Argintărie medievală

în Galeria de Artă Medievală Românească (MNAR)

Ref.: piese de argintărie laică şi religioasă

Consideraţii generale
• Fenomenul de întrepătrundere a tradiţiei bizantine, sud-dunărene, cu puternice influenţe
occidentale (gotice, renascentiste, baroce) este mult mai evident şi se menţine de-a lungul
întregii perioade;
• Tendinţa de acumulare în timp a diferitelor influenţe care coexistă – în secolul XVII,
piese cu influenţe gotice şi piese cu influenţe ale artei islamice;
• Importanţa atelierelor transilvănene – calitatea artistică, tehnica desăvârşită şi receptarea
influenţelor apusene;
• Aceeaşi predilecţie pentru motivele vegetale în secolele XVII şi XVIII, tratate tot mai
realist şi într-un relief tot mai pronunţat; folosirea metalelor preţioase, a încrustaţiilor cu
pietre preţioase şi semipreţioase;

Repere ale evoluţiei argintăriei medievale

• Cădelniţa de la Tismana (sf. sec. XIV – XV) ilustrează eforturile de asimilarea atât a
elementelor bizantine, cât şi a celor gotice: reproduce o biserică de tip cruce greacă, dar
decorată cu traforuri, fleuroane gotice;a
• Panaghiarul de la Neamţ, 1502, dăruit de Ştefan cel Mare, prezintă de asemenea
influenţe gotice (arcade); decoraţie bogată, preţioasă; aplicaţii de email;
• Obiecte donate de Vasile Lupu bisericii Trei Ierarhi – chivot, candelă, cădelniţă –
coexistenţa elementelor specifice repertoriului gotic şi celui oriental, islamic chiar, prin
arta otomană;
• Obiecte donate de Şerban Cantacuzino mănăstiriiCotroceni – ripide, căţuie –
reprezentarea donatorilor; motivele florale – tratare barocizantă; ferecături de
Tetraevanghelii – influenţe occidentale, tema inedită a Apocalipsului;
• Obiecte donate de Constantin Brâncoveanu mănăstirii Hurezi – anaforniţe, ripide,
candele – motive baroce, decoraţie vegetală, relief pronunţat; chivotul de forma unei
biserici de plan triconc, cu 2 turle şi 2 cupole; prezenţa unor elemente specifice
repertoriului cantacuzinesc –brâncovenesc; decoraţia registrelor (cu apostoli şi scene
miniaturale) realizată în email;

Termeni de reţinut
• Anaforniţă, caboşon, cădelniţă, căţuie, cristelniţă, email, ferecătură, pafta, panaghiar,
patenă, pocal, potir, ripidă etc. (vezi glosarul alăturat şi glosarul extins);

1
Argintărie medievală – Glosar

Anaforniţă, în cultul ortodox, platou de metal pentru oferirea anaforei (pâinea sfinţită); are
dimensiuni mari şi este realizată din metale preţioase (argint aurit); iconografie legată de hramul
bisericii respective sau de cultul Maicii Domnului;

Caboşon, piatră preţioasă sau semipreţioasă, rotunjită, polizată, fără a fi tăiată în faţete, montată
ca podoabă pe obiecte de aur sau de argint aurit (bijuterii, ferecături de cărţi religioase, icoane
etc.); fixarea pe fondul suport se face fie cu lamele, fie cu ghiare din metal;

Cădelniţă, recipient de metal (focar), prevăzut cu capac, în care se ard esenţe parfumate (smirnă,
tămâie) în timpul slujbelor bisericii pentru a sugera prezenţa Duhului Sfânt; pentru manevrare,
este suspendată cu lanţuri de un inel; are în general formă de potir cu capac, dar poate fi tratată şi
ca o machetă de biserică; sunt lucrate din argint eventual aurit, ciocănit şi cizelat, decorate cu
elemente inspirate din arhitectura epocii;

Căţuie, piesă de cult caracteristică Bisericii Ortodoxe, servind la arderea tămâiei; lucrată de
obicei din argint, cuprinde un vas focar ajurat cu picior, un taler decorativ (tăviţă) şi mâner; este
preferată în locul cădelniţei în timpul procesiunilor sau la serviciile funerare oficiate în afara
bisericii;

Champlevé, tehnică de decorare folosită în arta metalelor şi în sculptură (relief plat), constând în
evidenţierea motivelor prin uşoara adâncire a suprafeţelor învecinate; în arta metalelor, aceste
suprafeţe adâncite pot fi umplute cu email, tehnică foarte răspândită în Occidentul medieval, dar
rar utilizată de meşterii argintari din ţările române;

Chivot, cutie de metal sau de lemn în care se păstrează împărtăşania pe masa altarului; are de
obicei forma unei machete de biserică, lucrată în argint bătut şi cizelat, eventual aurit şi emailat;

Ciocănit, (despre metalul prelucrat prin batere cu ciocanul) rotunjit sau cu motivul decorativ scos
în relief; se asociază de obicei cu alte tehnici: cizelare, gravare, încrustare etc.;

Cizelare, tehnică specifică artelor metalului, constând în finisarea formelor şi volumelor prin
lucrul cu dăltiţe speciale. Sinonim: dăltuire;

Cloisonné, tehnică de decor în email care constă în turnarea smalţului în compartimente

delimitate de fâşii înguste de metal perpendiculare pe placa-suport, formând un desen; pulberea
de smalţ este ulterior vitrificată prin ardere, fiind apoi polisată; tehnică specifică artei bizantine şi
preluată de marile ateliere de orfevrărie occidentale, la noi apare doar în piese de import;

Cristelniţă, scăldătoare de forma unui potir mult mărit, din piatră sau din metal, folosit pentru
botezul pruncilor;

Email, masă sticloasă incoloră sau colorată, transparentă sau opacă ce se obţine prin topirea în
cuptor a unei paste minerale constituită din oxizi, aplicată pe suprafaţa obiectului; folosit pentru
decorarea ceramicii (vase, cahle, plăci etc.) sau a metalelor (tehnicile cloisonné sau champlevé);

2
Ferecătură, îmbrăcăminte din metal preţios, aplicată, integral sau parţial, pe obiecte de cult:
icoane, coperţile evangheliarelor, raclele moaştelor, cruci de mână; decorată cu tehnici specifice
metalelor (ciocănire, gravare, cizelare), uneori şi prin aplicare de pietre preţioase şi email;

Modo transilvano, denumire dată tehnicii speciale de decorare a pieselor de argintărie constând
din combinarea filigranului cu emailul;

Pafta, încheietoare ornamentală executată mai ales din metal, folosită la cingători; important
element de podoabă vestimentară;

Panaghiar, obiect liturgic caracteristic cultului ortodox, alcătuit din două discuri unite printr-o
balama care se suprapun închizându-se ca un diptic; este purtat pe piept de către arhierei şi
foloseşte la ridicarea panaghiei (prescurei) în cadrul unei anumite slujbe; confecţionat din metale
preţioase; temele iconografice mai frecvente: Înălţarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului,
Deisis etc.;

Patenă, vas liturgic de formă circulară şi plată suspendat pe un picior – talpă, folosit în cadrul
Euharistiei, pe care se aşează pâinea; denumire folosită în cultul catolic. Sinonim: discos;

Pocal, pahar de mari dimensiuni pe un picior cu talpă; uneori din metale preţioase; poate fi o
importantă piesă de argintărie;

Potir, cupă din metal preţios cu funcţie liturgică; în el se toarnă vinul pentru împărtăşanie care în
timpul liturghiei se transsubstanţiază în sângele lui Iisus;

Raclă, cutie de lemn sau din metal în care sunt păstrate moaştele unui sfânt; iniţial din lemn şi
păstrând forma unui sicriu, a dobândit ulterior forma unui cufăr paralelipipedic executat din
metale preţioase şi bogat decorat, frecvent cu imagini din viaţa sfântului respectiv;

Relicvariu (relicviar), casetă portativă sau cutie de mari dimensiuni folosită pentru păstrarea
unor relicve sfinte (de obicei fragmente de oseminte); executat din metale preţioase şi bogat
decorat, poate fi o importantă lucrare de argintărie, imitând uneori forma relicvei conţinute;

Repoussé (au repoussé), tehnică de decorare a metalelor preţioase prin ciocănirea la rece a foii
pe revers, astfel încât motivul apare în relief pe faţa opusă;

Ripidă, evantai liturgic folosit la marile ceremonii religioase ortodoxe în prezenţa marilor prelaţi;
executat din metal preţios, reproduce imaginea unui serafim, iar pe suprafaţa sa sunt reprezentate
diferite scene biblice.