Piata

interna
unica a

Stingaciu Andreeas
Gr. 1442
 Consumul mondial de energie a scăzut pentru prima dată în 30 de ani (-1,1%) ,
ca urmare a crizei financiare şi economice (scăderea PIB-ului cu 0,6% în 2009).
Această evoluţie este rezultatul a două tendinţe contrastante. La nivel mondial
petrolul a rămas cea mai importanta sursă de energie (33%). Carbunele si-a pastrat
un rol important reprezentand 27% din consumul total la nivel mondial.

Germania este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume
situandu-se la sfarsitul lui 2009 pe locul 6, dupa China, SUA, India,Rusia si Japonia.

In 2009 structura consumului de energie a fost urmatoarea:

 Petrol - 34,6%
 Carbune - 11,1%
 Lignit - 11,4%
 Gaze naturale - 21,7%
 Energia nucleara - 11,0%
 Hidro şi energia eoliana - 1,5%
 Altele - 9,0%

Piata interna unica a energiei - Germania 2

9%
2%

11%
35%

22%

11%

11%

Petrol Carbune Lignit Gaze Naturale Energie nucleara Hidro si energie eoliana Altele

Stingaciu Andreeas
 Germania are cea mai mare piata de energie electrica din Europa. La nivel
mondial Germania se situeaza pe locul 6 la consumul de petrol, pe locul 4 la
consumul de carbune si pe locul 3 la consumul de gaze naturale. Rusia , Norvegia si
Marea Britanie , in aceasta ordine, sunt primii trei exportatori de petrol pentru
Germania.

2009 2008
Petrol (mii de barili pe zi) 2009

30 Year
Germany Europe Rank Germany
HistoryEvolutia in World Lume
Germania Europa Rang Germania
30 ani

Total Oil Production Productia

totala

Production of crude oil

(including lease condensate), 151.40 5,218 85,507
46 46 156.76 156.76
natural gas plant liquids, and 151.40 5,218 85,507
other liquids, and refinery
processing gain (loss).Negative
value indicates refinery
processing loss.

Piata interna unica a energiei - Germania

Consumption Consum
3
2,571.61 16,129 85,255
Consumption of petroleum 66 2,440.02 2,440.02
2,571.61 16,129 85,255
products and direct combustion
of crude oil.

Net Export/Imports(-) Exportul

net / Importuri (-)
-2,441.02 -10,911
Net Exports = Total Oil -- - 44 -2,306.98 -2,306.98
-2,441.02 -10,911
Production – Consumption.
Negative numbers are Net
Imports.

Refinery Capacity Capacitate

de rafinare
2,417 17,015 85,460
Crude oil distillation capacity as 66 2,418 2,418
2,417 17,015 85,460
of January 1.Sources: US data
from EIA; Other countries from
Oil & Gas Journal.

Proved Reserves Rezerve 0.37 0.37 14 14 1,332 1,332 47 47 0.28 0.28

As of January 1.Sources: US
data from EIA; Other countries
from Oil & Gas Journal.

Stingaciu Andreeas
(Miliarde barili)

Sources: EIA, International Energy Statistics

Germania nu este un producator puternic insa este un mare consumator de

petrol, de aceea importa foarte mult, fiind pe locul 4 la nivel mondial, de asemenea
au o mare capacitate de rafinare. In ultimii 20 de ani se observa ca a crescut
productia altor energii, in principal cele regenerabile. Germania a investit foarte mult
in energia eoliana si cea solara. Scaderea productiei totale a venit din partea
carbunelui, reducandu-se rezervele interne.

Faptul ca este un mare consumator si trebuie sa importe o buna parte din

energia consumata i-a determinat pe germani sa isi indrepte atentia spre alte surse
de energie. Germania este una dintre tarile cu un grad ridicat de dependenta fata de
energie – aproape jumatate din consum fiind importuri. Desi fata de media uniunii
europene
Piata internaGermania se situeaza
unica a energiei - Germania cu putin deasupra, riscul energetic este mai mare 4
pentru ca volumul importurilor este unul considerabil. Chiar daca spre exemplu
Irlanda are gradul dependentei energetice de aproape 91% , iar Germania 61.3% ,
Volumul in irlanda este de numai 14.2 Mtoe fata de 215.5 Mtoe ale Germaniei.

  Stat Consum (Mtoe) Import net Dependenta energetica

1 Cyprus 2.6 3 100%
2 Malta 0.9 0.9 100%
3 Luxembourg 4.7 4.7 98.9%
4 Ireland 15.5 14.2 90.9%
5 Italy 186.1 164.6 86.8%
6 Portugal 25.3 21.6 83.1%
7 Spain 143.9 123.8 81.4%
8 Belgium 60.4 53.5 77.9%
9 Austria 34.1 24.9 72.9%
1 Greece 31.5 24.9 71.9%
0
1 Latvia 4.6 3.2 65.7%
1
1 Lithuania 8.4 5.5 64.0%
2
1 Slovakia 18.8 12 64.0%

Stingaciu Andreeas
3
1 Hungary 27.8 17.3 62.5%
4
1 Germany 349 215.5 61.3%
5
1 Finland 37.8 20.9 54.6%
6
1 EU27 1825.2 1010.1 53.8%
7
1 Slovenia 7.3 3.8 52.1%
8
1 France 273.1 141.7 51.4%
9
2 Bulgaria 20.5 9.5 46.2%
0
2 Netherlands 80.5 37.2 38.0%
1
2 Sweden 50.8 19.8 37.4%
2
2 Estonia 5.4 1.9 33.5%
3
2 Romania 40.9 11.9 29.1%
4
2 Czech Republic 46.2 12.9 28.0%
5 Piata interna unica a energiei - Germania 5
2 United Kingdom 229.5 49.3 21.3%
6
2 Poland 98.3 19.6 19.9%
7
2 Denmark 20.9 -8.1 -36.8% (Exportator net)
8

Productie totala Consum total

Stingaciu Andreeas
Riscurile alimentarii cu energie

Piata interna unica a energiei - Germania 6

In perioada 1978-2007, în timp ce Franţa şi Japonia au reuşit să reducă

riscurile lor dramatic, ajungând astfel la o securitate energetică aproape similar de
relaxata ca cea a SUA si Marea Britanie . Împreună cu Canada, al caror risc de
alimentare cu energie este aproape de zero, acestea sunt bogate în resurse.

Din punct de vedere al riscului alimentarii cu energie, Germania este depasita

astazi doar de Italia. In trecut Franta si Japonia erau deasupra Germaniei in acest
clasament. Franta a reusit sa reduca acest risc in principal prin dezvoltarea masiva a
energiei nucleare. Daca im 1980 energia nucleara detinea 8% in totalul energiei
Frantei, astazi aceasta ocupa aproape 43% si are o pozitie stabila cu privire la riscul
alimentarii cu energie.

Riscuri specifice gaze naturale

Stingaciu Andreeas
 Situatia Germaniei s-a deteriorat in mod substantial si din cauza crizei
Piata interna unica a energiei - Germania 7
petrolului din anii 1970. De asemenea resursele de carbune ale Germaniei s-au redus
in mod constant si asta genereaza o discrepanta intre preturile energiei interne si
importuri.
Germania si-a stabilit obiectivul ca pana in 2020 ponderea energiei
regenerabile sa atinga 15% din total. Investitiile facute in acest domeniu situeaza
Germania in grafic pentru acest obiectiv, insa diminuarea resurselor de combustibili
fosili poate pune Germania in dificultate si cu siguranta numai 15% energie verde nu
va fi suficient.
Riscuri specifice petrol

Stingaciu Andreeas
Riscuri specifice carbune
Piata interna unica a energiei - Germania 8

Stingaciu Andreeas
 In functie de gradul de risc tarile G7 pot fi grupate in 3 categorii. Tarile cu
resurse energetice bogate – Canada, Marea Britanie si SUA – a caror situatie
energetica este stabila. Tarile care au reusit sa isi diminueze riscurile – Franta si
Japonia , si tarile al caror risc energetic a crescut in ultimele doua decenii. Aici
includem Germania si Italia care trebuie sa isi indrepte atentia spre energiile
regenerabile sau nucleare, dupa modelul Frantei care s-a dovedit a fi un succes.
Legislatia in domeniul energetic al Uniunii Europene impune anumite masuri
pentru liberalizarea pietei, evitarea practicilor neconcurentiale si crearea unei piete
unice europene in domeniul energetic.Pentru a putea fi realizat acest obiectiv au fost
trasate cateva directii. S-a cerut deschiderea pietelor nationale de energie pentru a
suprima monopolurile nationale. S-au luat masuri pentru a se facilita accesul la
retelele de distributie.
Cu toate acestea, in Europa tendinta de concentrare a pietelor va continua. La
nivel national autoritatile nu par interesate sa intervina pentru a destabiliza
companiile locale. Interventia statului probabil ar afecta marii actori energetici si le-
ar afecta acestora pozitia pe pietele europene. Spre exemplu gigantul energetic EDF
(Energie de France) este detinut in totalitate de catre stat si este evident ca aceasta
companie este sustinuta de legislatia franceza. Comisia Europeana a impus
deschiderea pietei
Piata interna unica energetice
a energiei a Frantei care era pana nu de mult un monopol
- Germania 9
controlat de EDF. Aceste practici sunt o amenintare pentru functionarea pietei unice
europene.
O alta problema importanta o reprezinta fuziunile si achizitiile care au loc pe
piata energetica. Cu toate ca nu se poate interzice unei companii sa se extinda si sa
isi sporeasca influenta , aceste achizitii ar trebui atent examinate si controlate pentru
ca deja piata energetica este un oligopol. O consecinta ar fi ca doar cateva companii
mari sa ramana pe piata si sa controleze preturile.
Prin natura sa piata energetica este uneori una de monopol la nivel regional
din cauza infrastructurii. Spre exemplu in Germania piata este impartita in cateva
companii mari si alti producatori sau distribuitori cu o influenta mica. Mai exact pe
piata energetica sunt inregistrate in Germania 2164 de companii. Cota de piata a
primelor 5 insumeaza 73.2%, ceea ce este foarte mult. Insa unele companii ce au o
cota mica de piata , detin un monopol regional. In afara de companiile mici care au
aparut in general prin energia regenerabila – in principal energia eoliana si energia
solara, infrastructura Germaniei imparte tara intre 5 mari companii.

Stingaciu Andreeas
 E.ON AG , RWE , Vattenfall , EnBW si STEAG sunt cele 5 mari companii de pe
piata energetica a Germaniei. Putem spune ca si EDF, gigantul francez, activeaza pe
piata Germaniei pentru ca aceasta detine 45% din EnBW.
Indicele Herfindal - Hirschman arata gradul de concentrare a pietei intr-un
interval de 0-100%. O concentratie de 0% inseamna concurenta perfecta, valorile
putin peste 0 insemnand piata monopolistica. Acesta este cazul in care cea mai mare
firma ce actioneaza pe piata are o cota nesemnificativa.

Cota de piata
E.ON
Other
0.27 22.10%
26.80%

Piata interna unica a energiei - Germania 10

Steag RWE
8.60% 18.90%

EnBW
11.00%
Vattenfall
12.60%

O valoare pana in 50% arata gradual o piata monopolisica si inseamna o

concentratie scazuta. O concentratie medie ar fi intre 50% si 80% si arata treptat o
apropiere de oligopol iar concentratia mare – intre 80% si 100% variaza de la oligopol
la monopol.
Conform cotelor de piata ale companiilor energetice din Germania, (vom
considera 100 de companii ca detinand 26% din procentul de piata Other) indicele
Herfindal este de 85% - ceea ce ne arata ca piata Germaniei este un oligopol.

O consecinta evidenta a pietei energetice este poluarea.

Stingaciu Andreeas
Statele europene si indeplinirea pragului pentru emisiile de dioxid de carbon pentru 2012 stabilit la Kyoto.

Tara 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Pragul % Sub pragul Kyoto
Kyoto
2012
  Estonia   21.2   21.2   20.7   19.2   22.0   20.3   40   49.25 %
  Letonia   10.7   10.7   10.9   11.7   12.1   11.9   23.3   48.93 %
  Lituania   16.7   21.1   22.6   22.8   24.7   24.3   44.1   44.90 %
  Romania  -   160.1  153.7   153.9   152.3   145.9  259.9   43.86 %
  Bulgaria  -   68.9   69.8   71.5   75.7   73.5   127.3   42.26 %
  Ungaria   83.3   79.5   80.5   78.8   75.9   73.1   114.9   36.38 %
  Polonia   382.5   396.7  399   399.3   398.9   395.6  551.7   28.29 %
  Slovacia   51.1   49.5   48.7   49.0   47.0   48.8   67.2   27.38 %
  Cehia   147.5   147.1  145.6   149.1   150.8   141.4  180.6   21.71 %
  Suedia   70.9   69.7   67   66.9   65.4   64.0   75.2   14.89 %
  Grecia   137.2   137.6  139.2   128.1   131.9   126.9  139.6   9.10 %
Anglia   658   660.4  657.4   647.9   636.7   628.2  678.3   7.39 %
  Franta   560.9   556.1  553.4   541.7   531.1   527.0  564   6.56 %
  Belgia   147.6   147.6  143.8   136.6   131.3   133.3  135.9   1.91 %
  Germania   1024.4  1025   1001.5  980.0   956.1   958.1  972.9   1.52 %
  Finlanda   85.4   81.2   69.3   79.9   78.3   70.1   71.1   1.41 %
  % Peste pragul Kyoto
  Portugalia   83.7   84.6   85.5   84.7   81.8   78.4   77.4   1.29 %
  Olanda   215.4   218.4  212.1   208.5   207.5   206.9  200.4   3.24 %
  Piata
Irlandainterna unica
  68.4a energiei
  68.6   -69.9
Germania
  69.7   69.2   67.4   63   6.98 % 11
  Italia   577.3   580.5  582.2   563.0   552.8   541.5  485.7   11.49 %
  Slovenia   19.7   19.9   20.3   20.5   20.7   21.3   18.6   14.52 %
  Danemarca   73.6   68.2   63.9   71.0   66.6   63.8   54.8   16.42 %
  Spania   407.4   425.2  440.6   433.0   442.3   405.7  331.6   22.35 %
  Austria   92.5   91.2   93.3   91.6   88.0   86.6   68.7   26.06 %
  Luxemburg   11.3   12.8   12.7   13.3   12.9   12.5   9.1   37.36 %
  Malta   3.1   3.2   3.4   2.9   3.0   3.0 Fara
  Cipru   9.2   9.9   9.9   9.9   10.1   10.2 Fara

Stingaciu Andreeas