INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei.= Hinf + p (2.si = Hinf + (90º .Ha .) Algoritm: . .se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat. la ora culminatiei superioare calculate.se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor .se calculeaza distanta zenitala: z = 90º .6) unde: p = 90º . .se masoara înaltimea meridiana a astrului. .

2.1.3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.. înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .3 2.

se noteaza ora cronometrului. Algoritm: .reductia. .7) unde: H este înaltimea meridiana.se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie.H=h±r (2.înaltimea circummeridiana. .1.4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare . din care se constituie reductia.se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene. . .se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp. r .se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2.se scot din table valorile corectiilor.se masoara înaltimea circummeridiana. . h .

distanta polara a astrului.9) iar în practica. p . cu formula: . (în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig. (2. Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: . (2.2.formula aproximativa.8) sau: -formula exacta (2.4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare.10) .

11) . 2. A1.corectiile I. A4 sunt pozitii succesive ale astrului. 2.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO. A2. II si III din tablele nautice.distanta polara. p.RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2.4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare. Fig. A3.

12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich. Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2.PE daca astrul se afla în est.unghiul orar al astrului la meridianul locului. Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare. t . t = 360º . Luna si planete se scoate din efemerida.13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW. . daca astrul se afla în vest.unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich. Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2.

înaltimea descreste în emisfera vestica. 3.Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii. 2. N2 este observator având longitudine vestica. Fig. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE . înaltimea creste în emisfera estica.5 unde: N1 este observator având longitudine estica.

1): = Z = PZ .3.3.1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru. Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.

1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA.Fig. a rezultând: a= A a = PGrA . A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a. 3.

Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si.3. fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala.astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ).h. 3.2). Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig.2 . Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime). este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime. Fig. Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º .

3. e cu arcul de înaltime observata la astru. Pozitia punctului determinativ (fig. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2. punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ. punctul estimat.2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e. unghiul Pn.14) .3. perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral.

3.4): .Fig. Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului. - diferenta de înaltime. Algoritm (fig.3.3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K.

- se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului. . - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut.- se determina punctul estimat al navei. daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K.

3.4 3.3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: .Fig.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha .

- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice. Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).în emisfera nordica: pentru PE Az = z .

pentru PW Az = 360º .daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE. .în emisfera sudica pentru PE Az = 180º . astrul în cadranul SW pentru PW.z b).z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) .

functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1. astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1.Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S. . c).daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE.b). astrul în cadranul NW pentru PW.daca < si de acelasi semn : .

Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z. . Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW. Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice. pentru astrul în cadranul NE.z. Az = 360º . Az = 180º .z. pentru astrul în cadranul SE.astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1. pentru astrul în cadranul NW. astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1.

iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime. - se determina starea absoluta a cronometrului. se determina eroarea indicelui sextantului. Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei. .3. .înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º. Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: . - se face controlul si reglarea sextantului. deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica.diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie.4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. planeta Venus sau Steaua Sirius). Luna.

- se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii. - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi).- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. a). si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie. a. - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii. - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat. - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h. .

Az2. h2. Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica. se noteaza O/Cl.- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm). astfel: . Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. - se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic.

un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine). - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor.se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii. în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii.. - se determina punctul adevarat: . - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat. se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si .

3.5 3. . nu într-un punct.5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie. ci sub forma unui triunghi.Fig. numit triunghiul erorilor.

Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei. h 2. întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee. h 3. h 2. 3. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig.7). h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor.3. h 1. mai mic sau mai mare. 3.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig.5. Az2. se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor.5. Az3.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1. .3.

6 .3.Fig.

Fig. Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui.8).3. Algoritm: . din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare. 3.7 3. facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime.

se efectueaza prima observatie la Soare. se noteaza O2/Cl2. se noteaza O1/Cl1. si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei. - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii. se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime. . - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare.- se determina punctul estimat al navei. - se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului.

Fig. UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata.3. . - identificarea astrilor.8 3.7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor.

- cutia navisferei. sunt trasate ecuatorul ceresc. - cercul de înaltime. proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. la scara mica. lunar planetar si timpul sideral. lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar.Navisfera reprezinta. Raportarea soarelui. - cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie. ecliptica. si ecliptica. meridianele si paralele ceresti. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

opusa lui Aldebaran. h-Saiph. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare. e-Gienah. q-Meissa. d-Mintaka. . 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse. x-Alnitak. Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb. opusa Stelei Polare). este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. g.Sadr. b-Albireo. are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). dRuchbah. 6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. bRigel. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion.(aflata la extremitatea constelatiei. Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. g-Muliphein. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua. d-Wezen. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius. la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). e-Alnilam. 3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. 5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. g-Navi. b-Caph. g-Bellatrix. b-Mirzam sau Murzim.

b-El Nath . g-Alhena. Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus.e-Algenusi. g -HyadumI. b-Denebola. d. g-Sulafat. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix . 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph . d-Duhr. cu steaua principala Procyon.Propus sau Tejat. 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara.sau Almeisan. b-Sheliak. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. x-Adhafera. 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega. h-Alterf.Betelgeuse din Orion. e-Mebsuta. h.Wasat sau Wesat. 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare. g-Algeiba. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae).Bellatrix din Orion.Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor. b-Pollux. d-Hyadum II. x-Mekbuda. iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan. . steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul.

stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. s-Nuaki. l-Shaula. . stelele principale sunt: a-Arcturus.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. stelele principale sunt . x-Menkhib. b-Scheat. g-Tarazed. a-Rukbat. g-Algenib. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. b. neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda.b2 Arkab. x-Homan. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. b-Alshain. xDeneb el Okab ( coada vulturului ). g-Saginus. b1. g-Al Nasl. e-Kaus Australis. cu stelele principale : a-Antares. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus.Algol. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus. l-Kaus Borealis. Urkab. b-Mirach. d-Kaus Medix. d-Alpheratz sau Sirah. e-Pulcherimma. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda. x-Ascella. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. în apropierea cozii acestuia. h-Muphrid. b Graffias sau Akrab. e-Enif. hMatar. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. b-Nakkar. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair. g-Almak. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat. d-Dschubba. spre sud.

LUNII.9. Franta Ephemerides Nautiques. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. Italia Effemeridi Nautiche. diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta. 3.9 EFEMERIDA NAUTIC . Statele Unite The Nautical Almanac etc.).In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus.9. 3. Canopus a Carina.E. Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri. necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI.A.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B. PLANETELOR sI STELELOR 3.N. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B.) . constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar.A. Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi. CON INUT.1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii.).N. Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M.A.

posibilitati de aprovizionare si reparatii.explicatia simbolurilor astronomice folosite. informatii despre tehnica de navigatie. Notiuni preliminare: .informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile. .începutul astronomic al anotimpurilor. I. .calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator.introducere. . . titlurile documentelor si manualelor noi aparute.sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie. completate cu: reclame. .table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii.eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei). . .informatii asupra timpului ora de vara. .Almanahul BNA se compune din sapte parti mari. . .fazele Lunii pentru anul în curs.

.table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare.table astronomice zilnice. . vitezei si distantei. .informatii pentru identificarea stelelor principale.table de interpolari si corectii.tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers.table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor. III. Partea a II-a table astronomice si nautice: .tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers.. . .explicatii privind utilizarea efemeridei nautice. .informatii despre planete pe anul în curs.table de latitudine si azimut metoda. . Partea I efemerida nautica: . II.table de conversie a timpului. . .

Noua Zeelanda.table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului. Partea a III-a table de maree: .tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree.table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp. Australia. . . IV. . Canada si America. . .table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii. vestului Europei..table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp. India.table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza.table de determinare a distantei în functie de viteza si timp. .

table cu constantele de maree pentru porturile straine.table pentru determinarea distantei cu sextantul.. . V. Partea a V-a ghid despre farurile.informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului. VI.timpul standard pentru statele lumii. .table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat.informatii despre maree. Partea a IV-a drumuri si distante .informatii despre pilotaj. . . între apa înalta si apa joasa. geamandurile si balizele din apele britanice: . în Marea Nordului si Canalul Englez. . .table cu constantele de maree pentru porturile britanice. .

informatii despre faruri. VII. Partea a VI-a distante între porturi: . geamanduri si balize straine. Irlandei si în Canal. . semnale de ceata. Belgiei si Frantei.faruri. . geamanduri si balize în apele Marii Britanii.distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine. .abreviatiile folosite în lista farurilor. Olandei. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. .. semnale de pericol si noul sistem de balizaj. .faruri.distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii.

Partea a VII-a informatii diferite: . . VIII.linia de schimbare a datei.table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii. . . .inchi în milimetri si invers. .tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers. .metrii în picioare si inchi si invers.informatii despre încarcare indici de stivuire.table de salinitate a apei de mare.metri cubi în picioare cubice si invers. .tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers.greutatea specifica a apei în porturile lumii.. . .table de conversii: .

. .reglementari în vigoare. .meteorologie maritima.abreviatii utilizate în shipping si comert maritim. . . .generalitati privind comunicatiile radio în navigatie.radiogoniometrarea principii. . . . -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului.facilitatile radiotelefonului maritim international VHF.informatii despre compensarea compasului magnetic. COLREG.utilizarea radarului în navigatia maritima. .regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare.

alfabetul fonetic.vocabularul standard de navigatie maritima. . . . .dictionar de nume si termeni din astronomie. .informatii generale despre salvare si cautare.generalitati despre girocompas.definitii si termeni utilizati în electrotehnica. .sistemul de navigatie Omega. ..alte informatii utile la bord.radiobalizele din apele Marii Britanii. .functii trigonometrice.informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor. .navigatia satelitara.semnale de pericol. . . . .

D. = timp mediu la Greenwich (Tm).A. ARIES = punctul vernal g. Lat.A. Mer. H. = semidiametrul. = timp la Greenwich (T).Notatii si simboluri: G. G. = latitudinea j. = declinatia d. = ora culminatiei. S. Dec.M. = paralaxa orizontala.P. v = variatia orara a timpului la Greenwich.H. S.Pass. d = diferenta orara a declinatiei.H. = unghiul sideral t.T. .

ARIES = timpul sideral al locului (ts). . Moonrise = rasaritul Lunii.A. Moonset = apusul Lunii. = astru nu apune (circumpolar vizibil). Upper = superioara.Twilight = crepuscul. Sunrise = rasaritul Soarelui. Sunset = apusul Soarelui. L. Age = vârsta Lunii. = astru nu rasare (circumpolar invizibil).H. Lower = inferioara. Phase = faza Lunii. Eqn. of Time = ecuatia timpului (Em).

imediat inferior momentului observatiei. .3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii. Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: . 3.daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului./// = zi crepusculara.9. - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului. la precizie de ore întregi. Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm.

a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.daca t > 180° atunci PE = 360° . .Tm = h Ta = d = (d=± ) Var. ptr. Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 . DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = .t. Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : .daca t <180° atunci PW = t.1 .- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului. Calculul P si d ¤ _ Data Ptr.

.Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr .DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla. ptr. . ca ora întreaga. b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui.Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var. corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei.d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei.P = unde : . Calculul P si d ( ) _ Data Ptr. DTm = m s + D1T ( ) = . . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.

15°00 0. pe coloana Corr .14°19 0. c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ . planete . .D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v. v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna . ptr. DTm. v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru. Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte).Var.

DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.Tm = h Ts = Var. . . Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : . DTm = m s + DTs = Pentru. ptr.d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei.Data Ptr.

1.9. Calculul P si d Soarelui (Lunii. (Tm A)V. planetei) _ Data ptr. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. hi. k.l). Ze(j. v si d +D2T = + Dd = _ . planete): Date necesare : data. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. DTm = +D1T = Cu DTm. ora. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .3. A. i.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna. e. ptr. Cl.

t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .

he = ho = Dh = + cor. Calculul Dh hi = ha = +e = .sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. Dh = ) . tot. = ha = Linia de pozitie ( Az = . = + cor. Calculul ha_ 6. supl.

Ze(j. A. hi.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. (Tm A)V. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ptr. Tm = Ts = Var. i.b) Observatii la stele : Date necesare : data. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = .l). cl. 1. Calculul P* si d* _ Data ptr. e. ora. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. k.

t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .

tot.+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. = ha = Linia de pozitie ( Az = . Dh = ) . Calculul Dh hi = ha = +e = . Calculul ha_ 6.he = ho = Dh = + cor.

Calculul Dt _ 2. Calculul Dhz Az = Dhz = m .A1 (2.Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min . Az1 (2. . n . Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 . . Calcul RpA cos RpA cu T. Dh1 (2.32(DH-90) : 4. . n). n). .Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2.1) = Vn / 6 = Dt1 (2. n) 1.1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3. n . .

Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -).daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : .daca RpA < 90° negativ (-) .Dt = Dh / min = Dhz = 5. adica : pozitiv (+) .

Hi. adica : pozitiv (+) . Greenwich Tm = tm = Corectia ptr. Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data. Ze(j. cl.l). l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid. 1. Soarelui (Lunii) la merid.daca RpA > 90° negativ (-) . i. e.Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). locului . ora.

Ha = zm = + cor. = ja = Ha = ii) Circummeridiana : .10 +e = Ho = . tot. supl.-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2. = +d = + cor. Calculul ja_ = 89°59 . Calculul Ha_ Hi = 90° 3.

DTm = +D1T = Cu DTm.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Calculul P si d Soarelui (Lunii. e. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. planetei) _ Data ptr. (Tm A)V. k.Date necesare : data. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . A. hi. ptr. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. ora.l). Cl. Ze(j. 1. i.

Calculul Ha_ hi = 90° 8.PE = 360° .35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5. tot. = +d = . Calculul coeficientului k _ 6.100 tg d = (din T. Calculul reductiei r T.10 +e = ho = zm . Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T.33c DH-90) k = r = 7.t daca t > 180° 4.33a DH-90) + cor II = (din T.33a DH-90) cor I = (din T.33b DH-90) 100 tg j = (din .Ha = = + cor. Calculul ja_ = 89°59 .

Calculul ts Data pt. ora. Tm = Ts = _ 4.+ cor.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Ze(j. cl. i. Calculul ha hi* = Var. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. = ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data. k. e. A.l). (Tm A)V. hi. supl. ptr. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . 1. DTm = + DTs = +e = .

SP. Calculul Tm _ . = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. ha. A. k. NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. SP. Calculul ja_ cor. = + cor. 1. (Tm A)V. emisfera observatorului. Calculul corectiei speciale 6. tot. Cl. I = ha = + cor. = ts = ha = 5. II = + cor.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. III = ja = cor. ora. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.

Calculul P si d Soarelui _ Data ptr.ta daca ta > 180° . v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° . DTm = +D1Ta = Cu DTm. Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var.(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

Calculul ja _ jN = 180° . Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d .4..10 . Y = +X = .. Calculul unghiului auxiliar X 5..log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6. -X = -(Y+X) = . jS = 180° = 179°59 .( Y + X ) sau jS = Y X Y = .

k. DTm = +D1T = . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. hi. (Tm A)V. ora. e. ptr. A. Calculul T si d Soarelui (Lunii. planete) Date necesare : data. Ze(j. i. planetei) _ Data ptr. Ra. Cl.l).A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . 1.

= + cor. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = .Cu DTm. = ha = 5. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4. tot. Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor. supl.

log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° .PE 6. Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .

Tm = Ts = Var. Ze(j. (Tm A)V. Ra. 1. ptr. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul T* si d* _ Data ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Calculul ha hi = .l). k. e. i. cl. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4.Date necesare : data. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . hi. A. ora.

= ha = 5. tot.+e = ho = + cor. Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = .

2. Calculul la _ t* = T* = . Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H).PE 6. Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH).T* = .t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1.P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° . .

Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 4. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1.A)act = . Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic. momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3. Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta .NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei. Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° . 5.

10 . v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4. Calculul Ta _ Data ptr. ptr. DTm = +D1Ta = Cu DTm. Calculul la _ ta = 359°59 . Tm = Ta = (v = ) Var.(Tm A)act = Tm = 3.

. daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° .10 6.Ha = = + cor. supl.. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : .lE 5. Calculul ja_ +e = Ho = zm . tot. lE = ..Ta = . = +d = + cor. Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 .

ptr.Date necesare : data. în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = . (apus) la merid. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. Calculul d Soarelui (Lunii) _ .l(h) = Ora ras. j = Tm = tm = Corectia ptr. cl. Dj = si D1t = = Corectia ptr. locului exprim. 1. Rc (Rg). dm (Ag). Ze (j. ora.l).

ptr.dm (Ag) = . = Ampl.Data ptr.Rc (Rg) = .41 (DH-76) cu j si d ® + cor. Calculul dm (Ag) = . bord sup. bord sup.37a.40 (DH-76) cu j si d ® Din T. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T. = Ampl. bord sup.b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3. Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5. = ± 90° (270°) = Az. = sau: Din T. Tm = Var.

l). dm (Ag). Calculul ts _ ora bordului = . cl.lf = Tm = Data ptr. Rc (Rg). Tm = Ts = Var. 1. ora.Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data. Ze (j. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = . ptr.

.ts = 2. cl. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . dm(Ag). A. Ze(j. ora. (Tm A)V. Rc(Rg). Az = 3.Rc (Rg) = . k.l). Calculul Dc (Dg) 4. c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data. Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = .dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = .

DTm = +D1T = Cu DTm. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.1. Calculul P si d astrului _ Data ptr. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .t daca t > 180° .A)act = (Tm A)act = Tm = 3. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. ptr.

Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv. Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Daca ctg rezulta negativ. Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P. Az = Zc(NE) = 180° .4.Zc(NW) .Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° .

Balaban Gh. Bucuresti. Calculul Dc (Dg) 6.Rc (Rg) = .5.Turism. 1986 . Tratat de navigatie maritima..dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . Editura Sport .

Astronomie nautica..2. Bucur. 6.I si II Editura Cailor Ferate.a Navigatia vol. Bucuresti. Bucuresti. D. V. 1958 4. *** DH 90. Manualul comandantului de nava. Editura Fortelor Armate. s.. . Munteanu. 1973 5. Bucuresti. Editura Militara. *** Brown s Nautical Almanac. 2004. Chirita M. 1955 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful