INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

se calculeaza distanta zenitala: z = 90º .se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei. .si = Hinf + (90º .Ha .6) unde: p = 90º . .= Hinf + p (2.se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat.se masoara înaltimea meridiana a astrului. la ora culminatiei superioare calculate. .) Algoritm: .se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor .

.3 2. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.2.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig.1. înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.

4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare .H=h±r (2.se masoara înaltimea circummeridiana. din care se constituie reductia.1. . .se scot din table valorile corectiilor. . Algoritm: .se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp. r .înaltimea circummeridiana. h . . .7) unde: H este înaltimea meridiana.reductia.se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie.se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2. se noteaza ora cronometrului.

(în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare. (2. p .8) sau: -formula exacta (2.10) . cu formula: . (2.9) iar în practica. Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: .distanta polara a astrului.formula aproximativa.2.Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig.

p.4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare. 2. A1.11) . A2. A4 sunt pozitii succesive ale astrului.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO. Fig.corectiile I.RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2. II si III din tablele nautice.distanta polara. 2. A3.

Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2. . Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare.12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich. daca astrul se afla în vest.unghiul orar al astrului la meridianul locului.13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW. t = 360º . Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2. t . Luna si planete se scoate din efemerida.PE daca astrul se afla în est.unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich.

Fig. înaltimea descreste în emisfera vestica.5 unde: N1 este observator având longitudine estica. 2. înaltimea creste în emisfera estica. N2 este observator având longitudine vestica. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE . 3.Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii.

3.1): = Z = PZ .1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru.3. Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.

3. a rezultând: a= A a = PGrA . A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a.1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA.Fig.

Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si. este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime.2).2 . Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º .3.h. Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig. 3. Fig. fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala.astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ). deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime).

perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral. e cu arcul de înaltime observata la astru.3. punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ. punctul estimat. Pozitia punctului determinativ (fig.14) .3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2. unghiul Pn. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului.3.2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e.

3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K. 3.Fig. Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului.4): .3. - diferenta de înaltime. Algoritm (fig.

daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K. - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut.- se determina punctul estimat al navei. - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). - se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului. .

3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: . 3.Fig.4 3.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha .

Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).în emisfera nordica: pentru PE Az = z .- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice.

astrul în cadranul SW pentru PW. .z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) .pentru PW Az = 360º .z b).daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE.în emisfera sudica pentru PE Az = 180º .

astrul în cadranul NW pentru PW. .b). functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1. astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1.Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S.daca < si de acelasi semn : . c).daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE.

astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1.z. pentru astrul în cadranul NE. Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW.z. Az = 360º . Az = 180º . . pentru astrul în cadranul NW. pentru astrul în cadranul SE. Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z. Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice. astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1.

iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime. . .diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie. deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica. Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei.4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. - se determina starea absoluta a cronometrului.înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º. planeta Venus sau Steaua Sirius). Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: . Luna.3. se determina eroarea indicelui sextantului. - se face controlul si reglarea sextantului.

a). - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat. - se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii. .- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. a. - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h. si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie. - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi). - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii.

Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica.- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm). Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. Az2. astfel: . h2. - se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic. se noteaza O/Cl.

în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii. - se determina punctul adevarat: .. - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor. se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si . un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine). - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat.se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii.

numit triunghiul erorilor.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie. ci sub forma unui triunghi. .5 3. 3.Fig. nu într-un punct.

5. 3. h 2.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig. h 1. se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. h 3. mai mic sau mai mare.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1.3.7).2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig.Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor. Az2. întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor.5. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee. . h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor. Az3. h 2. 3.3.

Fig.6 .3.

din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig. facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime. Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui.3.Fig.7 3. Algoritm: .8). 3.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare.

. se noteaza O2/Cl2. se efectueaza prima observatie la Soare. si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei. - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare. - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii. - se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului. se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime.- se determina punctul estimat al navei. se noteaza O1/Cl1.

UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata.8 3. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor.3.7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE. . - identificarea astrilor.Fig.

- cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. - cercul de înaltime. Raportarea soarelui. - cutia navisferei.Navisfera reprezinta. Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie. cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. meridianele si paralele ceresti. lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar. indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor. lunar planetar si timpul sideral. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . la scara mica. sunt trasate ecuatorul ceresc. si ecliptica. proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. ecliptica.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

opusa lui Aldebaran. Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb.(aflata la extremitatea constelatiei. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare. g-Muliphein. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua. b-Mirzam sau Murzim. x-Alnitak. 3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. b-Albireo. bRigel. . g-Navi. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. e-Alnilam. e-Gienah. opusa Stelei Polare). d-Mintaka. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse. 5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. b-Caph. g. dRuchbah.Sadr. 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. g-Bellatrix. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). 6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. h-Saiph. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. d-Wezen. q-Meissa. Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc.

d. 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph .Propus sau Tejat.Betelgeuse din Orion. 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. h. h-Alterf. b-Denebola. Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan. g-Sulafat. b-El Nath .Wasat sau Wesat. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae). d-Duhr.e-Algenusi. steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul.Bellatrix din Orion. b-Pollux. g-Alhena. x-Mekbuda. Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus.Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor. e-Mebsuta. iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. x-Adhafera. b-Sheliak. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix . 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega. g -HyadumI.sau Almeisan. 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. d-Hyadum II. cu steaua principala Procyon. g-Algeiba. .

b. g-Tarazed. 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus. e-Enif. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat. x-Ascella. spre sud. d-Alpheratz sau Sirah. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda. b Graffias sau Akrab. . b-Scheat. d-Kaus Medix. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. stelele principale sunt: a-Arcturus. în apropierea cozii acestuia. d-Dschubba. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair. g-Al Nasl. g-Saginus. b1.Algol. a-Rukbat. b-Alshain. l-Kaus Borealis. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. hMatar. s-Nuaki. x-Homan.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. cu stelele principale : a-Antares. l-Shaula. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. b-Mirach. stelele principale sunt . g-Almak. h-Muphrid. stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. e-Kaus Australis. xDeneb el Okab ( coada vulturului ). b-Nakkar. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. g-Algenib. x-Menkhib. Urkab. e-Pulcherimma. neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare.b2 Arkab.

N. Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi.1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii. PLANETELOR sI STELELOR 3.). necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica. Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M.A.A.9.). Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri. Franta Ephemerides Nautiques. diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta. Statele Unite The Nautical Almanac etc. 3.E.A. Canopus a Carina. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI. Italia Effemeridi Nautiche. constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar. LUNII. 3. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE.N. CON INUT.9.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B.) .9 EFEMERIDA NAUTIC .In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus.

I. posibilitati de aprovizionare si reparatii. .table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii. . .introducere.informatii asupra timpului ora de vara.Almanahul BNA se compune din sapte parti mari. .începutul astronomic al anotimpurilor.calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator. .fazele Lunii pentru anul în curs.explicatia simbolurilor astronomice folosite.informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile. . completate cu: reclame. . .sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie. informatii despre tehnica de navigatie.eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei). titlurile documentelor si manualelor noi aparute. Notiuni preliminare: . . .

table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor.table astronomice zilnice. Partea a II-a table astronomice si nautice: . .table de latitudine si azimut metoda.table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare. .informatii pentru identificarea stelelor principale.tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers.explicatii privind utilizarea efemeridei nautice. vitezei si distantei.. . .table de conversie a timpului. .informatii despre planete pe anul în curs. . II.table de interpolari si corectii.tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers. Partea I efemerida nautica: . III. . . .

.table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii.table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp. Canada si America. Partea a III-a table de maree: .table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza. India.table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului. . vestului Europei. . . .table de determinare a distantei în functie de viteza si timp.tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree.table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp.. IV. . Australia. Noua Zeelanda.

table cu constantele de maree pentru porturile straine. . între apa înalta si apa joasa. . VI. . . . .informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului. Partea a V-a ghid despre farurile. geamandurile si balizele din apele britanice: . Partea a IV-a drumuri si distante .informatii despre maree. V. .table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.table pentru determinarea distantei cu sextantul.informatii despre pilotaj..table cu constantele de maree pentru porturile britanice.timpul standard pentru statele lumii. în Marea Nordului si Canalul Englez.table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat.

Belgiei si Frantei. Irlandei si în Canal.informatii despre faruri.distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine.distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii. . geamanduri si balize în apele Marii Britanii. .faruri. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. . geamanduri si balize straine.faruri. Olandei. semnale de ceata. VII.. . .abreviatiile folosite în lista farurilor. Partea a VI-a distante între porturi: . semnale de pericol si noul sistem de balizaj.

.tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers. . .table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii. .metrii în picioare si inchi si invers.table de conversii: . .greutatea specifica a apei în porturile lumii. Partea a VII-a informatii diferite: .metri cubi în picioare cubice si invers.inchi în milimetri si invers.table de salinitate a apei de mare. .tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers.linia de schimbare a datei. VIII. . .informatii despre încarcare indici de stivuire. . .

COLREG.facilitatile radiotelefonului maritim international VHF.radiogoniometrarea principii. . .meteorologie maritima. . .generalitati privind comunicatiile radio în navigatie.reglementari în vigoare.regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare. .. -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului. .informatii despre compensarea compasului magnetic. .abreviatii utilizate în shipping si comert maritim.utilizarea radarului în navigatia maritima. . .

.definitii si termeni utilizati în electrotehnica.vocabularul standard de navigatie maritima.functii trigonometrice. .alte informatii utile la bord. .radiobalizele din apele Marii Britanii. . .informatii generale despre salvare si cautare.. .semnale de pericol.informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor.alfabetul fonetic.generalitati despre girocompas. . . . . .navigatia satelitara.sistemul de navigatie Omega.dictionar de nume si termeni din astronomie. . .

= timp mediu la Greenwich (Tm). = paralaxa orizontala. Dec.M. = semidiametrul. = unghiul sideral t.Pass. S. d = diferenta orara a declinatiei.Notatii si simboluri: G. H.D.A. v = variatia orara a timpului la Greenwich. = declinatia d.T. = timp la Greenwich (T). S.A. Lat.H.P.H. ARIES = punctul vernal g. = latitudinea j. . G. = ora culminatiei. Mer.

Age = vârsta Lunii. Upper = superioara. Phase = faza Lunii. = astru nu apune (circumpolar vizibil). Moonrise = rasaritul Lunii. Eqn. Sunset = apusul Soarelui.A. L. Sunrise = rasaritul Soarelui. ARIES = timpul sideral al locului (ts). = astru nu rasare (circumpolar invizibil).Twilight = crepuscul. of Time = ecuatia timpului (Em). Moonset = apusul Lunii. Lower = inferioara. .H.

3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora. 3. . - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului./// = zi crepusculara. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.9. Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm.daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului. Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: . imediat inferior momentului observatiei. la precizie de ore întregi.

daca t > 180° atunci PE = 360° . . a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.Tm = h Ta = d = (d=± ) Var.t. DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = . Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : . ptr.daca t <180° atunci PW = t.1 . Calculul P si d ¤ _ Data Ptr. Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 .- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului.

d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei. DTm = m s + D1T ( ) = . corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei. . . ptr.P = unde : . . Calculul P si d ( ) _ Data Ptr.DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui. ca ora întreaga.DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla. corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var. b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr .

15°00 0. pe coloana Corr . . Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : .D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte). corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ .D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v.Var. v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna .14°19 0. DTm. v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru. planete . ptr.

.Tm = h Ts = Var.DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.Data Ptr. .d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei. Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : . ptr. DTm = m s + DTs = Pentru.

planete): Date necesare : data. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ora. hi.9.l). A. e. v si d +D2T = + Dd = _ . Ze(j. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul P si d Soarelui (Lunii. planetei) _ Data ptr.3. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. ptr.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna. (Tm A)V. k. 1. i. DTm = +D1T = Cu DTm. Cl.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

t daca t > 180° 4. Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = .

= + cor. Dh = ) . tot. Calculul Dh hi = ha = +e = . Calculul ha_ 6. = ha = Linia de pozitie ( Az = .sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5.he = ho = Dh = + cor. supl.

1. (Tm A)V. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ptr.l). ora. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. cl. Calculul P* si d* _ Data ptr. A. k. hi.b) Observatii la stele : Date necesare : data. Ze(j. Tm = Ts = Var. e. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = .A)act = (Tm A)act = Tm = 3. i.

+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.

he = ho = Dh = + cor. Dh = ) .+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. tot. = ha = Linia de pozitie ( Az = . Calculul Dh hi = ha = +e = . Calculul ha_ 6.

.1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3.32(DH-90) : 4. Calculul Dhz Az = Dhz = m . . n . n). Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 .Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2. Calculul Dt _ 2.Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min . . Az1 (2. . n). . Calcul RpA cos RpA cu T. n) 1. n .A1 (2.1) = Vn / 6 = Dt1 (2. Dh1 (2.

Dt = Dh / min = Dhz = 5. Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -).daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : . adica : pozitiv (+) .daca RpA < 90° negativ (-) .

adica : pozitiv (+) .Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). ora. Soarelui (Lunii) la merid.l). 1. Hi. locului . cl. Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm. Ze(j.daca RpA > 90° negativ (-) . l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid. e. i.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data. Greenwich Tm = tm = Corectia ptr.

Calculul ja_ = 89°59 .10 +e = Ho = .-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2.Ha = zm = + cor. supl. = +d = + cor. = ja = Ha = ii) Circummeridiana : . Calculul Ha_ Hi = 90° 3. tot.

v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . Calculul P si d Soarelui (Lunii. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. e. ptr. ora. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. DTm = +D1T = Cu DTm. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . hi. k. Cl.l). A.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. 1.Date necesare : data. i. (Tm A)V. planetei) _ Data ptr. Ze(j.

Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T.PE = 360° . Calculul reductiei r T.10 +e = ho = zm .35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5.100 tg d = (din T. Calculul coeficientului k _ 6.33a DH-90) cor I = (din T.Ha = = + cor.t daca t > 180° 4. Calculul ja_ = 89°59 .33a DH-90) + cor II = (din T. Calculul Ha_ hi = 90° 8.33c DH-90) k = r = 7.33b DH-90) 100 tg j = (din . = +d = . tot.

DTm = + DTs = +e = . k. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Tm = Ts = _ 4.l). Calculul ha hi* = Var.+ cor. = ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data. cl.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. e. ora. i. (Tm A)V. 1. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . supl. A. ptr. Ze(j. hi. Calculul ts Data pt.

I = ha = + cor. = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. SP. emisfera observatorului. ora. = ts = ha = 5. 1.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. (Tm A)V. tot. NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. ha. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. II = + cor. Calculul corectiei speciale 6. Cl. SP. A. = + cor. k. Calculul Tm _ . Calculul ja_ cor. III = ja = cor.

A)act = (Tm A)act = Tm = 3. ptr. Calculul P si d Soarelui _ Data ptr. Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var.ta daca ta > 180° . DTm = +D1Ta = Cu DTm. v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° .(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .

10 .4.log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6. Calculul unghiului auxiliar X 5. Calculul ja _ jN = 180° . Y = +X = ..( Y + X ) sau jS = Y X Y = . Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d .. jS = 180° = 179°59 .. -X = -(Y+X) = .

A)act = (Tm A)act = Tm = 3. 1. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. (Tm A)V. ora.l). planete) Date necesare : data. Ra. DTm = +D1T = . planetei) _ Data ptr. e. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . i. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna. A. Ze(j. Calculul T si d Soarelui (Lunii. hi. Cl. k. ptr.

= + cor. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4. tot. Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor.Cu DTm. supl. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = . = ha = 5.

PE 6.log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° . Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .

i. Ze(j. cl. hi. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4. ptr. k. Calculul T* si d* _ Data ptr. Calculul ha hi = . 1.Date necesare : data. e.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. ora. Tm = Ts = Var. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Ra.l). (Tm A)V. A.

tot. Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = . = ha = 5.+e = ho = + cor.

PE 6.P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° .T* = . Calculul la _ t* = T* = .t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1. 2. . Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H). Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH).

4.NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei. Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° .A)act = . Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta . 5. Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic. momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1.

v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4.(Tm A)act = Tm = 3. Calculul la _ ta = 359°59 . ptr. Calculul Ta _ Data ptr.10 . Tm = Ta = (v = ) Var. DTm = +D1Ta = Cu DTm.

10 6. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : .. tot. lE = . Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 .lE 5. supl.Ta = . Calculul ja_ +e = Ho = zm . = +d = + cor...Ha = = + cor. daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° .

(apus) la merid. dm (Ag). Calculul d Soarelui (Lunii) _ .l(h) = Ora ras. 1. j = Tm = tm = Corectia ptr. locului exprim. Rc (Rg). Dj = si D1t = = Corectia ptr. ora.l). în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr.Date necesare : data. l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = . ptr. Ze (j. cl.

bord sup. = Ampl. = sau: Din T. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T. bord sup. ptr. = Ampl. = ± 90° (270°) = Az. Calculul dm (Ag) = . bord sup.37a.40 (DH-76) cu j si d ® Din T.dm (Ag) = .Data ptr. Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3.41 (DH-76) cu j si d ® + cor. Tm = Var.b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4.Rc (Rg) = .

Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data. Tm = Ts = Var. 1. dm (Ag).lf = Tm = Data ptr. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = .l). ptr. ora. cl. Ze (j. Rc (Rg). Calculul ts _ ora bordului = .

l). A. ora. Rc(Rg). Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data.Rc (Rg) = . dm(Ag). Az = 3. cl. Ze(j.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = . Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = . Calculul Dc (Dg) 4. k. (Tm A)V. .ts = 2.

Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. ptr. Calculul P si d astrului _ Data ptr.t daca t > 180° . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .A)act = (Tm A)act = Tm = 3. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .1. DTm = +D1T = Cu DTm.

Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P. Daca ctg rezulta negativ. Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv. Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Az = Zc(NE) = 180° .Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° .4.Zc(NW) .

Editura Sport .Turism.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1. 1986 . Balaban Gh.. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . Tratat de navigatie maritima.5. Bucuresti.Rc (Rg) = . Calculul Dc (Dg) 6.

. 2004. Bucuresti.a Navigatia vol. Munteanu. 1958 4. 1955 3. 1973 5. Editura Militara. Bucur. *** DH 90. Editura Fortelor Armate. 6.2.. s.I si II Editura Cailor Ferate. Bucuresti. *** Brown s Nautical Almanac. . Bucuresti. D. V. Astronomie nautica. Chirita M. Manualul comandantului de nava.