Maxim George 12 A

 Documentarul intitulat “Incredibila Calatorie

Umana” abordeaza studii arheologice si
genetice din toate colturile lumii pentru a trasa
expansiunea rasei umane. Explica felul in care
ADN-ul de astazi al populatiilor din Europa,
Asia, Australia, American de Nord si America
de Sud poate fi urmarit regresiv pana la
sangele unui singur trib din Africa.
 Se crede despre omul modern ca ar fi evoluat
in urma cu aproximativ 195.000 de ani in estul
Africii, iar intr-o perioada de 50.000 de ani s-a
intins si in alte parti ale continentului. De
asemenea, se prespune ca in urma cu 70.000
de ani, o perioada de seceta a provocat
diminuarea nivelurilor Marii Rosii, ceea ce a
determinat un grup de aproximativ 200 de
oameni sa profite si sa traverseze in Arabia.
Mama tuturor oamenilor a
trait acum 200.000 de ani
 Teoria se baza pe date genetice ale
populatiilor, adunate din intreaga lume, si
demonstra ca ADN-ul mitocondrialal omului
modern provine de la o femeie care a trait cu
circa 150.000-200.000 de ani in urma, in Africa.
De aceasta data, studiul cercetatorilor de la
Rice University a reusit sa atinga o mai mare
precizie a datarii, in baza unor noi modele care
iau in considerare factorii cazuali corelati
cresterii si extinctiei populatiilor.
Chipul primului european, reconstituit
dupa fosile din Muntii Carpati

 O echipa de cercetatori britanici, in frunte

cu antropologul Alice Roberts, a reusit
reconstituirea in premiera a chipului celui
considerat cel mai vechi Homo Sapiens din
Europa. Barbatul sau femeia – este
imposibil de determinat sexul exemplarului
in cauza – a trait in urma cu aproximativ
35.000 – 36.000 de ani pe teritoriul de astazi
al Romaniei, in sudul Muntilor Carpati.
 Singurele fragmente osoase descoperite au
fost o parte de mandibula si cateva bucati
fosillizate de craniu, fosile scoase la lumina in
anul 2002, intr-o pestera in care au mai fost
descoperite ramasite de ursi preistorici.
Cercetatorii au reusit insa sa reconstituie fidel
trasaturile lui Homo Sapiens, unul dintre
oamenii care la momentul ajungerii in Europa
se intalnea cu cealalta specie umana, omul de
Neanderthal.
 Primatele cele mai evoluate din care descinde omul nu s-
au nascut in Africa, ci cel mai probabil in Asia.
Descoperirea, anuntata in revista “Nature”, a fost facuta
de echipa de cercetatori coordonata de paleontologul
francez Jean-Jacques Jaeger de la Universitatea Poitiers.
 Studiul cercetatorilor francezi se bazeaza pe noi fosile din
trei familii dinstincte de maimute antropoide (grupul de
primate care include omul si maimutele antropomorfe),
descoperite in Libia si datand de acum 39 milioane de ani,
care au trait toate in aceeasi perioada in Africa de Nord.
 Potrivit oamenilor de stiinta, aparitia neasteptata a
unor antropoide atat de diverse in aceeasi zona
geografica ar putea avea doua explicatii: ori exista
lacune evidente in ceea ce priveste fosilele
descoperite pana acum in Africa, ori aceste primate
au colonizat Africa dupa ce s-au nascut si au
evoluat pe un alt continent. In acest ultim caz,
cred paleontologii, zona respectiva ar putea fi Asia,
deoarece acolo au fost descoperite resturile fosile
ale unor antropoide anterioare resturilor africane.
 Cu totii apartinem aceluiasi grup de fiinte –
specia Homo sapiens, dar in cadrul acestui
grup exista cateva tipuri fundamentale
numite rase.
 Exista patru rase omenesti de baza:
caucaziana, mongoloida, australoida si
negroida. Fiecare rasa poate fi impartita in
mai multe populatii.
 In general, caucazienii au pielea deschisa la culoare. Aici sunt inclusi
majoritatea europenilor antivi, nord-africanii, popoarele Orientului
Mijlociu si indienii.
 Rasa europoidă (numită şi rasa eurasiatică, albă sau
caucaziană) este, conform teoriilor rasiale, una dintre cele 5
rase umane (celelalte 4 rase fiind rasa ecuatorială, 
rasa asiato-americană, rasa oceanică, rasa amerindiană).
Arealul ei geografic este foarte extins, fiind răspîndită pe toate
continentele. Locul de formare a rasei europoide este Eurasia,
cuprinzînd popoarele indo-europene precum şi pe basci (ale
căror origini nu sînt deocamdată elucidate).
 Bazat între altele şi pe cercetări biogenetice şi ereditare, s-a
ajuns la concluzia că rasele umane sunt egale între ele, iar
diferenţele dintre oameni (de ex. cu privire la
constituţie, fizionomie, culoarea pielii sau a părului ş.a.) nu sînt
semnificative pentru umanitate. Teoriile rasiale au fost revizuite
în mod corespunzător, iar organizaţiile internaţionale au adoptat
norma de egalitate absolută a oamenilor indiferent de rasă.
 Mongoloizii au si ei pielea mai deschisa, dar
farta si nasul sunt mai late. Aceasta categorie
include nu doar chinezii si inuitii, ci si
americanii nativi.
 Australoizii tipici au pielea de culoare inchisa
si includ aborigenii si locuitorii multor insule
din Pacific
 Negroizii au pielea inchise si au un maxilar
inferior mai mare, nari mai mari si buze
proeminente.
 Deplasandu-se dintr-o regiune a lumii in alta,
grupurile rasiale au fost nevoite sa se
adapteze diferitelor conditii climatice si de
viata ceea ce a determinat evolutia grupurilor
rasiale.
 Culoarea pielii este influentata de trei
pigmenti de baza: carotenul(galben),
hemoglobina(rosu) si melanina(brun).
Melanina este produsa de celule speciale din
piele, numite melanocite. Diferitele rase tind
sa aiba acelasi numar de melanocite, dar care
sunt grupate diferit si producgranule de
melanina ce variaza ca marime si cantitate.
 Diversitatea culorii ochilor se datoreaza
faptului ca pigmentii din ochi filtreaza excesul
de raze ultraviolete, care ar putea deteriora
straturile sensibile din interiorul ochiului,
reducand precizia imaginilor.
 Persoanele din regiunile reci au o constitutie
robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce
contribuie la pastrarea caldurii corpului.
 Persoanele din regiunile secetoase si
calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi,
care permit pierderea rapida a caldurii.
 In general, oamenii sunt capabili sa tolereze
mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta
originile africane ale omului. Principalele
diferente dintre rase constau in modurile in care
acestea fac fata frigului.
 Persoanele din regiunile reci au o constitutie
robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce
contribuie la pastrarea caldurii corpului.
 Persoanele din regiunile secetoase si
calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi,
care permit pierderea rapida a caldurii.
 In general, oamenii sunt capabili sa tolereze
mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta
originile africane ale omului. Principalele
diferente dintre rase constau in modurile in care
acestea fac fata frigului.
 Popoarele de negroizi si australoizi au craniul
alungit. Populatiile Europei Centrale si de Est si
majoritatea mongoloizilor au craniul lat. Craniul vest
europenilor se incadreaza intre cele doua forme.
Marimea creierului este mai mare la mongoloizi si
mai mica la popoarele insulelor Pacificului de sud, de
origine australoida. Locuitorii muntilor inalti s-au
adaptat unei atmosfere rarefiate. Indienii peruvieni
din Anzi au cu o treime mai multe globule rosii decat
persoanele care traiesc la nivelul marii. Inimile lor
sunt in general mai mari decat cele obisnuite, pentru
a putea pompa mai mult sange in plamani. Plamanii
sunt mai mari pentru a putea inspira si expira volume
mai mari de aer; cutiile lor toracice sunt foarte late.
  
LIMBAJ SI RELIGIE
 Doua elemente principale deosebesc un grup de oameni de altul
– limba si religia.
 In lume exista aproximativ 4000 de limbi diferiete, multe
inrudite intre ele in familii lingvistice.
 Cea mai mare familie lingvistica este cea indo-europeana si
limbile acesteia sunt vorbite de circa doua cincimi din populatia
globului.
 Ea include toate limbile europene cu exceptia finlandezei,
maghiarei, limbii turce, basce si limbilor vorbite in Afganistan,
Pakistan, Bangladesh si India. Limbile europene sunt vorbite si in
locurilr odinioara colonizate de europeni din Austarlia, Noua
Zeelanda, Africa , America.
 A doua familie lingvistica, ca marime, este cea sino-tibetana
si include birmaneza, chineza, thailandeza si tibetana, fiind
vorbita de circa o cincime din populatia lumii.
 Alte familii lingvistice mai includ limbile
dravidiene vorbite in sud-estul Indiei si nordul
Sri Lankai si limbile afro-asiatice.
 Austarliana si familia lingvistica indo-
pacifica cuprind 1400 de limbi vorbite de
populatia din Mdagascar, Indonezia,
Vietnam, insulele oceanului Indian si Pacific.
 O alta familie lingvistica cuprinde cele
aproximativ 1000 de limbi ale nativilor
americani.
 In lume exista sapte religii principale: budism,
crestinism, confucianism, hinduism,islamism,
iudaism, si sintoism. Unele dintre acestea
sunt divizate in grupuri numite culte.
Aderantii la iudaism, crestinism sau islamism
se inchina unei singure divinitati – religii
monoteiste. Majoritatea celorlalte religii au
mai multe divinitati – politeiste. Unii cred
intr-o divinitate atotputernica suprema, dar si
intr-o multitudine de divinitati mai mici.