homopolare (T7'T%, TTy2, TTos, Ds, Ds, Dz, Ds, RT»). bucle de tensiune ge pe bere releu de distanta semnal lipsd, tensiune Protectie de djsfanté Fig. 4.29, 87Functionarea RBDT : 1) In situalie normalé de funcfionare a cireuitului primar protejat. Ca urmare a prezentei tensiunii pe linie si pe bare, releele RT, si RT, sint excitate, releele TI, si RT, care supravegheaza aparitia curentului sau tensiunii homopolare sint dezexcitate, deci bobina releului RI este dezexcitata. Prin contactul RJ-2 al acestui releu, se alimenteazA cu (+) operativ, releul de distanta. In continuare, si analizim situatiile in care RBDT blocheaza functionarea releului de distanta. 1.1) Disparitia tensiunii pe una sau pe doua faze ale circuitului de tensiune din bucla de miasurare a statiei. Ca urmare a acestui fapt, apare o tensiune homopolara la bornele secundare ale transformatoarelor TTo,, TT 2, TT os, care produce actionarea releului RT) si prin aceasta, excitarea bobinei releului RI. Prin contactul RI-2, care se deschide, releul de distanta este blocat, iar prin contactul RI-3, care se inchide, este transmis semnalul ,lipsi tensiune protectie de distanta*. 1.2) Disparitia tensiunii pe toate cele trei faze ale buclei de masurare din sta- tie. In acest caz, se dezexcita releul RV», permitind inchiderea contactului siu normal inchis RY,, prin care se excitdé bobina releului R/. In continuare, RBDT se comport ca mai sus. 2) Cind are loc un defecl in cireuilul primar protejat. In acest caz tensiunile pe fazele alectate de defect pot sa scada pina la valoarea zero. Aga cum s-a precizat, in accasta situatie RBDT nu trebuie sa blocheze functionarea protectiet de distanta. In functie de tipul defectului, releul functioneaza asttcl: 21) Scurtcireuit monofazat sau bifazat cu pamintul pe circuitul primar protejat. In acest caz, apare o tensiune homopolara la bornele secundare ale transformatoarelor TT, TTo2, TT os care daca este peste 40...50% din tensiunea nominala pe fazd, produce actionarea releului RT. In cazul unui defect monofazic sau bifazic cu p&amintul, apare insd un curent. homopolar in secundarul ftransformatoarelor de curent. 88 eare daca are o valoare mai mare de 0,42,, va produce actionarea releului RJ,. Prin aceasta, bobina releului RZ ramine in continuare dezexcitata, RBDT neblocind functionarea releului de distanta. 2.2)Scurtcirceuit bifazat pe circuitul primar protejat. In acest caz, ca urmare a scaderii simultane a tensiunii pe linie si pe bare, releele RT, si RTs se dezexcita. Releele RT) si RI, fiind dezexcitate, releul RI Tamine si el dezexcitat, astfel incit functionarea releului de distanta nu este blocata. - Principalele caracteristici tehnice [18] ale releului RBDT sint: — curentul nominal 5 (1) A; — tensiunea : — 3 x 100/57 V pentru filtrul homopolar ; — 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de pe bare; — 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de linie ; — tensiune operativa: 24; 48; 110; 220 V.c.c.; — timp de actionare la disparitia tensiunii pe bare: max. 20 ms. ; — curentul homopolar de blocaj: minim 0,51, ; — consumuri : — max 4 VA pe faza, la intrarile TT),, TT 2 sau TT, ; — max 6 VA, la intrarile TT, sau TT, ; — max 4 VA, la intrarea lui TI); — max 6 W, in circuitul de tensiune operativa. 4.3.2.2. Verificarea releului RBDT. Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. a) Verificarea generald a modului de functionare a releului. Verificarile de mai jos se pot executa cu releul montat in instalatie sau separat in laborator. in caz ci verificarea se execut& cu releul montat in instalatie, probele vor trebui efectuate cu o deosebita atentie, pentru a nu produce scurtcircuite in bucla de masurare, fapt care poate afecta functionarea intregii statii. In cazul wtilizdrii unor surse auxiliare de tensiune (truse, transformatoare, autotransformatoare ete.), se vor lua m&suri tm- 89potriva alimentarii inverse (din secundar in primar) a trans- formatearelor de tensiune de pe linie sau bare. In situatia verificarii in laborator, pentru alimentarea releului se va utiliza un transformator trifazat, 3 x 380/3 x GO vs al) Probe pentru verificarea modului de functionare a RBDT, la disparitia tensiunilor de m&surare. Se alimenteazi releul RBDT cu un sistem trifazat simetric de tensiuni, la bornele 73, 14, 15 si 16, din bucla de misurare a stafiei sau dintr-un transformator trifazat, 3 x 380/38 x 100 V, ca in fig. 4.29. Bornele 8, 9 sau 10 la care se conecteaza tensiunea de pe linie rémin nealimentate. Se alimenteazd releul cu curent operativ la bornele 19 si 20, respectindu-se polaritatile din fig.4.29. In aceasta situatie, releul RI este dezexci-. tat, deci protectia de distanta nu este blocata. Pentru a simula disparitia accidentala a tensiunilor de masurare, se deccnecteaza pe rind cite o faz de la bornele 13, 14 si 15, urmarindu-se de fiecare dati: excitarea teleului RI. Se procedeaza in mod analog, deconectind apoi cite doua faze, urmirind $i de asta data actionarea releului RI si prin aceasta, blocarea functionarii protectiei de distanta. Se alimenteaza apoi 77, cu tensiunea de la transformatorul de prezenta a tensiunii pe linie sau de la o trus& curent- tensiune, reglata la 60 V (pentru bornele § si 9) san 100 V (pentru bornete 8 $i 10). Se alimenteaz2 TT, 1a borncle 4—6 prin punti de la bornele 16— 74. Deconectind simultan alimentarea de.la bornele 13, 14, 15 si 16, situatie corespunzatcare unci intreruperi generale a tensiunilor de pe bucla de masurare, releul RI trebuie sa se excite blocind functionarea protectici de distanta. a.2) Probe pentru verificarea modului de functionare a releului RBODT, ta ‘situatia producerii unor scurtcircuite in instalatia primarA protcjata. Se alimenteazi RBDT numai cu tensiunea de linie. Tensiunea operativa fiind conectata, releul RI va fi excitat. Se alimenteazi TI,, cu ajutorul unei truse de curent tensiune la bornele 1—2. Crescind curentul, releul RI se dezexcita la aproximativ 0,4J,. Prin aceasta se verificd ci este suficienta 90 aparifia unui curent homopolar, pentru ca RBDT sa nu blocheze functionarea releului de distanta Pentru a urmari comportarea releului la defecte mono- fazice, se alimenteaza RBDT numai cu tensiunile buclei de miisurare la bornele 73, 14, 15 si 16. Intrerupind pe rind cite o faza, releul RI se va excita. Crescind ca mai inainte curentul fn cirevitul T'Jo, releul RI se va dezexcita, indiferent de faza deconectata. Pentru a verifica ci nu exista posibilitatea unei actionari gresite a releului RI ca urmare a unui joc de contacte in situatia unui scurtcircuit Insotit de curent homopolar, se utilizeazi montajul din fig. 4.30. Cu ajutorul ceior doud truse curent-tensiune A, si Az, se regleaz& curentul homopolar }a 3 A (A;) si tensiunea la 100 V (A,). Releul dio, s-a montat suplimentar.La apdsarea butonului bo, se urmdreste ca aplicind simultan curentul si tensiunea, relen! RI si ramina dezexcitat. " a3)-Verificarea RBDT pe viu, prin in teractionare cu releul de distantd. Asa cum se recomanda si in [18], este bine ca la puneri in funcfiune, dup reparatii etc., si se facd cel putin o ‘proba in cate si se verifice pe viu ‘cA la disparitia tensiunilor de alil- mentare a protectiei de distant’, RBDYT blocheaza releu. de distant’ fainte ca acesta sa declanseze in treapta IT RBOT Sola 2| eis |rst6|i7fie[ralz0) fish eo dion | Os ae ae yy } c Loe \ (+) Fig. 4.30. anp=] axioov 0} (a bor dior je —_ 2] a pxerosa ICT-2 Oc Fig, 4.31. Pentru aceasta este utilizat montajul din fig. 4.31, unde, ca si la proba anterieara, releul dy; este un releu suplimentar. RBDT si releul de distanta sint alimentate cu douad tensiuni de masurare (de exemplu R si S), prin contactele normal inchise ale releului dyo;. Cu ajutorul unei truse de curent-tensiune, printr-un contact normal deschis al aceluiasi releu dy, se alimenteazi cu curent releul de distanté pe fazele R si S. Inaintea executarii probei, suntind contactul releului dyo1; se regleaza curentul la valcarea nominal& a releului de distanta. Se scoate apoi puntea de suntare si actionind asupra butonului by, se verificd dacd la disparitia celor douad tensiuni de masurare, releul de distanta mai trimite impuls de declansare sau nu. In caz afirmativ, inseamna ci RBDT este necorespunzator. a4) Verificarea tensiunilor de actionare a releelor RVI, RYy, RTz si a curentului de actionare a releului Rij. Alimentind RBDT ca mai jos, trebuie sA cbtinem urmAtoarele valori de actionare : — maxim 30 V, pentru releul RT, cu alimentare la bornele 13—16; 14—16 sau 15—16. Valoarea se citesle in momentul excitarii releului RJ; — maxim 40 V, pentru releul RT; cu alimentare la bornele 4—5; 92 — maxim 65 V, pentru releul RT cu alimentare Ja bornele 4—6. Valorile se citesc in momentul dezexcitarii releului RJ, dupa ce in prealabil RT, a fost alimentat la bornele 8—9 sau 8—~10: — maxim 30 V, pentru releul RT; cu alimentare la bornele §—9; — maxim 50 V, pentru releul RT; cu alimentare la bornele §—10. Valorile se citesc la excitarea releului RI: — maxim 1,5 A pentru releul RJ, cu alimentare la bornele 1—2. Valorile se citesc la dezexcitarea releului RI, dupa ce in prealabil s-a alimentat cu tensiune RT, la bornele 8—9 sau 8—10. Valorile sint date pentru situatia unei actionari ferme a releelor, fara vibratii. In fiecare din Situafiile de mai sus, s-a presupus conectatd tensiunea operativa. b) Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului RBDT, Releul nu necesité reglaje speciale. 4.3.3. Releu de flux nul pentru blocaj la disparitia tensiunilor Releul se alimenteaza cu un sistem trifazat simetric de tensiuni R, S, T, N, de la bucla de masurare a statiei. El dispune de trei bobine identice conectate in stea, astfel ca in regim normal de functionare, fluxurile produse de acestea in circuitul magnetic al releului’sd se anuleze reciproc. La disparitia accidentala a tensiunii pe una sau pe doua faze, fluxul rezultant va fi diferit de zero si releul va actiona. Dezavantajul acestui releu consta in faptul c& datorita principiului de functionare, nu poate deosebi disparitia accidentala a tensiunilor de masurare din cireuitul supravegheat, de cea datorata unui scurtcircuit. Pentru o utilizare eficienta, acest releu trebuie folosit in combinatie cu alte relee (de curent si tensiune), care si permitaé realizarea cerintelor de Ja § 4.3.1. 93Verificatea releului se executad simplu, intrerupind tensiunile de alimentare, cite o faza, apoi cite doua. De fiecare data releul trebuie si actioneze. La intrerupere trifazata a tensiunilor de alimentare, Teleul nu actioneaza, fluxul rezultant fiind nul. Acest fapt reprezinté un alt inconvenient al acestui tip de releu, motiv in plus pentru care sint necesare completarile de mai sus. 4.4, Relea pentru controlul sincronismului tip RCS 4.4.1, Principiu de functionare, caracteristici Releele pentru controlul sincrenismului sint utilizate in schemele de RAR trifazat. Rolul lor const fn a controla defazajul dintre tensiunea de pe linie si cea de pe bare si in situatia cd acesta: este mai mic decit valoarea reglata pe releu, si permité reanclansarea liniei. Cind tensiunea de pe bara si cea de pe linie sint in faza sau au un defazaj mic, releul isi mentine contactul inchis. Cind defazajul dintre tensiunea de pe bare gi cea de pe linie este mai mave decit valoarea reglat, releul isi deschide contactul. 3 In fig. 4.32, este prezentat’ schema electrici a releului pentru controlul sineronismului tip RCS produs de ICEMENERG. El este realizat dintr-un releu de tip electromagnetic [2], pe al carui miez, sint dispuse dou& bobine. La una dintre ele se conecteaza tensiunea de linie, iar Ja cealalta, tensiunea de pe bare. Functionarea releului se bazeaz& pe principiul compararii fluxurilor antagoniste create de tensiunile al caror sincronism se controleaza. Principalele caracteristici tehnice ale releului sint : —~ domeniul de functionare: reglabil Fig. 4.32. 20°...40°; 94 — tensiuni al ciror sincronism se contreleaza: 100 | 100 100 100/100 V;—=}/—=V; 100} — V, 50 Hz, hows Felis 1% n functie de varianta constructiva. 4.4.2. Verificarea releului RCS ) Verificarea generala, verificarea mecanicd si verificarea ‘izolatiei se executi conform celor prezentate ia § 2.2.2.1; (§ 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. 4.4.2.1, Veriliearea gonereli a modului de funectionare a releuiui pentra conirelui sincrenismului. Aceasta verifi- ‘care urmireste in principal verificarea corectei etalon’ri a scalei si fixarea punctului de reglaj. _ Defazajul intre dou’ tensiuni se poate masura utilizind metode directe sau indirecte. a) Verificarea corectei elalondri a scalei de reglaj a releului RCS, utilizind metode-directe. Pentru aceasta, se pot utiliza vectormetre, fazmetre electronice sau alte aparate asemani- toare. Montajul pentru m&surarea defazajeior dintre tensiuni este tn acest caz cel din fig. 4.33. Dup& cum se observa, bobina de la bornele 2— 4 ale re- Teului se leaga direct in secundarul transformatorului trifazat de alimentare. Daca aceasta bobina este de 100 V, ea se va conecta intre fazele transformatorului, iar daca bobina este de 60 V, ea se va conecta intre o faz si nulul transformatorului de alimentare. . Verificarea scalei de reglaj decurge astfel: se regleaz tensiunile U, si U, la valoarea nominala, inscrisaé pe releu. Actionind asupra minerelor A si B ale decalorului, se aduce U, in fazi cu U,. Pentru un defazaj de 0°, contactul releului trebuie s& ramin& inchis, tensiunile fiind in fazd. Crescind defazajul, se verifici apoi pentru fiecare punct inscris pe scala releului deschiderea contactuiui (cind defazajul dintre tensiuni depaseste valoarea de pe scala). b) Verificarea corectei etalondri a scalei de reglaj a releului RCS ulilizind metode indirecte. Fie date tensiunile U, si U:, 95$ *U; *U; Aparat pentré mdsurarea deca- iquiui intre tensiun Fig. 4.33., defazate cu unghiul 9 si tensiunea U, diferenta lor. Intre cele trei tensiuni (fig. 4.34) exista relatia : [Us| = JiGiF FIG. = 2G WaT cos 9. (4.14) din (4.14) rezulta : 0,0 +410, —1¥. cos = Me estas Rel (4.15) 210, 1a! Deci pentru dowd tensiuni ce au un punct comun, se poate determina unghiul de defazaj masurind aceste tensiuni si diferenta lor. Rezultatele se introduc in (4.15), obtinindu-se cos si apoi 9. Daca tensiunile nu au un punct comun, se poate utiliza cite un transformator intermediar cu raportul de transformare 1/1, conectat ca in fig. 4.35. Montajul practic pentru determinarea defazajelor prin aceasta metoda este prezentat in fig. 4.36. Cu ajutorul trusei 96 Intrare Y U2 , Fig, 4.35. curent-tensiune si al decalorului, se aplicd releului tensiunile U, si U,, prin manevrarea minerelor D si C. Aceste tensiuni trebuie s& fie egale cu tensiunile nominale inscrise pe releu. Se manevreaza apoi minerele A si B ale decalorului pina te voltmetrul Vs va indica valoarea 0. in aceasta siluatie inseamnd ci U, si U, sint in faza, contactul relewlui raminind inchis. ' 97 7 — Verificarea releelor de protectie -- cd. 240Butonul de reglaj al defazajului fiind in dreptul primei diviziuni a scalei releului, se actioncazA asupra minerelor A si B pind cind acesta isi deschide contactul. In acest moment, se citeste tensiunea Uy; la voltmetrul V3. Aceasta valoare se introduce in formula (4.15) de unde rezulta defazajul 9. Se repeté operatia in mod analog si pentru celelalte puncte de reglaj ale scalei. Pentru usurarea probelor au fost calculate fn functie de diversele variante constructive ale releului RCS, valorile tensiunii U3, pentru unghiuri de defazaj cuprinse” ine tre 17° si 44° (tabelul 4.7). Tabelul £.7 Tensiune masurati U,{V] e Relen Releu Releu U, =U, = 60 V| U,= U2= 100 V | U,=60 V; U,=100 ¥ ES Eee 29,55 88,68 31,25 88,84 33,10 89,05 34,93 89,25, 36,62 89,45 38,18 89,65. 40,02 89,88 AL,72. 90,12 43,27 90,35 : 45,11 90,62 46,67 90,85 48,51 91,18 30,20 91,41 51,76 91,67 53,45 91,96 gas 55,15 92,26: aa 56,85 92,58 34° 5840 92,87 a5 60,10 93,20 36° 61.80 93,52 37° 63,50 93.87 38° 65,05 94,19 39° 66,75 94,54 40° 68,30 94,89: ate 70,14 95,26 4° 71,70 95.61 8 43° 73,25 95,90 44s 45,00 75,00 96,36 Fotosind tabelul 4.7 este suficient sa citim tensiunea Us, pentru a determina unghiul de defazaj dintre lensiunile U; 1 Us. — Dupa cum se observa, in cazul cind se verificA un relew RCS, cu U, =60 V si U, =100 V valorile tensiunii Uy ‘sint foarte apropiate, citirile pe voltmetrul Vs facindu-se mai greu. pat Pentru a avea o precizie suficienta in acest Caz, este necesar ca voltmetrul V3 s& aiba clasa de precizie cel putin 0,2 si eventual afisaj numeri 44.2.2, Fixarea si verificarea valorii de reglaj a releudui RCS. Se executd in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje.5. Dispozitive pentru automatizare utilizate ia statii electrice si posturi de transformare 5.1. Regulatorul antomat de tensiune RATT-3 pentru transformatoare cu reglaj sub sarcina 5.1.1. Mod de functionare, caracteristici tehnice RALTT-3 [2; 19; 20] este un dispozitiv ulilizat pentru reglarea automata a tensiunii secundare a transformatoa- telor de pulere prevazute cu comutatoare de reglaj sub sarcina. Fata de o valoare de consemn fixaté U,,,,;, reguiatorul permite mentinerea constanl& a tensiunii pe barele alimentate de transfermatorul prevazul cu RATT-3, in limitele unei valori Ueons tb € (fig. 5.1). Marimea e, denumita insensibililatea reglajului, reprezinta zona in care tensiunea de pe bara alimentata de transformatorul de putere nu determina actionarea RATT-3. In fig. 5.1, cu linie plind s-a reprezentat modul de variatie a amplitudinii tensiunii pe bara alimentat& de transformatorul prevazut cu RATT-3, iar punctat, modul de variatie a ampliludinii tensiunii in situatia cind uu ar fi existat RAPT-3. Pentru a evita actionarea freeventa a comutatorului de pleturi in cazul aparitici unor variatii de tensiune trecd- 100 ivieye ef Foponn ee oe a a 1 “A Fe, Temporizare (] Insensibilitate Jo E) Fig. 5.1. Fig. 5.2. toare, RAYT-3 este prevazut cu o temporizare la actio- hare, reglabila in trei trepte fixe. Tensiunea de consemn, insensibilitatea veglajului si temporizarea la actionare se regleazi cu ajutorul comutatoarelor C,, C., C3 si Cx, de pe panoul frontal al dispozitivului (fig. 5.2). In functionare, fata de valorile fixate pe regulator, pot apare anumite erori, care se determina astfel: — Eroarea relalivd a tensiunii de consemn ey, [%] Use + Ves 2 — Ucons x 100 Ewe LY (1) Veane in care: @ U ons este tensiunea de consemn fixati pe regulator [V] ; th si -— valoarea minima a tensiunii la care actioneaz’ regulatorul, atunci cind tensiunea de intrare creste peste valoarea de consemn fixata [V]; valoarea maxima a tensiunii la care actioneaza regulatorul, atunci cind tensiunea de intrare scade sub valoarea de consemn fixata. — Eroarea relalivé a insensibilitétii reglajului <, {% GUS x 100 beat (5.2) in care é este insensibilitatea stabililA pe regulator. 101— Eroarea relativa a temporizérii ta aclionare cy [%,] (5.3) nm — T ep [%) = x 100 in care: Tm este temporizarea masurata ; T — temporizarea stabilita pe regulator. Regulatorul se conecteaz& in instalatie ea in fig. 5.3 Contactul RM apartine releului RM, care se exci eresterea tensiunii pe bara supravegheata peste valoarca de consemn. Contactul Rai apartine releului Rm, ,care se excita la scdderea tensiunii pe bara supravegheata sub valoarea de cunsemn. Conectarea puntii 11-—12 este obligatoric, cind RATYT-3 nu se conecteazi impreuna cu Se ivul de compensare DCRYIT-1. Principalele caracteristici tehnice ale RATT-3 siat [2 ; 20}: — tensiunea de consemn: 90..,119 V in trepte de i NAS RST alimentare comutater —31380V_ AT Cornutetor de ploturi id ores, IComand Bla 201 2 tere tensiun: ‘tate se asazii pe pozitia 2. m— freeventa 45...55 Hz; — insensibilitatea reglajului : 1 — domeniul de functionare: 80 le consemn 3; — temporizarea la actionare : — temperatura de lucru: —15 — consum 4 VA; — impuls de comanda: 1,2 s - 5% in trepte de 0.5% -120% din tensiunea 15, 30, 60 s; ~ 00g 1) | prin contact de releu RI-8 ; — precizia in domenjul de functionare si la variatia de miperatura admisa : — tensiunea de consemn: — insensibilitatea : — temporizarea : Dy. 1% . Verificarea dispozitivului RATT-3 Werificarea a Beet age oe si verificarea a) Verificarea corectei elalondri a scalei pentru reglajul nsiunti de consemn. pentru ‘reglajul tensiunii de consemn se executa uti- izind montajul din fig. 54. Comutatorul de insensibiti- entru ca verificdrile sa nu fie: dependente de temporizare, se asazafisele U din interioru] dispozitivului (ase- gate in partea de sus) pe pozitia de verificare. Prin aceasta, temporizarea fegulatorului se reduce la proximativ o secunda. | oO TCT-2 Verificarea corectei etalonari a scalei as > Tess Fig. 5.4.Cu ajutorul comutatoarclor C, si C, se fixeagd icaaee la 90 V. _ Se regleaz& tensiunea de lucru la 90 V. Dupa aproximativ 15 min de la conectare, timp necesar incalzirii regulatorului, se actioneazd minerul C, in sensul cresterii tensiunii. Se determina tensiunea U,, la care actioneazi releul RM. Revenind la valoarea de 90 V, se scade apoi tensiunea si se determind valoarea U,, pentru care se excita Rm. Manevrele trebuie si se execute lent, deoarece dispozitivul p&streazi o temporizare la actionare de eirca o secunda. Se procedeazi in mod analog pentru tensiunile de consemn de 95; 100; 105 si 110 V, rezultatele trecindu-se intr-un tabel de forma tabelului 5.1. Tabelul 5.1 Reglaj Upon, | 90 | 95 | 100 | 105 110 Use [V] Ua [V] eons CV} Sue [%] | Pentru fiecare punct de mai sus, se determina tensiunea de consemn : Uact Vas pry Ucons isa {V] GA) precum si eroarea relativa a tensiunii de consemn, care nu trebuie sa depaseasci valorile indicate la datele tehnice ale releului. Pentru precizia masurarilor, se recomanda ca voltmetrul V din fig. 5.4 sa aiba clasa de precizie 0,2. b) Verificarea corectei etalondri a scalei pentru insensibili- _tatea reglajului. Verificarea se executa utilizind montajul 104 din fig. 5.4, in care se fixeaza tensiunea de consemn la o anumita valoare, de exemplu 100 V. Se fixeaza apoi butonul pentru insensibilitatea reglajului la prima diviziune a scalei. Cu respectarea modului de lucru amintit mai sus, se deter- mini U,, si Us. Se repela operatia in mod identic si pentru celelalte puncte de reglaj ale insensibilitafii. Rezultatele se introduc intr-un tabel (tabelul 5.2), calculindu-se pentru fiecare punct in parte, insensibilitatea reglajului cu formula ; (5.5) Tabelul 5.2 . $$ Insensibilitate | t 2 | 3 | 4 5 ae [V] 0. 1 ‘insensibilitatea misurata e De asemenca se calculeaz’ eroarea relativa a insensibi- litStii reglajului <, [%]. Valorile obtinute nu trebuie s& de- “paseascad pe cele date de fabrica constructeare. c) Verificarea corectei elalondri a scalei_peniru temporizare ta actionare. Se executa montajul din fig. 5.5, in care releul RI este un releu intermediar de curent continuu, iar R este un reostat. Pentru executarea masuratorilor, fisele U se tree pe pozitia ,in functiune* (stinga), insensibilitatea reglajului pe pozitia 3 sau 4, iar butonul pentru alegerea temporizarii, ‘pe diviziunea 15 s. Asa cum se observa, dispozitivul RATT-3 este alimentat de la bornele de 100 Ve.a. ale trusei curent- tensiune (la aceste berne apare o tensiune de aproximativ 100 V, cind trusa este conectata la retea, indiferent daca este anclansat&é sau declansata). 105RATT-3 fe]rfote pore Lar a; 100Decians. trasa AY rasa 101-2 c ‘) 1 Uz 2 3 4 5 Cronometru Fig, { Se asazd’reostalul R pe pozitia zero si alimentind trusa, se mdsoara tensiunea debitata Ja bornele de 100 Ve.a. Pre- supunind de exemplu ch aceast& tensiune este de 99 V, se manevreazi reostatul R pina cind tensiunea aplicata la bornele 1-2 ale RATT-3 va fi de numai 94 V. Anclansind trusa, se fixeazi tensiunea de alimentare a releului RI. Aceast{ operatie fiind terminata, se deconecteaza trusa si se anuleaza indicatia cronometrului. Ugo,, s¢ fixeaz’ la 94 V. Asa’ cum este realizati schema din fig. 5.5, la anclansarea trusei, releul RY se va excita, scurtcircuitind reestatul R prin contactul RI. RATY-3 va fi alimentat cu o tensiune mai mare decit Uns reglat si, ca atare, dupa scurgerea timpului fixat, va actiona releul RM, care va comanda | declangarea trusei. Pentru fiecare pozitie a comutatorului pentru alegerea temporizarii, se executd cite trei masurari, facindu-se apoi media lor. Pentru a m&sura temporizarea la actionare a releului Rm, in locul contactului normal deschis al lui RJ se utilizeaza un contact normal inchis al acestuia. Se regleaza tensiunea 106 de consemn la o valoare egala cu lensiunea masurata Ja bornele de 100 Vc.a. ale trusei (in cazu! nostru 99 Y). La conectarea trusei, prin excitarea releului RI, RATT-3 va fi alimentat cu o:-tensiune mai mica deci€ Usons $i va ac- fiona deci Rm. Rezultatele méasurarilor se trec intr-un tabel de forma tabelului 5.3, erorile netrebuind si depa- “geasch’ 115%. Tabelul 5.3 | 15 s 30s 60s ‘Temporizare RM Rm RM Rm | RM | Rm : | 2 5 | media | , | ex (%] | ! d) Verificarea blocdrii funcliondrii RATT-3 la tensiuni situate in afara domeniului de lucru. Pentru efectuarca acestei verificiri se utilizeazi montajul din fig..5.4. Fisele U se trec din nou pe p de verificare. Se fixeaz4 tensiunea de consemn la 90 V si comutatorul de insensibilitate pe pozitia 7. Minerul C al trusei curent-tensiune fiind in pozitie minima, tensiunea aplicata dispozitivului va fi nula. Se verificd, cA acesta nu trimite nici un fel de impuls. Se creste lent _ tensiunca si se determina valoarea U,, la care Rm actioneaza pentru prima data. Aceasta valoare trebuie sa fie aproximativ egal& cu 0,8 Uzons (72 V). Se creste in continuare tensiunea si se determina valoarea U,, la care RM a actionat ultima oar’. Acea valoare trebuie sa fie aproximativ egala eit, 1,2 Uses (108 .V). Se repeté operatia pentru Uee,, = 119 V. Dispozitivul ‘poate fi considerat corespunzator din punct de vedere al 107.acestei probe, daca si in acest caz domeniul de functionare este cuprins intre 0,8 Ucons $i 1,2 Ucons- 5. . Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale dispozitivalui RATT-3. Se executA conform celor prezentate, pentru vaforile date prin planul de teglaje. 5.2. Dispozitiv DCRTT-1 \ pentru compensarea in functie de curent a regulatorului automat de tensiune tip RATT-3 5.2.1. Mod de functionare, conectare in instalatie, caracteristici tehnice Asa cum s-a vazut la § 5.1, dispozitivul RATT-3 are menirea si men{ind constanta tensiunea pe bara alimentata de infasurarea secundar’ a transformatorului, asupra caruia actioneaza. Dac& exista ins’ consumatori alimentati de pe aceste bare prin linii lungi, datorita variatiilor curentului de sarcina, variaza si cAderea de tensiune pe aceste linii. Ca atare, tensiunea la consumatorul alimentat poate s& nu mai fie constanta. Dispozitivul DCRTT-1 [2; 19; 20] este asifel realizat, incit introduce in circuitul de alimentare a regulatorului RATT-3 © cddere de tensiune artificiala du proportionala cu curentul de sarcind (fig. 5.6). Se micsoreaza astfel, valoa- tea tensiunii aplicate la intrarea Tegulatorului si acesta va Fig. 5.7. emite impulsuri de comand& pina cind tensiunea UO va fi suficient de mare ca sa compensaze cdderea artificiala de tensiune du. i Ca realizare practicd, dispozitivul de _ compensare DCRYTT-1 (fig. 5.7) se compune dintr-un transformator TC, © rezistenta Re si o reactanta Xc prevazute cu zece prize. Raportul de transformare al TC si valorile pentru Re si Xe ‘sint astfel alese incit la un curent nominal de 5 A in primar, caderea totala de tensiune (pe rezistenta gsi reactanta de compensare) este egalé cu 10% din tensiunea nominala ‘de alimentare a RATT-3. rh i Compensarea este optima. atunci cind caderea de tensiune pe linie este egala cu caderea de tensiune artificiala du, adica atunci cind: V3. BI Us Ly Ly Ry [%] = 2S 100 X. [21 Shh «100 A in care: i este curentul nominal al primarului transformatorului de curent de pe linia care trebuie compensata [A]; 109Op -— tensiunea nominalaé a primarului transformatorului de tensiune care alimenteaza RATT-3 [V]; l — lungimea liniei [km] ; i To, Xo — rezistenta si reactanta kilometricA a linici {Qjkm} ; R.. X; — valorile de compensare care trebuiese fixate pe DCRTT-1, pentru a obtine compensarea optima. Priucipalele caracteristici — cirentul nominal: 5 ~~ compensare: O...10%, tehnice ale DCRTT-1 sint: Pabtoabap . in trepte de 1%, peniru R,; 0...10%, in trepte de 1%, pentru X,; ~~ consumul in circuitul de curent: cca 2 %2 VA; ~— stabilitatea termicd: 100 A, & 5.2.2. Verificarea dispozitivului DCRTT-1 Verificarea generala, verifiearea mecanicad gi verificarea izolatiet se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2 § 2.2.2.3. f 1. Verifiearea generald a modului de fanctionare a dispozitivului DCERTT-1. Conform [2; 20], la verificarea DCRTT-1 se executa: a) Verificarea valorii iensiunii de iesire, pentru curentul nominal de inlrare. Proba se execut& utilizind montajul din , fig. 5.8. Infasurdrile primare ale TC sint inseriate si alimentate cu un v3 7 Is (adica 4,34 A). Comutatoarele pentru reglajul lui R, si X, se fixeaza pe valoarea maxima. ‘Tensitinca m&surata la bornele 7—8 trebuie s& fie cuprinsd intre 6 si 6,3 V. | b) Verificarea proporfionalitétit dintre curentul de intrare si lensiunea de iesire. Aceast& proba se executa OCRTT-1 curent monofazat egal cu Trusd TCT-2 Fig. 5.8. 110: utilizind tot montajul din ‘fig. 5.8, in care se aplicé succesiv DCRYT-1, curentii indicati in tabelul 5.4. Comutatoarele pentru alegerea valorilor lui R, $i X, trebuie s4 se gaseasca pe pozi- Tabelul 5.4 7 [Al Me U [Vv] rs osu, | 0.6U, | 04U, | 020, tia maxima. Valorile tensiunilor masurate la bornele 7~& tre- duie si nu difere de cele din tabel cu mai mult de 45%. In tabelul 5.4, U, reprezinté valoarea tensiunii masurate la punctul a). c) Verificarea repartifiei uniforme a tensiunii pe prizele rezistentei si induclantet. Se utilizeazé montajul din fig. 5.8. Se alimenteaza DCRIT-1 cu un curent de 4,34 A (es in). Se fixeazé R, pe pozitia zero, iar X, pe pozitia 10%. In acest eaz la bornele 7—8 se obtine o tensiune de 4...4,3 V. Tre- eind comutatorul X, pe pozitiile notate in tabelul 5.5, tensiunea obtinuta la bornele 7—8 Lrebuie sa fie egala cu cea indicataé in tabel. Se repeta operatia cu comutatorul X, pe pozitia zero si R, variahil. Rezultatele trebuie sa fie identice, In tabelul 5.5, Uy) repreziuti valoarea tensiunii masurate la bornele 7—8 ale DCRTT-1, cind R, =0, iar X, = 10 7 Tabelul 5.5 4 6 « | o2u,, | o2u%. | oon, | 08Uy | iV. 8 10 5.1.2.2. Fixarea si verifieareavalorilor de reglaj ale dispozitivului DGRIT-i. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje. lil5.3. Dispozitive pentru reanclansare automata rapida, RAR 5.3.1. Generalitati Dispozitivele de RAR sint instalatii care realizeazA rean- clangarea automata rapida a fntreruptoarelor liniilor ce au fost declansate prin protectie. Reanclansarea trebuie si aibé loc dupa un limp care sd nu depadseascé cu mult timpul necesar stingerii arcului electric la locul defectului. Acest timp se numeste pauza de RAR. In retclele de medie tensiune, unde scurtcircuitele sint politazate, sint utilizate dispozitive de RAR trifazate. In retelele de inalt& tensiune, se utilizeazd atit dispozitive de RAR trifazate, cit si dispozitive de RAR monofazate. in acest din urmA caz, intreruptoarele folosite trebuie s& aibi actionare separata pe fiecare faza. Tn functie de nivelul de tensiune al instalatiilor, efica- citatea RAR poate fi cuprins& intre 50—¢0% RAR reusite in cazul liniilor electrice acriene si intre 40—60%, RAR reu- gite, in cazul liniilor electrice in cablu. Pentru a fi eficiente, dispozitivele de RAR trebuie sa indeplineascad urmatoarele conditi — Reanclansurea trebuie sd se producd numai la declansarea intreruptorului prin protectie. — Dispozitivul trebuie sA poata fi folosit cu orice tip de inivertuptor si cu orice tip de protectie, iar eventualele defectiuni apirute in dispozitiv sau scoaterea sa din functiune nu trebuie sa impiedice functionarea protectiei. — Comanda de anclansare data prin dispozitiv. trebuie sa aiba o durata suficienta pentru a asigura anclansarea fn- treruptorului. — In cazul extinderii defectului sau aparitiei unui nou defect in pauza de RAR, dispozitivul trebuie sa comande declansarea trifazata definitiva. — Dup& efectuarea unui ciclu de RAR, dispozitivul trebuie s& revind automat in starea inifiala, dupa o perioada 112 de timp in care nu se mai poate produce nici o reanclansare. Aceasta perioadd se numeste ,,perioada de blocaj*. — Incazul cind dupaefectuarea unui ciclude RAR defectul persista, dispozitivul trebuie si comande o declansare trifazata definitiva, sau de la caz la caz, un al doilea ciclu. — Dispozitivul nu trebuie sé produea reanclansarea intre- feat ruptorului la declansarea voita a acestuia sau cind declan- $area prin protectie urmeaza imediat dupa o comanda de anclansare manuala. — Dispozitivul de RAR nu trebuie sa permita reanclan- garea cind declansarea este provocaté de anumite protectii sau automatizari (protectia diferéntiala de bare, DRRI, AAR etc.). g 5.3.2. Dispozitive de RAR utilizate in Roméania. Utilizare, principiu de functionare, caracteristici 5.3.2.1. Dispozitiv de RAR tip RARS. Dispozitivul de | RAR tip RARS, produs de ICEMENERG, este utilizat de Tegula pentru reanclansarea intreruptoarelor liniilor de | _ medie tensiune. El este realizat cu un singur ciclu de funcfionare. in fig. 5.9 este prezentaté schema interioara si moduk de conectare in instalatie a dispozitivului RARS. 7 ipt cxcelerare } protectie | 9} Ey Fig. 5.9. 113 8 — Verificarea releelor de protectie — cd. 240Punerea in functiune a acestuia, se face conectind cheia de RAR, Cpag. Prin aceasta, condensatorul C se tncarcd datorita circuitului format intre borna J, contactul instantaneu RT pi, rezistenta R,, condensatorul C si borna 2 a dispozitivului. Datorité rezistentei R,, timpul de incdrcare al condensatorului’ C este de minim 20-s. Daca intreruptorul li declanseaza prin protectie, prim eircuitul format de cheia de comanda si contactul auxiliar norma! inchis J (al intreruptorului), se excita bobina releului de timp RTp. in urma deschiderii contactului RT,, si inchiderii tempo- rizate a contactului pasager RTpa, condensatorul C se va descarca pe bobina releului intermediar I, care excitindu-se, se automentine prin contactele #,, E, si trimite un impuls de reanclansare prin contactul Prin inchiderea conlactului L bobina releului Rp va fi in continuare alimentata, desi contactul auxiliar J al intreruptorului s-a deschis (ca urmare a reanclansarii acestuia). in momentul inchiderii contactului RTpf, se excita releul F si astfel se dezexcita releul E. Odata cu aceasta, se intrerupe si impulsul de reanclansare (prin deschiderea contactului E,). Rezulta ca durata impulsului de reanclansare este data de diferenta dintre reglajele celordoua contacte RTpfsi RTpa. Prin inchiderea contactului F’,, condensatorul C se des- carcé complet pe rezistenta R, astfel incit, in cazul unei noi declansari prin protectie (RAR nereusit), acesta nu mai este capabil s& produca o noua reanclansare. In urma dezexcit&rii releului EZ, se. deschide contactul E,, astfel ci releul RTp se dezexcita si el. Prin deschiderea contactului RTpf, se dezexcita releul F. Prin inchiderea contactului RTpi condensatorul C incepe din nou sa se incarce, astfel cA dupa scurgerea timpului necesar incarcarii, dispozitivul este pregatit pentru o noua reanclansare. In cazul efectudrii unei comenzi de declansare prin cheia de comanda, se intrerupe circuitul de alimentare al bobinei releului de timp R7p. Condensatorul C se va descarea pe rezistenta de descarcare R,, blocindu-se astfel functionarea dispozitivului. 114 Principalele caracteristici tehnice ale RARS sint: — releul intermediar E — tip RI-10 C; releul intermediar F — lip Rf-10 A; releul de timp RTp — tip RTpa-5; tensiunea nominali : 24; 48 ; 110 ; 220 Ve.c. (—20% ;. +10%) ; / _ — timpul pauzei de RAR: reglabil, 0,3 + 3,4 s; timpul de blocare dup& o functionare: cca 20 s3 felul reanclans&rii: trifazata ; numarul de cicluri: unu; accelerarea protectiei: inainte sau dupa RAR, prin contactul comutator E4. 5.3.2.2. Dispozitiv de RAR tip RAR-2c. Dispozitivul RAR-2c [25], fig. 5.10, este destinat reanclansarii automate rapide trifazate a intreruptoarelor liniilor de medie tensiune. El poate efectua unul sau dou cicluri de RAR. Alimentarea dispozitivului, se face printr-un grup de redresare compus din transformatorul Tr si puntea cu diode P, la o tensiune alternaliva de 100 sau 220 Ve.a., in funcfie de pozitie eclisei Ey. , Pentru a fi pregatil de functionare, este necesara inchiderea cheii de RAR si asezarea comutatorului pas cu pas Cyp, pe o pozitie diferita de zero. Cyp este actionat la fiecare declansare prin protectie la care trebuie si lucréze RAR (bornele 7—8). El serveste la limitarea num4rului total de reanclansiri posibile, la va- Yoarea fixaté pe Cyy. Cheia de RAR fiind inchis& si Cp, pe uma din pozitiile 1 + 20, releul S se excitA si prin contactul siu S, pregateste circuilul releului M, iar prin contactul S, aprinde lampa cu neon Ly, care semnalizeaza ca dispozitivul este in functiune. Din acest moment, condensatoarele IC si 2C, incep sa se incarce prin circuitul format de bobina releului de timp RT, contactul normal inchis al acestuia RTi, dioda D; sau Dz, respectiv 1Ri sau 2Rf. Rezistentele -1 Ri sau 2 Ri sint astfel dimensionate incit incirearea condensatoarelor sa se produca in 60...100 s... 115Acceleraré La declansarea intreruptorului prin protectie, contactul auxiliar normal inchis J al acestuia scurtcircviteaza bornele @—4 ale dispozitivului, excitind totodat&a bobina releu- ui RT. Dupa scurgerea timpului reglat corespunzaitor pauzei de RAR a ciclului I, se inchide contactul Rfa-1 si condensatorul 1C se descarcd pe bobina releului A, care anclanseazi. Prin contactul A, al releului A, se alimenteaza releul M si contorul de impulsuri Co-1, daca eclisa E, se afla in pozitia conectat. Prin inchiderea contactului A,, se realizeaz& descarca- rea rapida si completa a condensatorului 1 € pe rezistenta 1 Rd, astfel ci 1 C nu va mai fi capabil decit dupa 60...100s de la revenirea dispozitivului in starea initiald, sa produca © noud excitare a releului A. Prin aceasta se realizeaza autoblocarea dispozitivalui in fata unor serii de anclansari si declansari repetate in caz de defect persistent pe linie. Prin contactul M, al releului M, dispozitivul comanda reanclansarea intreruptorului. Contactul M, realizeazi scurtcircuitarea clemelor 3—4 pe toat& perioada inchiderii contactului alunecitor RTa-1 al releului de timp, asigurind astfel o durata de 1...1,5 s a impulsului de anclansare. in situatia cind defectul a fost eliminat prin RAR ci- elul I, intreruptorul ramine anclansat. Daci defectul persista, protectia va actiona din nou si va declansa intreruptorul. f Deoarece condensatorul 1€ nu a avut timp sulicient sa se incarce, la inchiderea contactului Ifa-7 releul A nu se va mai excita. In schimb, la inchiderea contactului Rta-2, corespunzator pauzei de RAR a ciclului Ji, se va excita contorul CO-2 si releul B, care va comanda prin contactul By i eclisa Es, excitarea releului M si apoi o noua reanclansare. Dac& defectul nu a fost eliminat nici de asta data, atunci protectia va declansa din nou intreruptorul. Desi releul RT } se va excita, 0 noua: reanclansare nu va mai avea loc, de- earece ¢ondensatoarele J C si 2 C nu au avut timp suficient SA se incarce. Blocarca RAR-2¢ la comenzi de declansare a intrerup- d _torului prin cheia de comanda se realizeazii prin desc&rcarea iS Ry, Co-)) protectii care blocheaza funct RAR-2¢ ra 117condensatoarelor 7 C si 2€, ca urmare a scurtcircuitarii bornelor 5 si 6 prin intermediul cheii de comanda (in situatia actionarii acesteia in sensul declansarii intreruptorului) Principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului sint: — numarul de cicluri: unul sau doua, la alegere : ) — felul reanclansarii: trifazata ; — tensiunea nominala: 100 Ve.a. sau {220 Ve.a. ; -—— consumul maxim: — 17 VA in repaus; — 36 VA in timpul actionarii; +. timpul pauzei de RAR in ciclul I sau TI, reglabil in -limitele 2+ 20 s; — timpul de blocaj al fiecdrui ciclu: 60 + 100 s; — durata impulsului de reanclansare: 1,...1,5 s: — variatia admisibila a tensiunii alternative de alimentare a dispezitivului: —20%...+10%, fafa de valoarea nominala. 5.3.2.3. Dispozitiv de RAR tip RAR-T. Dispozitivul de RAR tip RAR-T [26], fig. 5.11, este produs de ICEMENERG. E) efectueaza reanclansavi automate rapide trifazate cu un singur ciclu, fiind destinat in general reanclans&rii liniilor de 110 kV. Dispozitivul RAR-T este pregaitit pentru functionare, daca cheia de RAR se alla pe pozitia ,,.RAR in functiune*. Pentru pornirea dispozitiyului, este necesar ca in borna 3, s se primeascd un impuls de la releele de executie ale protectiilor de la care se doregte reanclansarea automata rapida. Se excita astfel releul P, care prin contactul P, executa comanda de declansare, iar prin contactul P,, excita releul MP. Releul MP se automentine prin contactul MP), iar prin contactul MP, excita releul RTB. Daca dupa declangarea liniei sint indeplinite conditiile de lipsa tensiune sau controlul sincronismului, se excita releul de timp RTp (prin c¢ontactul MP,). Dupa scurgerea timpului reglat al pauzei de RAR se inchide contactul RTpa, care prin contactul G, normal fnchis excita releul A, ce se automentine la rindul lui prin contactul A. 118 3/4) Pornire de fa protectic De ta protec- i tile gre blo oo 1 BAR RAR cu control (+} tipsd tensiune See estos sincronism AxcAp coat ae ai iP Ti | onpuls de kiocore de Ja cheia de comand fm 2. $2“ reanclansare Wl» decionsare 13 Accelerarea_protectet Inainte de FAR Accelercrea protectic: #4 dupe RAR 6 Accelerarea protectizi fa comands manuaia Fig. 5.11. Prin contactu] Ay, teleul A comanda reanclansarea intreruptorului, iar prin contactul Aj, dezexcita releul de blocaj RTB, care revine in pozitia initiala. Releul Rp ramine in continuare atras (prin contactul inchis A) $i prin inchiderea contactului RTpf excita releele C si G, care se automentin prin-contactul C4. Contactul G, intrerupé alimentarea releului A. Rezulta ci durata impulsului de reanclansare este egala cu dife- ronta dintre reglajele lui RTpf RTpa. 119Prin deschiderea contactului normal inchis C,, se dezexcita releul MP, iar prin contactul C,, se excita releul de blocaj RTB. Daca defectul a fost eliminat prin RAR, dup trecerea timapului de blocaj reglat pe releul RB, se inchide contactul RTBf. Prin aceasta se excita releul B, care prin contactul B,, duce la dezexcitarca releelor C si G, schema revenind in starea initiala. Daca defectul nu a fost eliminat prin RAR, se va 'produce o noud declansare. Releul RTB fiind excitat, releul nu va mai putea produce excitarea releului MP prin contactul P,, degarece contactul C, esle deschis. Dispozitivul RAR-T fiind blocat, intreruptorul ramine declansat. Blocarea functionarii dispozitivului are loc si tn urmatoarele situatii a) Cind dup& declansarea prin protectie, nu sint inde~ inite conditiile de lipsd tensiune sau controlul sincronis- mtlui (nu se va mai produce reanclansarea, schema revenind la starea initiala dup& trecerea timpului de blocaj reglat pe RTB). b) in situatia anclansirii voite a intreruptorului (date- rita ,,plusului* primit in borna 7, se excité releele E si F iar prin conlactul E, se excita releul RTB). c) Dac& au functionat acele protectii care blocheaza RAR (apare (-+) in berna 5). 5.3.2.4. Dispezitiv RAR tip RAR-1 MT. Dispozitivul de RAR tip RAR-E MY [2; 27; 28], produs de ICEME- NERG, fig. 5.12, este destinat reanclansarii cu un singur ciclu a liniilor din refelele de inalt& si foarte inalta tensiune. In functie de pozitia cheii de RAR, dispozitivul RAR-L MY permite realizarea urmatearelor regimuri de functionare: 1). Cheia de RAR pe pozifia RAR monofazalé (M). La scurtcircuite monofazate, are loc o declansare monofazata pe faza defect, urmata de reanclansarea acesteia. La seurtcircuite polifazate sau monofazate evolutive in pauza de RAR, are loc o declansare ‘trifazicd definitiva. 2) Cheia de RAR pe pozilia RAR monofazald sau trifa- zalé (M + T). La scurtecircuite monofazate, are loc o declangare monofazaté pe faza defecta, urmata de reanclansarea acesteia. La scurteircuite polifazate sau monofazate 120 Cran Cran ce lacs) con Prot dif tare HI Accelerare protectit prot Anutare (lDeclang. Anciansare ie 4 semnatiz at io 95, 712d] : 26127 2 és call oh 2 ; 28 iI H a “ty Il) J Z whe Ls sli 1 18] 9 TOT nT, it Demaraje de {a protectia de distanté alae { Ets 6 Ne iyo ae ye Dectansirs | Moncfazate Fig. 5.12. bee de tac o $ Prot de rezerri Dect tritazicdevolutive in pauza de RAR, are loc o declansare trifazata, urmata de o reanclansare trifazata. 3) Cheia de RAR pe pozilia RAR trifazaté (T). Indite- rent de fipul scurtcircuitului are loc o declansare trifazata, urmata& de o reanclangare trifazata. Dispozitivul cste astfel conceput, incit poate realiza accelerarea protectiei inainte sau dupi RAR. La comanda voité de inchidere a intreruptorului, dispozitivul de reanclansare se blocheaz&, iar protectia este accelerata. RAR-1 MY se compune din: — sistemul de selectare a defectului, format din re- Peelebc esti MeL. eee NGM AS maces — element) de timp YT, prevazut cu trei eontacte: — contaectul pentru masurarea pauzei de RAR la scurtcircuite monofazate, fps; — contactul pentru masurarea pauzei de RAR Ia scurleircuile polifazate, tp. ; — contactul pentru blocarea RAR jnaintea (recerii protectiei de distanta in treapta a Il-a, prs — releele G, I si 17, pentru initierea reanclan — releele L si H, care asigura declansarea si sarea trifazata ; — releele K , pentru accelerarea protectiei ; — releul O, on ee pregatit dispozitivul timp de maxim 20 s, pina la iudeplinivea conditiilor de sincronism ; — releele 7B si 1 Ba, pentru blocarea dispozilivului acian- * inaintea trecerii in treapta a Il-a a protectiei de distanta ; — releul F, care verificd dacd intreruptorul are conditii sa efectueze reanclansarea ; — releul £, cu o temporizare la revenire de maxim G,5 s, pentru efectuarea reanclansiarii ; -- releul 2 B, cu o temporizare la revenire de maxim 20 s, pentru blocaj. Dispozitivul dispune de mai multe eclise, cu ajuioruf cdrora se pot realiza diverse meduri de functionare, conform celor prezentate in tabelul 5.6. Pentru alegerea unuia sau a altuia din programele de functionare, cheia de RAR trebuie sa efectueze intre bornele dispozitivului, conexiunile prezentate in tabelul 5.7. r 122 Tabelul 5.6 Moduri de funefionare Fara echipament de teleprotectie 2 | Gu echipament de teleprotectic i Cu controlil presiunii inaintea deciansdrii 2 Cu controlul presiunii in pauza de RAR 1 +! Gu controlul sineronismului san lipsei tensiunii Fara controlul sintcronismului sau lipsei tensiunii Cu blocarea RAR inaintea treptei a Il-a 4 blocarea RAR sau cu blocare exterioara 3S te Demaraj cu patru elemente Demaraj cu trei elemente Z 1 | Accelerare combinata a protectiei | Accelerare inainte (dup%) RAR a protectici Tabelul 5.7 P Bornele RAR-IMT suntate prin cheie Programul de funetionare de RAR M_ 23-24 27—28 = M+ T 17-19 26 —28 =F T 17-19 18—20 26 — In cele Ce urmeazd, pentru a intelege functionarea dispozitivului,.se va studia comportarea lui la diverse tipuri de defecte, in functie de pozitia cheii de RAR. i) Defecte monofazate (R— O) tn treapla I a protectici de distanta la) Cheia de RAR se afl4 pe pozitia M. Ca urmare a defectului monofazat, va demara protectia de. distanta, excitind releele 1R, 2R si N din RAR-1 MT. Cind protectia comanda declansarea, va apare un impuls in borna 7. Prin contactul Ir, se declanseaza faza R a intreruptorului. 123Ni} Pentru initierea functionarii dispozitivului, concomitent cu impulsul din borna 7, protectia transmite prin circuite complet separate, un impuls de declansare si in borna 39, datorité caruia se excita releul G. Prin inchiderea contaclului g,, se excita releele J si 7 J, care se automentin prin contactul is. Releele 1 R, 2 R si N se automentin prin acelasi contact i;, dioda Dz, contactele inchise 2ry si m. In urma declansarii intreruptorului, impulsul de declan- gave din bornele 7 si 39 dispare si releul G se dezexcita. Prin contactul g, care a revenit in pezitia normal inchis, se excita releul de timp Vp, prin circuitul format intre borna 1, contactul normal inchis 92, Crap (borna 23, 24), contactul inchis i, si contactul normal inchis 1b,. Dupa trecerea timpului reglat corespunzator pauzei de RAR monofazata, contactul tp; se inchide, excitind releu) FE si contorul de impulsuri M, prin circuitul format intre borna 7, contactul inchis.i;, contactul normal inchis h,, contactul inchis Ip, si contactul inchis fy. Releu] E are o tempeorizare la revenire de 0,5 s. Prin contactul es, acesta comandaé reanclansarea intreruptoruiui, iar prin contactul ey, se excita releul de blocaj 2 B Prin contactul 2 by, care se deschide, se dezex Tp, E si contorul M. Prin contactul 2 b;, cave se inchide, se dezexcit& releele I, 1 I si prin aceasta si 1R, 2R, N. Dup& trecerea timpului reglat pe 2B, dispozitivul revine la starea inifiala. lb) Cheia de RAR pe pozitia M+T In acest caz dispozitivul se comporti epee identic ca mai sus. Bornele 23—24 sint suntate in lccul cheii de RAR, de contactul unui releu intermediar montat in paralel cu releul de declansare la rdminerea in deuad faze a intreruptorualui. lic) Cheia de RAR pe pozitia T Ca urmare a demarajelor, se excita releele 1.R, 2 R si Releul L se excita prin circuitul format intre ‘borna 7, contactul inchis 2rz, contactul normal inchis 2s,, Crar (bornele 18—20) gi dioda D,. A releele 124 In momentul primirii impulsului de declansare in borna 7, contactele é, si 1, fiind inchise, are loc o declansare trifazata prin bornele 8, 10 si 12. . Releul H se excita prin circuitul format intre borna 1, contactul inchis l, si cheia de RAR (bornele 17— 19). Prin contactul hk, se introduce in circuitul releului de declansare E contactul ¢p2, corespunzator temporizarii in cazul reanciansarii trifazate. Ca urmare a declangarii intreruptorului, se dezexcita releul G si se excit& releul de timp Tp, prin circuitul format intre borncle 1, contactul normal inchis g,, bornele 22 si 24 (dac& sint indeplinite conditiile de lips& tensiune sau existenta a sincronismului), contactul inchis i, si contactul ‘normal inchis 1b.. Dupa trecerea timpului reglat corespunzalor reanclan- garii trifazate, prin inchiderea centactului tp, se excita re- jJeul E. Prin contactul es se eomandd reanclansarea, iar prin contactul é€, se excita releul de blocaj 2B. Dupi dezexci- farea releului 2B, dispozitivul revine la starea initiala. In toate situatiile prezentate : _ — daci dupa efecluarea reanclansarii, defectul a fost ¢liminat, atunci intveruptorul ramine anclangat ; — dsci defectul pe linie persista, atunci intreruptorul va fi din nou declansat prin protectie. Releul 2B avind tem- porizaie ja revenire, contactul 2b, va fi inchis si releele I si JJ nu-se mai excitd, dispozitivul raminind blocat. 2) Scurfcireuile polifazate R—S in treapta I a protectiei de distanté 2a) Cheia de RAR pe pozitia M __€a urmare a demarajelor primite, se excita releele 1R, R, 1S, 25. Releul L se excita prin circuitul format ‘ae borna 1, con- ctul inchis 273, contactul inchis 2s4 si dioda D,. In momentul primirii impulsului de declansare in borna 7, ntactele 1, si /, fiind inchise, are loc o declansare trifazata win bornele 8, 10, 12. Impulsul care a dus la excitarea releului L va excita si leu] de blocaj 2B prin contactul inchis ir, sau Is, Crar ornele 27 si 28) gi contactul inchis g3. 125‘ Prin aceasta, functionarca dispozitivului este blocata, ‘nemaiavind loc o reanclansare. 2.b) Cheia de RAR pe pozitia M+7 sau T Dispozitivul functioneazi asemanitor ca in situatia deserisé anterior (punctul ie). Demarajul excita releele IR, 2R si 1S, 2S. Diferente fata de situatia prezentata apar datorité modului de excitare a releului L. Aceasta se face prin contactul inchis 2r3, contactul inchis 2s, si dioda Ds. In toate situatiile prezentate : — daca defectul a fost eliminat prin RAR, atunei intreruptorul va ramine anclansat ; — daca defectul persist, atunci va avea loc o noua declansare. Datorita faptului ca rcleul 2B este excitat, functionarea dispozitivului va fi blocataé si nu se va mai produce o reanclangare. 3) Scurtcircuit monofazal sau polifazat tn treapla a Ila a protectiei de distanta Daca eclisa U (tabelul 5.6) se afla pe pozitia 1, in cazul unui defect in treapta a IJ-a a protectici de distanta, glispo- zitivul se va autobloca. Ca wmare a demarajului primit, se vor excita releele 1R, 2R, 18, 2S sau 1T, 2T, respectiv 1N. Deoarece scurtcircuitul este in treapta a H-a, releul de timp Tp se va excita prin circuitul-format intre borna 17, contactele inchise 2rz, 25_-sau 2f, eclisa U, contactul normal inchis i, si contactul normal inchis 1b,, inaintea excitarii releului G, care initiazd functionarea dispozitivului. Intrucit temporizarea contactului tp, este reglata sub temporizarea treptei a II-a a releului de distanta, prin inchiderea contactului tp, se vor excita releele 1B si 1Ba, prin circuitul format intre borna 1, contactul normal inchis i;, contactul {p,, eclisa U, dioda D,; si rezistenta Ry. Prin inchiderea contactului Zba,, se excita releul 2B, plocind astfel functionarea dispozitivului. Principalele caracteristici tehnice ale RAR-1 MT sint: 24; 48; 110 ; 220 Ve.c. (—20% — tensiunea nominala : -+10%) — cicluri de RAR posibile: M; M+7T; T; 126 — pauza de RAR: — monofazala — trifazata: 0. s sau 0,2 ‘ Dupk cum se vede timpul maxim poate fi: 1,3 sau 3,5 s, in functie de varianta constructiva a dispozitivului de RAR Tespectiy ‘ — blocarea dispozitivului inaintea trecerii protectici de distanta in treapta a Il-a: — limita inferioara posibila : : \ 0,15 s, pentru varianta 1,3 s; 0,2 s, pentru varianta 3,5 s; — limita superioara: se regleaza in functie de timpul treptei a Il-a; — durata blocarii dupa un ciclu sau cind nu este per- mis functionarea: 0...20 s; — timpul de asteptare la controlul sincronismului egal cu timpul reglat pentru blocare. 5.3.2.5. Dispozitiv de RAR de RAR tip OZ-33, produs de firma (fig. 5.13), este destinat reanclansa ciclu a liniilor de inalt& tensiune. Dispozitivul intra in functiune atunci cind in borna 5 s¢ primeste un impuls de la protectiile dupa a cdror functio- ave se doreste reanclansarea intreruptorulii (Crap este tonectata). Se excita releul P. Prin contactul p,, se trimite un im- ls de declansare intreruptorului, Contactul p3 permite excitarea releului de limp PT, pare se automentine prin contactul pt07. Dupa trecerea timpului reglat al pauzci de RAR, se inchide contactul pt. Se excit& astfel releul B, iar prin con- ctul normal inchis V,, se comanda reanclansarea intre- ptorului. in urma inchiderii contactului 51/2, se auto- entine releul B si se excité releul de blocaj BT. Prin des- hiderea contactului instantaneu 5f,, se dezexcita releul PT. Mpa trecerea timpului reglat, releul BT isi inchide con- etul bf, prin care se dezexcita releul B. Prin deschiderea mtactului b1/2, se dezexcité la rindul sdu releul BT si ina revine in starea initial. In cazul cind defectul a st climinat prin RAR, intreruptorul ramine anclansat. tip OZ-33. Dispozitivul A ‘Trwtnoy din R.S.C. trifazate cu un singur 127sau diverse protecit Daca defectul persistaé, in momentul primirii unui nou impuls de declansare, prin contactul b; se excita releul V (releele B si BT sint incd excitate). Prin contactul V,, se va da o comanda de declansare definitiva in borna 9. Blocarea dispozitivului la impuls de declansare manuala a intreruptorului sau de la diferite protectii se face printr-un impuls-in borna 10. Se excita astfel releul B si apoi BT, blocind functionarea dispozitivului. Principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului OZ-33 sint : — tensiunea nominala: 48; 110; 220 Ve.c.; — cicluri de RAR — RAR trifazata ; — pauza de RAR — maxim 3 s; — durata blocdrii dupa un ciclu sau cind nu este per- misa functionarea, 5 + 20 s. 5.3.2.6. Dispozitiv de RAR tip OZ-111. Dispozitivul de RAR OZ-111 (fig. 5.14) este produs de firma ZPA Trut- 128 “(0% blocare RAR deta diverse | protectii Fig, 5.14 129 | ~ Verificarea releelor — ed. 249nov din RS.C. Ca si dispozitivel RAR-1 MT, OZ-111, este un dispozitiv complex destinat Teanclansarii monofazate sau trifazate, cu un singur ciclu de functionare. In compunerea dispozitivului intra mai multe grupuri de poles pees urmatoarele functiuni : — Te:cele R, S, T, N, sesizeazi demaraj rimi la protectia de distanta : aes — releul H realizeazy declansarea trifazata ; — teleul M realizeaza prelungirea treptei rapide a protectiei de distanta, la defecte monofazate; ~ Ss releul P initiazA functionarea dispozitivului de RAR, cind se primeste un impuls de declansare de la protectie; eS releut A asigura mentinerea schemei de RAR in funcfiune, pind la efectuarea comenzii de reanclansare ; — releul PY realizeazi pauzele de RAR monofazatai sau trifazata ; ~— ‘eleele E si F asigura efectuarea, respectiv menti- nefea comenzii de reanclansare ; -~ releele B, BT si D realizeaza blocarea dispozitivului la defecte persistente, dupa o declansare manuali a intre- Tuptorului ete. Aceste relee asigura de asemenca readucerea dispe tivului in starea initiaia, dupa efectuarea unei comenzi de reanclansare ; oe releul @ realizeaz§ prelungirea treplei rapide a protectiei de distanga, la comanda manuala de tnchidere a in- teruptorului, indiferent de pozitia cheii de RAR. in functie de pozitia cheii de RAR, dispozitivul realizeaza aceleasi regimuri de functionare ca si RAR-t MT. in cele ce urmeaz& vom studia functionarea dispozitivulni, la diverse tipuri de defecte. 7 1) Scurtcireuit monofazat (R— 0) a Cheia de RAR pe pozitiaM sauM+T “a urmare a demarajelor primite, se excita releel si din OZ-111. Se inchid contastele FAimisunene es ena: contactul mz. Cind protectia actioneaz’, se emite un impuls de declansare la bornele 11 si 12 ale dispozitivuiui de RAR. Se excita releul P, iar prin contactul r, inchis, este declansati faza R a intreruptorului. Prin inchiderea con- factului p, se excita releyl A, care se automentine prin contactul a. 130 fn urma declans&rii intreruptorului, se dezexcita releul P astfel ci prin circuitul format de contactele b,», ad, $i Ps, se excita releul PT. Dup& trecerea pauzei de RAR monofazata, se tnchide contactul pf, excitind relecle E si F, care se automentin prin _contactul fs. Prin contactele e, si e, se comand’ in borna 10 “reanclansarea intreruptorului, iar prin contactul p, normal inchis, se excita releul de blocaj Prin contactul inchis 2,.., se automentine releul B si se excita releul BY. Pria con- _tactul b, se excité releul H. Dupa 2 5 s, se deschide —contactul bi,, dezexcitind releele E si F si intrerupind astfel impulsul de anclansare din borna 10. Daca defectul a fost eliminat’ prin RAR, intreruptorul ramine anclansat, intreaga schem& revenind ta starea ini- tiali in urma inchiderii contactului temporizat bly, cu re- } glaj intre 5 + 20 s. ; Daca defeciul este persistent, pretectia va actiona, astfel e4 la bornele 17 si 12 va apare din nou un impuls de de- elansare. Desi releul P se excita, functionarea dispozitivului este blocata, contactul b,,. fiind ineé inchis. Datorita contactelor h, $i A; care sint inchise, va avea loc o declansare definitiva trifazat’ prin bornele 7, 2, 3. Dispozitivul revine Ja starea inifialé, dup& trecerea timpulul reglat pe BT. 1b) Gheia de RAR pe pozitia T Ca urmare a demarajelor se excita releele R si inchid contactele r,, rz, 75, M1 $i se deschide contactul n,5. Prin circuitul format intre. ,,plusulé de comanda, Cy4r, borna 7, contactul normal inchis f,, conlactul inchis rz, se excita releul H. Se inchid contactele h, si hy. In momentul primirii impulsului de declansare, se excita releul P, iar ‘contactele h, si h, fiind inchise, va avea loc o declansare trifazata. in continuare, functionarea dispozitivului. se face ca mai sus, singura deosebire constind in faptul ci de asta data, Teleeie E si F, vor fi excitate prin intermediul contactelor hy si pé;. Temporizarea contactului pl; corespunde pauzci de RAR trifazata. 1312) Scurlcircuite polifazate (R— S$) 2.a) Cheia de RAR pe pozitia M in urma demarajelor primite, se excitA releele R si S. Se inchid contactele ry, $1, Ta) Sos T;, $3. Prin cireuitul format intre borna 13, contactele inchise Tz, Sg Se excita releul H si se transmite prin borna 25, Cran, borna 9, un impuls pentru excitarea releului D. Prin contactul d;, se automentine releul D si se blocheazd totodata functionarea dispozitivului in urma excit&rij releelor B si BP. Tn momentul primirii impulsuluj de declansare de la protectie, contactele h, si h, fiind inchise, va avea loc o declangare irifazata definitivi si dispozitivul fiind deja blocat, mu va mai efectua o reanclansare, 2.b) Cheia de RAR pe Pozitia M+? sau 7 Dispozitivul ya efectua o RAR trifazata, functionarea find asemanatoare cu cea prezentata in cazul scurtcircuitelor monofazate (punctul 1.b), r Functionarea OZ-111 poate fi blocata de la diverse pro- i sau in urma unei comenzi manuale de anclansate a intveruptorului, prin aplicarea unui »plus* in borna 5. Spte deosebire de dispozitivul RAR-1 MT, OZ-111 nu dispune de un sistem propriu de blocare a functionarii inaintea trecerii in treapta a Il-a a protectiei de distanta. Principalele caracteristici tehnice ale OZ-111 sint : — tensiunea nominald 48, 110 sau 220 Ve.e. — temporizarea pauzei de RAR: — trifazaté: 0,1 + 0,35 s sau 0,2 + Deal — monofazati: 0,2 + 0,6 s sau 0,8 +3 functie de varianta constructiva ; — temporizarea impulsului de reanciansare: 2 + 2,5 s; — blocarea dispozitivului dupa reanclansare 5 + 20 s; — consum: — in repaus: 0 W ~ in functiune : 100 W. 5.3.2.7, Dispozitiv de RAR C.F.R. Dispozitivul de RAR tip CF-.R., (fig. 5.15, plans’) este utilizat in substatiile de alimentare cu energie a tractiunii electrice feroviare, pentru reanclansarea liniilor monofazate de 27,5 kV. _El este un dispozitiv tranzistorizat in compunerea caruia, in afara blocului de reanclansare propriu-zis, mai intrd s S3 132 $i un stabilizator care di o tensiune continua de 43 Ve.c., pat cu o protectie ce asigura blocarea functionarii dispozitivului la disparitia tensiunii stabilizate sau la defecte interne. Dispozitivul de RAR-C.F.R. dispune pe panoul frontal de un comutator care selecteazd regimurile de functionare. Conform [29], in pozitia ,,test“ a acestuia, printr-un impuls intern simulat se asigura functionarea dispozitivu- Tui cu cicluri complete de RAR repetate. Dispozitivul simuleaz{ impulsuri de reanclansare, distantate in timp unele de altele cu perioade egale cu suma duratelor pauzei de RAR si a timpului de blocaj (cicluri minime pentru reglajele respective). Functionarea corecté in acest caz este indicata de aprinderea la intervale regulate a limpii de semnalizare test. In pozitia ,functionare normalé*® a comutatorului de mai gus, dispozitivul functioneazd numai cind primeste un impuls de la protectie In borna 2. Pe panoul frontal al dispozitivului se mai gisese butoanele de reglaj a pauzei de RAR, a pauzei de blocaj, precum $i urmatoarele lampi de semnalizare, care prin aprindere indica: — lampa verde ,,tensiune stabilizata® — existenta tensiunii stabilizate de 43 Ve.c.; . i — lampa rosie ,avarie“ — actionarea prolectiei proprii a dispozitivului (determinata de existenta unui defect intern) ; — lampa albastra ,,test“ — emiterea unui impuls de teanclansare in urma simularii impulsului de pornire ; — lampa galbena ,.blocare* — blocarea dispozitivului in timpul pauzei de blocaj. ; Pentru o functionare corespunzdtoare se recomanda. ca sursa de alimentare sa debiteze o tensiune continua cit mai bine filtrate {obtinuta de la o baterie de acumulatoare, sau redresoare tampon cu bateria de acumulatoare). Utili- zarea pentru probele functionale a unei tensiuni de alimentare insuficient filtrate, obtinute numai de la redresoare, poate duce la scoaterea din functinne a dispozitivului. 133 necesara functionarii schemei. intregul ansamblu este echi- ~Principalele caracteristici tehnice ale dispozitivului sint : — tensiunea nominalé: 48 Vc.c.; — limite de variatic a tensiunii de alimentare: 43+56 Vicse. 5) — consum mediu: 5 W; — pauza de RAR, reglabila continuu in intervalul: 5 20/'s ; — pauza de blocaj a dispozitivului, reglabilé continuu in intervalul: 30 + 80 s; —- precizia timpilor reglati: Wap 5.3.3. Verificarea dispozitivelor de RAR 5.3.3.1. Generalititi. Verificarea dispozitivelor de RAR se poate executa in mod indirect utilizind o instalatie auxi~ liara care si permita realizarea conditiilor reale de functionare care apar in exploatare. sau in mod direct, cu dispozitivul conectat la circuitele de protectie si automatizare ale . celulei de linie respective. in primul caz, se poate folosi instalatia din fig. 5.16, eare are o constructie simpia, deosebit de usor de realizat si manevrat. Ea poate fi utilizata pentru verificarea dispo- zilivelor de RAR la orice tensiune nominal& a acestora, prin simpla iniocuire a releelor intermediare tip RI-10 (d 141 + +d 144). 8] 3] 11 Yi2] 13435] 15] 5] 17 0 | 6 PPE [polar ezfese|2: f Weed ha | Leu fear | due fl t- 8 | Jdsea chee Fig. 5.16. 134 In schema din fig. 5.16, releele d 141 sid 142 sint comandate prin butonul b 017 si simuleaz4 prin contactele lor demarajul sau declansarea prin protectie. Releul d 143, recep- tioneaza impulsul de declansare de la releul de RAR, permitind revenirea releelor d 141 si d 142, Ja starea initial&. Re- leul d 144 serveste impreuna cu celelalte relee, la misurarea _pauzelor de RAR. Lampile A 101, h 102, h 102 semnalizeaza’ declansarea pe fiecare fazi, in timp ce lampa h 104 semnalizeaza reanclansarea intrerupterului. in al doilea caz, se vor simula de la releul de distanta sau alte protectii, toate scurtcircuitele posibile precum si demarajele generate de acestea. In aceasta situatie, veri earea tuturor posibilitatilor de functionare ale dispozitivelor de RAR, precum si fixarea reglajelor pentru tempotizarea pauzelor de RAR, pot duce insé la un numar ne- justificat de mare de actionari ale intreruptorului de putere. De accea, se recomanda ca aceste probe, inclusiv reglarea temporizirii pauzelor de RAR, sA se faci mai intii cu dispozitivul prezentat anterior (sau cu unul similar acestuia) si numai dup4 aceea sd se treaca la executarea citorva probe cu intreaga instalatie, urmarindu-se corecta inleractiune cu aceasta, conform planurilor. In cele ce urmeazd se va prezenta verificarea dispozitivelor de RAR utilizind instalatia din fig. 5.16. Verificarea generala, verificarea izolatiei si verificarea mecanica s¢ executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 si§ 2.2.2.3. 5.3.3.2. Werificarea dispozitivului de RAR tip RARS. Pentru executarea verificarilor se va utiliza montajul din tig. 5.17. Conexiunile desenate cu linie plind, mai putin cele pentru racordarea cronometrului, vor fi utilizate la probele de la punctele a.1) si a.2). Conexiunile desenate cu linie intrerupta vor fi utilizate in completare numai la proba de Ja punctul a.3). Cronometrul, in variantele de conectare a sau }, va fi racordat numai pentru verificarile de la punctul b). Inaintea inceperii probelor, se conecteazd alimentarea schemei si se asteapti aproximativ 60 de secunde pentru inearearea condensatorului din RARS. Conform indicatiilor scalei, se regleazi contactul pasager al releului de timp din dispozitivul de RAR, cn o secunda 135J I i (fats [s[sts[ 7] ats poli | Instalotie pentra verificat dispozitive de RAR Fig. 5.17. sub valoarea reglata pentru contactul final. Se execula urmatoarele probe: a) Verificarea generalé a modului de functionare a dispozilivului de RAR tip RARS al) Verificarea executdrii comenzii de reanclasare, dupd o declansare prin protectie. Se apasé butonul 60/7. in cazul unei functionari corecte a dispozitivului de RAR, lampa R101 va semnaliza declansarea prin protectic, iar hi@4 — reanclansarea. a.2) Verificarea blocarii dispozitivului dupa efectuarea unui ciclu de RAR. Se exe- euta utilizind acelasi montaj. Dupi efectuarea ciclului de RAR, se asteapta 15—20 secunde si se conecteazi din nou 5011. Dispozitivul este corespunzator, dac&i nu va mai produce o noua reanclansare dup& perioada mentionata. a3) Verificarea bloc&rii dispozitivului la efectuarea unei anclangdri sau de elansdri voite a intreruptorului, precum side la diverse protectii care blocheaza functionarea RAR. Se utilizeazi montajul din fig. 5.17, in care s-au realizat suplimentar conexiunile desenate eu linie intrerupta. Se apasi butonul 6011. Se observa c& nu va mai avea loc o reanclansare. 136 b) Fixarea si verificarea reglajelor dispozitivului de RAI tip RARS. Pentru fixarea temporizarii pauzei de RAR se conecteazd cronometrul conform variantei a din fig. 5.17. Pentru fixarea duraiei impulsului de reanclansare, sint in general suficiente indicatiile scalei teglaj a releului - de timp. Daca se doreste o masurare precisa a acestei durate, se monteazi cronometrul cenform fig. 5.17, varianta b. in ambele cazuri, pent risurarea timpilor se actioneaza asupra butonului 6077. : . 5.3.3.3. Verificarca dispezitivulai de RAR tip BAR-2c. Pentru executarea verifiedrilor se utilizeaza’ montajul din fig. 5.18. Conexiunile desenate cu linie plind vor fi felosite Ja verificdrile de la punctele a.1) si a.2). Conexiunile cu linie intrerupta vor fi utilizate in completare, numai la proba de Ja puncte! a.3). Cronometrui se va conecia numai la proba de Ja punctul b). Jnainiea inceperii probelor se ayeazi eclisele E, + E, in pozitia conectat e fixeazi markerul C,, intr-o pozitie corespunzitoare numdrului dorit de reanclansari. Se fixeaza de asemenea temporizarea celor dowd cicluri. DPupa conectarea tensiunii de alimentare se asteapta aproximativ dovd minute pentru fmedrcarea condensatoa- _ relor. a) Verificarea generalé a modului de funcfionare a dispozilivului de RAR tip RAR-2c al) Verificarea executdrii celor doua cicluri de reanclansare. Se actioneazd butonul b011. In caz cA dispozitivul functioneaza corect, lampa hf01 va semnaliza declansarea, urmata dupa un anumit 1 Dispozitiv de RAR np RAR-2c 72 | hes |4 718 [ cronometru al ~£ peu 7 {24345 [6 j17 i2|03| m4 [15] 76 | e Instalatie pentru verificat dispozitive de RAR Fig. 5.18. 137,interval de o reanclangare, semnalizata de lampa h104. Actionim din nou butonul 6011, Lampa h101 va indica declansarea, urmata de o reanclansare, semnalizata de lampa h104. Se vor urmari de fiecare data indicatiile contoare- lor Co-f si Co-2 din RAR-2c. a2) Verificarea blocidrii dispozitivului dupi efectuarea celor doua cicluri de RAR. Dupa efectuarea celor doud cicluri de RAR se as teapta aproximativy 14 + 15 s, dupa care se actioneaza din nou 6011. Dispozitivul este corespunzator daci nu se va mai produce o noua reanclansare. a3) Verificarea bloc&rii dispozitivului la efectuarea unei anelangari sau declansari voite a intreruptorului precum side la diverse protectii care blocheaza funcfionarea RAR. Se executa in acelasi mod ca la § -2, punctul a.3), dup ce in prealabil s-au executat conexiunile cu linie intrerupra din fig. 5.18. b) Fixarea si verificarea reglajelor pauzelor de RAR ciclul I si II. Se executa conectind cronometrul ca in fig. 5.18. Pentru fixarea temporizarii ciclului 11 (care are un timp mai mare decit ciclul I), se va deconecta eclisa E,. 5.3.3.4. Verificarea dispozitivalui de RAR tip RAR-T. Pentru executarea verificdvilor se vor utiliza montajele din fig. 5.19, fig. 5.20, fig. 5.21, fig. 5.22. Fig. 5.19. Tnsiclatie pentru verificat dispozitive de RAR 138 Dispoatv ge en Cronanetu | Te ones Hee (alee aa ty fet | ig Fig. 5.20. Instolafie pentru vyerificat dispozitive de RAR eee _—dsporitive de Aas ———— [ob TELE PERE UN juni ini ind ig. 5.19 vor fi Conexiunile desenate cu linie plina in fig. rf utilizate la probele a.1) si a.2). Conexiunile desenate cu linie intrerupta din fig. 5.19 vor fi utilizate in completare numai Ja verificdrile de la punctul a.3.3). Montajele din fig. 5.20, fig. 5.21, fig. 5.22 vor fi utilizate numai la proba de la pune- ee fi a temporizarile Inaintea inceperii verificarilor se fixeaza te a releelor de timp. Temporizarea contactului pasager Rfpa se regleazd cu aproximativ 1 + 1,5 s, sub reglajul contactului final RTpf. A : ie , Temporizarea contactului RTBf se fixeazi aproximativ la mijiocul scalei de reglaj. 139Oispozitiv de RAR tip RAR-T os Laer) : f | Fig. 5.22. hee 220V~ a) Verificarea generald a modului de functionare a dispozilivului de RAR tip RAR-T ad) Verificarea executdrii comenzii de Teanclangare dupa o declangare prin protectie. Se actioneazi butonul 6071. fn caz cA dispozitivul functioneaza corect, se va aprinde lampa h101 semnali- zind declansarea si apoi lampa hi04, pentru a semnaliza Teanclansarea. Se va urmari Ia contorul Cy inregistrarea rea nclansarii. a.2) Verificarea bloc&rii dispozitivului dupa efectuarea unui ciclu de RAR. Se actioneaza butonul 6011. Dupa ce dispozitivul RAR-T efectueazi un ciclu complet de RAR si s-a aprins lampa h104, ce semnalizeazi reancfansarea, se apasi din nou 6011. Daca dispozitivul este corespunz&tor, dupa efectuarea declansarii nu se va mai produce o noua reanclansare. a.3) Verificarea posibilitatilor de blo care a dispozitivului a.3.1) Blocarea RAR-T dac& nu existd conditii de sincronism sau lips& tensiune. La montajul utilizat la pune- tul a.1), se desface conexiunea din borna 6 a RAR-T. Actio- nind 5071 dispozitivul nu va efectua ciclul de RAR. 140 a.3.2) Blocarea RAR-T de la diverse protectii. Se reface conexiunea in borna 6 gsi se executa conexiunea desenata cu linie-punct, in borna 5 a RAR-T. Actionind bO17 nu se va efectua nici de asta data un ciclu de RAR. a.3.3) Blocarea RAR-L in cazul unei comenzi manuale de decia re a intreruptoruiui. In completarea montajului din fig 9, se executa conexiunile cu linie intrerupta, dupa ce in prealabil s-a desfacut legatura din borna 5 a RAR-T. Prin conectarea butonului b077 se constataé cA dispozitivul nu va executa RAR. b) Fixarea gi verificarea reglajelor dispozitivului de RAR tip RAR-T. Vixarea temporiz&rii pauzei de RAR se executa cu ajutorul montajului din fig. 5.20. Pentru fixarea duratei impulsului de reanclansare este fn general suficient sa fixam contactul RTpf, cu0,5 + 1s peste reglajul contactului RT pa, conform jndicatiilor scalei de reglaj. Dac& se doreste o masurare mai exacta a acestei durate, se poate utiliza montajul din fig. 5.21. Pentru fixarea temporizarii blocajului sint in general suficiente indicatiile scalei de reglaj a releului RTB. Peniru masurarea cu exactitate a reglajului executat, se poate utiliza montajul din fig. 5.22. Pornirvea schemei se face actionind clapeta releului E din RAR-T, i 5.3.3.5, Verificarea dispozitivului de RAR tip RAR-1 MT. Inaintea tnceperii verificarilor, se vor regla pe releul de timp Tp al dispozitivului RAR-1 MT, urmatoarele : — contactul 1B, pentru blocajul inaintea trecerii in treapta a Il-a a protectiei de distant, la aproximativ 0,4 s; — contactul T, pentru pauza de RAR trifazata, la aproximativ 0,9 s; — contactul M, pentru pauza de RAR monofazata, la aproximativ 1,3 s. i Eclisele de pe panoul frontal al dispozitivului se fixeaza pe pozitia I. a) Verificarea generald a modului de funclionare a dispozitivului de RAR fip RAR-1 MT al) Verificarea executdrii comenzii de reanclansare dupa o declansare prin protectie. Proba se executa utilizind montajul desenat cu linie plind din fig. 5.23. Este necesari realizarea tuturor 141Dispotitiv de RAR tp RAR= IMT 4[s]el7 2F cE nett 34 Ssfe]7 70|1 Jnstalatie pentru verificat dispozitive de RAR Fig. 5.22, situatiilor indicate in tabelul 5.8, care va fi folosit in modul urmator: presupunind ci cheia de RAR tia M, trebuie efectuate puntile 23 cu 24 Ioana 1), pentru defect R—O (coloana 2), se aflA pe pozi- si 27 cu 28 (col- demarajul se aplica Tabelul 5.8 ie Ege Pozifia cheiide RAR | TS i ari oer: a. 3 Tipul declansarit ees Sse aa g eee £ aes SS See a R-O | 3-6 | Monofazata -R D: la RAR-1 MT se efec-| S-O | 4-6 | Monofazath -s Da eaeaeanistintiis's T-O |5-6 | Monofazata -T Da ema R-S | 3-4 | Trifazatd — R, S, T Nu oa S-T | 4-5 Trifazati — R, S, T Nu T-R}5—3 | Trifazati — R, S, T Nu M+T R-O | 3-6 | Moi a mofazati — la RAR-1 MT se efec-| S-0 | 4-6 Monofacata = $ Da Inicazay alte T-O |5—6 | Monofazata — T Da a | RS | 3-4 | Trifazat’ — R, S, T Da EE S-T | 4-5 | Trifazata — R, S, T Da T-R|5—3 | Trifazaté — R, S, T Da T R-O | 3-6 | Trifazata — R, S, T la RAR-4 MT se efec| SO | 4-6 | Trifazata — Ri S, T Be tueaz& puntile: T-O [5-6 Trifazata — R, S, T Da 17-19; 1820 R-S | 3-4 Trifazata — R, S, T Da 23~24, 26—28 S-T | 4-5 Trifazata — R, S, T Da T-R|5—-3 | Trifazata — R, S, T Da 142 la bornele ($—6) ale RAR-1 MT (coloana 3), declansarea rebuie si fie monofazati pe faza R (coloana 4) si dispozi- ivul executé RAR (coloana 5). Pentru celelalte situatii se procedeaz& in mod analog. * Yn fiecare caz in parte, se actioneaza foarte scurt buto- ul 6011. O nous actionare nu se va executa decit dupa ce releul de bloca} 2B din RAR-1 MT a revenit la pozitia dezexcitat. Pentru ca dispozitival RAR-1 MYT s& fie corespunzator in punct de vedere al acestei probe, este necesar sa fie realizat in fntregime programul de lucru din tabelul 5.8. a2) Verificarea blocdirii dispozitivului dupa efectuarea unui ciclu de RAR. Se utilizeazié montajul din fig. 5.23. Dupa efectuarea unui ciclu de RAR, se actioneazd din nou b011. Pentru oricare ‘din situatiile prezentate in tabelul 5.8, va trebui sa aiba Joc o declansare trifazata definiti : a3) Verificarea posibilitatilor de blocare ale dispozitivului in diverse situatii de functionare. Pentru executarea probelor ‘de la punctele a.3.1) si a.3.2) se utilizeaza montajul din fig. 5.23, desenat cu linie plina. : 1) Verificarea bloedrii RAR-1 MY, cind intrerupto- ‘sul nu are conditii optime de functionare. Se deconecteaza puntea 21—22 de la RAR-1 MT. Pentru oricare din situa- {ile prezentate in tabelul 5.8, va trebui ca actionind bO17 cu eclisa C mai intti pe pozitia 7 si apoi pe 2 (vezi tabelul 5.6), dispozitivul sa nu execute RAR. Dupd executarea acestor probe se reface puntea 21—22 la bornele RAR-1 MT. a.3.2) Verificarea blocarii RAR-1 MT cind nu exista ‘conditii de sincronism sau lipsa de tensiune. Se deconecteaza puntea 23—24 de la RAR-1 MT. Actionind 5011 se verificad 4 dispozitivul nu efectueazi RAR pentru oricare din situatiile prezentate in tabelul 5.8. Se trece eclisa D pe pozitia 2 (vezi tabelul 5.6). Actio- nind de asta dat’ b011 se constata cA dispozitivul executa RAR in oricare din situatiile prezentate. inaintea executarii probei a.3.3) se reface legitura la hornele 23—24 ale RAR-1 MT, iar eclisa D se conecteaza pe pozitia 1. 143raliba (sla Tste ATT —F 6} 9{70 Fig. 5.24. a.2.3) Blocaree RAR-1 MT, in cazul unei comenzi manuale de anclansare sau declansare a intreruptorului, precum st de la diverse protectii care blocheaza functionarea RAR. Se di un ,,plus“ in borna 15, apoi in 29 ale RAR-1 MT. De fiecare dati se urmireste blocarea dispozitivului de RAR (conexiunile desenate cu linie punct in fig. 5.23). b) Fixarea si verificarea reglajetor dispozilivului de RAR lip RAR-1 MT. Pentru fixarea duratei impulsului de anclansare si a pauzei de blocaj a RAR-1 MT, sint suficiente indicatiile scalelor de reglaj ale releelor E si 2B [27]. Pentru fixarea temporizirii contactului tp, utilizat la blocarea dispozitivului inaintea. trecerii protectiei de dis tanta in treapta a Il-a, se foioseste montajul din fig. 5.2.4, Pentru executarea m&surarilor se actioneaza butonul 6017. Timpul m&surat la cronometru Teprezinta intervalul dupa care intervine autoblocarea dispozitivului. La fixarea tem- porizarii_contactului tp, (pauza de RAR — trifazicd) se utilizeaz& montajul din fig, 5.25. Demarajul se conecteaz{ la bornele 8-4; 8—5 sau 4—5 ale RAR-1 MT (defect polifazat). Pentru fixarea temporizirii contactului ip; (pauza de RAR-monofazat) se utilizeazi acelasi montaj ca mai sus, cu diferenta ci demarajul se conecteazi la bornele 3—6; 4—6 sau 5—6 ale RAR-1 MT. 144 Cronometru Dispozitiy de RAR tio RAR ia a a a A 5.3.3.6. Verificarea dispozitivalui de RAR tip 02-33. Pentru executarea verificarilor dispozitivului de RAR tip OZ-33 se utilizeazé montajul din fig. 5.26. Conexiunile desenate cu linie plind vor fi folosite pentru verificdrile de la punctele a.1) si a.2). Conexiunile desenate cu Hinie-punct, figurate in completarea montajului precedent, pas fi utilizate numai pentru verifiearea de Ia punctul a.3). Pentru verificarea de la punctul b} se va monta cronometrul si se vor executa conexiunile cu linie punctata. + ; a) Verificarea generalé a modului de funclionare a dispozitivului de RAR tip OZ-33 Aa * al) Verificarea executarii comenzii de reanclansare dup&a o declangare prin protectie. Se executa ca gi fn cazurile precedente, actionind a7 aS LIRR 3 chan Dispozitiv de RAR tip 0-33 { [Cronometru Blas Instclatie peniru verificat dispozttive de RAR Fig. 5.26. 145 10 — Verificarea releelor — cd. 240\ butonul b027. Lampa h101 va semnaliza declansarea, iar lampa h104, anclansarea. a2) Verificarea bloc&arii dispozitivului dupa efectuaread unui ciclu de RAR. Se actioneaza b011. Dup& efectuarea completa a unui ciclu de RAR, se repet4 operatia. Pentru ca dispozitivul s& fie corespunzator din punct de vedere al acestei probe, va trebui ca noua declansare care va avea loc prin intermediul releului V si nu mai fie urmata deo reanclangare. a.3) Verificarea blocdrii dispozitivului OZ-33 in cazul unei comenzi manuale de anclansare sau declansare a intreruptorului, precum si de la diverse protectii care blocheaza functionarea- RAR. Se utilizeazi montajul anterior completat cu conexiunile desenate cu linie punct. Pentru executarca probei se actio- neaz4 butonul 011. b) Fixarea si verificarea reglajelor dispozitivului de RAR lip OZ-33. Se executa utilizind montajul din fig. 5.26, la care s-au efectuat conexiunile necesare conectarii cronometrului. Pentru fixarea temporizarii pauzei de blocaj, sint in general suficiente indicatiile scalei reteului BT. 5.3.3.7. Verificarea dispozitivulni de RAR tip OZ-111. Pentru verificarea dispozitivului de RAR tip OZ-111 se utilizeazé montajul din fig. 5.2 Conexiunile desenate cu linie-punct se realizeazi numai pentru efectuarea probelor de la punctul a.3). Cronometrul impreund cu conexiunile desenate cu linie punctatad se conecteaza numai pentru proba de Ja punctul b). Prin conductorul notat cu asterisc, se culege impulsul de declansare utilizat de instalatia pentru verificat dispozitive de RAR. In functie de tipul defectului simulat, acest con- ductor trebuie conectat la bornele 7, 2 sau 3 ale OZ-111, conform indicatiilor din tabelul 5.9, coloana 4. Dispozitiy de RAR tip OZ-I17 a (ronametru | EL 1 Tabelul 5.9 BE | aE « a8 - os ait bie oS Ea a Pie) 35 223 Tipul declansivit [Eg BEs| Exe Eye ae Siseee. BEE | as8 ROSES Sake R-O | 15-18 se Monofazat& R | Da S-O | 16-18 2 Monofazaté § | Da T-O | 17—18 3 Monofazata T | Da Mla OZ-411 se| RS | 15-16 | 1, 2 sau 3 | Trifazata R, S, efectueazi 1 Nu puntea 9—25| S-T | 16-17 | 1, 2 sau 3 | Trifazaté R, S T Nu TR | 17-15 | 1, 2 sau 3 | Tritazaté R, S, T Nu R-O | 15-18 1 Monofazaté R | Da S-O | 16=18 2 Monofazati S | Da T-o | 17-18 3 Monofazaté T | Da oer. 7 1 OZ- ling tgs 7e (2, 2 sun 3] Teifhatt Hy S, 111 nu se e- : Da pel eeZn sr | 16~17 | 1 2 sau 3 | Tritezata R, S, punti T Da T-R | 17-15 | 1, 2 sau 3 | Trifazaté R, S, : Da R-O | 15—18 1 Trifazati R, S, T Da U 273 [4Js $-0 | 16—18 2 Trifazaté R, S, T | T Da T la OZ-111 se] T-0 | 17-28 | 3 Trifazaté R, S, efectueazi | TO Da puntea 7—13| R-S | 15—16 | 1, 2 sau 3 | Trifazata R, S| b T Da ST | 16-17 | 1, 2 sau 3 | Trifazati R, S, | on Da T-R | 17-15 | 1, 2 sau 3 | Trifazati R, S, T Daa) Verificarea generalé a modului de functionare, a dispo- 2ilivalui de RAR tip OZ-111 al) Verificarea executa&arii comenzii de reanclansare, dup& o declangare prin protectie. Pentru efectuarea acestei probe se utilizeazh montajul din fig. 5.27, desenat cu linie plina. Sint necesare realizarea tuturor verificdrilor indicate in.tabelul 5.9. Modul de lucru este asemanétor celui indicat la § 5.3.3.5, punctul a. ue Puntile ce trebuie executate conform indicatiilor din coloana 1 a tabelului 5.9, suplinese cheia de RAR. Butonul 6011 se actioneazi printr-o comanda foarte seurta, a.2) Verificarea blocariidispozitivului OZ-111 dup& efectuarea unui ciclu de RAR. Imediat dup efectuarea unui ciclu complet de RAR, se actioneaza b011 printr-un impuls foarte scart. In oricare din situatiile de fa punctul a.1) dispozitivul nu trebuie s4 efec- tuez» RAR, comandind © declansare trifazata definitiva. a3) Verificarea bloe&rii dispozitivului OZ-111 in cazul unei comenzi manuale de anclansare sau declangare aintrerupto- tului, precum side la diverse protectii care blocheaz& functionarea RAR. Pentru executarea acestei probe se utilizeazi tot montajul. din fig. 5.27, completat in prealabil cu circuitele figurate cu linie-punct-linie. « Actionind butonul D011 se verificd’ci OZ-111 nu executa RAR in oricare din situatiile prezentate in tabelul 5.9, b) Fixarea si verificarea reglayelor dispozilivului de RAR tip OZ-111. Se executa utilizind montajul din fig. 5.27, la care s-au efectuat conexiunile pentru conectarea cronometrului. Pentru fixarea reglajului pauzei de RAR trifazata, se aplica un demaraj bifazat conform tabelului 5.9. Pentru tixarea reglajului pauzei de RAR Monofazata, se aplicd un demaraj monofazat conform celor indicate in acelasi tabel. Pentru fixarea duratei pauzei de blocaj a OZ-111, sint in general suficiente indicatiile scalei releului BT. 148 zeaza montajul din fig. 5.28. 5.3.3.8, Verifiearea dispozitivului de RAR tip C.F.R. entru verificarea dispozitivului de RAR tip C.F.R. se utili- nexiunile desenate cu linie plin’d vor fi folosite numai la ‘ile de la punctele a.1) si a.2). Conexiunile supli- desenate cu linie-punct, vor fi utilizate numai la verificarile de la punctul a.3). Pentru verificdrile de la pune- tul b) se vor realiza suplimentar conexiunile cu linie punctata si se va monta cronometrul. a) Verificarea generald a modului de functionare a dispozi- tivulu de RAR tip C.F.R. a1) Verificarea executarii comenzii de reanclansare dup4 o declansare prin pro- fectie. Se executa utilizind montajul din fig. 5.28. Pentru efectuarea probei se actioneaza bO11. a2) Verificarea blocdrii dispozitivului dupa etectuarea unui ciclu de RAR. Dup& efectuarea unui ciclu complet de RAR se actioneazi b011, simulind astfel o RAR nereusita. Nu va trebui si aiba loc © nou’ reanclausare, a3) Verificarea blocarii dispozitivului incazul unei comenzi de anclansare saw geclansare a intreruptorului sau de la diverse protectii care blocheaza fune- Fig. 5.28. 149fionarea’ RAR. Se actioneaz’ 5011 si se verifica c& dispozitivul nu executa RAR, dupa ce in prealabil au fost executate conexiunile desenate cu linie-punct. b) Fixarea si verificarea reglajelor dispozitivului de RAR tip C.F.R. Se execut& utilizind montajul din fig. 5.28, la care s-au executat conexiunile necesare racordarii cronometrului. Pentru fixarea duratei pauzei de blocaj, sint in general suficiente indicatiile scalei de reglaj a butonului respectiv. 6. Relee de distanta. Principiu de functionare, earacteristici, verificari 6.1. Generalitati Releele de distanta si implicit protectia de distanta con- ituie la ora actuala elementul de baza utilizat in schemele protectiec a liniilor interconectate de inalt& si foarte inalta ensiune. Principalele avantaje ale protectici de distant&é in com- aratie cu alte tipuri de protectii constau in: — dependenta redusd a sensibilitatii fata de regimul functionare a retelei; — deconectarea defectelor cu o temporizare cu atitmai ic cu cit acestea se produc mai aproape de locul instalarii leului ; — delimitarea cu suficient& precizie a zonelor protejate. In principiu, in caz de defect, releul de distantA musoara pedanta de la locul de instalare pina la cel de scurtcircuit. 1 compard in mod succesiv aceasta valoare cu niste impe- nte reglate pe releu. Aceste impedanfe reflecta de fapt lungimea zonelor protejate, esalonate de regula in trei-patru pte. 151in treapta 1, corespunzitoare unei anumite lungimi a liniei protejate (fig. 6.1), releul va declansa foarte rapid. In treptele superioare, pe misuri ce creste distanta de la locul de instalare a relewiui, creste si temporizarea la. declansare. Asa cum se va vedea, valorile impedantelor reglate se obtin in urma unos caleule care fin cont de lungimea liniei protejate, de caracteristicile ei geometrice, de raportul de transformare ai transformatoarelur de curent si tensiune ce alimenteaz& releul de distanta, precum gi de incadrarea liniei in sistemul energetic. Releul de distanta actioncazi la sciderea impedantei supravegheate sub valoarea impedantei reglate pe el, pentru treapta respectiva. Daca valoarea misurat& este mai mic& decit vaioarea reglata pentru treapta I, releul va comanda declansarea in aceasta treapta. In mod analog, dacd valoarea m&surata este mai mare decit valoarea reglata pentru treapta I, dar mai mica decit valoarea reglata pentru treapta a Ila, releul va comanda declansarea in treapta a IJ-a. In acelagi mod se petree lucrurile si in cazul treptei a Ili-a sau a IV-a. Asa cum se cbservi in fig. 6.2 [1; 15], in compunerea unui releu de distanta intra mai multe elemente care eon- cura la buna lui functionare. 152 Elementele de pornire EP au rolul de a sesiza aparitia unui defect si de a initia functionarea intregului ansamblu. Je pot fi constituite din relee de curent maximale sau din relee de minim& impedanta. . in caz de defect elementele de pornire vor initia functionarea elementului de timp J, a blocului de comutare BC, sia blocului de comutare BC,. Blocul de comutare BC, selecteazd tensiunile corespunzatoare scurtcircuitului. El alimenteazd4 cu tensiunile necesare functionarii releul directional D gsi prin intermediul releului de timp TJ, organul de masurare M. Slocul de comutare BC, are rolul de a alimenta releul directional D si organul de masurare M, cu o tensiune pro- portionalé cu curentul de scurtcireuit, culeasd de pe grupul de rezistente (transformatoare) R. weleul de distanta mai contine un element pentru bloca- tea la pendulatii BP si un bloc de executie a comeuzilor de declansare, BE. Schema bloc prezentat&é in fig. 6.2 cerespunde releelor de distanta tip monosistem, care utilizeaza un singur element de masurare si un singur element de directic, alimentarea cestora fAcindu-se in functie de scurteircuit, printr-un sistem de alegere a unor contacte (blocurile de comutare BC, i BC,). Exist& insa si relee de distanta care au cite un ele- 153In cele ce urmeaz& vor fi prezentate citeva din tipurile de relee de distanta mai des utilizate in instalatiile din tara noastra. 6.2, Relee de distant utilizate in statiile electrice de inalta tensiune din Romania 6.2.1, Releu de distanti RD-110 Fig. 6.4. Releul de distanta tip RD-110, fig. 6.3, este produs de firma EAW din R.D.G. El este de tip monosistem si se afla in exploatare pe diverse linii interconectate de 110 kV. Principalele elemente ce intr’ in compunerea releului de distanta RD-110 sint : "6.2.1.1. Elementele de demaraj la supracurent Ap, Ags, Ag, Ag. Ca elemente de demataj la supracurent sint utilizate patru relee maximale de tipul RSf-2. “~ Relecle Ap, As, Az (fig. 6.3, plansa) sesizeaz’ aparitia unui supracurent pe fazele R, S sau T. Ele pot fi reglate continuu intre 4 si 10 A. Releul A, sesizeaza aparitia unui curent homopolar. E] poate fi reglat continuu intre 2 $i 5 A. Coefi- cientul de revenire al acestor relee este de aproximativ 0,85. Bobinele releclor de demaraj Az, As, Ap $i Ap sint inseriate cu rezistentele R,, Rs, R, si Ro, care servesc pentru — obtinerea unor tensiuni proportionale cu curentii de defect Elementul.Z este un releu polarizat de curent continuu eate isi inchide contactul numai cind: iB ta (6.1) Curentul redresat i; este proportional cu curentul primar I care circulé pe linia protejata: 2=K XI (6.2) In mod analog, curentul redresat i, este proportional cu nsiunea primara U, aplicata la bornele transformatorului le tensiune f 201. be — hae (6.3) , si K, sint constante. Inlocuind (6.2) si (6.3) in expresia (6.1), rezulta: necesari alimentarii elementulwi de masurare Z si a celui K,xU< Kx (6.4) directional Q. In paralel cu rezistenta Ro se gaseste un auto- a trasformator (notat cu 7r4), folosit pentru reglarea facto- uv a7 < & (6.5) rului de pamint K,. Acest autotransformator se gaseste in > — ES - partea interioara a Preleului. 6.2.1.2. Elementul de masurare a impedantei de defect, Z a) Masurareca ,,impedan{ei pure“. Ca element de masurare a impedantei, releul RD-110 utilizeazi un releu cu bobind mobila de tip RSf-4, care lucreazd intr-un montaj diferential numit .,balanti electrica* (fig. 6.4). _ Deci pentru ca releul Z sa actioneze, este necesar ca im- danta masurata la locul de instalare (data de tensiunea i curentul cu care este alimentat releul), sd fie mai mica ectt o valoare data, fixata de releu. Diagrama de jucru a elementului prezentat in fig. 6.4 ite in planul impedantei Z, un cere cu centrul in originea lor, de abscisa R si ordonata X (fig. 6.5). 154 : 155| Fig. 6.7. Dupa cum este desenat Z,,, rezulta ei declangarea va avea ‘oc in treapta a III-a a protectiei de distanta. in cele discuiate pind acum, Sa considerat ca scurtcircu- tul este metalic, nedezvoltindu-se Ja locul defectului un ure electric. De aceea schema elementului de masurare a mpedaritei din fig. 6.4 se mai numeste si schema pentru mi- urarea ,impedantei pure“. ’ Ea un scurtcircuit bifazat (fig. 6.7), impedanta masurata al: Fig. 6.5. Raza cercului este dat& de impedanta Z; fixata pe releu. Rezulta deci ca in functie de necesitati, se poate alege o valoare mai mare sau mai mica pentrn Z,, In regim normal de functionare, impedanta ,,vazula* de releu este Zy. Atit m&rimea |Zy|, cit si defazajul oy al acestei impedante pot varia in limite foarte largi in functie de regimul de exploatare al liniei. Pentru a nu se produce actionari nedorite ale releului de distanta, este necesar ca impedanta fixata Zf, care defineste raza cercului de actionare, sa fie in oricare din regimurile de functionare normale ale linici, mai mica decit | Zy |. In caz de scurteircuit, datorita cresterii curentului si simultan cu aceasta a sciderii tensiunii, impedanta ,,vazuta~ de releu va fi Z,,. Defazajul se modificad sensibil fata de regi- mu] normal de functionare (cind 9y este aproximativ 25°—35°), s5-, putind avea valori cuprinse intre 60° si 85° (fig. 6.5). Daca impedanta Z,, se gaseste in interiorul cercului de raza Z,, releul de impedanta isi va inchide contactul indiferent de unghiul 9,, al impedantei Z,,. Daca sucrteircuitul este Indepartat, atunci impedanta Z., nu se va mai gasi in interiorul cercului de raza Z;, si releul nu va mai actiona. Asa cum s-a maj vazut, releele de distanta elimina defectele dupa o caracteristica in trepte. In fig. 6.6, este prezentata diagrama de actionare a unui teleu de distanta cu trei trepte de masurare a impedantei. Zee = Lise nde as ee inpedanta conductorului liniei masurata pe aza, de la locul de insta i istanta ina re sadoou ustalare a releului de distanta A, pind La un scurtcireuit monofazat (fig. 6.8), intoarcerea cu- entului facindu-se prin pimint, impedanta acestuia Z. te o fractiune din Z;,,. = Intre Z, si Zis. exist relatia : Zp ESL 156K, se numeste factor de pamint si la RD-110 el se regleaza la transformatorul Tr4 (fig. 6.3). Deci la seurtcircuite monofazate impedanta de scurtcircuit va fi: : . Zee == Lisl + Ky) b) Mésurarea ,impedantei miate“. De cele mai multe ori scurtcircuitele nu sint metalice, ci prin are electric. Rezis- tenta suplimentara aparuta la locu!l defectului datorita arcului face ca releul si masoare o impedanta: Z, =2Z isc + Rare la seurtcireuit bifazat, sau Z, =ZisA1 + Ky) + Rare la scurtcirenit monofazat. Asa cum rezulta din fig. 6.9, utilizind un element de masurare cum este cel prezentat in fig. 6.4, cu diagrama de acfionare un cere cu centrul in originea axelor R, X, risctim ca chiar in situatia in care impedanta de scurtcircuit Z,, este situaté fn interioru! cercului de actionare, releul sd nu actioneze, deoarece el masoara de fapt impedanta totala Z,, cu defazajul o,. Pentru a compensa rezistenta arcului, montajul diferential din fig. 6.4 a fost completat cu un transformator T, prin intermediul cdruia curentul redresat i, din circuitul de tensiune nu mai este determinat numai de tensiunea de pe bare, ci si de curentul liniei protejate. Elementul de masurare astfel ob{inut (fig. 6.11), poarta numele de element de masurare a ,,impedantei mixte“. YMA YU) MII a Fig. 6.10. 158 Fig. 6.11. Diagrama lui de actionare este data in fig. 6.10, fiind un ‘cere cu centrul deplasat pe axa R. La releul RD-110 elementul de masurare a simpedantei mixte“ a fost astfel conceput incit in cazul unui scurtcireuit la capatul zonei protejate, el s& lucreze corect pentru valori axime ale rezistentei de are egale cu 60% din impedanta xata pe releu. j In functie de unghiul de scurtcireuit @se al liniei pro- jjate, prin comutarea eclisei X (fig. 6.3 si fig. 6.11), se poate ealiza o deplasare a centrului cercului pentru mdsurarea impedantei mixte (fig. 6.10). Asa cum s-a vazut, elementul de mAsurare compara im- edanta buclei de scurtcircuit, cu niste impedante fixate pe leu. Aceste impedante, care sint notate cu ry, rz, Ts Si Ts, jot lua diverse valori prin deconectarea unor eclise de sun- are de pe panoul frontal al releului de distanta. i Daca pentru r, avem de reglat de exemplu 4,8Q, se de- mecteaza eclisele care sunteazi rezistentele 1,6 Q si 3,2 Q, ee aceeasi valoare se pot executa bineinteles si alte com- nati. 7 reprezinta impedanta fixata pe releu pentru un scurt- cuit ce are loc in treapta I. 7, reprezintaé impedanta suplimentar4 care se introduce circuit, cind se doreste prelungirea treptei I. 159lui de distanta cu J, Tr, reprezinta impedanta suplimentara care adunata la r;, Tabelul 6.2 serveste la masurarea defectelor din treapta a II-a. Tz reprezinta impedanta suplimentara care adunata la ry, si re, serveste la masurarea defectelor din treapta a Ilfa. In tabelul 6.1 sint date toate valorile care pot fi reglate pentru rezistentele r, ry, ro sir, atit pentru varianta releu- A, cit si pentru cel cu J, =1 A. 60° | zo |__ 80 1,02 | 0,97 Pentru eclisa X ta in dreptui notatiet 0°, se cbtine aracteristica din fig. 6.5. In celelalic pozitii, se obtine 0 caracteristica ca in fig. 6. 10. Daca unghiul de scurtcircuit al iniei este de exemplu de 60°, se alege C, =1,1. Pentru mghiuri de scurtcircuit diferite de cele din tabelul 6.2, s¢ pot folosi diagramele din tabelul 6.35 Tabelul 6.1 Reieu cujeutentul nominal I, = 1A Releu en eurentul nominal 1,7= 5 A Staessen | Se ee -- factorul C3, rezulta din eae ak Tb ee || Ca ee = impedanta de baz fixi a releu- Tabelul 6.3. ae S08 | BE J pie eae yee os ui si ia valoarea 0,2 pentru re- 0,10 040 } 010 | 0,10 |) 0,50 0,50 | 0,50} 0,30 Piecil, =5 Asi 1 Secor GS abs 0,20 0,20 } 0.20 | 0,20 || 1,0 14o | 1,0 1,0 cut. <1 8. 12 I — Per reece Be ae AE eat ag Pee 6.2.1.3. Elementul de direetie. 11 20 1.60 DE omg ORO os ae ae an Slementul de direclie Q are rolul 49 leo ee mn yes 150) es 8,0 ee & de a controla sensu] puterii in cir- } atoll a| eee lite a I ieee bie ie a at euiitul supravegheat. Fl dispune © 40 : ti 640 | 9.40 || 320 — | 32 ah de un contact basculant gq 50° 55° 607 65° 70° ¥ oN et Se a i. = oe (fig. 6.3), care este orientat pe eclisel2 pe 60” . leclansare. Pentru a obtine valorile r;, rz, T, $i rs reglate pe releu, Ca ‘si elementul pentru masu- 2 An] trebuie si cunoastem impedantele secundare, Z,;, Zs, Zas ‘area impedantei de defect, ele- 12 & jae $i Ze, ale fiecdrei trepte exiprimate in [Q/bucla]. entul de directie este constituit 47 a La 480 Se obtine astfel : dintr-un releu cu bobina mobila 10 ea \ me i de tip RSf-4 ,care lucreaz& dupa L - = = 2a %u ‘ rincipiul ,,balantei electrice* 99) Ao 140 erly hala caesar ual fee 6.12). ; a_i tty _ Diagrama de actionare a re- ty = SH 1 Q) rs == =* [0] leului directional este dat& in CG; . — & G3 lig. 6.13, unghiul de sensibilitate axim4 obtinindu-se pentru un curent decalat cu 60° inductiv 44 de tensiune. Elementul de directie este imentat cu tensiunea si curen- ul secundar de scurtcircuit, dupa 70° 75° 80° 85° 90° hema de ,,0°*. eclisele pe 80° — factorul C;, numit factor de reducere a impeda.tei, poate lua valorile 0,5 sau 1 in functie de pozitia eclisei C, de pe panoul frontal al releului ; — factorul C,, depinde de unghiul de scurtcircuit al linici. fn functie de pozitia eclisei X de pe panoul frontal, C, fioale lua valorile date in tabelul 6.2. 160 161 — Verificarea releelor de protectie — cd. 24060° Com / Fig. 6.13. Fig. 6.12. 6.2.14. Elemental de timp. Elementul de timp J are drept rol marirea succesivi a domeniului de méasurare, pina cind defectul este eliininat. Et dispune de cinci trepte de timp cn reglaj continuu intre 0 si 10 secunde. In primele trei trepte declansarea are loc in functie de distanti. Treapta a IV-a nofala ..fe“ nu este in functie de distanta, ea asigu- vind declansarea numai in baza demarajului, Aceast& treapta poate fi direcfionata sau nu, in functie de pozitia eclisei Lg (fig. 6.3). Vreapta a V-a fg comanda declansarea numai ca urmare a demarajului, tiind independenta de directie. Actionarea elementul de temporizare, se face cu un motor de curent econtinun a carui turatie se mentine constanta cu ajaterul unui regulator centrifugal, chiar si in eazul unor Varialii mari a tensiunii de alimentare. 6.2.1.5. Blocajul la pendulatii, Dup& cum se slie peu- dulatiile sint fenomene nedorite care pot apare inir-un sistem energetic ca urmare a unor variatii bruste de sarcin& generale de scurtcircuite in apropierea unor centrale im- portante, precum si ca urmare a conectarii sau deconect&rii unor mari consumatori. Pendulatiile sint caracterizate de reguli prin fluctuatii ale puterii transportate pe linii si prin variafii bruste ale frecventei. . Tn aceste conditii, curentii, tensiunile; precum si sensul energici pe linii, pot lua yalori care s& corespund’ conditiilor de declansare ale protectici de distanta. Declangarea liniilor in caz de pendulatii in sistem este nedorita, deoarece aceasta ar putea produce amplificarea 162 pendulatiilor si in final deconectarea succesiva a grupurilor din centrale. Cum la pendulatii variatiile de sarcind se produc simetric pe toate fazele, pentru releul RD-110 s-a utilizat drept eriteriu de stabilire a aparitiei pendulafiilor, demarajul simultan al releelor Arg, As, Az, fara curent homopolar {releul Ag). La § 6.2.1.6.b, se va explica concret modul de actionare a blocajului la pendulatii. 6.2.1.6. Functionarea releului de distanfa RD-110. In fara noastra releele de distanta-sint folosite in gengral pentru protectia liniilor de inalt& tensiune. b Dupa cum se stie, acestea fac parte dintr-o refea cu neutrul legat efectiv la pamint. De aceea, se va prezenta numai modul de functionare a releelor ce distan}a pentru acest caz, renuntindu-se din lipsA de spatiu la prezentarea func- fionarii releelor de distanta in retelele cu neutru! compensat. a) Funclionarea RD-110 in cazul unui scurtcircuil monofazat (R-O). in acest caz prin excitarea releelor de demaraj Ap gi Ao, se excita releele Ba,, Bre, Bas $i Bor, Bos (tig. 6.3). Prin intermediul contactului 6&4 normal inchis si br4 inchis pe de o parte si contactul inchis bo? pe de alta parte, se alimenteaza elementul de directic Q si elementul de masurare Z cu tensiuni proportionale cu curentul de scurt- tireuit. Aceste tensiuni stnt culese de pe rezistentele Rr si Ro. Prin intermediut contactului normal inchis ij, contactului inchis br} pe de o parte si contactul inchis be} pe de alta parte se alimenteaza aceleasi elemente cu tensiunile de defect. i In urma inchiderii contactului br} se excita W, si We se porneste’ motorul electric al‘releului de timp 7, se excila cupla KX, pentru actionarea mecanismului de timp si totodata se di un impuls contorului N. Datorita inchiderii contactului W}, circuitul elementului de m&surare Z este inchis si acesta are condifii de lucru. In acelasi timp, prin inchiderea contactului W}? este introdusa in circuitul de mAsurare rezistenta r, corespunzatoare treptei I. -163q Daca scurtcireuitul esle pe linie si nu existé péndulatii in sistem, contactele q¢ al elementului de directie si pk al ciementului pentru blocaj la pendulafii vor fi inchise. in caz cA scurtcireuitul este in treapta J, elementul de masurare Z isi inchide contactul Z si dupa scurgerea timpulti corespunzator treplei I, se inehide contactul t al elermentului de timp T. Se excita astfel releele E, si E, care se automentin prin contactul inchis é. Prin inchiderea contaclului e}, se intrerupe cireuitul de alimentare al motorului Mal elementului de timp, care inceteaza si mai func- fioneze. Comanda de declansare a intreruptorului de putere este data prin intermediu!l contactelor e si &. Ca urmare a deconectlarii intreruptorului liniei_defectul este eliminat, astfel cd se dezexcita releele Bri, Bro, Bra Bus, Boo Wi. Wa, By $i Bs, schema revenind Ia’ starea ini- Daca elementul de misurare Z nu actioneazd, la tnchi- derea contactului f, nu se va produce declansarea. Dupa timpul corespunzator teptei a Ila, se inchide contactul 4,, care excila releul H. Acesta, prin deschidcrea contactului k,, introduce in cireuitul de comparatie rezistenta t;, Prin inchiderea contactulni hy, se pregateste cir- reg oe Stee pentru situatia in cave elementul de asurare Z are contac inchis, ce r i mete ag cotaey inchis, ca urmare a unui defect Daca defectul nu a fost eliminat in treapta a Il-a, dupa lecerea timpului corespuuzator treptei a Ii-a, se va deschide contactul f,, care va introduce in circuitul de comparatie rezistenta ry. Daca nici in treapta a I1T-a releul nu declanseaza, declangarea Poate avea loc dupa scurgerea timpului reglat ca urmare a inchiderii contactelor fe sau lg. in functie de pozitia eclisei L,, declansarea data prin contactul te poate fi sau nu directionata. In celelalte cazuri de scurtcircuit RD-110 va funectiona in mod asem&nator. In tabelul 6.4 sint indicate mirimile cu care se alimenteaza elementcle de directie si masurare la fiecare defect in parte. _& Dac4 una sau mai multe din clapetele releelor Br. Bs:- Bry, Fe. vor indica funetionarea impreunad cu clapeta re- 164 Tabelul 6.4 Mirimile eu cave se alimenteazk | Indicatiile releclor Tipul clementele de direetic $i misurare | intermediare ce au clapetd. de semna- scurtcircuftulii curent, | Tensiune Mare : Eo R-O Ba; Bus Ey S-O S-O Bs; Bu; Ey T-O T-O Bry; Bos Ey RS RS Brij Bs; Es S-T ST Bs; Bn; Es TR TR By; Brij Bi R-0 R-O Bui Bs; Bai Ey S-0 S-0 Boi; Bris Boi Ex T-0 TO Bn} Bri Bu; By TR TR Bu; Bs; Bris By T-O T-O Bmi Bs; Bris Buy Ey Jeului Qf, inseamna cA releul a sesizat aparitia unor curenti de scurteircuit dar sensuf energici a fost in sens contrar celui ales pentru clementul de directie Q. b) Funclionarea RD-110 in cazul aparijiei pendulatiilor in sistem. Aga cum s-a aminUt la § 6.2.1.5, RD-110 foloseste drept criteriu de sesizare a aparitiei pendulatiilor, demarajul simullan pe cele trei faze fara curent homopelar. Prin inchiderea simullani a conlactelor bsj, br8, bE si prin contactele normal inchise boy, &, se excita releul Pk. Acesta, prin deschiderea contactului normal inchis pk, blocheaza functionarea releului RD-110 in treapta i RD-110 deosebeste un defect trifazat fra pamint de aparitia pendulatiilor, prin faptul ca la pendulatii impe danta fictiva masurata atinge valorile de declansare mai lent decit la scurtcircuil. 6.2.1.7. Prineipalele caracteristici tehnice ale releulni de distanji RD-110 — curent nominal: 1 sau 5 A; — tensiune nominal: 100 V; 50 Hz; 165— tensiune continuA auxiliara: f-— {— 24; 60; 110 sau 220 V c.c.; — Se — domeniul de reglaj al elemente- @ 6) lor de demaraj la supracurenl Ag, As, Fig. 6.14. Ag: 0,8...2 um 9 — domeniul de reglaj pentru elementul de demaraj la curent homopolar A,: 0,4...1 In; — eroarea de masurare a impedantei -5%, pentru PO rt — reglajul elementului de timp: 0...10 s; — sensibilitatea elementului de directie: 0.1 V, la 1...20 I, si 1a @s¢ =60° ind; — factor de pimint: 45... %- in trepte de 5%. Pentru o exploatare corespunzatoare a RD-110, trebuie cunoscut ca : — lampa Gl, indicé prin aprindere prezenta tensiunii continue operative ; — lampa Gl, indica prin aprindere alimentarea cu tensiuni de succesiune directa R, S, T, a releului RD-110; — eclisa L, face posibilA comutarea schemei de selectare cilic (R, S, T) sau aciclic (T, R, S). In retelele cu neutrul legat la pAmint se utilizeaza sistemul ciclic, eclisa L, fiind conectata ca in fig. 6.3; — eclisa L, directioneaza sau nu treapta ,,le“ a clementului de timp; — eclisa Eg alege sensul in care elementul de directie »vede* defectul : — in pozitia din fig. 6.14, a releul ,,vede* defectete pe linie; J ™ — in pozitia din fig. 6.14, b releul ,,vede“ defectele spre bare. —v-eclisa L, sunteazd prin conectare blocajul la pendulatii — puntea Z, trebuic efectuati in situatia cind nu se doreste prelungirea treptei I inainte de RAR; — la bornele 9—10 ale RD-110 se poate masura tensiunea U,x proportionald cu curentul de scurtcircuit cu care se alimenteazd elementele Q yi Z; 166 _—— Ja bornele 11—72 ale RD-110 se poate masura tensiunea Uyx proportionalé cu Lensiunea de scurtcircuit, cu care se alimenteazi elementele Q gsi Z. Releul de demaraj la minim’ impedanta Q,. at c& la scurtcircuile pe linii de lungime mare sau in timpul.unei cereri mai mi de putere in sistem, eu rentul de scurtcircuit I,, poate sd nu depiseasca valoarea reglati pe elementele de demaraj la supracureul. Pot exista de asemenea situatii de exploatare a unor linii in regim de suprasarcina, {ara a se dori declansarea acestora. Din cele de mai sus rezulta ca ulilizarea supracurentului ent de sesizare a unui scurtcircuit nu este totdeauna satis toare. Pentru a compensa aceste neajunsuri s-au introdus in fabricatie clemente de demaraj la minima impedanta. Uzinele EAW — R.D.G. fabrica trei tipuri de elemente de demaraj la minim& impedanta, care pot funcfiona im- preun& cu releul de distanta RD-110. Astfel, dispozitivul Qs este utilizat in combinafie cu RD:110, cind acesta este montat pentru protectia liniilor ce functioneaz4 in retelele cu neutrul compensat. Dispozitivele Qs (fig. 6.15, planga) $i Q, sint utilizale impre- uni cu RD-110, cind acesta protejeaza linii ce functioneaza in refelele cu neutrul efectiv legat la pamint. In planul Z caracte- YW, ristica de actionare a dispozitivului Q, esle un cere cu centrul in origine. Rezulta ca in acest caz, criteriul de demaraj este numai marimea impedantei masurate, nu $i unghiul ei. In fig. 6.16 cercurile de razi Z,, Zz, Zs reprezint& diagramele de, actionare ale celor trei trepte ale elementului. de mAsu- rare Z, in cazul cind acesta mdsoara o impedanta mixta. Fig. 6.16. 167Cercul de razi ZQ, reprezinté diagrama de actionare a elementului de demaraj la minima impedanta Q,. Daca la un scurtcircuit impedanta | Z,, |, masurata de elementul Q, este mai mare decit ZQ;, acesta nu va lucra. Dac& insa | Z;, | < ZQ3, atunci elementul Q, va actiona trimitind un impuls releului de distanta RD-110 (vezi fig. 6.3), care va masura si-el aceasta impedanta, eliminind defectul intr-o treapta corespunzatoare. In tabelul diagrama 6.5 este prezentala caracteristica de actionare U = f(i) a elementului Q,. Tabelul 6.5. u[v] tensiunea de actionare tens. de revenire| es ff] r23 4567690 1213 4 15 Pentru masurarea impedantelor, Q; dispune de trei elemente de impedanta minima, A,, As, A;, care in principiu functioneazi conform schemei prezentate in fig. 6.17. Pentru a sesiza aparitia scurtcircuitelor monofazate. Q; dispune de releul Ap, cu reglaj continuu in gama 1,7 + 4 A, Spre deosebire de Q3, dispozitivul Q, este utilizat in acele situatii in care din cauza conditiilor din sistem, trebuie folosit drept criteriu suplimentar pentru m&surarea impedantei minime, unghiul de scurtcircuit. Diagrama de actionare in acest caz este tot un cerc, insA cu centrul deplasat pe axa X (fig. 6.18). 168 LOL (EE Zzona de 5 blocay Fig. 6.18. In fig. 6.18, Zy, @y reprezintia impedanta si defazajul liniei in regim normal de functionare, iar Zs,, Ps, aceleagi marimi in caz de scurtcircuit. Se observa ca in regim normal de functionare impedanta Zy se afl& in zona de blocaj. Daca s-ar fi folosit dispozitivul Qs (cercul punctat), impedanta de sarcind Zy ar fi fost in interiorul cercului si dispozitivului Q; ar fi actionat ca si cum ar fi fost un scurtcircuit. Deoarece in instalatiile din tara noastra utilizarea dispozitivului Q; este mult mai restrinsa decit a dispozitivului Qs, in cele cc urmeaza va fi tratala numai verificarea lui Qs. ~ 6.2.1.9, Exemplu de caleul si stabilire a reglajelor pentru un releu de distant& RD-116 care protejeaza o linie de 110 kV. Prin planul de reglaje se dau urmatdarele valori: 1) Demarajul la supracurent J, =450 A. 2) Demarajul la curent homepclar Ip, = 150 A. 3) Treptele de actionare sint : trepta I: Z,, = 20,57 Q/bucla* EO Abas: prelungirea treptei I: Zp = 25,24 Q/bucla . treapta II: Z., =37,40 Q/bucla t, =0,5 s treapta III: Z,, = 55,16 0 [ucla demarajul directionat, fe = 3,5 s demarajul nedirectionat, {g = 6,5 s 4) Unghiul de scurtcircuit al liniei, 9. = 70°. t, =1,0 s * ImpedantaZin [Q/bucla] este egalé eu dublul imycdantei in [O/fazi] 169| 5) Raportul dintre impedanta homopolara si cea directa este: Z,/Zq = 3,4. 6) Transformatoarele de curent instalate pe linie au raportul : nyc = 3800/5 A. 7) Transformatoarele de tensiune au raportul nog = = 110 000/100 V. in functie de cele de mai sus, rezulta: a) Valoarea de reglaj pentru releele de demaraj la supracurenl Ap, Ag, Ag: ih ss 7 = = Ure b) Valoarea de reglaj pentru releul de curent homopolar Ay: pnb) ee Tee 300 c) Valoarea de reglaj a rezislen{elor GetTe, (Fa-Sif ae Va trebui mai intii s4 se determine valorile secundare ale treptelor de actionare. Zr Tg eee 011 bugis ss, 5 110 000 seta oly | BODE eae LONI 95 0d 211 376). /bilcld 215= Tey ZOD Fr 5 ooo 6“ oe (6.6) = PIE Day = OOO yx BO x 37,4 = 2,089 O/bucla fhe 5 110 000 (6.6) i 160 fay 6 % ii gy ETS v4 55,16 = 3,006 O/bucla 7 alegind: C, =0,5 ', = 1,02 (deoarece 9,- = 70°) si Cs =0,2 (deoarece releul are I, =5 A) $i ine troducindu-le in formulele de la § 6.2.1.2, vom obtine: Fe iE a Cy ert 1 08 ee] Oe mCs 0,5 1,02 Aceasti valoare se regleazd deconectind in dreptul rezistentei r, de pe panoul frontal, una sau mai multe eclise, 170 in asa fel incit suma valorilor fnscrise in dreptul ecliselor deconectate s& fie egaJd cu valoarea determinata mai sus (2 ). : Pentru situatia data, se deconecteaza de exemplu ecli-. sele din dreptul valorilor 0,4 Q si 1,6 Q. 1,376 0, 1,131 202 0499 Ox 0,5 Q. si se deconecteaza eclisele 0,1 si 0,4 Q. Pp a eee 1798, Oy 1,8, O. Gnas 051,02 | si se deconecteaza eclisele 0,2 2 si 1,6 Q. ea EE 1 898°. 2 1,9 GL C;-; Samoonos gi se deconecteaza eclisele 0,1 2; 0,2 QO; 1,6 Q. d) Fixarea temporizdrilor se face pentru fiecare treapta in parte actionind asupra discurilor de reglaj respective. e) Determinarea factorului de pdmint K, se face utilizind formula : 4-9 in care Z, si Za sint impedanta homopolara, respectiv directa. K, ==G4 BE i018 6.2.1.10. Verificarea releului de distanji RD-110. Veri- ficarea generala, verificarea mecanicd, verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3 a) Verificarea generalé a modului de funclionare a releului RD-110. i al) Verificarea elementelor de dema- aj la supracurent. Se executa utilizind montajul 171Fig, 6.19. din fig. 6.19, care se va conecta la releul RD-110 conform indicafiilor din tabelul 6.6. Tabelul 6.6 Element A si B se Zumirul se | Releele intermediare A : eonecteazii 1a ita de demaraj conecleagh Ja: bornole: care se excita i 2 | 3 | 4 Ag tang 27-28 Bris) BaieeBes As 4 29-30 Bs; ‘Bs Ar ys 3-4 31-32 Bri; Br:; Brs Ay F 62, 2 sau 3—£ 25-33 Bui Bos Pentru a sesiza inchiderea contactelor releelor de carent Ap, Ag, Ar, Ao existi doud posibilitati: ~~ releul de distanté RD-110 nu este alimentat cu tensiune operativa si atunci se ‘utilizeazi un zumar conform indicatiilor din tabelul 6.6, coloana 3; — releul de distanta este alimentat cu tensiune opera- tivd si atunci se urmaresc indicatiile releelor din tabelul 6.6, coloana 4. In acest al doilea caz, pentru a nu solicita elementul de timp in mod ‘inutil, se asazi o bucata dé hirtie in asa fel incit epntacial normal inchise ale releului £, s& fie izolate. Proba se executa ca la releele de curent. La revizii, este suficienté: numai verificarea. punctului de reglaj. 172 ( : 5 feclaascre Set zs} i t “f ia. we GSR [Ox 11? 594 es) Fig. 6.20. La puneri in functiune, dupa reparatii asupra elementelor de supracurent, sau ori de cite ori se considéra necesar, se verifica intreaga scala. Coeficientul de revenire trebuie sa fie aproximativ 0,85. a2) Fixarea si verificarea treptelor de tim p. Proba se executa utilizind montajul dim fig. 6.20. Esie recomandabil ca fixarea treptelor de timp s& se execute pe cit posibil in mod independent de verificarea caracteristicii’ impedanta-limp a elementului de masurare. La releele RD-110 fixarea reglajelor se face tn mod succesiv, pornind de Ja treapta maxima citre treapta T, dupa ce in prealabil, cn ajutorul minerulii C, s-a fixat un curent suficient de mare pentru a asigura demarajul. Pentru a fixa temporizaréa lui fg, se regleazi discul _ fespectiv in dreptul valorii date prin planul de reglaje, celelalte discuri fiind asezate pe valoare maxima (10 s). “Inaintea fiecirei conectiri a trusei TCT-2, armatura releului # trebuie tinuta ap&sata cu mina. Pentru treapta a IV-a (le), se procedeazd in mod analog, fara a modifica ins& reglajul discului fg. Fixarea temporizarii treptei a IiT-a se executa conform lor scalei, urmind ca verificarea reglajului s& se faca in cadrul probei de la § 6.2.1.10, punctul a.3). Dupa aceasta, se regleazi temporizarea treptei a Il-a, apoi a treptei I, fara a mai tine apasaté armatura releului H, 173obey Dectens fad! 2 Teysa 3 TC7-2 loaren: Mv LE iis 7) Alimentare 220V Fig. 6.21. a3) Verificatea elementului de masu rare, Z. In cadrul probei se urmareste ridicarea caracte- Tisicii elementului de misurare Z. Pentra aceasta, utilizind montajul din fig. 6.21, se aplica releulut de distanta curenti si tensiuni ¢e corespund valorilor ete cu care s-ar alimenta releul in cazul unui defect Caracteristica cireul fiecare treapta in de scurtcireui ara se ridici prin puncte (pentru ;Parte), considerind urm&toarele unghiuri ‘A O° Pse unre 90°; 180°; 270°. ensiunile. limita tru Db: intr- ai Bit ees Pentru bascularea dintr-o: treapti in } 2 Grin ¢ = 2Zi9 X Ty ae Pentru scurtcircuite bifazale (6.7) tim ¢ = (1-4 ¢ < ircui eee (U-F Ky) x Zig X Ts se, pentru scurtcircuite mono- in care: a 4,5, este curentul secundar de scurtcircuit ; eS factor de pamint ; Lig — impedanta secundara de actionare Ja scurt- 4 circuit pentru unghiul @ ; 1=15°K ; 25:3-— indick treapta. 174 ‘ginea axelor, pentru impedantele Tele (6.6). Deoarece caracteristica Yer snr, eu form x 20,9297 difere de cele obtinute in urma ' masurarilor cu mai mult de 4-5%,, pentru un unghi de defaza} egal €U Gye tinies Tn cazul ci se verificd o earacteristica cu centrul in ori- Z.. din formulele (6.7) se folo- sesc valorile obtinute cu formu- este cu centrul in origine, valorile Uim ¢ masurate sau calculate trebuis si fie egale pentru aceeasi lreapta, indiferent care este unghiul de defazaj 9, dintre eurentul gi tensiunea aplicata releului. Daca se verificé insé o caracteristicaé cu centrul deplasat, valorile Z;, obtinute cu ajutorul formulelelor (6.6) corespund impedantelor defazate fata de axa R, cu unghiul de scurtcircuit’ ,, al liniei protejate. : In functie de valorile 2Z;, ce se obtin cu formulele (6.6), de Osc une Si tinind cont de faptul. cA rezerva de are Rie = 0,6 Z,, (fig. ), se pot calcula valorile impedantelor Zip la care are loc bascularea dintr-o treapta in alta, ja unghiuri de scurtcircuit egale cu 0°; @sc ini; 90°; 180; 270°; (tabelul 6.7). . Tabelul 6.7 Puacte de intersecfie c a c le intersestie en Formmle de caleul pentru Zig e=0 Zid V0,09 4 sin? @ + 0,3 + cos 9) @ = 94. linie Zan e= 90° Zui — 0,6 cos'g — 2 c0s* @ 9 = 130° Z,AVO09 + sin? @ — 0,3 ~ cos @) 9 = 270° L ZiVi — 0,6,008,9,— 2 cos? 9 175In tabelul 6.7, Z,, veprezint& valorile obtinute eu ajutorul formulelor (6.6). In med coneret. introducind valorile obtinute pentru Z,,; Zxs; Zig; Zgs la § 6.2.1.9 in formulele din tabelul 6.7, se obtin valorile din tabclul 6.8. Tabelal 6.8 g0° 180° 270° 0,839 0,385 0,839 pre! Lip 1,030 | 0,472 } 1,030 te, IL Lig 1,526 0,699 1,526, UT] Zs} 4891 2,252 | 1,031 2,252 InJocuind valorile de mai sus tn formulele (6.7) si considerind c& curentul de scurtcircuit J, ,. =22, =10 A, obtinem pentru tensiunile de basculare dintr-o treapta in alta, valorile din tabelul 6.9. Tabelul 6.9 a eee ee ees = SS Tensiunea Bane Une . rauis ‘90° | Pigoe | V270 1 Pern 15,10} 6,93| 15,10 aes Prefungirea ts 24,77118,54| 8.50] 18.54 eiueact v 36,68 | 27,47 | 12,58] 27,47 Tr. 410 $40,541 18,56 | 40,54 Rate carait 36,48 § 22,42 16,78 | 7,7 | 16,78 cuit bifa-| Ptelungirea tr. 1 44,76 [27,52 20,60 | 9,44] 20,60 = frit 66,32 | 40,76 | 30,52 | 13.98 | 30,52 = 97,82 | 60,12 f 45,04 | 20,62 | 45,04 a In functie de tipul scurtcireuilului simulat, circuitele de curent si tensiune din fig. 6.21 vor fi racordate la bornele releului conform tabelului 6.10. Probele se vor executa in mod obligatorin pentru fiecare din cele sase grupe de defecte. 176 Tabelul 6.10 Seurteirenit | pig so (Paes TR sau | gan | 22°) ws | se | sau _ Borne RS-0 | ST-0 | RST-0 RS’ Curent 1*—4 | 2*—4 | 3*—4 | 1*—2 | 2*—3 | 3*—1_ Tensiune 5*—8 | 6*—8 | 7*—8 | 5*—6 | 6*—7 | 7#—5 In mod practic, dupa ce s-au fixat valorile rezistente- Jor ry, Ty, Tz Sis, Verificarea elementului de mdsurare decurge in doua etape: i a.3.1) Etapa pregatitcare : — se conecteaza la releu circuitele de curent si tensiune, conform tabelului 6.10; — se conecteaza alimentarea trusei de curent si a ‘trans- -formatorului trifazat, reglind curentul la 5 A si tensiunea Fla 100 Vv; — se scoate unul din cordeancle de declangare de la borna respectiva a trusei si se fixeaza in functie de punctul in care urmeazA a se execula proba, un defazaj inductiv de 0°, 70°, 90°, 180° sau 270°; — se scade la zero tensiunea, butcanele de reglaj ale decalorului raminind pe pozitiile fixale ; — se regleazi un curent de 10 A corespunzator valorii secundare a J,,, din formulele (6.7); — se deconecteazi trusa de curent, minerul sau de reglaj raminind pe valoarea fixala si se reduce circuitul de declansare a trusei a.3.2) Etapa de verificare propriu-zis4 —-se regleazi tensiunea la valoarea corespunzatoare treptei I, tinind cont de decalajul fixat (tabelul 6.9); — ‘conectind trusa de curent se urmiareste la cronometru ca declansarea s4 aib& lec in treapta I, adicd 0,1 secunde (§ 6.2.1.8); : — dac& declansarea a avut loc in treapta I, se ecreste cu 2+ 3 procente tensiunea, cautind sa determinim ten- ‘siunea maxim& de basculare in treapta a II-a; _ —-daca la valoarea fixata pe releu (conform tabelului 6.9). declansarea a avut loc direct in treapta a Il-a, rezulta ca va trebui sA scddem aceasté valoare, pentru a determina tensiunea maxim de basculare ; 177 : 12 — Verificarea releelor — ed. 240— se procedeaza in mod analog pentru determinarea tensiunilor de basculare din treapta a II- in treapta a lila, sau dim treapta a III-a in treapta a IV Pentru a fi siguri de corecti tudinea masurarilor, din timp jn timp se verilica defazajul si valoarea reglata a curentului. Pentru masurarea tensiunilor de basculare in treptele 1, Ti si UT, va fi efectuata puntea Z, intre bornele 13—14 ale RD-110. La masurarea tensiunii corespunzatoare pre- luagirii treptei I, aceasta punte va fi deconectata. Ridicarea caracteristicii circulare a elementului de ma- gurare, respectiv verificarea yalorilor din tabelul 6.9, este indicataé a se executa la puneri in funotiune si dupa repa-, _ratii executate asupra elementului de masurare Z (sau in circuitele care ar putea afecta corecta lui Cunctionare). Deoarece releul RD-110 este un releu lip monosistem, ridicarea caracteristicii circulare a elementului de masufare este suficient a se executa numai pentru un singur tip de scurtcireuit, de exernplu R-O sau R-S. Pentru toate cele- jalte tipuri de scurteircuite, sint suficiente numai_ verificarea declansarilor corecte in fiecare treapté pentru un- ~ghiul se sénie- La verificarea tensiunilor de basculare in punctele de defazaj 180° respectiv 270° este necesar ca eclisa Ly Sa se treacd pe pozifia ,,directie in spate“ (fig. 6.14, b) pentru ‘a nu bloca funcfionarea Z. Rezultatele masurarilor se tree intr-un tabel de forma tabelului 6.11, in care U, sint tensiunile calculate in tabe- jul 6.9, iac Um tensiunile masurate. * Cu ocazia reviziilor periodice,. se executa verificarea actionarilor in fiecare treapta, numai pentru unghiul de seurtcircuit, Qse unie (valorile situate fo chenarul din tabe- {ul 6.8 si tabelul 6.9). Rezultatele masurarilor se tree jntr-un tabel de forma tabelului 6.12. Flementul de masurare s¢ considera corespunzator daca functioneaza corect fn fiecare treapta, iar eroatea maxima dintre tensiunile masurate si cele calculate nu depiseste 4.5%, pentru 9 = Per aA) Verificarea elementului directio nalQ.Seexecuta cu un montaj asemanator celui din fig. 6.21, ; 178 Tabelul 6.12 Trepte Tr. t Prelungire tr. I Tr. It Tr. IIL Defect | Unghi Z 2 2 uv. [ul 8| v. [| 2| % foal fo loa) 2 5 3 Span yn Na Vv Vi% Vv vi“ Vv V1 '% Vv Vvi% 0° | 32,83 40,38 ; 3 e B 59,69 no | 2: [2088 24,77 36,68 Beg 2 | B20 18,54 2747 4054 180° | 6,98 8,50 12.58 18,56 15,10 1854| |_| 27.47 | 40,54 8-0 | 70° 20,18 24,77 36,68 5410 |_| T-o | zo (2018) |_| 24,77 36,68 | 54,10 R-S 70° | 22,42 27,52 40,76 60,12 —sa | 70° } 22,42 | 252 40,76 60,12 |_| TR 70° | 22,42 27,52 40,76 60,12 Detect) ,.%e linie RO | 70° [20,18 | 24,7 S-O | 70° } 20,18 39 aed | ay 1-0 | 70° | 3018 24,77 36,68 5410 RS | 70° | 22:42 27,52 40,76 soa ist | 70° | 99,42 27,59 4076) | |eoa2 TR | 70° | 22,4 27,52 40,76 BOA Mai putin circuitele pentru rac rului gi err deblancarearael ordarea cronometrului gi cele eS ee Tunehionees elementului de timp, se i i la punctul a.l irti 1 a sie ccna ), 0 hirtie pe contactele normal Bornele de curent si tensi i une v. OP caer ona sine vor fi racordate la relea m Een fiecare din cele sase grupe de defecte din tabe- 10, se va decala tensiunea intre 0° si 360°, notindu-se: 179pozitia contactului ¢ al releului Q. Indiferent de tipul scurtcircuitului, trebuic s& se obtind aceeasi caracteristica de acfionare. Pe pozitia orientata spre declansare a contactului q, releul Q, este dezexcitat, iar pe pozitia orientata in sens invers, releul Q; este excitat. In caz c& se decaleaza curentul, caracteristicile de actionare ale elementului directional vor fi identice, avind aspec- tul din fig. 6.13. 7 Daca se decaleaz& tensiunea (se foloseste un montaj asem&nator cu cel din fig. 6.21), caracteristica obtinuta va fi ca in fig. 6.23. | Pentru unghial de sensibilitate maxima, se va determina tensiunea minima de actionare, care trebuie s& aiba valoarea de 0,1 V-. b) Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale RD-110. Se executa in modul prezentat, pentru valorile date prin planul de reglaje. 6.2.1.11. Verificarea releului de demaraj la minima’ impedanta Q,. a) Ridicarea caracteristicii U = f(I). Se executa utilizind montajul din fig. 6.24. Se verifica cele trei clemente de demaraj Ap, Ag $i Az, atit la scurtcircuite monofazate cit si la scurtcircuite bifazate. 180 __ La bornele de tensiune se aplicd succesiv valorile indicate in tabelul 6.13 (la scurtcircuite monofazate tensiunea se ‘wreste numai pind la 60 V). Pentru fiecare din aceste valori $e creste si apoi se scade curentul, determinindu-se valorile le actionare si revenire a releelor P(R); N(S); X(T), ce ¢orespund valorilor de actionare a elementelor Ar, As, Ag. 40 | 50 0 | 10 20 30 _ In functie de tipul defectului si de elementul ce se veri- Nici, circuitele de curent si tensiune din fig. 6.24 vor fi ra- ‘cordate la dispozitivul Q,; ca in tabelul 6.14. Tabelul 6.13~ Tabelul 6.14 Elemental _ de demaraj Givuite | 42 } 4, | Seurtcircuit mo- | Curent 1-6 3-8 ce nofazat punte 2—7]| punte 4—7| Punte 6—7 Tensiune 9-12 10—12 11-12 Scurteireuit bi- | Curent ea seas 5-6 fazat Tensiune 9-10 10-11 9-11 Elementele de demaraj se considera corespunzatoate daca se verificd curba dif tabelul 6.5. In caz de nevoie, valorile obtinute se pot ajusta actionind asupra polentiometrelor de glaj P,, P;, Ps, cu care este dotat fiecare element. Amplasamentul acestora in cadrul dispozitivului Qy este prezentat in fig. 6.25. b) Verificarea releului de curent homo- Polar Ay. Se executa ca la un releu obis- init de curent, conectindu-se trusa cu- ent-tensiune la bornele 7—8 ale releului @: (fig. 6.26) Valorile de actionare gsi revenire se Metermind urmarindu-se yeleul M_. 181Deplasarea K, a centrului caracteristicii de demavaj fata central axelor de coordonate O se regleazi actionind pra butoanelor notate cu litera K si situate in dreapta fiecaruia din butoanele r, de mai sus. Sub fiecare din cele dou& butoane r si K utilizate pentru feglajul caracteristicii elementelor de demaraj se gaseste cite In caleule, fata de diviziunile inscrise pe scala buto- mui K, se vor lua in considcrare urm&toarele valori (ta- ul 6.15). Tabelul 6.15 Fig. 6.27. Scala butonului K [2/taza} 6.2.2. Releu de distantéi D 114 Releul de distantaé D-114 (fig. 6.28, plans&) este produs de firma ZPA Trutnov din R. S. Cehoslovacd. in tara noastra el se afla in exploatare pe linii interconectate de 110, 220 si 400 kV. Ca si releul RD-110 el dispune de un singur element de misurare si un singur element de directie (releu tip monosistem). Releul D-114 reprezinté varianta imbundtatita a seriei de relee D-111, A, B, D, D-113, cu a caror functionare si mod de calcul a reglajelor' se aseamana foarte mult. In cele ce urmeaza vor fi prezentate principalele parti componente ale releului de distanta tip D-114. 6.2.2.1. Elementele de demaraj la minimi impedanta ZMp, ZMs, ZMy. Au rolul de a asigura demarajul protec- fiei la minima impedanta. In planul Z caracteristica elementului de demaraj la minim impedanta este un cere avind centrul deplasat in cadranul I, peo dreapt& inclinat’ fata de axa R cu 66° (fig. 6.27). } Raza cercului r se regleazi fn Q/fazi actionind asupra Hutonului notat du r, situat pe fata interioara a partii raba- labile a releului. Pentru fiecare element in pene existé etie un asemenea buton. Poritia_eclisei K, [Qj tazi] [Q/fazi] 2,0 2,3 4,3 4,6 Daca eclisa se gaseste pe pozitia K, si butonul K pe pozitia 0, atunci caracteristica elementului de demaraj este lin cere cu centrul in originea axelor de coordonate. Elementul de demaraj propriu-zis este constituit dintr-un rleu magnetoelectric ce lucreazd intr-un montaj de tipul pbalanta electrica*, asemandtor cu cel prezentat anterior. In functie de tipul defectului, elementele de demaraj int alimentate cu curentii si tensiunile indicate in tabe- il 6.16. Comutarea circuitelor de tensiune la scurtcircuite mono- lizate se realizeaz& prin intermediul contactelor 2n,, 2n,, In; ale releului 2N. _ Atit releul 2N cit si rcleul 1N aflat in paralel cu acesta int excitate de contactul an al releului de curent An, mon- af pe conductorul de nul. El sesizeazd aparitia curentului bmopolar (fig. 6.28). 183 182Tabelul 6.16 Pro intermediul contactelor releclor de alegere, comandate avian ad r Ge elementele de demaraj. demaraj scurteireuitului curenE cea In paralel cu rezistenta R2n montat& pe nul, se gaseste —_— = uulutransformatorul G, care. serveste la reglajul factorului zM Cu pamint OR R-O de pamint K. - Diverse valori ale acestuia se obtin prin Fara pamint aaa ae ww EB lermediul fisei_n, de pe panoul frontal al releului. I - Tensiunile ob{inute in secundarul lui P sint redresate _ Cu pimint O-s S-O a. se ene ZMs Fark pamtat T-S san R-S SB si alimenteaza elementul de masurare M. ‘ : Pe partea de tensiune, elementul de miasurare este ali- Cu pamint o-T tO} Mocutat prin intermediul autotransformatorului reglabil V si ZMq Fara pamint R-T sau S-T T-S al transformatorului N. ‘Yensiunea furnizaté de autotransformatorul V este reglabili in trepte fixe de la 1% la 100%, prin cite dou& bu- locne (unul pentru zeci si altul pentru unitati), peutru Neeare din cele trei trepte de distant. Autotransformatorul V alimenteazd la rindul sau pri- Harut transformatorului N, care este in serie cu infasu- awa s, din secundaru!l transformatorului P. Prin inter- © Inediul infasurarii ¢, se introduce in circuitul de tensiune, o Parte din tensiunea proportionalA cu curentul de defect. Se obtine prin aceasta deplasarea pe axo R a carateristicii feulare a clementului de misurare. Tensiunile obfinule in secundarul transformatorului N sint redresate si alimenteaza elementul de misurare. Formula care da valoarea de reglaj a‘ prizelor autotrans- lornatorului V-pentru fiecare treapta in parte este: y— ER ; eZ, Mm care: & este impedanfa de bazi a elementului de masurare si poate avea in functie de tipul releului, una din valorile date la § 6.2.2.7.d); _ Zs — impedanta secundara in Q/fazk corespunzadtoare in functie de contaciele zmr, zms, zmt, ale elementelor de demaraj la minim& impedanta, se excita grupele de relee Jp, IR, 2R sau Js, 1S, 2S, respectiv Jr, IP, ots care initiazd prin contactele lor functionarea intregii scheme. 6.2.2.2. Elementul de mdsurare a impedantei de defect M. Elementul de madsurare M esle realizat, ca gi elementele de demaraj, dintr-un reileu magnetoelectric care lucreaza intr-o schem& de tipul ,,balanta electrica*. Diagrama de actionare a elementului de masurare W este un cerc. in functie de pozitia fisei notate cu ¢ situata pe — panoul frontal al releului, central 0; al cercului poate avea | diverse deplasari < pe axa R (fig. 6.29). Pentru « = 0, carac-_ teristiea are centrul in originea axelor. Pe partea de curent elementul de masurare este alimentat prin intermediul transformatorului P (fig. 6.28). Acesta are primarul sectionat in doua parti egale, care pot fi conectale in serie sau paralel, in functie de pozitia celor doua fise notate K pe panoul frontal. Prin aceasta, se modifica de ta simplu la dublu, oh oe Y) Lf 12107 YZ impedanta de baz a elementului treptelor I, II sau III; _ de m&surare. @ — coeficient de corectie care tine seama de tipul liniei A hii; Primarul transformatorului P (lunga, normal sau scurta) si de unghiul ei de scurt- b> 4 OH, primeste niste tensiuni proportio- \ circuit. Pentru alegerea lui p se procedeaza astfel : LTT. meaty eet Geoderecttaicem a) In functie de tipul liniei si de unghiul ei de scurteir- Fig. 6.29. de pe rezistentele Rir, Ris; Rit, uit, se alege.deplasarea ¢ a centrului cercului caracteris- licii clementului de masurare (tabelul 6.17 si tabelul 6.18). { 184 185b) Din tab lul 6.19 se determina coeficientul p. in functie de tipul li , unghiul de scurtcircuit si deplasarea centrului Tabelul 6.17 LEA scurte si normale ee 55°—63° | 63°—68° | 68°74" | 74°—80° = [%] 80 40 60 50. Tabelul 6.18 LEA lungi Pee 68°73" ae} Baz = =[%] 50 | 40 30 | 20 caracteristicii elementului de masurare. R — cste un coeficient care in caleule ia valoacea i pe pozitiile 1 sj 1/1,5 ale fiyei R si 1,5 pe pozitia 1,5 a aceleicgi Lise Tabelul 6.19 50° 52° 54° 56° 58° 60° 62° ode 66° 68° 70° 72° 74° 76° 78° 80° 82° 84° 86° 83° 90° 0,96} 0,92" | 0,90 0,99 | 0,95 | 0,93 1,03 | 0,98 | 0,95 1,07 | 1,01 | 0,98 4,12 | 1,04 | 1,00 1,16 | 1,07 | 1,03 1,22 | 1,10 | 1,05 — | 1,14 | 1,07 == } 4,18. 10. lata de cel reglat pe releu, in toate leului — Wumai in treapta I. eu Ib, Element de ma- In fanctie de pozitia fisei R de pe panoul frontal al releului, dome- Mul de masurare poate fi modificat stfet : — fisa R pe pozitia 1 — dome- Niul de masurare nemodificat ; — fisa R pe pozitia 1,5 — do- ieninl de masurare mArit cu 50% Fig. 6.30. . — fisa R pe pozitia 1/1,5 si Puntea 25 cu 26 la bornele tleului — prelungirea domeniului de masurare cu 50%, lumai in treapta 7; 4 — lisa R pe pozitia 1/1,5 si Puntea 25 cu 28 la bornele prelungirea domeniului de miasurare cu 35%, 6.2.2.3. Elementul de directie SM. Este realizat dintr-un clectrodinamic, alimentat conform schemej de 90° cu: = © tensitne proportionala cu curentul de defect, cu- basa de la bornele primarului transformatorului P; — © fensiune proportionald cu tensiunea de pe bare, inuta prin intermediul contactelor releelor de alegere. In fig. 6.30 este data diagrama de actionare a elemen- ului directional, al cArui unghi de sensibilitate maxima Ste 30° capacitiv. In tabelul 6.20 sint indicati curenfii si tensiunile cu se alimenteazi elementul de directie SM, in situatia nui defect. Tabelul 6.20 ScurteireuiL Curent “surare — M | Tensiune| R-O 0 | R-S ; plement diree- | Curent | OR | OS | or | RS | S-T | TR je — SM Teusiune} S-T {| TR | R-S | TR] R-s | sr 1876.2.2.4. Elementul de timp TM. Este constituit dintr-un dispozitiv de orologerie actionat de un motor de curent continuu prevazut cu un regulator de turatie. Prima treapta este netemporizata. Contactele {m,si tm, servesc la modifi- carea numarului de spire al autotransformatorului V, pentru masurarea impedantei de defect in treapta a Il-a, respectiv a IIl-a. Contactul fms, corespunzator treptei a IV-a, comand& declansarea cu_o temporizare reglabila, numai ca urmare a demarajului. in functie de pozitia eclisei Ty de pe fata intericara a portiunii rabatabile a releului, aceasta declansare poate fi: — directionata, pe pozitia SM a eclisei 74; — nedirectionata, pe pozitia NE a eclisei Ty. Contactul émk comanda declansarea nedirectionata, cu 0 temporizare fixa de 6,5 secunde, tet numai in baza demarajului. Contactul tmp, cu reglaj fix de 0,4 secunde, servesie la anularea prelungirii treptei I inainte de RAR, sau la blocarea RAR, in cazul functiondrii protectici in treple supe- rigare treptci T. 6.2.2.5. Elementele pentru blocajul la pendulatii SJ si SW. La releul D114 functionarea blocajului la pendulatii, se bazeaza pe faptul cA in momentul producerii unui asemenea fenomer. exista o pericada de timp in care sensurile puterilor activ’ si reactiva care circulé pe linie devin con trare. Sesizarea sensurilor de circulatie a puterilor se reali zeazi cu ajutorul releului directional SW pentru puterea activa, respectiv SJ pentru cea reactiva. In cazul c& puterile au sensuri contrare, se excita releu] P, care blocheaza pentru un timp funcfionarea protectiei de distanta. 6.2.2.6. Funetionarea releutui de distanta DIL4. a) Afodul de functionare in cazul unui scurtcircuit monofazat (R-O). La aparitia unui scurtcircuit monofazat R-O, va actiona elementul de demaraj ZA1, Si releul de curent An (fig. 6.28). Prin inchiderea contactului: zmr, se vor excita relecle JR, 1R, 2R, iar prin inchiderea lui An, releele IN si 2N. Pe partea de curent, elementul de miasurare a impo dantei M si elementul de directie SM se alimenteaza el o tensiune proportionala cu curentul! de defect R-N. Aceasl realizeaz& prin intermediul centactului inchis Ir, si con- ctelor normal fnchise Is, It, pe de o parte si a contactului inchis In, pe de alti parte. , Pe partea de tensiune, elementil de masurare a impe- ‘dantei M se alimenteaza cu tensiunea de defect R-N. Aceasta se realizeaza Prin contactul fnchis 2r,, contactele normal inchise 2s, si 2f, pe de o parte si prin coptactul inchis Ing, pe de alta parte. Tot pe partea de tensiune, elementul de directie SM va alimentat. cu tensiunea S-T (conform schemei de 90°). Aceasta se realizeaz4 prin intermediul contactului inchis Ir, ‘i a contaetclor normal inchise 2s, si is, pe de o parte si @ contactelor 2s, gi 2t;, pe de alt& parte. In momentul aparitiei demarajului pe faza R, se excith Te leul B. Ca urmare a acestui fapt, in lipsa pendulatiilor in sistem (contact Pisz normal inchis), se initiaza functicnarea lementului de timp TM, prin pornivea motorului si exci~ farea electromagnetului de cuplare, Sp. Daca scurtcircuitul pe linie a-avut loc in treapta I a protectiei, elementul de masurare a impedantei M isi inchide aproape instantaneu contactul siu m, excitind releul ¥ ce Se automentine prin contactul V,. Prin inchiderea contac- tutu V;, se comanda declansarea prin borna 1. ; Ca urmare a declansirii intreruptorului, releele de de- Miaraj ZM, si An se dezexcita. intreaga schema revenind 4a mornial. Daca insa defectul nu a fost eliminat.in treapta I, la inchiderea contactului {m,, corespunzator temporizarii treptei Il-a, se excita releul 2A. Acesta prin deschiderea contac- Mului 2a,,. $i inchiderea contactului 243, modifica numarul de spire al autotransformatorului V, corespunzator impedantei reglate in treapta a ILa. Daca defectul nu este eliminat nigi de asta data, dupa Mrecerea timpului corespunzitor treptei a III-a, se inchide Ontactul tm, care excitA releul 3A. ; rin deschiderea contactului 3a,,2 si inchiderea contac- ti lui az, se modificd din nou numarul de spire alauto- ransformatorului V, corespunzator de asta data impedantei reglate in treapta a III-a. - 188 189Dac& nici in treapta a If-a nu este eliminat defectul {ca urmare a unui scurtcircuit indepartat), releul va comanda declansarea numai in baza demarajului, prin inchiderea contaclului tm; sau a contactului final tmk. Este bine de mentionat ca pentru ca releul si comande declansarea, este necesar ea fisa notala cu Vj in fig. 6.28 si situata in interiorul releului sa fie conectaté concomitent cu existenfa puntii intre clemele 2 si V ale releului. Fisa Vj serveste la anularea comenzii de declansare a intreruptorului cind se doreste verificarea functionarii releului D114 cu linia in functiune. Pozitia conectata a fisei Vj este semnalizata de Jampa cu neon LY, in conditiile existentei puntii 29—30. Lampa cu neon LS semnalizeaza prezenta tensiunii operative la bornele releului. Functionarea releului D114 este asemanadtoare in toate celelalte cazuri de scurtcircuit. Marimile cu care se alimen- teaz5 elementul de misurare si cel de directie sint indicate in tabelul 6.20. b) Modul de funcjionare a releului D114 in cazut apari- fiei_pendulajiilor. Ca urmare a pendulatiilor, releul D114 va inregistra in mod simultan demaraje pe toate cele trei faze, fara aul. Puterea activa si reactiva avind sensuri contrare, se va excita releul P prin circuitul format de contactele inseriate ale releelor de multiplicare a demarajelor, 2ry, 153, Ity, Ing si/prin contactele celor doua relee SW si SJ, care sesizeaza sensuriJe, contrare ale puterilor activa si reactiva pe linie (fig. 6.28). Prin deschiderea contactului normal inchis p,., se blocheaza functionarea releului de timp aproximativ o secunda, Aceasta se obtine in urma inchiderii contactului ps, care introduce in circuitul bobinei releului P, condensatorul Cs; $i rezistenta Rs. Modul de functionare a releelor de distanti D 111 sau D 113 este aproximativ asemaindtor cu cel prezentat, ti- nindu-se cont de diferentele constructive care au intervenil 1a fiecare tip_inFparte. 190 6.2.2.7. Prineipalele earacteristici tehnice ale relenlui a) Valori nominale tensiunea nominala, U, — 100 V, curent nominal, J, 5) ASAD: frecventa nominala — 50 Hz, tensiunea auxiliaraé — 48, 110, 220 V c.c., in limitele Pf... 10%. b) Elementele de demaraj ZMz, ZMs, ZMy — caracteristica de m&surare este un cere cu centrul pe 0 axa inclinata, cu 66° fafa de axa R, in planul Z; — posibilitatile de reglaj ale impedantei de demaraj pot Varja in functie de curentul nominal, de pozitia K, sau K,~ a ecliselor din interiorul releului, precum si de pozitia butoanelor de reglaj r si K (§ 6.2.2.1), in limitele indicate in tabelul 6.21. Tabelul 6.21 fButoudesrema) | eozttial ecliess res ct oe r (Q/faza) id BT 1435 ke (Qitaza) a poe curentul minim de demaraj la U =O: aproximativ 0,2/,, pentru pozitia K, a eclisei interioare ; aproximaliv 0,375J,, pentru pozitia K, a eclisei interioare ; eroarea de masurare a impedantei mai mica de 10%. Releul de demaraj la curent homopolar A, reglare continud, fn limitele 0,5 + 1,21,. coeficient de revenire, aproximativ 0,85. Elementul pentru mdsurarea impedantei de defect M constanta K pentru domeniul de m&surare ree tak 0,2/0,4 Q/faza 1/2 O/ffaza 0,1/0,2 Qjtaza 0.5/1 Offaza _ 4/8 Q/faza 1917) Transformatoarele de tensiune au raportul Np = — deplasarea centrului cercului ¢ [94 din raza cercului] 110 000_ yy a I,=5 A ees 100 . LEA scurte si 0; 50; 60; 70; 0; 50; 60; 70; fn functie de cele de mai sus, rezulta : normale : 80% 802 a) Valoarea de regiaj pentru releul de curent homopolar An: LFA lungi ee 0; 20; 30; 40 ; 50% feite ate — factorul de pamint, K,: 0,6 ; 0,7; 0,8; 0,9; 1. e) Elementul directional SM — unghiul de sensibilitate maxima: « = 30° capacitiv; — sensibilitatea elementului de directie la scurtcircuit * trifazat in directia bare-linie la 1,57, este de 0,15 V (atit pentru varianta de 1 A, cit si pentru cea de 5 A). f) Elementul de timp TM — pentru treptele II, III, IV, temporizare reglabila 1, == 150 x 325 A. fre 300 b) Valorile de regtaj V,, Vz, Vs pentru cele trei trepie: Se calculeaz& cu formula de la § 6.2.2.2: V ams eZ, Yalorile secundare ale impedantelor fiecdrei trepte sint : intre 0 si 6,5 s; Sr X Zips x OO 5950-2 1681 O/face » — reglaje fixe: imp =0A s; Ryg 5 110 000 ~ imk 26,5 s. - , n 300 100 6.2.2.8. Exemplu de ealeul gi stabilire a reglajelor pentru BZ, = — X Zrp=—— X FaUhoR X 16,50 —0,900 O/faza un releu de distant’ D114 ee pretejeaza o linie de 110 kV. : 7 pp) Prin planul de reglaje se dau urmatoarele valori: n 300 100 ep = —% X 24, = — X 240 = Mazi 1) Demarajul la minima impedanta : Sn Tey x Zen Fo 110 000 22,40 = 1,220 Q/faza — raza cereului, r =7 Q/faza a — deplasarea centrului 2,35 O/faza ie — TTC yy Tage ~ 31,20 =1,700 Q/taza — eclisa interioara pe pozitia Ky. Rry 5 110 000 2) Demarajul la curent homopolar Ip, = 150 A. 3) Treptele de actionare sint : treapta I: Z,, = 12,50 O/faza t, =0 s prelungirea treptei I: Z,, = 16,50 Q/faza treapta a Ul-a: Z,, = 22,40 Qjfazd t, =0,5 s inind cont ca 9, = 70°, din tabelul 6.17 se determina faloarea de reglaj a lui c, © = 60%. Pentru ¢ =60%, ?s¢ = 70° si linie de lungime normala, in tabelul 6.19, se determina p = 0,98. treapta a IIl-a: Z 31,20 Q/faza t, Ss. ay i i Aeesrti directionat ! 1 Ses Alegind: K =0,4 Q/faza si R = 1 (§ 6.2.2.7.d), obtinem : demarajul nedirectionat : i, = 6,5 s V, = KR OAxt —_ = ee Zs, —0,98-0,681 4) Unghiul de scurtcircuit al liniei ¢,, = 70°, linia fiind consideraté de lungime normala. 5) Raportul dintre impedanta homopolara si cea directa Zn + =3A, x 100 = 60%. R i, fe ERE = SES > 100 = 33,459. Zs,1, 0,98-1,220 e 6) Transformatoarele de curent instalate pe linie, au raportul : nye ae A. 5 KR _ 04x14 = x 100 = 24%. PZa6 0,98 -1,700 %o 193 192 — Verificarea releelor — cd. 240Se vor alege valorile V; = 60% ; Ve = 33% si Vs = 24%, care se vor fixa cu ajutorul butoanclor V de pe panoul frontal. In continuare, figa © se fixeazi pe pozitia < = 60%, fisele K, pe pozitia 0,4 Q /faza, ¢) Reglajul fisei R, pentru prelungirea treptei va fi: | Ze _ 16,50 Zip 12,50 = 1,32. Admitindu-se o prelungire a treptei I de 135%, se fixeazi fisa R pe pozitia 1/1,5 gi se face puntea 25 cx 28. a) Fixcarea temporizdrilor : Se executé pentru fiecare treapla in parte, actionind discurile de reglaj respective. Pentru directionarea treptei a TV-a. se va efectua puntea SM-T,. e). Determinarea factorului de pdmint Ky. Z K, =—({(— — 1} =0,8. Xe ie } Fisa n se asazi pe pozitia 0,8. f) Butoanele de reglaj ale marimilor r si K ale clemen- telor de demaraj vor fi fixate pentru fiecare din cele trei faze, pe pozitiile indicate. g) Blocajul la pendulafii se pune in functiune prin exeeutarea puntilor 2—15 si 12—48 la bornele releului. 6.2.2.9. Verificarea relenlui de distanté D114. Verificarea generala, verificarea mecanic& si verificarea izolatici se exe- conform celor prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 si 3. a) Verificarea generalé a modului de funcfionare a releulni D1i4. a1) Verificarea elementeclor de demaraj la minima impedant& ZMpz, ZM,z, ZMy. Se executa utilizind montajul din fig. 6.31. Tn cadrul acestei probe se ridici caracteristica de actio- « 1 elementelor de demaraj si se verifici dacd tensiunea minima (de fapt impedanta minima) la care lucreazi acestea se incadreaz{ in valorile admisibile ale erorii (§ 6.2.2.7.b). 194 -axelor (reglajul lui r 4 0, al lu Fig. 6.31. Daca se ulilizeaz’ o caracteristicé cu centrul in c K =O0 gi eclisa pe pozitia K,), tensiunea minima la care trebui elementul de demaraj indiferent de defazajul din tul si tensiunea aplicat& este: curen- unde: r este valoarea data prin planul de reglaje si fixata cu ajutorui butoanelor r; f — curentul nominal. Daca se utilizeazi o Onl eleD Seaan cu sen deplasat (regiajul lui r=4 0, al lui K tia K, sau K,), tensiunea minima i la care frais sa luer be elementele de demaraj va fi functie de reglajele eee Bm si K-(§ 6.2.2.1). Accast& tensiune are valori diferite depinzind de zajul © dintre curentul si tensiunea aph cula cu formulele din tabelul egloana a 2-a. Pentru exemplul de la § 6 » Gonsiderind J -=5 A, se obtin valorile din tabelul 6.22, coloana a 3-a. Avind in vedere tipul defectului si clementul de demaraj care sé verificd, in tabelul 6.23 stut date bornele relewui D114 la care se racordeaza circuilele de curent si tensiune din fig. 6.31. In principiu -verificarea decurge astfel : — Se executé montajul din fig. 6.31, racordarea cireui- chee ala si se poale cal- telor de curent si tensiune facindu-se conform tabelului 6.23, finind cont de polarititile indicate. 195Tabelul 6.22 Tensiunea Unghi Formula de calcul ae verificare oe ee o° | U =21 (Vr — K*sintp+ K cosg)| 76,14 V oe | U = 21 + K) 93,50 V 90° | U = 27 (Vr? — K? costg+Ksing)| 90,80 V _ igo" | U = 27 (Vr = Risin p—Kcos9)} 57,06 V 270° | U = 21 Vr? — Rt cos'@ — Ksing)| 47,9 V Tabelul 6.23 Borne ae fenta; | Tipul defectului Curent Tenstane| entra are tere er Cu pamint pa 811] 39 15 2Ma_ | park pamint —f sau 6s—4 | 3#—10 a Cu pamint ed peswul peas 2s Fari pimint 6t~ 5 sau d= 5 | 9F=8 = Cu pamint hab 1o*—11) 5445 2Mr | Farad pamint —6 sau s*—6 | 10*— — Releul de distanté trebuie alimentat cu tensiune operativa, (+) in borna 2 si (—) in borna 3. — Pentru a nu solicita inutil elementul de timp TM, se deconecteaza puntea 19 cu 20 sau se asazi o bucata de hirtie pe contactele normal deschise ale releului B, tn asa fel incit la excitarea lui, aceste contacte sa fie izolate. — Butonul de reglaj al elementului An, se asaza fn dreptul diviziunii minime. — Respectind indicatiile scalelor, butoanele r, K $i eclisa interioar&é se asazi in dreptul valorilor date prin planul de Teglaje. — Conectind trusa de curent si alimentind decalorul, se regleazi un curent de 5 A si o tensiune de 100 V. 196 — In functie de punctul care urmeazi a fi verificat ‘tabelul 6.22), se fixeazi un decalaj inductiv intre curent i tensiune. — Se seade tensiunea si se determina valoarea la care icreaza elementul de demaraj. Aceasta valoare nu trebuie 4 difere cu mai mult de +10% de valoarea calculaté cu utorul formulelor din tabelul 6.22. Cu ocazia punerilor in funcfiune sau dupa reparatii, pentru fiecare element de demaraj (ZMz, ZMs sau ZMz) ste necesara ridicarea caracteristicii de actionare (valorile ezultate din tabelul 6.22). Caracteristica se ridici pentru an tip de defect, pentru celdlalt tip, este suficient’ numai verificarea pentru @ = 66°. Cu prilejel verificirilor periodice, proba se executa numai entru @ = 66°. Rezultatele se sintetizeazi intr-un tabel de forma tabe- ului 6.24. Tabelul 6.24 Defect | Unghi fe caleul [V) |Uactionare [V}] Eroare’{%] 3 0° 76,14 66° 93,50 uu pamint 90° 90,80 180° 57,06 270° 47,90 ‘ara pimint 66° 93,50 in afara misurarilor de mai sus, pentru fiecare element de demaraj mai este necesar si se determine curentul minim de acfionare pentru U =0@. Aceast& valoare trebuie sa fie in jurul a 0,21, (§ 6.2.2.7.b). a.2) Verificarea elementului de curent omopolar An. Se executé ca la un releu de curent bisnuit. Trusa de curent se racordeazi la bornele 4—7; —7 sau. 6—7%. Inchiderea contactului se poate urmari pe elecle intermediare IN si 2N. Coeficientul de revenire tre- Duie si fie de 0,85. 197Dectansare frus@ TrusaTCI-2 Fig. 6.32 a3)Fixarea temporizadrilor si verifi carea clementului de timp. Se executa utilizind montajul din fig. 6.32. Se reface puntea 19 cn 20 sau se scoate hirtia care izoleaza contactele normal deschise ale relcului B. Temporizarea treptei I nu se regleaza. Fixarea temporizarii pentru treptele a a Ifl-a si a IV-a se face actionind asupra tamburelor de timp, dupa ce s-a apasat b tonut TM si s-a rotit in sensul deblocirii discnl de blocaj. Blocarea tambur relor T;, Ts, Ty se realizeaza actionind discul do blocaj in sens invers celui indicat anterior. Declansarile trusei se culeg din: pentru treapta a IJ-a, 37 pentru treapta a III-a si 36 pentra treapta a [V-a. ; Vevificarea temporizarilor fixate se executa ca fa un rele! de timp obisnuit, dupa ce in prealabil s-a fixat un curen suficient de mare pentru a asigura demarajul. a4) Verificarea elementului de masu rare aimpedantei de defect M. Se efectueaz utilizind un montaj asemanator celui din fig. 6.31. In plus fata de acesta, se va conecta la TCT-2 un cronometru, de clansarea trusei culegindu-se din clema 1 a releului D 114 Buteanele si eclisele de reglaj se fixeazi conform indicatiilur 198 i Ty, ale elomentului borna 38 (fig. 6.32) le la § 6.2.2.8. Se sunteaza directia si blocajul la pendulatii, fectuind puntea 20 cu 22. Tensiunile de basculare dintr-o treapta in alta se calcu- azi cu formulele cunoscute (§ 6.2.1.10, punctul a.3). Utime = 2Ziq*T sco pentru scurtcircuite bifazate. Umi ig Isse(1 + K,) pentru scurtcircuite monofazate. Daca se utilizeaza o caracteristica cu centrul in originea axclor, Z;, pentru fiecare treapta sint date de valorile obtinute la § 6.2.2.8.b. Dac& se.utilizeazi o caracteristici cu centrul deplasat, 4 se obtin cu formulele din tabelul 6.25, Tabelul 6,25 ————— Unghi Formula de calcul Z,g oe 2:9 (1 + €) Gee Zis 90° Zu PVT — 180° Zigter(1 — 8) 270° Zu: Vioe h care: _ Z;, este impedanta secundara a fiecdrei trepte conform § 6.2.2.8.b. deplasarea centrului caracteristicii ; raza cercului caracteristicii (fig. 6.33). _ Pentru Zi =1 Q, p are € f ~ ccos@ + Vi — ersin® @ @ — unghiul pe care impedanta Zj, il face cu axa OR. Aplicind formulele din belul 6.25, obtinem pentru mplul dat, valorile din belul 6.26. Fig. 6.33. 199.Tabelul 6.26 Intrucit in exemplul de la § 6.2.2.8 s-a utilizat prelungirea lrepte} I, in timpul ma&surarilor in treptele I, a Il-a si a III-a, se va clectua puntea 2— 42. Pentru a efectua masuriri 180° | 270° eel ’ Dre 1,067 } 0,681 § 0,598 | 6,264 | 0,598 treapta I prelungita se va deconecta aceasta punte. . i | Verificarea propriu 4 se executa in acelasi- mod si pretineteadt ae | Gre pene 90 ES S88 avind in vedere aeeleasi considerente ca la § 6.2.1.10, pun Tr. 1 a 1,893 § 0,946 | 0,473 | 0,946 z 4 admis& nu trebuie si depdseasca Tr. U1 Zea 2,638 § 1,319 | 0,060,| 1,319 5%, pentru @ = Pse- La puneri in funcfiune, sau dupa reparafii, este necesar Sa se ridice caracteristica de actionare a elementului de masurare (tabelul 6.27). _Pentru a nu solicita in mod jnutil releul, aceste masu- Miri se vor executa in mod complet numai pentru un tip de scurtcircuit, monofazat sau bifazat (deoarece elementul masurare este acelasi in fiecare caz). Pentru celelalte Situatii se vor verifica numai valorile de la unghiul de scurt- Circuit, p,,. Rezultatele obtinute se sintetizeaza intr-un tabel de forma tabelului 6.11. i Introducind valorile de mai sus, in formulele pentru determinarea tensiunilor de basculare si considerind I,, = = 10 A, se obtin valorile din tabelul 6.27. Tabelul 6.27 pee ‘Traine Ure | Use | Ureoo | U,,,2 Se [2 19.2 [12,26 | 9,50] 4,75] 9,50 eee aka tr. I 25.14 416,204 12.56 |_ 6.28 fi 12,56 Cu ocazia reviziilor periodice, se vor verifica numai valo- 3S | ———______ aed ni Anan = 3 eithau 34,00 32,00 § 00 417,00! 8.51 17,00. 00 rile de la urghiul de seurtcircuit, sce Rezultatele se trec Be tr-un tabel de forma tabelului 6.12. A= | Tr. UI 47,48 4 30,60 § 23,74 | 11,90 | 23,74 Fr oe 7 F = ve = = alan =e, a.5) Verificarea elementului directie a ae sal SS ENS AD Se nal SM. Se executa utilizind montajul din fig. 6.31, Pentru & & |_Prelungirea tr. 1 27,94 § 18,00 | 13,96 | 6.98 | 13,96 a bloca functionarea elementului de timp se procedeazd ca 5 Tr. IL 37,86 § 24,40 418,92 | 9,46 | 18,92 la punctul a.1). Se deconecteazd de asemenea puntea 20—32 a | Tr. m1 52,76 | 34,00 426,38 | 13,20 | 26.38 efectuata la punctul anterior. Jntrucit cu montajul din fig. 6.31 se decaleazi tensiunea, (iagrama de actionare a elementului directional va fi cea fin fig. 6.34. Daca se utilizeazi un montaj in ty re se decaleaza curentul si se ia i origine de faz&i tensiunea, dia- ama de actionare a clementului In functie de tipul surtcircuitului simulat, circuitele de curent si tensiune ale montajului din fig. 6.31 (cu modificarile mentionate mai sus) se vor racorda la releul de distanta conform indicatiilor din tabelul 6.28. Tabelul 6.28 Seurteireuit R-O $0 He or irectional trebuie s& corespunda TRON) sau sau RS st sant cea din fig. 6.30. _ Borne RST-0 | RS-O | ST-0 RST Jn cursul probelor, se ya utiliza entul nominal si tensiunea nomi- Gurent |4ar* | s—a | o—r | 4—5* | s—o* | 6-4" (5 A si 100 V). ‘Tensiune | e*—11| 9*—-11| 10*— 11 8*—9 | 9*—10] 10*—8 Verificarea caracteristicii de letionare a elementului directional 200 201se va executa in miod obligatoriu pentru toate cele sase grupe de defecte prevazute in tabelul 6.29. Tabelul cr Bes ST sau RST 4e—5 10*—8 ed Daci se respecté polaritatile indicate si clementul de directic este corespunzdtor, trebuie ca diagramele de actionare sa fie identice. La unghiul de sensibilitate maxima gi 1,5 I,, se determind tensiunea minima de actionare, care trebuie sa fie de 0,15 V. Cind releul directional actioneazi in directie inversa (zona de blocare a diagramgi) va trebui sa fie excitat releul PS. Momentul excitarii sau dezexcitarii acestuia_mar- cheazi de fapt deschiderea sau fnchiderea contactului elementului de directie inclus in circuitul de declansare. a6) Verificarea elementelor pentru blocajul la pendulatii. Se utilizeaz’ montajul din fig. 6.31, procedindu-se ca si mai fnainte la blocarea elementului de timp, TM. Pentru clementul SW circuitul de curent se va racorda la bornele 5—6*, in timp ce cireuitul de tensiune va fi racordat la bornele 9*—10. Pentru elementul SJ circuitele de curent se vor.racorda la bornele 5*—6, iar cele de tensiune la 9*—Z0. Aplicind un curent de 5 A si o tensiune de 100 V decalata y, se ridica caracteristicile de actionare ale releelor SW si SJ in planu! Z. Se noteaza pentru fiecare din elementele de mai sus pozitia stinga sau dreapta a contactului, trebuind sa se obtin& ecaracteristicile din fig. 6.35. Asa cum se observa din fig. 6.28, releul P care blocheazit functionarea protectici la aparitia pendulatiilor se va excita numai cind existA demaraj pe cele trei faze fra nw (conta tele 27,, Iss, Zt, Ins trebuie s& fie inchise) iar puterile acti gi reactivaé au sensuri contrare. Boric ot 6 89 Curent ot —4 Tensiunte jo. ie or —10 Fig. 6.36. Suprapunind cele dowd diagrame din fig. 6.35, se obtine jagrama de actionare din fig. 6.36. Portiunile din aceasta jagrama in care contactele celor doud relee SW si SJ au ozitii contrare reprezinté zona de actionare a blocajului Ja endulatii. Asa cum se observa, blocajul Ja pendulatii actio- eazi in cadranele I si III ale planului Z. M4surarea cu exactitate a temporizarii la revenire a releului P nu este de prea mare importan{a si pentru a nu complica expuncrea, ea nu va mai fi prezentata in accasta crare. Se poate verifica lotusi c4 aceasta temporizare xista, printr-o apdsare scurl4 a elapetei releului P, initial lezexcitat, E] va rémine excitat 0 anumila perioada scurta timp, dupa care revine la starea inifiala. b) Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releuluiD- 114. e execut& conform:celor prezentate, pentru valorile date prin Jariul de reglaje. 202 208 ep:6.2.3. Releu de distanté PD-2 Releul de distanta PD-2 (fig. 6.37, plans), produs de _ICEMENERG, este un releu tip monosistem. Elementele de minima impedanta Pp, Ps, Pz, elementul de masurare Z, precum gsi elementele dircctionale Dy—Dg¢ functioneazi dupa principiul compararii valorilor absolute ale unor functii liniare de curent si tensiune. Ca organ ,,de nul* in schemele de comparare se utilizeaza un amplificator basculant, care foloseste ca element de executie un releu cu contacte in gaz (reed). 6.2.3.1, Elementele de pornire ia minim’ impedanta P,,, Ps, Py. Protectia de distanti PD-2 dispune de trei elemente de pornire la minima impedanfa. In planul Z, caracteristica lor de actionare este un cerc (fig. 6.38). — Raza r a cercului se regleazd continuu cu ajutorul -butoanelor Pr, Ps, Pt, de pe panoul frontal, in domeniul 3 +8 O/faza. —_ Raportul > excentricilate/faz&, se regleazi cu ajutorul r s, 8 i es % ecliselor notate cu — care se gasesc asezate sub fiecare din r butoanele de mai sus. is 5 5 ore a Pe pozitia 7 a ecliselor — , caracteristica are centrul in A originea axelor de coordonate. Pe pozitiile 2 sau 3, caracteristica este deplasata. — Unghiul Y se regleazi cu ajutorul ecliselor $, situate tot sub butoanele Pr, Ps, Pf. Pentru fiecare din pozitiile indicate mai jos, acest unghi ia valorile: poz. I — 60°; poz.a Il-a— 75°; poz. a III-a — 90°. Elementele de pornire la mini- m& impedanta se alimenteazi in functie de tipul defectului cu cu- Z i, YH UW rentii si tensiunile indicate fn ta- Fig. 6.38. belul 6.30. GLLEDTL ALLL, X 20nd de blocay 204 Tabeiul 6.30 bn =o f Scurteireult cu pamintul | Scurtcireuit f&r& pamiat NStemante.s |||. SuSE HesE SeESiNty dedemaray | curent | tensiune curent tensiune Pr Pera sty oj le Uner Be Tso | Uso Is Us_x Pr Tyo Uns Ip Ur-s Pentru a sesiza aparitia curentului homopolar in cazul unor defecte cu paAmintul, este utilizat releul de curent homopolar P,. Reglajul curentului de actionare se face in mod continuu, prin intermediul butonului P, de pe panoul frontal, in gama 2,5 + 6 A. 6.2.3.2. Elementul de misurare a impedantei de defect Z. Caracteristica de actionare a elementului in planul Z _ este un cere (fig. 6.39). — Raza ra cercului se regleaza pentru fiecare treapta fm parte cu ajutorul prizelor ,n“ de pe panoul frontal, astfcl : treapta I: ny =s; treapta a Il-a: ny =- ae ; treapta a Ill-a: ny => unde Z,s, Z25 $i Zs, sint impedantele a8 secundare in Q/fazi, corespunzdtoare fiec&reia din trepte. WY) CLLLTITLT DY X zona de blocaj Fig. 6.39. 205Fixarea valorifor nz, my $i my se face pentru fiece eaz in parte prin insumarea unei cifre din registrul unita- filor (0; 1; 1,33; 1,66; 2; 2.5; 4; 5:6;7;8:9; 10) si a uneia din registrul zecilor (0; 10; 20; 30; 40; 504 60; 70; 80; 90). Zecile sint situate in partea sling’ a regietei ,n“, iar unitatile, in partea dreapta a acestcia. Priza notat’ ew ,,0“ este comuna si este folosita dac& cifra zecilor sau a unita- filor obtinuta la calculul numerelor ny, ny si My este zero, — Deplasarea cenirului cercului este diferiti in functie de unghiul de scurteircuit @,, ales. Ea se regleazi cu ajutorul celor doua rinduri de eclise 9, situate in partea dreapta, jos, a panoului frontal. Pe pozitia 0°, caracteristica de misurare esle un cere cu centrul in originea axclor, ciementul Z masurind o ,,impedanti pura“. Pe celelalte pozitii (70° ; 75°; 80°), elementul Z m&soara o ,impedanté mixta“. Elementul de m&surare Z a fost astfel conceput, incit in cazul unui scurtcircuit la capitul zonei protejate, el sa luereze corect pentru valori maxime ale rezistentei de are egale cu 60% din impedanta fixatd de releu. — Factorul de pdmint este reglabil tn trepte cu ajutorul eclisei C de pe panoul frontal al releului. Acest reglaj se poate efectua in domeniul 0,5 +-1 sau 1+ 2, dupa cum nulul curentilor este conectat la borna 8 sau 9 a relcului de distanta. 6.2.3.3. Elementul de directie D,; — D,. Elementul de directie Dy—Ds, este compus de fapt din don& elemente directionale, Dy si Ds. . Dp actioneazi cind cireulatia energiei este de la bare spre linie, in timp ce Ds actioneazad cind circulatia energiei este in sens contrar. In fig. 6.40 este data diagrama de actionare a elementului directional Dp—Ds, al cirui unghi de sensibilitate maxima este 45°, respectiv 225° capacitiv. 206 Elementul de directie este alimentat cu_tensiunile si curentii necesari functionarii, dupa schema de 90°. In. cazul unui scurtcircuit trifazat foarte apropiat, elementul de directie are ins’ o zond moarta. Releul de distanta este astfel conceput, ca daca Dy si Ds nu actioneazit, dar actioneaz& releul de masurare a distanfei de defect 4, si se prevoace o actionare a releuli Dy in sensul declansarii, dup aproximativ 0,25 + 0,45 s de la actionarea lui Z. In felul acesta se elimin& practic orice zona moart& a ‘releelor directionale. Schema prin care se realizeazi declansarea in zona moarta este in functiune cind eclisa L de pe placa laterala din dreapta (placa L), este in pozitic orizontala. in-pozitie verticala, schema este anulata. In tabelul 6.31 sint indicati curentii si tensiunile cu care se alimenteaza elemcntul de miasurare Z si elementul de directie Dpe—Ds, !a diverse tipuri de scurtcircuite. Fabelul 6.31 z Elementul de direcjie Elementul de misurare Z mentul de direct ‘Vipul Ds scurteireuitului ; Curent ‘Tensiuno Curent | Tenstune -0 RO R s-T $0 so | Ss TR T-0 T-0 Tv RS S-0 S-0 s TR T-0 TO i RS R-O RO R ST S-R SR s TR Ts TS oo es R-T R-T R S-P R-O R-O R eur R-T R-T R S-T 6.2.3.4. Elementele de timp. Obtinerea temporizarilor necesare realizarii caracteristicii impedanta-timp (§ 6.1) se face utilizind trei relee de timp, RTpa-9. Treapta I este netemporizatd. Declansarea in treapta I este conditionat’ printre altele, de existenta la borncle releului a puntilor 25—43 sau 42—43. In primul caz declansarea tine cont de blocajul la pendulafii, in al doilea caz, 207nu. Lipsa uneia sau a alteia din puntile mai sus mentio fate: duce in mod automat la suprimarea treptei I. oy Temporizarile treptelor a Wi-a si a Mba se efectueazii cu ajutorul contacteler finale ale releelor de timp RT, $i RTs. Temporizarea treptei a IV-a, care nu tine cont de distanti $i directie, se realizeaz cu ajutorul contactului final al releului de timp RT-3. “6.2.3.5, Fumefionarea releulni de distant PD-2. a) Func- fionarea in caz de scurtcircuit. In momentul aparitiei unui scurtcircuit, actioncazd elementele de demaraj Pr, Ps, Pp si Po, fn mod corespunzator defectului. Prin aceasta se exciti releul A, care indicA demarajul si totodata initiazd functionarea protectiei. Prin inchiderea contactului Az, se stabileste circuitul de alimentare cu curent a clementuliui de masurare Z. Se obtine astfel, o mic fntirziere in alimentarea cu curent fata de alimentarea cu tensiune. Se evita in acest mod actionarea intempestiva a acestuia. Prin deschiderea contactelor A, si Ag, se desunteazA intrarile in amplificatoarele basculante Z si Dp—D ss. In urma inchiderii contactului As, se pune sub tensiune o bareta de la care se alimenteazA cu curent continuu operativ releele de timp si de declansare. Daca defectul este in fata, actioneazi elementul Dy, fn- chizind contactul Dp. in situatia ci defectul este in treapta I, se inchide contactul elementului Z gsi prin acesta, se excita releul de executie E, care comanda declangarea. Asa cum s-a mai aratat, declanyarea in treapta I (netemporizata) presupune existenta puntilor 42—43 sau 25—43, la bornele releului. Daci defectul este in treptele supericare, releele de timp RT,, RT, si RT; isi continua cursa. La inchiderea contactului RT,f, corespunzator temporizarii treptei a Il-a, se excitA releele B si B’. Prin contactele By si Bj, se comut& alimentarea cu tensiune a elementului Z, la prizele transformatorului TnZ,, ce corespund treptei a Il-a. 208 “Daci declansarea nu are loc fn treapta a II-a, atunci la inchiderea contactului RT,f, corespunzator temporizarii reptei a I[l-a, se excita releele C si C’. Prin contactele Gq i -Cj, se comuta de asta data alimentarea cu tensiune a ementului Z, la prizele ce corespund treptei a lia. fn caz cA nu se produce declansarea nici in treapta a IIl-a tunci la inchiderea contactului final RT.f (corespunzator emporizarii treptei a TY-a), se excita releul D, care sun- feaz printr-un contact elementul de directic si de masurare, comandind direct declansarea. Prelungirea treptei I se realizeaza prin excitarea releu- ui W, in urma primirii unui ,minus“ in borna 51. Prin aceasta, in urma inchiderii contactului W, se excita releul neat ‘care comuta tensiunile aduse elementului Z, direct in trep- a Il-a. b) Funclionarea releului PD-2 in cazul aparifie fenome- nului de pendulajit in sistem. Ca urmare a pendulatiilor actio- neazA elementele de demaraj de pe cele trei faze, fara nul, tespectiv se inchid contactele Ry, Si si Ti. La inchiderea contactului RTyp, se excita releul L, care se automentine prin contactul L». " Deci dacd din momentul demararii (respectiv din momentul pornirii releului RT,), trece intervalul de timp reglat pentra contactul RT,p si nu se produce declansarea, cit- cuitul de declansare este intrerupt prin deschiderea contactului L,, pind in momentul cind se inchide contactul RT,f si se excita releul B. ’ Blocajul la pendulatii se intreduce in circuit prin deco- ‘nectarea puntii £2—43 si efectuarea puntii 25—43. Incerearea modului de funcfionare a diverselor elemente componente ale protectiei PD-2 se poate face prin intermediul butoanelor Kye, Kps: Kors Keo, Kz, Kyz, Kps, de pe panoul frontal. c J 6.2.3.6. Prineipalele caracteristici tehnice ale releulué de distanfa PD-2 -- a) Mdrimi nominale $i variajii admisibile — Gurent nominal: 5 A; — Tensiune nominali: 100 .V; 209/ — Tensiune operativi: 24; 48; 110; 220 Vv toe 6.2.3.7. Exemplu de calen! gi stahilire a reglajeler pentru — Curent de durata: 2/,. if n releu de distanfa PD-2 eare proicjeaz’i o linie de 110 kV. — Soe de curent: 50/,, timp de 1 s. 7 tin planul de reglaje se dau urmatcarele date: — Tensiune de durata : Lea / “1) Elemertele de demaraj la minima impedanti Pp, b) Elementele de demaraj Pp, Ps, Px si P, ss Pr: — domeniul de reglaj al razei cercului ; a 8 Qffazad 5 — raza cercului r =6 Q/faza; — coeficient de revenire: 0,94; — panta diametrulut se trece prin originea axelor: 60°; 75° sau 90° = raportul oir: d/r pe pozitia: 3) = 90° 0,5 0,55 0,77 0 0,60 0,84 Tolerantele admisibile sint de +10%, — curentul minim de actionare la 0 V: 2,5 A; — releul de curent homopolar: 2,5...6 A; — precizia masuratorilor: +10% la I,. c) Elemeniul de mésurare a impedantei Z — domeniul de reglaj: 0,1...10 Q/faza; — excentricitatea reglabila, pentru unghiuri circuit de: 70°; 75° si 80°; — factorul de pamint: 0,5...1 sau 1. curentul minim de actionare: 3,5 A; Precizia masuratorii: +10% ta 22, si © = ig. Elementul de direclie Dp— unghiul de sensibilitate maxima : 45° capacitiv pentru Dp; — 135° inductiv pentru Ds; — tensiunea maxima de actionare la ungbiul de sensi- 3 1 0 0,7 o de seurt- 25 4d) bilitate maxim si 1,52,: 0,15 V. e) Elementele de timp — treapta I — instantanee ; — treapta a II-a — reglabili 0. — treapta a [iJ-a — reglabila 0. treapta a IV-a — reglabilA 0. 210 _- excentricitatea = =0,6 feclisele 2 pe pozitia 2); — unghiul b = 60° (eclisele | pe nas tia I). 2 Demaraj ul la curent homopolar Lyo = 150 A. 3) Treptele de actionare sint: — treapta I Zip —4 Ojfazt t==0— s. — treaptaa Ula Z,, =8 Qjfazd t, =0,5 s — treapta a IlJ-a Z;, = 20 QOjfazi 1; =1,0 s — treapta a IV-a ny os — temporizarea blecajutui la pendulafii t, =0,3 s. 4) Unghiul de scurtcircuit al liniei 9,, = 75°. 5) Raportul dintre impedanta hemopolara si Ze 34. directa Za 6) Reductoarele de curent instalate pe linie au raportul Nre = 300/5 A. _ 7) Reductoarele de tensiune au raportul mr, = 110 000/ {100 V, In functie de cele de mai sus rezultd : a) Valoarea curentului de actionare a elementului homo- jolar Py Ino _ ig Tae 300 b) Valorile de reglaj my, my si mot. pentru cele trei trepte se calculeazi cu formulele de la § 6.2.3.2. Impedantele seeundare pentru fiecare treapta vor fi: Zig ES. yg 7h) LeasO0 Oats) Offazd xg 5 110 000 Pee ae a ee = 0,436 Q/fazd Thy: 5 110000 ~ - Zig Za PES ye 75, man ON Sg EE s109 O/fart nea 5 110 000 211Rezulta : Daca se utilizeazd o caracteristic’ cu centrul deplasa-* 1 eels SSA5B7e te ae) 93 :/ _ tensiunile de verificare se caleuleazd cu formulele din tabet 0,218 7 Mes igsicinerar i Iul 6.32, coloana 2. Introducind in aceste formule mirimile 10 date prin planul de reglaje, se obtin valorile din tabelul 6.32, Pon ge 9,17. coloana 3. Tabelul 6.32 Se aleg urmitoarele valori: Tensi de ‘Tensiunea de ny = 46 5 ny = 23; nz = 9, care se fixeazd pe regleta ,,n“ Unghi | aU Mane de pe placa frontala a PD-2. ] Unghiul de scurtcircuit se tegleaza asezind una din cele douad (3 Es eclise 9, in dreptul unghiului de 75°, cealaltd pe @ = 70-80". Sia tea \: — 4 a c) Fixarea temporizarilor se face actionind asupra butoanelor de reglaj ale releelor de timp RT,; RT.; RT, - ea Deets) ir e) Determinarea factorului de pamint K,, 8 & 90° ua2rr(Zany + [1% covrg} eae er pees 1} ~08. BN 2. 3 FF ' ye U2 2: Tere | = 1—Eswy) i Eclisa C se va conecta in pozitia 0,8 iar in circuitul ie ‘an (; mt I af ae de curent se va utiliza pentru conectarea nulului, clema $. —— f) Blocajul la pendulatii se pune in functiune prin exe- 270° U= arr (Baing -/p — Ecos) BIS cutarea puntii 25—43 si de deconectarca puntii 42—43, r i Fr Temporizarea actionarii blocajului la pendulatii se regleaz& cu ajutorul contactului pasager al releului RT, (apro~ ximativ 0,25 = 0,3 s). 8) Eclisa L se conecteaza in Ppozitie orizontala. Racordarea la releu a circuijtelor de curent si tensiune ale montajului din fig. 6.31, se face in functie de elementul verificat, conform tabelului 6.33. 6.2.3.8. Verificarea reloului de distanja PD-2. Verificarea pene enerala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se exe . Borne de Borne cuta conform celor Prezentate la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 si Demaraj | Scurtcircuit Borne de curent denstune conectare § 2.2.23. “eae - — Pe r . F iri pamint Ita 5 10%—12 a) Verificarea general a modului de functionare a releu- Py a ee Mee Ini PD-2 Cu pAmint |7*—4 si punti 5, 6, we 7 , 7, 8 sau 9 10*—13 al) Verificarea elementelor de demaraj Fari pamint 246 11*—10 la minimi impedant& Pp, Ps, Py. Se execnti Fs li Grade +l Pee ae ee le utilizing montajul din fig. 6.31. In caz c& se utilizeaz& o: are q aa oa ree = caracteristicd cu centrul in originea axelor de coordonate, i r + ae formula de verificare este : P; eS er | J4—18 ad Cu pamint |3*—¢ si punti 5, 6,| 12*—13 U = 2rl, cu semnificatiile de la § 6.2.2.9, punctul a.1. 7, 8 sau 9 212 213fn caz c& tensiunea operativa este diferita de 24 V cc. se Utilizeazd un divizor rezistiv. In aceast& situatie intre divizor si releul prop: is vor fi efectuate urmitoarele punti: 2—26; 3—27; 4-28; 5-29; 6=80; 7-31, 832; 9-33. f i Tensiunea operativa se conecteaza cu ,,plusul® in borna 1 a divizorului si cu ,,minusul“ in borna 34a PD-2 (fig. 6.37). . Pentru efectuarea probelor se fixeazi un curent de 5 A si o tensiune de 100 V. Pentru fiecare punct ce se verilica scazind tensiunea, se determina valoarea de actionare a ele. mentelor de demaraj' la minim& impedanta. Valorile miasu- rate se compara cu valorile calewJate cu formulele din tabelul 6.32. Eroarea nu trebuiec si depiseascd +10%. Pentru a nu solicita in med inutil releele de timp, se blocheaza in timpul masurarilor functionarea acestora, ‘izo- lind cu ajutorul unei bucafi de hirtie contactele normal deschise ale releului A. _La puneri in functiune, dupa reparatii, sau ori de cite ori se considera necesar, se ridici {ntreaga diagram& de acfionare a elementelor de demaraj. Pentru fiecare element 6 EE in parte, rezultatele se tree intr-un tabel (tabe- Tabelul 6.34 Defect Unghi | U calen. U masurat fe Cu pémint | = [270° i Fara pimint | 60° { : Cu ocazia, teviziilor periodice, se poate considera ca sufi- cienté numai verificarea pentru unghiul 9. . Este de asemenea necesar sd se determine curentnk minim de actionare la U =0, care trebuie si fie de aproximativ 0,5J;. 214 a2) Verificarea elementului de curent homopolar P. Sé procedeaza ca la un releu de curent obisnuit. Circuitul de curent al trusei se conecteaza la bornele 2, 2 sau 3, cu 4, efectuind puntile 5, 6, 7, 8 sau 9 Releele de timp ramin blocate ca mai sus, buzerul cone: tindu-se la bornele 74 cu 19. A.B) EB ix ate 2 temporizarilor By pare io A carea elementului de timp. Se executa utilizind un montaj aseminitor cu cel din fig. 6.32. Pentru obtinerea demarajului, circuitul de curent se conecteaza conform uneia din situatiile prezentate in tabelul 6.33, coloana 3. ‘Yemporizarea treptei I nu se regleaza. Fixarea temporizarilor pentru treptele a Il-a, a Illa si a TV-a se face actionind asupra elementelor de reglaj finale ale relcelor de timp RTi, RT, si RY. Declansarile trusei se culeg direct de pe unul din contactele libere ale releului B pentru treapla a Ta, GC peatru treapta a Ill-a si D pentru treapta a TV-a. Vetificarea propriu-zis’ se executa dupa ce in prealabil s-a climinat hirtia pus& la punctul a.2) intre contactele normal deschise ale releului A si s-a fixat un curent sufi- ecient de mare, astfel incit si fie asigurat demarajul. ad) Verificarea elementului de masurare a impcedantei de defect Z. Se executa utilizind montajul din fig. 6.31. Fata de acesta se va conecta fn plus la trusa de curent un cronometru si se vor realiza circuitele de declansate ale trusei, utilizind un contact normal deschis al releului final E (bornele 14~—15 ale PD-2). Formulele pentru calculul tensiunilor limita de basculare dintr-o treapt& in alta sint cele prezentate la § 6.2.1.10,° punctul a.3). In caz & se utilizeazi o caracteristica ‘cu centrul in origin’, indiferent de decalajul dintre curentul si tensiunea aplicati, Zi. va avea aceeasi valoare. Daci se utilizeazi o caracteristic’ cu centrul deplasat (fig. 6.39), in functie de defazajul dintre curentul si tensiunea aplicat& releului, Zig va avea valori diferite (tabelul 6.35). 215Tabelul 6.35 a Unghi Formula de ealeul Zig 7 ee) ee ie o Zig: (VO,09 + sit? o + 0,3 + cos g) ne Lue so° Ze VI + 0,6 cos 9 —2 eos? 180° Z,5:V0,09 + sin* @ — 0,3 — cos @ 270 | Ziq VIF 0,6 Sin 9 — 2 cos? @ In tabelul 6.35, Z;, reprezinté valorile calculate la § 6.2.3.7.b. Inlocuind aceste valori in formulele din tabelul 6.35, se cbtin valorile din tabelul 6.36. Tabelul 6.86 ? Treapta a 0 90° | 180° 270° eet | Zo |_ 0,342 — 0,22 0,0986 0,22 _Tr, 11 Zp | 0,684 0,44 | 0,197 0,44 Tr. I Zq | 1,712 110 | 0,493 0,10 Inloeuind valorile din tabelui 6.36, in formulele Pentra calculul tensiunilor limit de basculare, se obfine tabe- ful 6.37, in care s-a considerat I,,, =15 A. Tabelul 6.27 ‘Tensiunea| Iv} Uge Tyg Treapta Scurt- Tr 9,234 5,94. | 2,66 5,94 cireuit Tr. IL 18,46 11,88 5,32 11,83 monofazat| Tr. 1 | 46,22 29,70 13,31 29,70 Seurt- cast 10,26 6,80 2,96 6,60 circuit Tr. IL 20,52 13,20 5,91 13,26 Difazat Tr, U1 51,36, 33,00 14,79 33,60 Tn functie de tipul scurtcircuitului simulat, circuitele de curent si tensiune ale montajului din tig. 6.31 (cu modificarile mentionate) se vor racorda la releul de distanta conform indicatiilor din tabelul 6.38. Probele se vor executa in mod obligatoriu. pentru fiecare din cele sase grupe de defecte. in timpul mAsurarilor, se elimina hirtia care izola contactele normal deschise ale releului A. Se efectueazi puntea 4/— 43 pentru a sunta directia si a introduce in circuit treapta I netemporizata. Prelungirea treptei I se poate verifica dind un ,,minus“ in bor~ na-51. In acest caz, releul va tre- buji s& declanseze netemporizat la o. tensiune de basculare ce corespunde treptei a Ifa. Cu ocazia punerilor in funcfiune sau dupa reparatii este necesara ridicarea caracteristicii de actionare a elementului de masurare. In general, aceasta verilicare se executa numai pentru un singur tip de defect, de exemplu R-O. Pentru celelalte tipuri de defecte, este suficienta numai verificarea la unghiul de scurtcircuit. Rezultatele se trec intr-un takel asemanator cu tabelul 6.11. Cu ocazia reviziilor sint in general suficiente _verificarile numai pentru unghiul de seurtcircuit (tabelul 6.12). 217 Tabeiul 6.38 go | s Eat | | ieee x es a a. | 4 ERS a 2 Sees ae. | 5 ae 1 ! a3 * Ras & -{ 5 Bs a ve . Soles BS {<4 I >| « eee ae ga | 5 a Bo 5 2 Bs NA = 1 I seals ac & Bo. 7 Es a 22 ee les pose Some SE RL es Ba | a a © ca okie eed ee | rs 3? Ss aoe 8 & 8 5 o 5 s rac a = 5 3 a 5 3 ° u45° Verificarea propriu-zisii se executé in acelasi med si avind in vedere aceleasi considerente ca la § 6.2.1.10, punctul a.3), Eroarea maxima admisa este de 10%, pentru » = 9,,. a.5) Verificarea eic- mentului de directie Dry—Ds. Se executa utilizind montajul din fig. 6.31. Pentru a Dloca funefionarea elementelor de timp, se va aseza o bucatt de hirtie care s izoleze atit contactele normal inchise cit si pe cele normal deschise ale releului E. Se deconecteazh puntea 41—43. Se efectueazi puntile 40—41, pentru suntarea elementului de masurare Z si puntea 42—43, pentru suntarea contactului B.. Eclisa E (§ 6.2.3.3) se asaz& in pozitie vertical’. Se aplic& 0 tensiune de.100 V si un curent de 5 A. Lutnd ca origine de faz&i curentul si decalind tensiunea, trebuie s& se obtin& diagramele de actionare din fig. 6.41. Pentru a determina pozitia actionat& sau blocat&’ a cle- mentelor Dy si Ds se va urmiri starea excitata sau @ tata, a releului E pentru D, si Q pentru Dg, Ridicarea caracteristicii elementului directional’ se executa in mod obligatoriu pentru fiecare din cele trei grupe de defecte prevazute in tabelul 6.39. Oe + 20nG de ‘acfionare a elementult Fig. 6.41. ZeXCi- Tabelul 6.39 Scurteircuit S-0; RS-O 7-0; ST-0 ome sau RS sau ST Curent Tensiune 1*-5 246 Jt T 12 | 12%—10 10*—11 Dac&i se respecté polaritafile indicate si elementul de directie este corespunzator, trebuie ca diagramele de actionare s& fic identice. 218 Pentru unghiul de sensibilitate maxim’ (45°) si 1,57, se determina tensiunea minima de actionare, care trebuie sa fie de 0,15 V. La seurtcircuite trifazate foarte apropiate tensiunea pe bare poate s& scada foarte mult, astfel ci nici unul dintre elementele Dy, Ds si nu lucreze. in aceste conditii, daci elementul de m&surare a impedantei* de defect Z a actionat, se provoacd din interiorul releului actionarea elementului D, in sensul declansarii, cu o temporizare de 0,25 + 0,45 s [41]. Pentru a verifica comportarea corecté a releului PD-2 in situatia enuntata mai sus, se foloseste montajul precedent (§ 6.2.3.8, punctul a4), ins’ tensiunea U aplicata releului este zero. Circuitul de curent se conecteazi la bornele 1—3, fiind efectuate puntile 5, 6, 7 si 8. Eclisa L se asaz4 in pozitie orizontala. Se conecteaz& trusa de curent, aplicind un curent de 5 A. Declansarea trebuie sa survind in intervalul de timp mentionat mai sus. b) Fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului PD-2. Se executé conform celor prezentate mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje.7. Masuri de protectia muncii la verificarea releelor si circuitelor secundare In continuare vor fi specificate citeva din principalele masuri de protectia muncii ce se impun a fi respectate la exeeutarea uncra din probele si incercarile efectuate asupra releelor de protectie si automatizare sau asupra circuitelor secundare aferente acestora. Tn cazul efnd releele se verificd in standuri special amenajate, se vor respecta conditiile de protectia muncii impuse de folosirea acestor instalatii. Daca releele care se verifict sint montate pe panouri sau dulapuri, este necesar ca tensiunea operativa a acestora s& fie deconectati. Trebuie deconectate in anumite situatii si tensiunile si curentii de la transformatoarele de masurare. Pentru deconectarea tensiunilor operative, se scot capa- cele si fuzibilele sigurantelor, sau se deconecteaza intreruptoarele sau sigurantele automate ale circuitelor respective. Pentru deconectarea tensiunilor de misurare se scot ple- earile din bucle, barete, sau se deconecteazA blocurile de incercare. Verificadrile sau lucrw Ja circuitele secundare aferente transformatoarelor de curent, cihd acestea sint sub tensiune, se vor face numai dupa suntarea secundarelor si numai in circuitele care se afla in aval de sunt. Suntarea circuitelor de curent se efectueaza utilizind blocurile de incercare sau clemele special amenajate in acest scop. 220 in cazul cind pentru verificarea unor relee este necesaT s& se aplice tensiuni si curenti cu ajutorul unor truse, se vor lua m&suri de separare a acestor relee de restul circuitelor. Dac& nu se procedeaza in acest mod, pot apare actionari sau semnaliziri false apartinind releului verificat sau altor relee din instalatie. In timpul incercarii izolatiei cu megohmmetrul sau cu instalatia de tensiune miriti de curent alternativ de 2 kV, se va avea grijA ca atit persoana care efectueazi proba, cit si alte persoane sA nu atingd cbiectul a carei izolatie se verifica. Dupa efectuarea probei, obiectele incercate vor fi descar- cate de sarcina capacitiva acumulata prin punere la pamint. Aceasté recomandare se refera in special la cablurile de circuite secundare sau la alte chiecte cu capacitate mare. Montajelé utilizate pentru diverse masurari si verificari vor fi realizate numai cu cordcane din cupru multifilar, bine izolate si marcate la ambele capete cu tub vinilin de aceeasi culoare. Ele vor fi prevazute cu papuci sau banane in per- fecta stare. Carcasele metalice ale truselor si aparatelor de incercare vor fi racordate in mod cbligatoriu inaintea inceperii probelor la priza de pamint a statiei. In timpul operatiilor de verificare a releelor si cireuitelor secundare, se va avea grija ca: — s& nu se manevreze obiecte lungi in preajma instalatiilor sub tensiune, fara a exista siguranta ca nu sint depa- site limitele prescrise pentru aceste instalatii; — lucrarile la indltime s& se execute numai folosind dispozitive de urcare fn bund stare si centuri de siguranta: — sA nu se depaseasca sub nici un motiv ingradirile cu banda rosie, panourile etc., si sd’se respecte indicatiile pla- cutelor avertizoare. Atit pentru lucrarile specifice verificdrilor de relee si de _circuite secundare, cit si pentru alte lucrari ce se executa in instalatiile electrice, vor trebni respectate toate preve- derile normativului PE 119/76, Norme de protectia muncii pentru instalatiile electrice. 221 5Pe 10. 12. 13. 14. . Dragan, St., Vert . Calin, S., Marcu, S. Proteey . Feodoscev, A. M. Protect Bibliografie -Badeal, Brosteanu, Gu., 5.0. Protectia prin relee si automa= tlzarea sistemelor clectrice. Bucuresti, Editur: ica . Bi ; a tehnici, 1973. * * = Catalog de produse ICEMENERG, 1975. i N.E.E.-3.2 116-70 Fnstruetivsi pentru Inerdri de revizie la instalas _ la sediderea freeventei si a tenslunii, azanschi, V. I, Protectia prin relee. ‘Traducere din Ii i Bucuresti, Editura tehnie’, 1952, a a 2 a seleelor de protectie si automatizare a sistemeior efeetrice. Bucuresti, Editura tehnick, 1970, 7 Kaminski, E. A. Cum se citese schemete instalatiilor electrice. Traducere din limba rusd. Bucuvesti, Editura tehnied, 197 ; Zane, R, Chenzbraun, L. Proteetia de discangi a lniilor elec _ tek sti, Editura tehnicd, 1968. isteme de protectie de distan{. Bucuresti, Editura a te m reuresti, Editura rosteanu, Gh., $a. Exploatarea Instalatitior de tamatizare ale sistemelor electrice. Bucuresti, Editura Badea, L, protecjie gi « tehnicd, 1964, * * ® Pehniceslis ae it documontazia. Relce serli PBM170 -> 270, U.RSS,, 3. . MELE. PE 118/78. ~ Normatiy de ineerciri si masuratori Ia echipa« een i instalatii electriee. op ov, V. S. Masuri si aparate electrotehni ‘isurat. din limba rust. Bucuresti, Editura Seca ‘ue stab, 1958 Patachi, N, Babes, B., sa. Memorator de misuri electrics, Vol. I $i II. Cluj, Editura Dacia, 1973, j CAlin, S., Mihoc. D. Protecfia prin relee. Manual pentru lice de scoli de maistri, Bucuresti, Editura didacticd si pedagogied, 1975 : prin relee a sistemelor ic Bucuresti, Editura telnicd, 1975. eta ey, ia priat relee a sistemelor electrice. Tra ducere din limba rusi, Bucuresti, Edituza energeticd de stat, 1955. 222 17. * * * Releu diferenfial eu wansfcrmator cu saturafie rapida, tip RDS-3a Decumentatie tchnici de tnsofire. 18. IEMENERG Relew de blocaj la disparifia tensiunii, B.B.D.T. Instructiuni de verifieare si reglaj in exploatare. 19. M.E.E,-3.2.E-174.76. Instruetizne pentru expleatarea, int revizia regulatorulyi automat de tensiune de tip H.A. resti, ICEMENERG, 1977. 20. ICEMENERG Requlatoru! antomat de tensizne pentru transformatoare cu regia} sub sarein’, tip R.A.T.T.-3. Memoriu tehnic. 2 Geapiru, D., Macris, A. s.a. Montarea statiffior si a posturitor electrice de transitrmare. Bucuresti, Editura tehnicd, 1969. 22. Baptidanov, L, Tarasov, V. Echipamentul electric al cen- tafefor si stajtilor eleetrice, vel. I, Traducere din limba rusa. Bucuresti, Editura tehmicd, 1956. 23. Babicoy, M. A. Aparate etectrice, vol. Il. Traducere din limba rus&. Bucuresti, Editura tehniei, 1959, 24. Butchevici, I. V., 5.a. Partea electric& a centralelor gi a statiilor electrice. ‘Traducerea din limba rus&. Bucuresti, Editura energeticé de stat, 1953. 25. ICEMENERG Instructiuni pentru montare, punere tn iunctiune gi exploatare 2 dispozitivului de reanclansare automati rapida triv fazicd eu doud cieluri —pentru refele de medic tensiune tip RAR-2c. 26. ICEMENERG Dispozitiv de reanclansere rapidd tip RAR-T. Docu- mentatie de insotire. 27. ICEMENERG Dispozitly de reanclausare rapidd Up RAR-IMT. Docu- mentatie de isotire. 28, M.E.E,-3.2.E.+1 62-74. Instruefiune pentru verificarea instala{iilor RAR realizate cu reiee de tip KRARS, RARB si RAR-1 MT, produse de, edtre ICEMENERG Bucuresti, ICEMENERG 1975. 29. * * * Dispozitiv de reanclansaze automata, tranzistorizat, CFR. Domeniu de utiiizare, condifli tehnice principale, descrievea Tunc- fionirii, instructiuni de ulilizare, reglare, intrefinere, depanare, moniaj (prospect). 30, * * * Distanzschutz RY-110 E.A.W. Prospect. 31, M-E.E.-3.2.E.-I 4-69. Anstrnetiune pentru verificarea protectiei de distanji D-111 cu element de demaraj 2-460. 32. M.E.E.-3.2.E.-I 58-74. Instrucfiuni privind verificarea 1a punerea in fjunefiune sau dupa reparatii a releului D-113, ZPA-RSC. 33. ICEMENERG Relea direcfiena) static. RDC-3. Documentafie de insofire. 34. M.E.E.-PE-003/70, Nomenclatorm de verificiri, tneereiiri gi probe privind montajul, punerea fn iuncjiune si darea in exploatare a instalafillor_energetice. M.E.E.-3.2.6.-I 59-74. Insuuctiuni pentru verllicarea proteetiei de distan{i tip R1Z23-a eu element de demaraj B3Z2. 36. M.E.E.-3.2.E-110-69. Instruefiun? freutru verificarea protectiel de distant RIZ24a, cu element de demaray R3Z2. 387. ME. . Instructinni pentru proiectarea stafiilor de co- e. Vol. II. 5 ‘acfiuni penirn verificarea protectiilor maximale de cureut, directionale si diferentiale transversale, 35. & 223escu, T., §.a. Aparate electrice de Joasi tensiune. Bucuresti, itura tehnicdi, 1977. 40. Vilciu, C., 5.a. Expleatarea si repararea instalafiilor eleetrice din centrale si stati. Bucuresti, Editura tehnick, 1967. 41, ICEMENERG Protectia de distanf’ pentru refelele de inalti tensiune PD-2. Documentafie de insofire. 42. ICEMENERG Protectia de distanji cn funcfionare hidirectionala pentrn retelele de inalti tensiune PD-3. Documentatie de Snsotire. 43. Tomide, D., Gogsa, N. — Statii si tablouri electrice sub 1 kV. Bucuresti, Oficiul de documentare energetici, 1972. 44. Taev, I. — Apareils clectriques d’automatisme et de commande, Moscou, Editions Mir, 1977. 45, * * * Memoratorul inginernlui mana, cu adaptari la condi tehnici, 1971. 46. Mi{4, M. Instalafii de masura, comanda, control, semnalizare, proteefie si automatizare. Bucuresti, Oficiul de documentare energeticd, 1973. 47. MLE.E. Normativ pentru proiectarea Instalajiilor de proteefie prin relee si automatizare. Bucuresti, O.D.P.T., 1969. 48. M.LCM. Catalog de relee. Bucuresti, Uzinele Electromagnetica, 1972. Jeetrigian, Traducere din limba ger- le din Romania, Bucuresti, Editura Cuprins Aparele si dispozitive ulilizate la verificarea releelor si a circuitelor secundare , . ea 7 1.1. Cronometrul Krizik | 1.2. Indicatorul de suecesiune a fazelor | 1.3. Trusa de curent-tensiune TCT-2 . . 1.4, Decalorul monofazat de unghi. | | 1.5. Trusa pentru Incercarea izolatiei TCS-2 Relee, Caracteristict, verificari avi eGencralitth oie ow eee She 21 DetinitiG © ie ee ae.) oa 2.1.2. Clasificarea releelor , | | | am 1.3, Caracteristici commune tuturor tipurilor de relee | Verificarea releelor . . . . “peed 1. Necesitatea verificarii releelor é ; Verificiri comune executate asupra releel "2.2.2.4. Verificarea generala a telewlui . 2.2.2.2. YVerificarea izolatiel . 2.2.2.3, Verificarea mecanich . -. 1.1... 2.2.3. Verificdri specifice executate asupra releelor 2.2.4, Coneluzii privind verificarea releelor 2. ie Verificarea releelor a cétror La depinde de arate unui singur parametru de intrare i 3.1. Relee intermediare . +o al 3.1.1. Caracteristicl principale») 1 1. pe 3.1.2. Verificarea releelor intermediare . 1 +... . - 3.1.2.1. Verificarea izolafici. . . 2... 1. ss 3.1.2.2. Verificarca gencrald a modtlui de func Holiare’), rope een de semmalizane | i") ic ~cite ot amet aged Garacteristicl principale | | Verificarca releelor de semnal iio, 3.2. Generalitafi Ee ee 3.2.2.2. Verificarea general a modului de func- tiomare . . . ar de curent si tensiune . . . Caracteristici principale . 2. Verificarea 3.3.2.1, Verificarea generali a modu)ui de funcjionare ‘ Ree E 3.3.3. Verificarea 1 3.3.3.1 Verificarea generala a modului de tunc- tionare 3.3.3.2. Fixarea gi verificarea valor 3.4. Relee de timp. Releu de timp RTpa-5 . “ae reglaj | 225 15 — Verificarea releelor — cd. 240.4.1, Caracteristici principale... 2... 1. ee ee 4.2. Verificarea releului RTpa-5 . 2... . 3.4.2.1, Verificare generali a modului de functio- maLce erie eae Ee 3.4.2.2. Fixarea si verificarea yalorii de regiaj | 3.5. Relev de frecvetta minima RFm-3 , . . 3.5.1, Principiu de functionare, caracteristici |... . 3.5.2. Verificarea releulu] RFm-3 . . . 3.5.2.1. Verificarea general a modului “ae Yone- fionare . . i 3.5.2.2. Fixarea si verificarea valorii de regiaj |. 3.6. Releu-filtru de tensiune. de componenta simetricd inversi FRT-2a a 3.6.1. Principiu de functionare, caracteristi 3.6.2. Verificarea releului FRT-2a . . 3.6.2.1. Verificarea generald a modului “ae bath nare E : : 3.6.2.2. Fixarea si verificarea valorli de reglaj | 3.7, Releu filtru de curent de componentd simetricA inversi RC-2a00 0, ee ec see ne 3.7.1, Principin de functionare, caracteristici, 3.7.2. Verificarea releului FRC-2a , . 3.7.2.1. Verificarea generali a modului de funefo- Cae ere eens - 3.7.2.2. Fixarea si verificarea valorii de reglaj | 3.8, Releu cu caracteristicd limitat dependent& RTpC- te 3.8.1. Principiu de functionare, caracteristici 3.8.2. Verificarca releului RTpC-1 . 3.8.2.1, Verificarea generalé a modului de funetio- nares eae 5 3.8.2.2. Fixarea i verificarea valorii de reglaj... . Verificarea releclor a céror acfionare depinde de variafia a doi sau mai imultor parametri deinlrare. . . . . a. Yr thikosta ite GUnsiional” § Seaes cis a) db BB eo . Generalitati... Be as . Relee directionale en rotor cilindric. Principiu de functionare, caracteristici . 4.1.3. Relee direetionale cu elemente statice ‘up ‘RDC- 3. Principiu de funcfionare, caracteristici ,..... 4.1.4. Verificarea releelor directionale . .. . 4.1.4.1. Verificarea generalA a modului de funcfio- nate ane 41.4.2. Fixarea gi verificarea caracteristicii de actionare . Se ee 4.2, Relee diferenjiale RDS-3a . 4.2.1. Generalitati am 4.2.2. Prineipiu de funcfionare, caracteristici ‘tehnice | | 4.2.3, Verificarea releelor diferentiale RDS-3a. .. . . 4,3. Relee pentru blocaj la disparifia tensiunii . . . . LwGencralitayi ta). Sous ene wn aren . Releu pentru blocaj la disparifia tensiunitor tip RBDT 226 Principiu de funcfionare, caracteristici 4. Verificarea releului RBDT . 4.3.3. Relen de flux nu) pentru blocaj la disparitia ten: siunilor ...... . ee 4.4, Releu pentru controlul sineronismului tip RCS | . 4.4.1. Principiu de functionare, caracteristici 4.4.2. Verificarea releului RCS... . 5. Dispotitive pentru automatizare utilizate in slastt a el turi de transformare . . . . 5. Regulator automat de tensiune RATT-3 pentru’ transfo matoare cu reglaj sub sarcina . . ' reo nk 5.11. Mod de functionare, catacteristici ‘tehnice | | |. 5.1.2, Verificarea dispozitivului RATT-3 , . . 5.2. Dispozitiy DCRTT-1 pentru compensarea in’ funetie de curent a regulatorului automat de tensiime tip RATT-3 5.2.1. Mod de funefionare, conectare in instalatic, caracteristici tehnice eee 5.2.2. Verificarea dispozitivuiul DCRTT-1 | |. | 5.3. Dispozitive pentru reanclansarea automata rapid’, RAR 5.3.1. Generalitati... a 5.3.2. Dispozitive de RAR utilizate in RomAnia, Utilizare, principiu de functionare, caracteristicl . . . . . . 5.3.2.1 Dispozitiv de RAR tip RARS ...... 5.3.2.2. Dispozitiv de RAR tip RAR-2c . p 5.3.2.3. Dispozitiv de RAR tip RAR-T 5.3.2.4. Dispozitiv de RAR tip RAR-IMT . 5.3.2.5. Dispozitiv de RAR tip OZ-33.. . . 5.3.2.6. Dispozitiv de RAR tip OZ-1i1 |... 5.3.2.7. Dispozitiv de RAR tip CPR es. 5.3.3. Verificarea dispozitivelor de RAR 5.3.3.1. Generalitaji 5.3.3.2: Verificarea disp: Verificarea dispozitivului de RAR tip RAtoC) meme... 5.3.3.4. Verificarea dispozitivulul de RAR tip RARE = Oe ate, | 5.3.3.5. Verificarea dispozitivulut de’ RAR tip RAR-IMT area dispozitivului de RAR tip 62-33 Yerifiearea dispozitivului de RAR tip OZ-111 Ver “a dispozitivului de RAR tip CFR 6. Relee de disian{d. Princtput dé funcfionare, caracterislici, verificdrt 6.1. Generalitaji . . . . aan = wee 6.2. Relee de distant utilizate in foe electrice de inalté tensiune din Romania re; ce. 6.2.1. Releu de distanja RD-40 . => ee es 6.2.1.1, Elemientele de demaraj Ja oor An Aare Ag 6. ee ons a 227 100 100 100 103 108 108 110 112 112 113 113 115 118 120 127 132 134 134 135 137 138 141 145, 146 149 151 151 154 154 154“i 6.2.2, 6.2.3. 6.2.1.2, Elementul de m&surare a impedanjci de defeet Z . eee Bes 6.2.1.3. Elemenutul de directic” 6.2.1.4, Elementul de timp , 6.2.1.5. Blocajul la pendulafii 6.2.1.6. Funetionarea releului de distanja RD-L10- 6.2.1.7, Prineipalele caractcristici tehnice ale rele- PU ADA Gaiae ee eee 1.8, Releu de demaraj Ia minima impedanta Q, 1.9. Exempla de calcul si stabilire a reglajelor pentru un releu de distanta RD-110 ce pro- tejeazi o linie de 110 kV. . 6.2.1.10. Verificarea releultii de distanja RD-110 | 6.21.11. Verificarea releului de EES la minima impedanja Q, et Pa de distanti Dis. ae an 6.2.2.1. Elementele de demaraj la minimi ‘impe- dani ZMp, ZMs, ZMr . . . 6.2.2.2. Elementul de misurare a impedanjei de defect M Elementul de direetie SM | Etementul de timp TN Elementele pentru aloeaj la Peay SJ si SW Funcfionarea relewhi Principalele caracteristici tehnice ale releului D 114 6.2.2.8. Exemplu de calcul si “statue a nuglateia tejeazd o linie de 110 KV... . : 6.2.2.9. Verificarea releulni de distanfa D 114 , Releu de distanfi PD-2 ........ 6.2.3.1. Elementele de pornire la minima impedana GaP ee SPre 3.2. Elementul de masurare a impeding “ae defect Z i Elementul de directie D;—Ds Elementele de timp . . . Funefionarea relewlui de aistanja PD-2° | Principalele caracteristici tehnice ale‘ releulni de distanfa PD-2 " 6.2.3.7. Exemplu de calcul si stabilire a ‘roglajelor pentru un relen de distanja PD-2 ce pro- tejeazd o Tinie de 110 kv. . ond 6.23.8. Verittearea releului de distanja PD:2 Mdsuri de protecfia muneii la verificarea releelor si cirewitelor secundare epee lS ake tears +t eee 228 154 161 162 162 163 165. 167 169 171 180 182 182 184 187 188 188 188 191 192 194 204 204 205 206 207 208 220 222pornire de la protectie Blocarea_dispozitivului co Impuls de. urmare a unei comenzi de anciansare 50-— = Se Reanclansare Fig. 5.15.Fig. 6.15,i C21 iC ote Fee) “ ri pieisi«[s=|- js ls [ala [2 i Z f+} dectUa) Or ng gpa ARI REO USI? SREB IGS ONES. = 9 Yensiuni RSTO Tnlasurar’_primare TC. irs Tels 205 & & g y s g 5 é & Element pornire taza 5- Ps Element pornire faza 1 Pr tensiunt lernent Et Divizor rezisty (Hg Rack, ena RoR 02 Ploca L Fig. 6.37. lement pt masura distantei Z |Alegerea tenskunilor si curentilor pt. De -D5i Z Dr- 0s [Elernent cle directie , fata - spate”Tntasurari primare T.C. Element pornire taza R-PR ae Tétement pornire taza $ & 203 Ui |e ro] 8 € $ & 5 é = f Ay [are Ou — =s 029 80% A] @ 1G 50? ea Lop R7y Fy © Tne 14 Placa ampli. Case | A | i = ! P, IO} famplitic Sl | Caz peaee Dip a a | Our 1 Op Fig: 6.37. R79 tensint Te Oz Alegerea tensiunlor $i curentiior pt. DF -Dst Z lement pl. masura distanter Z spate” De ~ Ds [Element de directie , fota- _ in Oivizor_rezstiv €ircuite de resire 1 (Et ol 6 Sg ‘Sz ‘o—____017 3 ‘o_o 18 02 _o19 So 20 ‘oft _o2) = ee 22 Glee 523. ce angey Simboluri relee CZ reteu electromagnetic releu electromagnetic cur semnalizarea funcfiondrti ED) releu electromagnenie rapid cu Semnalizarea funcjiondrit BO releu de tmp releu electromagnetic cu contacte in gor freed)2 © )-@2 17 Se. oe Lo 18 contact normal contact aurit contact protejat in gaz borne principale borne auxitiare releu electromagnetic “refeu electromagnetic cu semnalizarea functiondris releu electornagnetic cu contaete protejate in gaz

Verificarea Releelor de Protectie Si Automatizare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Verificarea Releelor de Protectie Si Automatizare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și