P. 1
ana1

ana1

|Views: 119|Likes:
Published by Neagu Cristi

More info:

Published by: Neagu Cristi on Jan 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2012

pdf

text

original

INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

= Hinf + p (2.se calculeaza distanta zenitala: z = 90º . .se masoara înaltimea meridiana a astrului.si = Hinf + (90º . .se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat.) Algoritm: .se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei.Ha .se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor . .6) unde: p = 90º . la ora culminatiei superioare calculate.

3 2.. înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .2.1.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.

. din care se constituie reductia.se scot din table valorile corectiilor.se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene.H=h±r (2.7) unde: H este înaltimea meridiana.se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie. .se masoara înaltimea circummeridiana. se noteaza ora cronometrului. r .se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2.înaltimea circummeridiana.se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp.4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare . Algoritm: . h . . .reductia.1. .

(2. p . Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: . (2.4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare.10) . cu formula: .distanta polara a astrului.formula aproximativa.2.9) iar în practica.Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig.8) sau: -formula exacta (2. (în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).

A2.4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare. A4 sunt pozitii succesive ale astrului.distanta polara.RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2. Fig. 2.11) . A1. p. A3. 2. II si III din tablele nautice.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO.corectiile I.

PE daca astrul se afla în est. t . Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2. Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare. t = 360º . Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2. Luna si planete se scoate din efemerida.13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW.12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich.unghiul orar al astrului la meridianul locului. daca astrul se afla în vest. .unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich.

5 unde: N1 este observator având longitudine estica.Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii. N2 este observator având longitudine vestica. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE . înaltimea descreste în emisfera vestica. 2. 3. Fig. înaltimea creste în emisfera estica.

1): = Z = PZ .1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru.3.3. Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.

Fig.1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA. 3. a rezultând: a= A a = PGrA . A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a.

deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime). fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala. Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si.h. Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig.3. este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime.2). Fig.2 . Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º .astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ). 3.

Pozitia punctului determinativ (fig.3.3.2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e. perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2.14) . punctul estimat. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului. punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ. e cu arcul de înaltime observata la astru. unghiul Pn.

Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului.3.Fig.4): . 3.3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K. Algoritm (fig. - diferenta de înaltime.

- se determina punctul estimat al navei. - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut. . - se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului. - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K.

4 3.Fig.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha . 3.3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: .

- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice.în emisfera nordica: pentru PE Az = z . Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).

z b).daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE. .z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) . astrul în cadranul SW pentru PW.în emisfera sudica pentru PE Az = 180º .pentru PW Az = 360º .

astrul în cadranul NW pentru PW. . c). astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1.Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S.b). functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1.daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE.daca < si de acelasi semn : .

pentru astrul în cadranul NW. Az = 180º . pentru astrul în cadranul NE.astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1. Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice. Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW. Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z. .z. Az = 360º . pentru astrul în cadranul SE. astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1.z.

Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: . .înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º.4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. planeta Venus sau Steaua Sirius).diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie. Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei. iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime. deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica. se determina eroarea indicelui sextantului. - se face controlul si reglarea sextantului. Luna.3. - se determina starea absoluta a cronometrului. .

- se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii.- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat. a. a). - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii. - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h. . - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi). si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie.

- se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic. astfel: .- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. se noteaza O/Cl. Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica. Az2. h2. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm).

. - se determina punctul adevarat: . în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii. se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si . - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat. un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine).se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii. - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor.

numit triunghiul erorilor. nu într-un punct. .Fig. 3. ci sub forma unui triunghi.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie.5 3.

h 3.Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig. întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor. . se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor. h 1.5. h 2. 3. Az2. mai mic sau mai mare.3.3. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor. 3. Az3. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig. h 2.7).5.

6 .Fig.3.

din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig.8).6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare. facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime.7 3. Algoritm: . 3.3. Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui.Fig.

- se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului. se noteaza O2/Cl2.- se determina punctul estimat al navei. se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime. se efectueaza prima observatie la Soare. . si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei. se noteaza O1/Cl1. - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare. - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii.

UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata.7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE. .3. - identificarea astrilor.Fig. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor.8 3.

- cutia navisferei. indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor. la scara mica. ecliptica. - cercul de înaltime. Raportarea soarelui. meridianele si paralele ceresti. lunar planetar si timpul sideral. cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. si ecliptica. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie.Navisfera reprezinta. - cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. sunt trasate ecuatorul ceresc. lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. d-Mintaka. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. opusa lui Aldebaran. la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). b-Mirzam sau Murzim. e-Gienah.Sadr. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. dRuchbah. 3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. g. g-Navi. opusa Stelei Polare). 5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. b-Caph. q-Meissa. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius. h-Saiph. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion. . x-Alnitak. are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). e-Alnilam. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare.(aflata la extremitatea constelatiei. Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua. d-Wezen. g-Bellatrix. Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc. g-Muliphein. bRigel. b-Albireo.

Betelgeuse din Orion.Bellatrix din Orion. g-Alhena. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae). g -HyadumI. b-El Nath . iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare. Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan.Wasat sau Wesat. steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul. x-Adhafera. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega. . Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix . g-Algeiba. b-Pollux. 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara. e-Mebsuta. d-Hyadum II. h. 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph . 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. x-Mekbuda.Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor.e-Algenusi. b-Sheliak. d. d-Duhr. b-Denebola. g-Sulafat. cu steaua principala Procyon. h-Alterf.sau Almeisan.Propus sau Tejat.

neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare. hMatar. d-Dschubba. xDeneb el Okab ( coada vulturului ). l-Kaus Borealis. stelele principale sunt . s-Nuaki. stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus.Algol. x-Ascella. d-Kaus Medix. b. stelele principale sunt: a-Arcturus. d-Alpheratz sau Sirah. b-Scheat. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair. a-Rukbat. b1. b-Mirach. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus. g-Tarazed. b Graffias sau Akrab. e-Pulcherimma.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. x-Menkhib.b2 Arkab. g-Algenib. h-Muphrid. e-Kaus Australis. e-Enif. . g-Almak. spre sud. x-Homan. l-Shaula. g-Al Nasl. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda. b-Nakkar. în apropierea cozii acestuia. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. cu stelele principale : a-Antares. Urkab. b-Alshain. g-Saginus. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat.

CON INUT.).In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus.1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii.N. Canopus a Carina.A.A. constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar. LUNII. 3.9.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B.9. Franta Ephemerides Nautiques. Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi. Statele Unite The Nautical Almanac etc. PLANETELOR sI STELELOR 3. necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI.N.). Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri. diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta.A.9 EFEMERIDA NAUTIC . Italia Effemeridi Nautiche.E. Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M. 3.) . DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B.

introducere. . .eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei). Notiuni preliminare: . completate cu: reclame. .informatii asupra timpului ora de vara. . . .calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator. . I.informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile.Almanahul BNA se compune din sapte parti mari.sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie. posibilitati de aprovizionare si reparatii.explicatia simbolurilor astronomice folosite. informatii despre tehnica de navigatie. titlurile documentelor si manualelor noi aparute.fazele Lunii pentru anul în curs. .începutul astronomic al anotimpurilor. . .table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii.

table de interpolari si corectii. .tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers.table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare. . . .table astronomice zilnice. . II..table de conversie a timpului.informatii despre planete pe anul în curs.table de latitudine si azimut metoda. . .informatii pentru identificarea stelelor principale. vitezei si distantei.tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers. . . III. Partea a II-a table astronomice si nautice: .explicatii privind utilizarea efemeridei nautice.table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor. Partea I efemerida nautica: .

. Canada si America.table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp. .table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza. Australia.table de determinare a distantei în functie de viteza si timp. Partea a III-a table de maree: . vestului Europei.tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree. . . India.table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp.table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii. .. .table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului. IV. Noua Zeelanda.

table cu constantele de maree pentru porturile straine. . . . Partea a V-a ghid despre farurile.table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat. între apa înalta si apa joasa.informatii despre pilotaj. ..informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului. . VI.table pentru determinarea distantei cu sextantul. V. geamandurile si balizele din apele britanice: .table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.table cu constantele de maree pentru porturile britanice. Partea a IV-a drumuri si distante .informatii despre maree. în Marea Nordului si Canalul Englez. .timpul standard pentru statele lumii. .

distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii.. Partea a VI-a distante între porturi: .abreviatiile folosite în lista farurilor. . . . Belgiei si Frantei. .faruri.faruri. . geamanduri si balize straine. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. geamanduri si balize în apele Marii Britanii. semnale de pericol si noul sistem de balizaj. VII. Olandei.informatii despre faruri. semnale de ceata.distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine. Irlandei si în Canal.

inchi în milimetri si invers.table de conversii: .greutatea specifica a apei în porturile lumii. . .table de salinitate a apei de mare. . .informatii despre încarcare indici de stivuire.tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers. Partea a VII-a informatii diferite: .linia de schimbare a datei. .metrii în picioare si inchi si invers.table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii.. .tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers. . .metri cubi în picioare cubice si invers. . VIII.

generalitati privind comunicatiile radio în navigatie.informatii despre compensarea compasului magnetic.utilizarea radarului în navigatia maritima.facilitatile radiotelefonului maritim international VHF.reglementari în vigoare.meteorologie maritima.abreviatii utilizate în shipping si comert maritim. . . . -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului. . COLREG. .radiogoniometrarea principii. .. .regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare. . .

. .alfabetul fonetic. . .informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor.radiobalizele din apele Marii Britanii. . . . .navigatia satelitara. .vocabularul standard de navigatie maritima. .informatii generale despre salvare si cautare.alte informatii utile la bord.definitii si termeni utilizati în electrotehnica. .semnale de pericol. .sistemul de navigatie Omega.dictionar de nume si termeni din astronomie. .functii trigonometrice.generalitati despre girocompas. .

A.Pass. = paralaxa orizontala. S. = timp mediu la Greenwich (Tm). G. = ora culminatiei. Lat. H.M. Dec. S.T. = timp la Greenwich (T). = unghiul sideral t.D. Mer.H. . = semidiametrul. d = diferenta orara a declinatiei. v = variatia orara a timpului la Greenwich. = declinatia d. = latitudinea j.Notatii si simboluri: G. ARIES = punctul vernal g.A.H.P.

ARIES = timpul sideral al locului (ts). L. Moonrise = rasaritul Lunii. Phase = faza Lunii. of Time = ecuatia timpului (Em).H. = astru nu rasare (circumpolar invizibil). . Sunset = apusul Soarelui. Eqn.A. Lower = inferioara. Age = vârsta Lunii. = astru nu apune (circumpolar vizibil).Twilight = crepuscul. Upper = superioara. Moonset = apusul Lunii. Sunrise = rasaritul Soarelui.

3. - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului.9. . Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: . la precizie de ore întregi. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului. Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm.3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora./// = zi crepusculara. imediat inferior momentului observatiei.

ptr. Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : . .- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului. Calculul P si d ¤ _ Data Ptr. a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.1 .daca t <180° atunci PW = t.Tm = h Ta = d = (d=± ) Var. Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 . DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = .daca t > 180° atunci PE = 360° .t.

corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr . ptr. . b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei. . .DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui.Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var. DTm = m s + D1T ( ) = . corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei. ca ora întreaga.DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla.P = unde : . Calculul P si d ( ) _ Data Ptr.

c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ . v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna . .14°19 0.D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v. planete .Var. DTm. pe coloana Corr . v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru. Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : . ptr. corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte).15°00 0.

d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei. Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : . .Data Ptr.DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. DTm = m s + DTs = Pentru. .Tm = h Ts = Var. ptr.

Ze(j. ora. i. 1. ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. DTm = +D1T = Cu DTm. hi.3. A. (Tm A)V. e. k.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna.l). Calculul P si d Soarelui (Lunii.9. v si d +D2T = + Dd = _ . Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . planete): Date necesare : data. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. planetei) _ Data ptr. Cl. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var.

Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = .t daca t > 180° 4.Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .

sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. = ha = Linia de pozitie ( Az = .he = ho = Dh = + cor. tot. = + cor. supl. Calculul Dh hi = ha = +e = . Calculul ha_ 6. Dh = ) .

Tm = Ts = Var. cl. Calculul P* si d* _ Data ptr. e.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. (Tm A)V. hi. Ze(j. ora. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = . Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.l).b) Observatii la stele : Date necesare : data. k. 1. i. A. ptr.

+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = .

+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. = ha = Linia de pozitie ( Az = . Calculul ha_ 6.he = ho = Dh = + cor. Dh = ) . tot. Calculul Dh hi = ha = +e = .

1) = Vn / 6 = Dt1 (2.32(DH-90) : 4. n) 1. Az1 (2.1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3. Dh1 (2. Calcul RpA cos RpA cu T. . n). . Calculul Dt _ 2.Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2. n . Calculul Dhz Az = Dhz = m . n . . n). .A1 (2. Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 .Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min . .

Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -). adica : pozitiv (+) .daca RpA < 90° negativ (-) .Dt = Dh / min = Dhz = 5.daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : .

adica : pozitiv (+) .Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). i. locului . Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm. Hi. Greenwich Tm = tm = Corectia ptr. 1. Ze(j. l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid. ora. Soarelui (Lunii) la merid.daca RpA > 90° negativ (-) .l). e. cl.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data.

supl. Calculul Ha_ Hi = 90° 3. = +d = + cor. tot.Ha = zm = + cor.-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2.10 +e = Ho = . = ja = Ha = ii) Circummeridiana : . Calculul ja_ = 89°59 .

ptr. i. (Tm A)V. Ze(j. k. DTm = +D1T = Cu DTm. ora. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . A. Calculul P si d Soarelui (Lunii.l). Cl. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . hi. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.Date necesare : data. 1. e. planetei) _ Data ptr. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var.

Calculul coeficientului k _ 6.10 +e = ho = zm .33a DH-90) cor I = (din T. Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T. = +d = .PE = 360° . Calculul Ha_ hi = 90° 8.t daca t > 180° 4.33b DH-90) 100 tg j = (din .33a DH-90) + cor II = (din T.35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5.100 tg d = (din T. tot. Calculul ja_ = 89°59 . Calculul reductiei r T.Ha = = + cor.33c DH-90) k = r = 7.

Ze(j. ptr. cl. 1.+ cor. hi. Calculul ha hi* = Var. e. DTm = + DTs = +e = . Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .A)act = (Tm A)act = Tm = 3. A. Tm = Ts = _ 4. i. ora. = ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data.l). Calculul ts Data pt. supl. (Tm A)V. k. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.

Calculul Tm _ . A.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. Cl. ha. tot. = ts = ha = 5. k. NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. 1. Calculul corectiei speciale 6. II = + cor. emisfera observatorului. (Tm A)V. ora. SP. III = ja = cor. = + cor. SP. I = ha = + cor. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul ja_ cor.

A)act = (Tm A)act = Tm = 3. ptr. Calculul P si d Soarelui _ Data ptr. DTm = +D1Ta = Cu DTm. Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var.(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .ta daca ta > 180° . v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° .

-X = -(Y+X) = . Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d . Y = +X = . jS = 180° = 179°59 ...( Y + X ) sau jS = Y X Y = .. Calculul ja _ jN = 180° .4.log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6.10 . Calculul unghiului auxiliar X 5.

Ra. Calculul T si d Soarelui (Lunii. hi.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. i. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . k. DTm = +D1T = . ptr. Ze(j. e. (Tm A)V. Cl. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. planete) Date necesare : data. A. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna. 1. ora. planetei) _ Data ptr.l).

= ha = 5. Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = . tot. supl. = + cor.Cu DTm. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4.

Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .PE 6.log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° .

Calculul T* si d* _ Data ptr. (Tm A)V. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4. 1. k. Ze(j. Calculul ha hi = .l). Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . A.Date necesare : data. Tm = Ts = Var. e. ptr. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Ra. i. cl. ora. hi.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

= ha = 5.+e = ho = + cor. Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = . tot.

t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1. Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH). .P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° . 2. Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H). Calculul la _ t* = T* = .PE 6.T* = .

4.A)act = . Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic.Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1.NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . 5. Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta . Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° .

10 . ptr. Calculul Ta _ Data ptr. Calculul la _ ta = 359°59 . DTm = +D1Ta = Cu DTm.(Tm A)act = Tm = 3. v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4. Tm = Ta = (v = ) Var.

Ha = = + cor. lE = . = +d = + cor.10 6. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : .Ta = .. tot.. Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 . Calculul ja_ +e = Ho = zm . supl. daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° ..lE 5.

Dj = si D1t = = Corectia ptr. dm (Ag). locului exprim. l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = . cl. în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. (apus) la merid. Rc (Rg). 1.l(h) = Ora ras. Calculul d Soarelui (Lunii) _ .Date necesare : data.l). Ze (j. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. ora. j = Tm = tm = Corectia ptr. ptr.

bord sup. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3. Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5. ptr. = Ampl. Tm = Var. bord sup. = ± 90° (270°) = Az.37a.Rc (Rg) = .dm (Ag) = .b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4.41 (DH-76) cu j si d ® + cor. Calculul dm (Ag) = . = Ampl.40 (DH-76) cu j si d ® Din T. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T. bord sup. = sau: Din T.Data ptr.

Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data. Rc (Rg).l). Tm = Ts = Var. 1.lf = Tm = Data ptr. cl. ora. Ze (j. Calculul ts _ ora bordului = . ptr. dm (Ag). DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = .

. ora. Az = 3. A. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = .Rc (Rg) = . Ze(j. Calculul Dc (Dg) 4. Rc(Rg). k.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = .ts = 2. (Tm A)V.l). dm(Ag). c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data. Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = . cl.

DTm = +D1T = Cu DTm.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.t daca t > 180° . v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .1. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul P si d astrului _ Data ptr. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. ptr.

4.Zc(NW) . Az = Zc(NE) = 180° . Daca ctg rezulta negativ.Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° . Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv. Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P.

Tratat de navigatie maritima.Rc (Rg) = .5. Bucuresti. Calculul Dc (Dg) 6.. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . Balaban Gh. 1986 . Editura Sport .dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1.Turism.

Bucuresti.a Navigatia vol. D. 1973 5. Munteanu. Manualul comandantului de nava. Editura Fortelor Armate. 2004.2. *** Brown s Nautical Almanac. V.I si II Editura Cailor Ferate.. Bucuresti. 1958 4. Editura Militara. 6. .. Astronomie nautica. Bucuresti. s. 1955 3. *** DH 90. Bucur. Chirita M.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->