INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

la ora culminatiei superioare calculate.6) unde: p = 90º .se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor .= Hinf + p (2.Ha . .si = Hinf + (90º .se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat.se calculeaza distanta zenitala: z = 90º .) Algoritm: .se masoara înaltimea meridiana a astrului.se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei. . .

. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig.1. înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .3 2.3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.2.

se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp.reductia. r .4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare . . .H=h±r (2.se scot din table valorile corectiilor. Algoritm: .se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene.se masoara înaltimea circummeridiana. .se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2. se noteaza ora cronometrului.înaltimea circummeridiana.1.7) unde: H este înaltimea meridiana. .se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie. din care se constituie reductia. h . .

8) sau: -formula exacta (2. p .2.formula aproximativa. (2.4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare. cu formula: .10) .9) iar în practica. (2.distanta polara a astrului. Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: . (în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig.

p. II si III din tablele nautice.distanta polara. A2. A3.4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare.corectiile I.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO. Fig. A4 sunt pozitii succesive ale astrului.11) .RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2. 2. A1. 2.

t = 360º .13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW. Luna si planete se scoate din efemerida. t . .PE daca astrul se afla în est. Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare. daca astrul se afla în vest.unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich.12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich. Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2.unghiul orar al astrului la meridianul locului. Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2.

Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii. 2. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE . N2 este observator având longitudine vestica. Fig. înaltimea descreste în emisfera vestica. 3. înaltimea creste în emisfera estica.5 unde: N1 este observator având longitudine estica.

3.3.1): = Z = PZ .1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru. Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.

A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a. 3. a rezultând: a= A a = PGrA .Fig.1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA.

3. fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala.2 . Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig.2).astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ). deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime).h.3. Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. Fig. Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º . este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime. Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si.

punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ.3.2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului. Pozitia punctului determinativ (fig.14) .3. perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2. punctul estimat. e cu arcul de înaltime observata la astru. unghiul Pn.

4): .3. Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului. - diferenta de înaltime. 3.Fig. Algoritm (fig.3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K.

daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K.- se determina punctul estimat al navei. - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut. . - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). - se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului.

3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: .Fig. 3.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha .4 3.

- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice. Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).în emisfera nordica: pentru PE Az = z .

z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) .z b).daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE. .în emisfera sudica pentru PE Az = 180º . astrul în cadranul SW pentru PW.pentru PW Az = 360º .

. c).daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE. functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1.b). astrul în cadranul NW pentru PW.daca < si de acelasi semn : . astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1.Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S.

astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1. pentru astrul în cadranul SE. .z. pentru astrul în cadranul NW. Az = 360º . Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW. Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice.astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1. pentru astrul în cadranul NE. Az = 180º . Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z.z.

iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime. se determina eroarea indicelui sextantului. deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica.diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie. .4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. - se face controlul si reglarea sextantului. Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei. Luna. Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: .3. - se determina starea absoluta a cronometrului. planeta Venus sau Steaua Sirius).înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º. .

si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie. - se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii. - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii. - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h.- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. . - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi). a. a). - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat.

- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. Az2. h2. Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica. - se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic. Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. se noteaza O/Cl. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm). astfel: .

. - se determina punctul adevarat: . - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor. - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat.se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii. în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii. un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine). se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si .

ci sub forma unui triunghi. 3. nu într-un punct. .Fig.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie. numit triunghiul erorilor.5 3.

h 2. . h 3.7). se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. 3.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1. Az2.5.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee. Az3.3. întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor. 3. h 1. h 2. mai mic sau mai mare.Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor.5. h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor.3.

Fig.3.6 .

Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui. Algoritm: . facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare.3.Fig. din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig. 3.7 3.8).

se noteaza O1/Cl1. se efectueaza prima observatie la Soare. . - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii. se noteaza O2/Cl2. - se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului. - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare.- se determina punctul estimat al navei. se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime. si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei.

UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata.Fig.3.7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE.8 3. - identificarea astrilor. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor. .

Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie. Raportarea soarelui. meridianele si paralele ceresti. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . sunt trasate ecuatorul ceresc. - cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor. cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. si ecliptica. - cutia navisferei. ecliptica. - cercul de înaltime.Navisfera reprezinta. proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. la scara mica. lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar. lunar planetar si timpul sideral.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

Sadr. 3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua. Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc. b-Albireo. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion. 5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. bRigel. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius. opusa Stelei Polare). g-Navi.(aflata la extremitatea constelatiei. d-Wezen. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. b-Mirzam sau Murzim. e-Alnilam. g. q-Meissa. dRuchbah. h-Saiph. . 6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse. x-Alnitak. g-Muliphein. b-Caph. e-Gienah. are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). d-Mintaka. opusa lui Aldebaran. 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. g-Bellatrix. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare. Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb.

g-Algeiba. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. d-Duhr. d-Hyadum II. b-Pollux. iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul. Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan.Betelgeuse din Orion. Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus.e-Algenusi. g -HyadumI. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix .sau Almeisan. e-Mebsuta. g-Sulafat. 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph .Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor. b-Sheliak. h-Alterf. x-Adhafera. 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. cu steaua principala Procyon. b-El Nath . 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare.Propus sau Tejat. h. x-Mekbuda.Bellatrix din Orion. d. 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara. b-Denebola. . g-Alhena.Wasat sau Wesat. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae). Stelele principale din Lira sunt : a-Vega.

x-Homan. g-Saginus. g-Al Nasl. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus. b-Scheat. stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. e-Enif. xDeneb el Okab ( coada vulturului ). h-Muphrid. 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. Urkab. g-Tarazed. g-Almak. hMatar. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. d-Dschubba. b-Nakkar. stelele principale sunt: a-Arcturus. b-Mirach. d-Alpheratz sau Sirah. b Graffias sau Akrab. s-Nuaki. e-Pulcherimma. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat. neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare. a-Rukbat. d-Kaus Medix. spre sud. b1. b. e-Kaus Australis. l-Shaula. cu stelele principale : a-Antares. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. x-Ascella. x-Menkhib. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda. în apropierea cozii acestuia. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair.b2 Arkab.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. g-Algenib. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda. . l-Kaus Borealis.Algol. b-Alshain. stelele principale sunt .

LUNII. 3.A. Canopus a Carina.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B. Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri.).1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii.9. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. Italia Effemeridi Nautiche. Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi. constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar.9. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI. Franta Ephemerides Nautiques. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B.A. 3.In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus.).9 EFEMERIDA NAUTIC . Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M.) . diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta.N. necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica.N.E.A. PLANETELOR sI STELELOR 3. CON INUT. Statele Unite The Nautical Almanac etc.

. completate cu: reclame. .table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii. posibilitati de aprovizionare si reparatii.fazele Lunii pentru anul în curs. .informatii asupra timpului ora de vara. informatii despre tehnica de navigatie.calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator. .sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie.Almanahul BNA se compune din sapte parti mari. titlurile documentelor si manualelor noi aparute. . Notiuni preliminare: . . . . I.începutul astronomic al anotimpurilor.explicatia simbolurilor astronomice folosite.eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei).informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile. . .introducere.

explicatii privind utilizarea efemeridei nautice. Partea I efemerida nautica: . II.table de conversie a timpului. . vitezei si distantei. III.tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers.informatii despre planete pe anul în curs. Partea a II-a table astronomice si nautice: .informatii pentru identificarea stelelor principale. .table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor.table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare. . . .table de latitudine si azimut metoda.table de interpolari si corectii. . .table astronomice zilnice. ..tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers. .

India. Partea a III-a table de maree: .table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza. Australia.tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree. Canada si America.table de determinare a distantei în functie de viteza si timp. . vestului Europei. Noua Zeelanda.. IV.table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului.table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii. .table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp.table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp. . . . .

. geamandurile si balizele din apele britanice: . .informatii despre pilotaj.table pentru determinarea distantei cu sextantul. între apa înalta si apa joasa. . Partea a IV-a drumuri si distante ..informatii despre maree.table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.table cu constantele de maree pentru porturile britanice.timpul standard pentru statele lumii. . VI. Partea a V-a ghid despre farurile. .table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat. . . în Marea Nordului si Canalul Englez.table cu constantele de maree pentru porturile straine. V.informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului.

. Irlandei si în Canal.abreviatiile folosite în lista farurilor. VII. .informatii despre faruri.distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii. . Olandei. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. geamanduri si balize în apele Marii Britanii.distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine. Belgiei si Frantei.faruri. . semnale de ceata.faruri. geamanduri si balize straine. Partea a VI-a distante între porturi: .. . semnale de pericol si noul sistem de balizaj.

tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers.tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers.metrii în picioare si inchi si invers. .informatii despre încarcare indici de stivuire. Partea a VII-a informatii diferite: .table de salinitate a apei de mare. VIII. . . . .greutatea specifica a apei în porturile lumii. . .inchi în milimetri si invers. . .table de conversii: ..metri cubi în picioare cubice si invers.table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii.linia de schimbare a datei.

meteorologie maritima.reglementari în vigoare. . .utilizarea radarului în navigatia maritima. ..radiogoniometrarea principii. . COLREG.abreviatii utilizate în shipping si comert maritim.regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare. .facilitatile radiotelefonului maritim international VHF.generalitati privind comunicatiile radio în navigatie. . .informatii despre compensarea compasului magnetic. . -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului. .

..vocabularul standard de navigatie maritima.generalitati despre girocompas.radiobalizele din apele Marii Britanii. .alte informatii utile la bord.sistemul de navigatie Omega. . .definitii si termeni utilizati în electrotehnica. .informatii generale despre salvare si cautare. .semnale de pericol.alfabetul fonetic. . .functii trigonometrice. .dictionar de nume si termeni din astronomie. . .navigatia satelitara.informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor. . .

Dec.D. . Mer. ARIES = punctul vernal g.P.Notatii si simboluri: G.H. = unghiul sideral t. S.A. Lat. H.A. = declinatia d. d = diferenta orara a declinatiei. = semidiametrul. = paralaxa orizontala. = timp la Greenwich (T). G.H. v = variatia orara a timpului la Greenwich. S. = latitudinea j.T.M. = timp mediu la Greenwich (Tm). = ora culminatiei.Pass.

Moonrise = rasaritul Lunii. Age = vârsta Lunii. Moonset = apusul Lunii. = astru nu apune (circumpolar vizibil). Lower = inferioara.A. . of Time = ecuatia timpului (Em). = astru nu rasare (circumpolar invizibil). Eqn. Sunset = apusul Soarelui. Phase = faza Lunii. Sunrise = rasaritul Soarelui. L. Upper = superioara.H.Twilight = crepuscul. ARIES = timpul sideral al locului (ts).

Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului. imediat inferior momentului observatiei.3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora. 3. - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului. la precizie de ore întregi. .9. Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: . Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm./// = zi crepusculara.

Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : . ptr. a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui. . Calculul P si d ¤ _ Data Ptr.Tm = h Ta = d = (d=± ) Var.t.daca t <180° atunci PW = t. DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = .- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului.daca t > 180° atunci PE = 360° . Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 .1 .

.Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. Calculul P si d ( ) _ Data Ptr.Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var.d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei. . . DTm = m s + D1T ( ) = . ptr. corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei.DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui. ca ora întreaga.P = unde : .DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla. b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).

D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v. v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna . DTm. . planete . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : .15°00 0. ptr. c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ . pe coloana Corr .D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte).Var.14°19 0. v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru.

DTm = m s + DTs = Pentru.d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei.Tm = h Ts = Var. . Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : .DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. .Data Ptr. ptr.

9. v si d +D2T = + Dd = _ . Ze(j. Calculul P si d Soarelui (Lunii. 1.l).3. i. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. planete): Date necesare : data. planetei) _ Data ptr. ora. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. e. (Tm A)V. ptr. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . A.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. DTm = +D1T = Cu DTm. hi.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna. Cl. k.

Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = .Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .t daca t > 180° 4.

sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. tot. = ha = Linia de pozitie ( Az = . Dh = ) .he = ho = Dh = + cor. Calculul Dh hi = ha = +e = . Calculul ha_ 6. = + cor. supl.

cl. ora. (Tm A)V. i. A. hi. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = . Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Ze(j.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. 1. Tm = Ts = Var. k. Calculul P* si d* _ Data ptr. ptr. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. e.l).b) Observatii la stele : Date necesare : data.

Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = .t daca t > 180° 4.

Calculul ha_ 6. Calculul Dh hi = ha = +e = . = ha = Linia de pozitie ( Az = . tot.+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. Dh = ) .he = ho = Dh = + cor.

. Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 . Dh1 (2. n). n). n . Calculul Dhz Az = Dhz = m . . n . n) 1.32(DH-90) : 4. Az1 (2. Calculul Dt _ 2. Calcul RpA cos RpA cu T. .A1 (2. .Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2. .Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min .1) = Vn / 6 = Dt1 (2.1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3.

daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : . adica : pozitiv (+) . Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -).Dt = Dh / min = Dhz = 5.daca RpA < 90° negativ (-) .

Hi.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data. adica : pozitiv (+) . locului . Soarelui (Lunii) la merid. l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid. Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm. cl. Greenwich Tm = tm = Corectia ptr.daca RpA > 90° negativ (-) . Ze(j. i.Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). 1.l). ora. e.

= +d = + cor. Calculul Ha_ Hi = 90° 3. Calculul ja_ = 89°59 .-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2.10 +e = Ho = . tot. supl. = ja = Ha = ii) Circummeridiana : .Ha = zm = + cor.

v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . hi. ptr. ora. A.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. planetei) _ Data ptr.l). 1. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. e. k.Date necesare : data. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul P si d Soarelui (Lunii. (Tm A)V. Cl. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . i. DTm = +D1T = Cu DTm. Ze(j.

tot. Calculul ja_ = 89°59 .10 +e = ho = zm .t daca t > 180° 4.33c DH-90) k = r = 7.100 tg d = (din T. Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T. = +d = . Calculul Ha_ hi = 90° 8.Ha = = + cor. Calculul coeficientului k _ 6.PE = 360° .33b DH-90) 100 tg j = (din .33a DH-90) cor I = (din T.33a DH-90) + cor II = (din T. Calculul reductiei r T.35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5.

Calculul ha hi* = Var. e. k. ora.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. 1. A. Tm = Ts = _ 4.l). DTm = + DTs = +e = . Calculul ts Data pt. i. ptr. (Tm A)V. = ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data.+ cor. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Ze(j. cl. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. hi. supl.

Calculul ja_ cor. tot. SP. = ts = ha = 5. III = ja = cor. Calculul Tm _ . emisfera observatorului. Cl. (Tm A)V. = + cor.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. Calculul corectiei speciale 6. I = ha = + cor. ha. NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. II = + cor. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 1. A. = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. ora. k. SP.

Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var. v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° . DTm = +D1Ta = Cu DTm.(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Calculul P si d Soarelui _ Data ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. ptr.ta daca ta > 180° .

jS = 180° = 179°59 .. Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d . Y = +X = . Calculul unghiului auxiliar X 5.4.( Y + X ) sau jS = Y X Y = . -X = -(Y+X) = ..10 . Calculul ja _ jN = 180° .log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6..

A)act = (Tm A)act = Tm = 3. hi. Ze(j. e. Ra. planetei) _ Data ptr. ptr. Calculul T si d Soarelui (Lunii. i. planete) Date necesare : data. k. DTm = +D1T = . A. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Cl. 1.l). (Tm A)V. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna. ora.

supl.Cu DTm. = ha = 5. = + cor. Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = . tot.

log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° .PE 6. Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .

k. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. ptr. 1.Date necesare : data. cl. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4. i.l). A. Tm = Ts = Var. Ze(j. ora.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. e. Calculul T* si d* _ Data ptr. hi. Calculul ha hi = . (Tm A)V. Ra.

Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = . = ha = 5.+e = ho = + cor. tot.

2. Calculul la _ t* = T* = .T* = . Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H).PE 6. Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH).t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1. .P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° .

4. 5. Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic. momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3.NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .A)act = . Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta .Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1. Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° .

v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4.(Tm A)act = Tm = 3. Calculul la _ ta = 359°59 . Tm = Ta = (v = ) Var. ptr. Calculul Ta _ Data ptr. DTm = +D1Ta = Cu DTm.10 .

. tot. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : .Ta = . Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 . lE = ..Ha = = + cor.10 6. = +d = + cor.lE 5. daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° . supl.. Calculul ja_ +e = Ho = zm .

cl.l(h) = Ora ras. locului exprim. Ze (j. Calculul d Soarelui (Lunii) _ . l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = . ptr. dm (Ag). (apus) la merid. 1.l). în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. Rc (Rg). Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. ora. Dj = si D1t = = Corectia ptr. j = Tm = tm = Corectia ptr.Date necesare : data.

ptr. Tm = Var. = Ampl.Data ptr. Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5.37a. Calculul dm (Ag) = . = ± 90° (270°) = Az.41 (DH-76) cu j si d ® + cor. = Ampl. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3. bord sup. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T.Rc (Rg) = . bord sup.b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4.40 (DH-76) cu j si d ® Din T. = sau: Din T. bord sup.dm (Ag) = .

ptr. Calculul ts _ ora bordului = . cl.Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data. dm (Ag). DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = . Rc (Rg). Ze (j. 1. Tm = Ts = Var.l). ora.lf = Tm = Data ptr.

l). k. Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = . . cl. Az = 3.Rc (Rg) = . A.ts = 2. (Tm A)V. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . ora. dm(Ag).dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = . Rc(Rg). Ze(j. Calculul Dc (Dg) 4. c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data.

Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.1. Calculul P si d astrului _ Data ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. ptr. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . DTm = +D1T = Cu DTm. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .t daca t > 180° .

Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P. Daca ctg rezulta negativ.Zc(NW) .4.Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° . Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv. Az = Zc(NE) = 180° .

1986 .Turism. Balaban Gh. Editura Sport . Calculul Dc (Dg) 6.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1. Bucuresti.Rc (Rg) = .. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = .5. Tratat de navigatie maritima.

V.I si II Editura Cailor Ferate. Editura Fortelor Armate. D. *** Brown s Nautical Almanac. Editura Militara. 1955 3. 1958 4. Bucur.. . 1973 5. *** DH 90. Astronomie nautica.. s. Bucuresti. Bucuresti. 2004.a Navigatia vol. Munteanu. Chirita M. 6. Manualul comandantului de nava.2. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful