INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

se calculeaza distanta zenitala: z = 90º .si = Hinf + (90º . la ora culminatiei superioare calculate.se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor .se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat. . .Ha .se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei.) Algoritm: .= Hinf + p (2.6) unde: p = 90º .se masoara înaltimea meridiana a astrului. .

se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.3 2..2.1. înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.

se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2. . din care se constituie reductia.7) unde: H este înaltimea meridiana.H=h±r (2.înaltimea circummeridiana. . . r . Algoritm: .se masoara înaltimea circummeridiana.se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene.se scot din table valorile corectiilor.reductia.1. h . . .4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare .se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie.se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp. se noteaza ora cronometrului.

(2.4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare. Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: .distanta polara a astrului.8) sau: -formula exacta (2. (2.formula aproximativa.Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig. cu formula: . (în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).10) .9) iar în practica. p .2.

A4 sunt pozitii succesive ale astrului.distanta polara. A2.4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare. A1. p.11) . Fig. A3. 2.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO.RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2.corectiile I. II si III din tablele nautice. 2.

unghiul orar al astrului la meridianul locului. t . Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2.PE daca astrul se afla în est.12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich. Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2. daca astrul se afla în vest.13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW. . Luna si planete se scoate din efemerida.unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich. t = 360º . Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare.

Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii. înaltimea descreste în emisfera vestica. înaltimea creste în emisfera estica. Fig. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE .5 unde: N1 este observator având longitudine estica. N2 este observator având longitudine vestica. 3. 2.

1): = Z = PZ .3.3.1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru. Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.

a rezultând: a= A a = PGrA . 3.Fig.1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA. A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a.

Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º . este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime.astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ).2 . Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime).2).h.3. Fig. fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala. Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si. 3. Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig.

perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral.3. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului.3.2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e. Pozitia punctului determinativ (fig. unghiul Pn. e cu arcul de înaltime observata la astru.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2. punctul estimat. punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ.14) .

- diferenta de înaltime.Fig. 3.4): . Algoritm (fig.3.3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K. Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului.

. - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). - se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului. daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K.- se determina punctul estimat al navei. - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut.

3.3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: .4 3.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha .Fig.

în emisfera nordica: pentru PE Az = z . Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice.

pentru PW Az = 360º .daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE.în emisfera sudica pentru PE Az = 180º .z b). .z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) . astrul în cadranul SW pentru PW.

Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S.daca < si de acelasi semn : . astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1. c).daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE. . functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1.b). astrul în cadranul NW pentru PW.

Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW.astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1. astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1. pentru astrul în cadranul NW. Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z. pentru astrul în cadranul SE. Az = 180º . Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice.z. Az = 360º . pentru astrul în cadranul NE. .z.

- se determina starea absoluta a cronometrului. - se face controlul si reglarea sextantului. . planeta Venus sau Steaua Sirius). deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica. Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: . Luna. se determina eroarea indicelui sextantului.înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º. Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei. .4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime.diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie.3.

si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie. a.- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii. - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h. - se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii. a). - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat. . - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi).

- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. Az2. astfel: . - se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm). h2. Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica. se noteaza O/Cl.

în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii. - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor.se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii. - se determina punctul adevarat: . - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat.. un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine). se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si .

Fig. . numit triunghiul erorilor.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie. nu într-un punct.5 3. ci sub forma unui triunghi. 3.

3.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig. se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. h 2. h 1.7). mai mic sau mai mare. 3.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig.5. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee. Az3.3.3. h 3. h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor.5. h 2.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor.Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei. Az2. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1. . întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor.

3.6 .Fig.

Algoritm: . 3.7 3.3. Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui. din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig.8).Fig.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare. facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime.

- se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului. . se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime. - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii. - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare. se efectueaza prima observatie la Soare. se noteaza O2/Cl2.- se determina punctul estimat al navei. se noteaza O1/Cl1. si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei.

7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE. .3. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor. - identificarea astrilor.8 3. UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata.Fig.

indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor. - cercul de înaltime. proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. - cutia navisferei.Navisfera reprezinta. si ecliptica. lunar planetar si timpul sideral. cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar. Raportarea soarelui. la scara mica. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . meridianele si paralele ceresti. - cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie. sunt trasate ecuatorul ceresc. ecliptica.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. 5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. q-Meissa. g-Navi. opusa Stelei Polare). la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). g-Muliphein. 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. 6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. opusa lui Aldebaran. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare. b-Mirzam sau Murzim. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua.(aflata la extremitatea constelatiei. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse. b-Caph. d-Wezen. este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. d-Mintaka. Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc. g-Bellatrix. h-Saiph. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion. . are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). dRuchbah. g. e-Alnilam. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. e-Gienah. bRigel. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius.Sadr. x-Alnitak. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. b-Albireo. Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb.

g-Algeiba. Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan. d-Hyadum II. g-Sulafat. x-Mekbuda.Betelgeuse din Orion. b-El Nath . 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. g-Alhena. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega.Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor.Bellatrix din Orion. cu steaua principala Procyon. b-Pollux. iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. e-Mebsuta. Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus. h. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph . d-Duhr. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix .e-Algenusi. g -HyadumI.Propus sau Tejat. d. 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara.Wasat sau Wesat. b-Sheliak. b-Denebola. x-Adhafera.sau Almeisan. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae). h-Alterf. 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare. . steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul.

b Graffias sau Akrab. stelele principale sunt . h-Muphrid. cu stelele principale : a-Antares. în apropierea cozii acestuia. b-Mirach. . x-Homan. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. x-Ascella. neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare. spre sud. Urkab.Algol. a-Rukbat. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. e-Kaus Australis. x-Menkhib. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair. d-Alpheratz sau Sirah. d-Kaus Medix. g-Saginus. b-Scheat. d-Dschubba. stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. g-Tarazed. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. xDeneb el Okab ( coada vulturului ). g-Algenib. e-Pulcherimma. b. g-Al Nasl. b1. stelele principale sunt: a-Arcturus. b-Alshain. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. b-Nakkar.b2 Arkab. l-Kaus Borealis. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. hMatar. 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus. e-Enif. l-Shaula. s-Nuaki. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus. g-Almak.

3. Franta Ephemerides Nautiques.N. necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B.1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B.).A.A. LUNII. Italia Effemeridi Nautiche. Statele Unite The Nautical Almanac etc.9 EFEMERIDA NAUTIC . Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri. diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta. 3.A.9.) . Canopus a Carina.9.In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus. Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M. constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar.E.).N. PLANETELOR sI STELELOR 3. CON INUT.

.table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii.explicatia simbolurilor astronomice folosite.informatii asupra timpului ora de vara.Almanahul BNA se compune din sapte parti mari.calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator. . . . posibilitati de aprovizionare si reparatii.eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei). .informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile. .începutul astronomic al anotimpurilor. informatii despre tehnica de navigatie. .fazele Lunii pentru anul în curs. completate cu: reclame. titlurile documentelor si manualelor noi aparute.sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie. . I. Notiuni preliminare: . . .introducere.

table de latitudine si azimut metoda. .informatii pentru identificarea stelelor principale. Partea a II-a table astronomice si nautice: .tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers. .table astronomice zilnice. .table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor. .table de conversie a timpului. vitezei si distantei.informatii despre planete pe anul în curs. .table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare. . .tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers. Partea I efemerida nautica: .explicatii privind utilizarea efemeridei nautice. . II. III. .table de interpolari si corectii..

tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree. Australia.table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp.table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza. Canada si America.table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului. .table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii.. . vestului Europei.table de determinare a distantei în functie de viteza si timp. India. . IV. Partea a III-a table de maree: .table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp. . Noua Zeelanda. . .

table cu constantele de maree pentru porturile straine.informatii despre maree. . V.table pentru determinarea distantei cu sextantul.informatii despre pilotaj. .informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului. .table cu constantele de maree pentru porturile britanice.. geamandurile si balizele din apele britanice: . între apa înalta si apa joasa. Partea a V-a ghid despre farurile. . .table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.timpul standard pentru statele lumii. Partea a IV-a drumuri si distante .table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat. . VI. în Marea Nordului si Canalul Englez. .

. Olandei. geamanduri si balize straine.distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii. Belgiei si Frantei. Partea a VI-a distante între porturi: . . . semnale de ceata.abreviatiile folosite în lista farurilor. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. VII.faruri.informatii despre faruri. . semnale de pericol si noul sistem de balizaj. Irlandei si în Canal.faruri. geamanduri si balize în apele Marii Britanii.distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine.. .

linia de schimbare a datei. .inchi în milimetri si invers.metrii în picioare si inchi si invers. VIII. .table de salinitate a apei de mare. . . .tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers. .tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers. . .table de conversii: .table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii.. Partea a VII-a informatii diferite: . .metri cubi în picioare cubice si invers.informatii despre încarcare indici de stivuire.greutatea specifica a apei în porturile lumii.

reglementari în vigoare. COLREG.utilizarea radarului în navigatia maritima.generalitati privind comunicatiile radio în navigatie.facilitatile radiotelefonului maritim international VHF. .. . . . . .regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare.informatii despre compensarea compasului magnetic.meteorologie maritima.radiogoniometrarea principii. -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului. .abreviatii utilizate în shipping si comert maritim. . .

. .vocabularul standard de navigatie maritima. .sistemul de navigatie Omega.radiobalizele din apele Marii Britanii.navigatia satelitara.semnale de pericol. .generalitati despre girocompas. .informatii generale despre salvare si cautare. .definitii si termeni utilizati în electrotehnica.alte informatii utile la bord.informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor. .dictionar de nume si termeni din astronomie. .alfabetul fonetic. .. .functii trigonometrice. . . .

v = variatia orara a timpului la Greenwich.T. = ora culminatiei.H. S. H.M.A. Mer. = unghiul sideral t. = paralaxa orizontala.P. = declinatia d.A. Lat. d = diferenta orara a declinatiei. .H. = latitudinea j. S.Pass. G.D. = semidiametrul. ARIES = punctul vernal g.Notatii si simboluri: G. = timp mediu la Greenwich (Tm). Dec. = timp la Greenwich (T).

Age = vârsta Lunii. of Time = ecuatia timpului (Em). . L.Twilight = crepuscul. Moonrise = rasaritul Lunii. Sunset = apusul Soarelui. Phase = faza Lunii. Upper = superioara. = astru nu rasare (circumpolar invizibil).A.H. Moonset = apusul Lunii. Eqn. ARIES = timpul sideral al locului (ts). Sunrise = rasaritul Soarelui. Lower = inferioara. = astru nu apune (circumpolar vizibil).

3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora./// = zi crepusculara. Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm. . la precizie de ore întregi. Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: .daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului. 3.9. - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului. imediat inferior momentului observatiei. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii.

1 . DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = .Tm = h Ta = d = (d=± ) Var.daca t <180° atunci PW = t. Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : . .daca t > 180° atunci PE = 360° . ptr.t. Calculul P si d ¤ _ Data Ptr. Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 . a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului.

DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui.d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei. .Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr . DTm = m s + D1T ( ) = . Calculul P si d ( ) _ Data Ptr. corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei. b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor). ptr. . . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. ca ora întreaga.DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla.P = unde : .Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var.

v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru.D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v. Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : .D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte). corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. DTm.15°00 0. ptr. c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ . planete . v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna . . pe coloana Corr .Var.14°19 0.

d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei.DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : . DTm = m s + DTs = Pentru. . .Tm = h Ts = Var. ptr.Data Ptr.

Calculul P si d Soarelui (Lunii. k. ptr. planete): Date necesare : data.9.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.l).3. e. planetei) _ Data ptr. DTm = +D1T = Cu DTm. v si d +D2T = + Dd = _ . Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. i. Cl. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . 1. A. Ze(j. ora. (Tm A)V. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna. hi.

Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = .

Dh = ) . Calculul ha_ 6.sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5.he = ho = Dh = + cor. supl. tot. = + cor. Calculul Dh hi = ha = +e = . = ha = Linia de pozitie ( Az = .

Ze(j. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = . Tm = Ts = Var.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. (Tm A)V. A. ora. Calculul P* si d* _ Data ptr.b) Observatii la stele : Date necesare : data. e. hi.l). Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . cl. 1. k. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. ptr. i.

t daca t > 180° 4. Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = .+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .

= ha = Linia de pozitie ( Az = . Calculul ha_ 6.+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. tot. Dh = ) .he = ho = Dh = + cor. Calculul Dh hi = ha = +e = .

. Calcul RpA cos RpA cu T. n . Az1 (2.1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3.32(DH-90) : 4. . Dh1 (2. Calculul Dhz Az = Dhz = m . .Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2. Calculul Dt _ 2. n). Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 . . n .A1 (2.Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min . n) 1.1) = Vn / 6 = Dt1 (2. . n).

daca RpA < 90° negativ (-) . Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -).Dt = Dh / min = Dhz = 5.daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : . adica : pozitiv (+) .

Soarelui (Lunii) la merid. Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm.Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). cl. 1. Greenwich Tm = tm = Corectia ptr. Ze(j. e. ora. Hi.l). adica : pozitiv (+) . l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data.daca RpA > 90° negativ (-) . locului . i.

10 +e = Ho = . = ja = Ha = ii) Circummeridiana : . Calculul ja_ = 89°59 . Calculul Ha_ Hi = 90° 3. supl. tot.-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2.Ha = zm = + cor. = +d = + cor.

Date necesare : data. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. (Tm A)V. planetei) _ Data ptr. 1. e.l). hi. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Ze(j. DTm = +D1T = Cu DTm. ora. Calculul P si d Soarelui (Lunii. ptr. Cl. A. i. k. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

Ha = = + cor.PE = 360° .10 +e = ho = zm .35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5. Calculul reductiei r T. = +d = . Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T. Calculul ja_ = 89°59 . Calculul Ha_ hi = 90° 8.33a DH-90) cor I = (din T.t daca t > 180° 4. tot.33c DH-90) k = r = 7.33a DH-90) + cor II = (din T.100 tg d = (din T. Calculul coeficientului k _ 6.33b DH-90) 100 tg j = (din .

= ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data.+ cor.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Calculul ts Data pt. 1.l). cl. ora. (Tm A)V. Calculul ha hi* = Var. hi. e. k. DTm = + DTs = +e = . A. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Ze(j. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. i. supl. Tm = Ts = _ 4. ptr.

II = + cor. I = ha = + cor. III = ja = cor. SP. SP.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. A. ora. NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. tot. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. = ts = ha = 5. 1. (Tm A)V. ha. Calculul Tm _ . Calculul corectiei speciale 6. k. Calculul ja_ cor. = + cor. = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. emisfera observatorului. Cl.

Calculul P si d Soarelui _ Data ptr. Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var.(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .A)act = (Tm A)act = Tm = 3.ta daca ta > 180° . DTm = +D1Ta = Cu DTm. v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° . ptr.

. -X = -(Y+X) = .( Y + X ) sau jS = Y X Y = .. jS = 180° = 179°59 .10 . Calculul ja _ jN = 180° . Calculul unghiului auxiliar X 5. Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d ..log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6. Y = +X = .4.

planete) Date necesare : data. Cl. Calculul T si d Soarelui (Lunii. 1. ora. k. hi. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Ze(j. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . planetei) _ Data ptr. DTm = +D1T = . i. e.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. A. ptr. (Tm A)V.l). Ra.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna.

= ha = 5. tot.Cu DTm. = + cor. supl. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = . Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4.

PE 6.log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° . Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .

Calculul T* si d* _ Data ptr. Ra. k. cl. ora. Tm = Ts = Var. Ze(j. (Tm A)V.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. i.Date necesare : data. Calculul ha hi = . Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .l). e. A. ptr. hi. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 1. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4.

+e = ho = + cor. tot. Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = . = ha = 5.

t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1.PE 6.T* = . Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H). 2.P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° . Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH). . Calculul la _ t* = T* = .

momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3. 5.A)act = . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 4.Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1. Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic. Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° . Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta .NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .

Calculul Ta _ Data ptr.(Tm A)act = Tm = 3. v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4. DTm = +D1Ta = Cu DTm. Calculul la _ ta = 359°59 . ptr. Tm = Ta = (v = ) Var.10 .

lE 5. = +d = + cor. lE = .Ha = = + cor..Ta = . Calculul ja_ +e = Ho = zm . supl. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : . Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 .10 6. tot... daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° .

Rc (Rg). ptr.Date necesare : data. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. dm (Ag). Ze (j. Calculul d Soarelui (Lunii) _ . Dj = si D1t = = Corectia ptr. în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. locului exprim. 1.l(h) = Ora ras. ora. cl. j = Tm = tm = Corectia ptr.l). (apus) la merid. l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = .

Data ptr. bord sup. = ± 90° (270°) = Az.40 (DH-76) cu j si d ® Din T. Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5. bord sup.b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3. = Ampl.dm (Ag) = .41 (DH-76) cu j si d ® + cor. Tm = Var.Rc (Rg) = . = sau: Din T. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T.37a. ptr. bord sup. Calculul dm (Ag) = . = Ampl.

l). Tm = Ts = Var. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = . dm (Ag). Calculul ts _ ora bordului = .lf = Tm = Data ptr. Rc (Rg). ora. 1. cl.Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data. Ze (j. ptr.

ts = 2. c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data. ora.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = .l). k. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . .Rc (Rg) = . Az = 3. cl. dm(Ag). Ze(j. Calculul Dc (Dg) 4. A. (Tm A)V. Rc(Rg). Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = .

1. DTm = +D1T = Cu DTm. ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Calculul P si d astrului _ Data ptr.t daca t > 180° . v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .

Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° . Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P. Az = Zc(NE) = 180° .4. Daca ctg rezulta negativ.Zc(NW) . Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv.

Turism. Tratat de navigatie maritima. Bucuresti.. Balaban Gh.5. 1986 .Rc (Rg) = .dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1. Editura Sport . Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . Calculul Dc (Dg) 6.

Bucuresti.I si II Editura Cailor Ferate. Editura Fortelor Armate.a Navigatia vol. Chirita M. 1958 4.. 2004. 1955 3. s. Manualul comandantului de nava. Astronomie nautica. *** Brown s Nautical Almanac. Bucuresti. D. Bucuresti. . V. 1973 5. Munteanu. 6. Editura Militara.. *** DH 90. Bucur.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful