INTRODUCERE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC

Navigatia astronomica este ramura navigatiei maritime care studiaza modul de determinare a pozitiei navei folosind observatiile la astrii.

2.1 CALCULUL SEPARAT AL LATITUDINII OBSERVATO-RULUI

Calculul latitudinii se poate face:

-

din înaltimea meridiana superioara;

-

din înaltimea circummeridiana;

-

din înaltimea stelei polare.

2.1.1 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana superioara

În emisfera nordica culminatia superioara a astrilor are loc:

- la meridianul sudic atunci când < si, paralelul de declinatie a astrului nu taie primul vertical.

Latitudinea observatorului este (fig.2.1):

=z+

(2.1)

unde:

z = 90º - H

(2.2)

si:

= 90º - H +

(2.3)

Observatie: la meridianul nordic atunci când > , paralelul de declinatie al astrului nu taie primul vertical.

Fig.2.1

Latitudinea observatorului este (fig.2.2):

=

z

(2.4)

sau:

=

(90º - H)

(2.5)

Fig. 2.2

2.1.2 Calculul latitudinii din înaltimea meridiana inferioara

Culminatia inferioara este vizibila la astri circumpolari când >l (900-). Latitudinea observatorului este (fig.2.3):

se calculeaza înaltimea adevarata prin corectarea înaltimii masurate: Ha = Hi + cor .6) unde: p = 90º . .) Algoritm: .Ha .se scoate din efemerida declinatia astrului pentru Tm la momentul culminatiei. la ora culminatiei superioare calculate. .si = Hinf + (90º .= Hinf + p (2. .se calculeaza distanta zenitala: z = 90º .se masoara înaltimea meridiana a astrului.se calculeaza ora culminatiei superioare a astrului folosind coordonatele punctului estimat.

înaltimea circummeridiana se corecteaza cu ajutorul tablelor nautice: .1.2..3 2.se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ Fig. Pentru a fi transformata în înaltime meridiana.3 Calculul latitudinii din înaltimea circummeridiana Înaltimea circummeridiana este înaltimea unui astru masurata în limite de timp de ora culminatiei de unde si numele.

. din care se constituie reductia. h .înaltimea circummeridiana. .se calculeaza înaltimea meridiana din înaltimea circummeridiana si reductie. r .se scoate din table unghiul la pol limita pentru observatii circummeridiene.reductia.se calculeaza unghiul la pol si se transforma în unitati de timp. Algoritm: .se calculeaza latitudinea observatorului: =z+ 2.H=h±r (2. se noteaza ora cronometrului. .se scot din table valorile corectiilor. . .7) unde: H este înaltimea meridiana.1.4 Calculul latitudinii din înaltimea Stelei Polare .se masoara înaltimea circummeridiana.

distanta polara a astrului.9) iar în practica. Când Steaua Polara are o pozitie oarecare fata de meridianul locului latitudinea este diferita de înaltimea astrului: .2. (în emisfera nordica înaltimea Polului Nord este egala cu latitudinea observatorului).formula aproximativa. p .Latitudinea observatorului din înaltimea Stelei Polare se determina cu (fig.10) . cu formula: .8) sau: -formula exacta (2.4): =h±p unde: h este înaltimea Stelei Polare. (2. (2.

2.2 CALCULUL SEPARAT AL LONGITUDINII OBSERVATO. II si III din tablele nautice. A3. 2.corectiile I. Fig.RULUI Calculul longitudinii observatorului se face cu: (2. p.distanta polara. A1. A4 sunt pozitii succesive ale astrului. A2.11) .4 unde: x este diferenta dintre latitudine si înaltimea astrului pentru Steaua Polara la o înaltime oarecare.

daca astrul se afla în vest. Unghiul orar al astrului pentru observatii la stele se calculeaza cu: (2.PE daca astrul se afla în est.unde: T este unghiul orar al astrului la meridianul Greenwich. t = 360º . .13) si se transforma în unghi orar astfel: t = PW.12) unde: Ts este timpul sideral la Greenwich. t .unghiul orar al astrului la meridianul locului. Unghiul orar al astrului la Greenwich pentru observatii la Soare. Unghiul la pol al astrului la meridianul locului este: (2. Luna si planete se scoate din efemerida.

N2 este observator având longitudine vestica. Fig.5 unde: N1 este observator având longitudine estica. 2. înaltimea creste în emisfera estica. 3.Stabilirea practica a sensului polului se verifica variatia înaltimii. DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II ASTRONOMICE . înaltimea descreste în emisfera vestica.

Determinarea punctului navei prin calcularea simultana a latitudinii si longitudinii consta în determinarea pozitiei zenitului observatorului pe sfera cereasca astfel (fig.1 TEORIA DREPTEI DE ÎN L IME Dreapta de înaltime este linia de pozitie astronomica determinata de înaltimea observata la un astru.1): = Z = PZ .3.3.

A proiectata pe sfera terestra se numeste punct subastral de coordonate a. 3.1 Pozitia astrului de coordonate ecuatoriale PGrA.Fig. a rezultând: a= A a = PGrA .

Cercul de egala înaltime sau cercul de înaltime cu centrul în punctul subastral si de raza sferica egala cu distanta zenitala a astrului. Deoarece pe harta marina aceste linii de pozitie astronomice apar sub forma unor curbe complicate si raza unui cerc de înaltime are valori foarte mari (de ordinul miilor de mile marine) ele sunt înlocuite cu segmente foarte mici de arc de înaltime reprezentate sub forma unei drepte tangente la arcul de înaltime într-un punct numit punct determinativ k si poarta numele de dreapta de înaltime (fig. Cu înaltimea masurata la un astru de înaltime h se determina pozitia punctului subastral folosind coordonatele ecuatoriale ale astrului si se traseaza cercul de înaltime de raza z = 90º . Fig. deci pentru determinarea punctului acestuia este nevoie de doua linii de pozitie intersectarea a doua cercuri de înaltime).h.2 . 3.astfel ca pozitia punctului subastral al oricarui astru poate fi determinat din coordonatele ecuatoriale ale astrului (pentru stele unghiul la pol la Greenwich se determina din relatia T = Ts + ). este cercul de pe suprafata Pamântului de pe care un astru se vede sub aceeasi înaltime.2).3. Cu alte cuvinte observatorul se va afla pe acest cerc de înaltime si. fiind determinat de linia de pozitie de pe sfera cereasca numita cerc de egala distanta zenitala.

e cu arcul de înaltime observata la astru. punctul subastral) si de marimea segmentului punctului estimat punctul determinativ.3) se afla din diferenta dintre distanta zenitala estimata he si distanta zenitala adevarata ha iar segmentul punct estimat punct determinativ este diferenta de înaltime h: h = ha he (2. unghiul Pn. punctul estimat.3. perpendiculare între ele astfel ca dreapta de înaltime se traseaza ca o perpendiculara pe directia punctului estimat punctul subastral.14) .2 CONSTRUC IA sI TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME PE HART Punctul determinativ K se obtine la intersectia arcului de cerc mare ce contine punctul estimat al navei e. Pozitia punctului determinativ (fig. Pozitia punctului determinativ este determinata de relevmentul adevarat al punctului subastral (azimutul astrului.3.

Dreapta de înaltime se traseaza pe harta marina folosind: - azimutul astrului.3 unde: K este proiectia pe sfera cereasca a punctului determinativ K.3. 3. - diferenta de înaltime.Fig. Algoritm (fig.4): .

- se determina punctul estimat al navei. daca h este negativ si se obtine punctul determinativ K. - se masoara pe azimut diferenta de înaltime h în minute de arc de cerc mare (mile marine) catre astru daca h este pozitiv si în directia opusa astrului. - prin punctul estimat se traseaza azimutul astrului Az (relevmentul adevarat la punctul astral). - se traseaza dreapta de înaltime prin punctul determinativ sub forma unui perpendiculare pe azimut. .

3 CALCULUL ELEMENTELOR PENTRU TRASAREA DREPTEI DE ÎN L IME Elementele folosite pentru trasarea dreptei de înaltime se determina astfel: a) diferenta de înaltime: .4 3.Fig. 3.se masoara cu sextantul înaltimea la astru si se corecteaza: hi + = ha .

- se calculeaza înaltimea estimata la astru rezolvând triunghiul sferic de pozitie: b) azimutul astrului: - se calculeaza rezolvând triunghiul sferic de pozitie cu: Unghiul la zenit are valori de la 0º la 180º de la N spre est sau vest pentru latitudini nordice si de la S spre est la vest pentru latitudini sudice.în emisfera nordica: pentru PE Az = z . Unghiul la zenit se transforma în azimut astfel: a).

în emisfera sudica pentru PE Az = 180º .z pentru PW Az = 180º + z sau cu : Cadranul de orizont în care se afla astrul se afla: a) . astrul în cadranul SW pentru PW. .pentru PW Az = 360º .z b).daca si sunt de semne contrare: astrul în cadranul SE pentru PE.

c). .Pc originea de cotare a unghiului la pol poate fi N sau S.daca > si de acelasi semn: astrul în cadranul NE pentru PE. astrul în cadranul SE pentru PE<P1 sau he>h1. astrul în cadranul NW pentru PW.daca < si de acelasi semn : .b). functie de raportul dintre înaltimile sau unghiurile la pol din momentul observatiei he si P si valorile pentru momentul trecerii astrului prin punctul vertical h1 si P1: astrul în cadranul NE pentru PE>P1 sau he>h1.

Observatie: valorile P1 si h1 se scot din tablele nautice. Az = 360º . Az = 180º + z pentru astrul în cadranul SW. pentru astrul în cadranul NW.astrul în cadranul NW pentru PW>P1 sau he<h1. pentru astrul în cadranul SE. pentru astrul în cadranul NE. .z.z. Az = 180º . Unghiul la zenit cuadrantal se transforma în azimut astfel: Az = z. astrul în cadranul SW pentru PW<P1 sau he>h1.

4 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRII Punctul navei cu observatii simultane la astrii se determina pe timpul noptii folosind doua-trei linii de pozitie prin masurarea cvasimultan înaltimea la 2-3 astri (pe timp de zi numai în conditii deosebite când se vad Soarele. Luna. - se determina starea absoluta a cronometrului. . Algoritm: - se aleg astrii convenabili pentru momentul observatiei. planeta Venus sau Steaua Sirius).3. iar înaltimile prea mari provoaca erori în trasarea dreptei de înaltime. - se face controlul si reglarea sextantului.înaltimea astrilor sa fie între 30º si 70º. deoarece valoarea înaltimilor prea mici este influentata mult de refractia atmosferica. Conditiile pentru determinarea cu precizie a punctului cu observatii simultane la astri sunt urmatoarele: . .diferenta dintre azimuturile astrilor sa fie apropiata de 120º (90º pentru observatii la doi astri) ce asigura o intersectie favorabila a liniilor de pozitie. se determina eroarea indicelui sextantului.

a). - se calculeaza elementele dreptelor de înaltime Az si h. si se noteaza ora cronometrului pentru fiecare observatie. - se va face reducerea primei înaltimi la zenitul celei de a doua înaltimi).- se masoara rapid serii de 3 la 5 înaltimi la fiecare astru. . a. - se determina punctul estimat si se scot coordonatele estimate pentru momentul mediu al celei de a doua observatii. - se calculeaza înaltimile medii si ora cronometrului pentru fiecare serie de observatii. - se traseaza dreptele de înaltime si se obtine punctul astronomic (observat.

astfel: . - se trec în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului astronomic. Observatie: reducerea înaltimii primului astru observat pentru zenitul celei de a doua observatii se face prin adunarea corectiei hm obtinuta din: adica aceasta corectie reprezinta variatia înaltimii astrului datorita intervalului de timp dintre observatii când nava a parcurs spatiul m. h2. Az2.- se determina grafic eroarea în punct ca valoare de relevment adevarat si distanta de la punctul estimat la cel observat. se noteaza O/Cl. Dreptele de înaltime se traseaza direct pe harta sau utilizând scara grafica. astfel ca se traseaza: Az1 ( h1 + hm).

. un segment orizontal de dreapta se împarte în segmente de 5 sau 10 mm (lungimea unui minut de longitudine). - se marcheaza minutele de latitudine ridicând perpendiculare de pe scara longitudinilor. - se traseaza dreptele de înaltime si la intersectia lor se duce punctul observat. în originea acestei drepte se construieste unghiul egal cu valoarea latitudinii punctului estimat si se obtine scara latitudinii. se scot cu compasul pe verticala si pe orizontala diferentele dintre punctul observat si cel estimat si se raporteaza la scara latitudinilor si cea a longitudinilor si se obtin diferentele si .se construieste scara longitudinilor si a latitudinilor: se traseaza scara longitudinii. - se determina punctul adevarat: .

ci sub forma unui triunghi.Fig. nu într-un punct. .5 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU TREI OBSERVA II SIMULTANE LA AsTRI AFECTATE DE EROARE În determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri apar adeseori erori reprezentate prin intersectia celor trei linii de pozitie. 3. numit triunghiul erorilor.5 3.

h 2. h 1.3. Când laturile triunghiului erorilor sunt mai mari de 2 mile marine se considera ca triunghiul erorilor a aparut ca rezultat al erorilor sistematice în determinarea liniilor de pozitie astronomice si trebuie sa se elimine influenta acestor erori prin diferite procedee. h 2.5. mai mic sau mai mare.6) Algoritm: dupa obtinerea triunghiului erorilor se modifica diferentele de înaltime cu ±2 diferente de înaltime: h 1. 4 si se obtin noile se traseaza noile drepte de înaltime ale caror elemente sunt Az1. se unesc vârfurile de acelasi nume ale triunghiurilor si la intersectia acestora se obtine punctul observat al navei. 3. Az2.7). h 3. . 3. h 3 si se obtine un triunghi asemenea triunghiului erorilor.1 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta de azimut este de aproximativ 120º (fig.2 Procedeul triunghiurilor asemenea când diferenta este de aproximativ 60º Algoritm: este identic cu cel prezentat anterior cu diferenta ca intersectia dreptelor care unesc vârfurile celor doua triunghiuri asemenea se face în afara triunghiului erorilor (fig. Az3.Daca laturile acestui triunghi sunt mai mici de 2 mile marine se apreciaza ca fiind acceptabila pozitia navei.3.5. întotdeauna în interiorul triunghiului erorilor. eroarea de pozitionare aparând ca urmare a erorilor accidentale si punctul probabil se considera centrul triunghiului erorilor.

Fig.6 .3.

Fig. Observatiile se pot face pentru o înaltime oarecare a Soarelui si pentru înaltimea meridiana sau pentru doua înaltimi oarecare ale Soarelui. 3.6 DETERMINAREA PUNCTULUI NAVEI CU OBSERVA II SUCCESIVE LA SOARE Pe timp de zi punctul navei astronomic se determina cu observatii succesive la Soare.7 3. facute la intervale de timp determinate care sa asigure variatia azimutului la Soare cu cel putin 30º (asigurându-se o intersectie favorabila a acelor drepte de înaltime.3.8). din care una va fi transportata pentru momentul celei de a doua observatii la Soare) (fig. Algoritm: .

si la intersectia lor se obtine punctul estimat observat al navei. - dupa un interval de timp ales astfel încât azimutul Soarelui s-a modificat cu cel putin 30º se executa a doua observatie la Soare. se noteaza O2/Cl2. - se traseaza cele doua linii de pozitie din care prima este transportata la nivelul celei de a doua observatii.- se determina punctul estimat al navei. - se determina grafic eroarea în punct si se înscriu în jurnal informatiile referitoare la determinarea punctului. . se calculeaza elementele celei de a doua drepte de înaltime. se noteaza O1/Cl1. se efectueaza prima observatie la Soare.

.7 PREG TIREA OBSERVA IILOR ASTRONOMICE.Fig.8 3. - identificarea astrilor. UTILIZAREA NAVISFEREI Navisfera este un instrument de navigatie utilizat pentru: - pregatirea observatiilor de seara si de dimineata. - determinarea orei rasaritului si apusului astrilor.3.

proiectia sferei ceresti pe un glob stelar cuprinzând stele de la marimea 1 la marimea 4. - cutia navisferei. Raportarea soarelui. - se calculeaza ascensiunea dreapta: . lunii si a astrilor pe navisfera se face astfel: - se scoate din efemerida declinatia astrului si timpul solar. ecliptica.Navisfera reprezinta. indicatorul special pentru indicarea precisa a astrului ce se poate atasa la nevoie pe semicercul înaltimilor. la scara mica. - cercul de înaltime. Navisfera se compune din: sfera cereasca pe care sunt raportate stelele cele mai importante pentru navigatie. meridianele si paralele ceresti. cercul meridianului observatorului în interiorul caruia se roteste sfera cereasca în jurul unui ax prin polii ceresti. si ecliptica. sunt trasate ecuatorul ceresc. - cercul azimutal ce reprezinta orizontul adevarat al observatorului. lunar planetar si timpul sideral.

a = Ts - Ta (soare, luna, planete)

-

se aseza sfera astfel încât ecuatorul ceresc sa coincida cu planul cercul azimutal;

se roteste sfera pâna ce gradatia de pe ecuator ce corespunde ascensiuni drepte ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului;

se raporteaza cu creionul pe navisfera un punct în dreptul gradatiei de pe meridianul observatorului, corespunzatoare declinatiei astrului;

Orientarea navisferei reprezinta miscarea acestuia în asa fel încât partea de deasupra planului orizontului reprezinta emisfera vizibila la un moment dat. Orientarea navisferei se face astfel:

se orienteaza navisfera dupa latitudine; se roteste cercul meridianului observatorului pâna ce în dreptul pozitiei N, sau S, functie de latitudine, de pe cercul azimutal ajunge gradatia corespunzatoare colatitudinii(90°-j); miscarea diurna se obtine prin miscarea navisferei de la E la V;

se orienteaza navisfera dupa timpul sideral al locului calculat(): se roteste apoi globulstelar în jurul axului polilor ceresti(fara a modifica orientarea dupa latitudine pâna ce gradatia de pe ecuator, corespunzatoare meridianului ajunge în dreptul cercului meridianului observatorului ).

3.7.1 Utilizarea navisferei în navigatia astronomica

Pregatirea observatiilor cu ajutorul navisferei

Pregatirea observatiilor reprezinta procesul prin care se aleg astrii la care se fac observatii pentru determinarea punctului navei

Algoritm:

se calculeaza ora sfârsitului crepusculului civil tf pentru observatiile de seara sau ora începutului crepusculului nautic pentru observatiile de dimineata;

-

se calculeaza timp sideral ts pentru aceasta;

se orienteaza navisfera dupa latitudinea punctului estimat pentru momentul observatiilor si dupa timpul sideral

se orienteaza un semicerc al înaltimii în dreptul unei stele convenabila observatiei si se citesc înaltimea si azimutul stelei; se noteaza ora, steaua aleasa înaltimea si azimutul acesteia;

se repeta aceasta operatiune pentru a se alege stele cu diferenta de azimut de aproximativ 90°, aproximativ 60° sau 120°.

Identificarea astrilor cu ajutorul navisferei

Algoritm:

-

se masoara înaltimea la astru si un relevment compas la aceasta si se converteste în Ra (Az);

-

se orienteaza dupa latitudine si timpul sideral;

se aduce unul din cercurile de înaltime în dreptul gradatiei corespunzatoare unghiului la zenitul cuadrantal de pe cercul azimutal, dupa care în dreptul gradatiei de pe semicercul înaltimilor corespunzatoare înaltimii masurate se gaseste astrul.

Determinarea orei si azimutul rasaritului si apusului astrului

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce astrul ales vine pe orizont în emisfera estica, pentru rasarit sau în cea vestica pentru apusul astrului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul arcului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului, se citeste si azimutul pe cercul azimutal.

Determinarea orei culminatiei stelelor

Algoritm:

-

se orienteaza navisfera dupa latitudine;

se roteste navisfera dupa axa lumii pâna ce steaua aleasa vine în dreptul meridianului observatorului si se citeste timpul sideral al locului pe ecuatorul ceresc în dreptul cercului meridianului observatorului si se transforma în ora bordului; se citeste si înaltimea meridianului a stelei pe meridianul observatorului în dreptul acesteia.

3.8 AsTRII UTILIZA I IN NAVIGA IA MARITIM

Cunoasterea astrilor reprezinta conditia fundamentala pentru determinarea punctului navei cu observatii astronomice.

Astrii utilizati în navigatia maritima sunt:

-

Soarele, Luna;

-

Planetele: Venus, Marte, Jupiter si Saturn;

-

Stelele.

Planetele se identifica dupa miscarea lor aparenta printre stele, în apropierea eclipticii, si dupa conturul regulat în forma de disc.

planeta Venus numita si Luceafarul de seara sau de dimineata este cel mai stralucitor astru de pe cer, ce poate fi vazut si pe timp de zi cu ochiul liber;

planeta Jupiter este de o stralucire apropiata de cea a stelei Sirius, uneori mai luminoasa si de o culoare alb-argintie;

-

planeta Marte este recunoscuta dupa culoarea sa rosiatica;

-

planeta Saturn se recunoaste dupa culoarea sa alb-galbuie.

Efemeridele nautice contin informatii locale despre pozitiile si conditiile de observare ale planetelor.

Cerul unei nopti clare si fara luna ofera posibilitatea observarii vizuale a unui numar de peste 2500 de stele din miliardele de galaxii si de stele ce formeaza universul cunoscut.

Pentru observatiile astronomice nautice se folosesc însa un numar relativ mic de stele bine cunoscute si usor de identificat prin aliniamente imaginare ce le leaga pe bolta cereasca.

Stelele utilizate în navigatia astronomica fac parte dintr-o serie de constelatii importante:

1) Carul Mare (Ursa Major) constelatie cunoscuta înca din antichitate si care este constituita din sapte stele: a-Dubhe, b-Merak, g-Phecda, d-Megrez, (rotile carului), e-Alioth, x-Mizar, h-Alkaid sau Benetnash ( oistea carului) si este folosita ca reper pentru identificarea celorlalte stele folosite în navigatie în emisfera nordica.

Constelatia este recunoscuta dupa forma caracteristica si intensitatea luminoasa a stelelor ce o compun.

2) Carul Mic (Ursa Minor) este cea mai importanta constelatie deoarece contine Steaua Polara, ce se afla foarte aproape de Polul Nord ceresc; constelatia este formata din 7 stele printre care: a-Polaris sau Alruccahab, b-Kochab, g-Pherkad, d-Yildun.

Constelatia este dificil de recunoscut datorita slabei luminozitati ale stelelor principale dar compenseaza prin recunoasterea usoara a Stelei Polare si a stelei Kochab

5) Câinele Mare (Canis Major) aflat în apropierea lui Orion. opusa lui Aldebaran. 3) Cassiopeia este constelatia usor de recunoscut prin forma sa specifica în forma de W sau M. la jumatatea aliniamentului format între Aldebaran (a Tauri) si Sirius (a Canis Major). Orion se afla cu centura sa aproximativ pe ecuatorul ceresc. 4) Orion se recunoaste prin forma de trapez delimitat de patru stele foarte luminoase si de centura lui Orion formata din trei stele mai putin luminoase. situata pe aliniamentul Aldebaran (a Tauri) centura lui Orion. 6) Lebada (Cygnus) cu steaua principala Deneb. q-Meissa.(aflata la extremitatea constelatiei. dRuchbah. b-Albireo. este vizibila tot anul de pe latitudini medii nordice. g-Bellatrix. bRigel. este importanta deoarece este pozitionata între Steaua Polara si Andromeda. Principalele stele din Câinele Mare sunt: a-Sirius. b-Caph. g-Muliphein. h-Saiph. b-Mirzam sau Murzim. 7) Gemenii (Gemini) cu stelele Castor si Pollux. e-Gienah. este recunoscut prin steaua sa principala a Sirius. g-Navi. g. opusa Stelei Polare). . x-Alnitak. stelele principale din Casiopeia sunt: a-Schedar sau Shedir. d-Mintaka. e-Alnilam. Steaua Polara se gaseste pe aliniamentul format din stelele Merak si Dubhe din Carul Mare la o departare de 5 ori distanta dintre acestea doua. d-Wezen. aflata pe aliniamentul stelelor diagonale Betelgeuse si Rigel din Orion sau cu steaua Pollux pe aliniamentul format de Megrez si Merak din Carul Mare. are o forma caracteristica de cruce ( crucea nordului ) si care face parte din triunghiul marinarilor cu stelele Altair (a Aquilae) si Vega (a Lyrae). Principalele stele din Lebada sunt: a-Deneb.Sadr. principalele stele dim Orion sunt: a-Betelgeuse.

g-Sulafat. e-Mebsuta. h-Alterf. d-Hyadum II. 10) Coroana Boreala ( Corona Borealis) este constelatia caracterizata de forma de coroana a stelelor sale si se afla pe aliniamentul Arcturus (a Bootis) si Vega (a Lyrae). Stelele importante din Coroana Boreala sunt: a-Alphecca sau Gemma si b-Nasukan. 11) Leul (Leo) este constelatia aflata pe aliniamentul Dubhe Merak din Carul Mare opus Stelei Polare. steaua Capella gasindu-se pe aliniamentul facut de stelele Alkaid si Mizar din Carul Mare în directia stelei Aldebaran din Taurul.Propus sau Tejat. 9) Taurul (Taurus) este constelatia situata pe aliniamentul Saiph .Principalele stele din Gemeni sunt: a-Castor.sau Almeisan. b-Denebola. 12) Vizitiul (Auriga) este constelatia aflata la est de Perseu. g-Algeiba.Bellatrix din Orion. d-Duhr.e-Algenusi. b-Pollux.Wasat sau Wesat. h. g -HyadumI. b-Sheliak. x-Mekbuda. Stelele importante din Taurul sunt: a-Aldebaran. x-Adhafera. iar steaua sa principala Aldebaran pe aliniamentul centurii lui Orion. .Betelgeuse din Orion. Principalele stele din Leul sunt: a-Regulus. 13) Lira (Lyra) este constelatia aflata in partea dreapta a bazei facuta de constelatia Lebada iar steaua Vega se afla pe aliniamentul Capella-Steaua Polara. Stelele principale din Lira sunt : a-Vega. 8) Câinele Mic (Canis Minor) este constelatia aflata între Gemenii si Câinele Mare pe aliniamentul Bellatrix . g-Alhena. cu steaua principala Procyon. d. b-El Nath .

xDeneb el Okab ( coada vulturului ). stelele principale sunt: a-Arcturus. s-Nuaki. g-Almak. l-Shaula. cu stelele principale : a-Antares. stelele principale sunt . . 15) Bootes se recunoaste prin prezenta stelei Arcturus.Algol. 19) Sagetatorul (Sagittarius) este constelatia de la est de Scorpionul. e-Pulcherimma. e-Kaus Australis. b-Mirach. g-Tarazed. g-Algenib. 16) Pegasus este constelatia recunoscuta dupa forma de patrat. x-Ascella. 21) Pestii (Pisces) este constelatia aflata pe aliniamentul Steaua Polara si Scheat Markab din Pegasus. 20) Scorpionul (Scorpius) este constelatia aflata lânga Sagetator. x-Homan. a-Rukbat. b1. g-Saginus. stelele principale din Vulturul sunt: a-Altair. x-Menkhib. stelele principale din Pegasus sunt: a-Markab. neconfundabila prin marime si luminozitate si este situata între Coroana Boreala si Carul Mare. h-Muphrid. 17) Andromeda este constelatia aflata între Perseu si Pegasus cu stelele: a-Alpheratz. iar steaua Altair se afla pe aliniamentul Capella constelatia Cassiopeia. d-Alpheratz sau Sirah. stelele principale sunt: a-Mirfak sau Algenib. format de trei din stelele sale si steaua Alpheratz din Andromeda. d-Dschubba.14) Vulturul (Aquila) este constelatia situata la sud de Lebada. g-Al Nasl. în apropierea cozii acestuia. b Graffias sau Akrab. b-Nakkar. b-Alshain. 18) Perseu ( Perseus) este constelatia aflata pe aliniamentul Phecda Dubhe din Carul Mare si Mirach Almak din Andromeda. l-Kaus Borealis. spre sud.b2 Arkab. Urkab. b. e-Enif. b-Scheat. hMatar. aflata în partea opusa Carului Mare pe aliniamentul Merak Dubhe. d-Kaus Medix.

Italia Effemeridi Nautiche. CON INUT. Statele Unite The Nautical Almanac etc. 3.).) .1GENERALIT I Pentru rezolvarea problemelor de astronomie nautica este necesara cunoasterea coordonatelor ecuatoriale ale astrilor la care s-au executat observatii. diferind doar notatiile si simbolurile de la un tip de efemerida la alta.In emisfera sudica principalele constelatii si stele folosite pentru observatii sunt: Crucea Sudului (Crux) si stelele Achernar a Eriadnus.9 EFEMERIDA NAUTIC .N.).A. DESCRIEREA TABLELOR ZILNICE. Relatiile de calcul pentru rezolvarea problemelor sunt aceleasi. Documentul nautic în care se dau coordonatele ecuatoriale ale astrilor precum si alte date referitoare la astri.9.A. arile cu traditie în calculul si editarea efemeridelor nautice sunt : Marea Britanie Brown s Nautical Almanac (B.9. Rusia Morskoi Astronomiceskii Ejegodnik (M.E.2 EFEMERIDA BROWN S NAUTICAL ALMANAC (B. Franta Ephemerides Nautiques. Canopus a Carina. PLANETELOR sI STELELOR 3.N. CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI SOARELUI. constelatia Centaurul (Centaurus) lânga Crucea Sudului cu stelele Rigil Kent si Hadar. necesare determinarii punctului navei si altor activitati de la bord se numeste efemerida nautica. LUNII. 3.A.

posibilitati de aprovizionare si reparatii.informatii asupra timpului ora de vara.informatii asupra mareei înalte pe Tamisa si inundatiile probabile. . .sarbatorile legale si aniversarile din Marea Britanie. Notiuni preliminare: . .introducere. I.fazele Lunii pentru anul în curs.calendarul pentru anul în curs si pentru anul urmator.explicatia simbolurilor astronomice folosite.eclipsele de Soare si Luna pentru anul în curs (al efemeridei).Almanahul BNA se compune din sapte parti mari. informatii despre tehnica de navigatie.table de corectii pentru înaltimile masurate la astrii. . . . . . . titlurile documentelor si manualelor noi aparute.începutul astronomic al anotimpurilor. . completate cu: reclame.

explicatii privind utilizarea efemeridei nautice. . III. . vitezei si distantei. ..table de latitudine si azimut metoda.table de interpolari si corectii.informatii pentru identificarea stelelor principale.table cu unghiul sideral t si declinatia d stelelor. II. . . .table astronomice zilnice.informatii despre planete pe anul în curs.tabla de conversie a marimilor circulare în marimi cuadrantale si invers. Partea I efemerida nautica: . .tabla de conversie a marimilor de timp în marimi de arc si invers. .table de corectii pentru determinarea latitudinii din înaltimea stelei Polare si azimutul stelei Polare. .table de conversie a timpului. Partea a II-a table astronomice si nautice: .

vestului Europei.table de maree predictiile zilnice pentru coastele Marii Britanii.tabla cu timpul standard folosit în predictiile zilnice de maree. .table de curent deriva de curent si drumul deasupra fundului. .table de determinare a vitezei în functie de distanta si timp. Australia. Noua Zeelanda.table pentru determinarea distantelor prin diferente de drum si doua relevmente masurate la un interval de timp. Partea a III-a table de maree: . . .table de determinare a timpului în functie de distanta si viteza.table de determinare a distantei în functie de viteza si timp. IV.. India. Canada si America. . .

geamandurile si balizele din apele britanice: . .table pentru determinarea distantei cu sextantul.table de drumuri si distante in jurul insulelor britanice.informatii despre pilotaj. . VI.. .table pentru determinarea înaltimii mareei la un moment dat. .table cu constantele de maree pentru porturile britanice. în Marea Nordului si Canalul Englez. V. .informatii despre curentii de maree din jurul insulelor britanice si Marea Nordului. . Partea a V-a ghid despre farurile. între apa înalta si apa joasa. Partea a IV-a drumuri si distante .timpul standard pentru statele lumii.informatii despre maree.table cu constantele de maree pentru porturile straine. .

Partea a VI-a distante între porturi: . Belgiei si Frantei. .faruri. .. Olandei.faruri. Irlandei si în Canal.abreviatiile folosite în lista farurilor. semnale de pericol si noul sistem de balizaj.distantele de la porturile Statelor Unite si Canadei la porturile principale ale lumii. . semnale de ceata. geamanduri si balize în apele Marii Britanii. .distantele de la porturile britanice la principalele porturi straine.informatii despre faruri. . geamanduri si balize straine. de la râul Elba la Brest: coasta Germaniei. VII.

. .inchi în milimetri si invers. . .greutatea specifica a apei în porturile lumii..table de distante intre porturile din diferite zone ale lumii.informatii despre încarcare indici de stivuire.metrii în picioare si inchi si invers. .table de salinitate a apei de mare. .tone metrice pe centimetru imersiune în tone pe inch imersiune si invers. .metri cubi în picioare cubice si invers.table de conversii: .linia de schimbare a datei. Partea a VII-a informatii diferite: .tone lungi în tone metrice si tone scurte si invers. . VIII. .

.meteorologie maritima. . . .regulamentul international pentru prevenirea coliziunilor pe mare. . . . -platformele maritime de extractie a gazului si petrolului din Marea Nordului.informatii despre compensarea compasului magnetic.facilitatile radiotelefonului maritim international VHF. .radiogoniometrarea principii. COLREG. .utilizarea radarului în navigatia maritima.abreviatii utilizate în shipping si comert maritim.generalitati privind comunicatiile radio în navigatie.reglementari în vigoare. .

vocabularul standard de navigatie maritima. ..definitii si termeni utilizati în electrotehnica. . . .functii trigonometrice. . .alfabetul fonetic. .dictionar de nume si termeni din astronomie.alte informatii utile la bord. . . .navigatia satelitara.informatii generale despre salvare si cautare. .radiobalizele din apele Marii Britanii.generalitati despre girocompas.informatii privind mijloacele de salvare si utilizarea lor.sistemul de navigatie Omega. .semnale de pericol. .

= paralaxa orizontala. = timp la Greenwich (T). d = diferenta orara a declinatiei. = unghiul sideral t. = timp mediu la Greenwich (Tm). v = variatia orara a timpului la Greenwich.Pass.A. = ora culminatiei.H. = declinatia d. Lat.P. Dec. .M.D.Notatii si simboluri: G. Mer. S.T.A. = semidiametrul. S. H. ARIES = punctul vernal g.H. = latitudinea j. G.

Phase = faza Lunii. Eqn. ARIES = timpul sideral al locului (ts). Upper = superioara.Twilight = crepuscul. Moonset = apusul Lunii. Moonrise = rasaritul Lunii.H. Lower = inferioara. Age = vârsta Lunii. L. = astru nu rasare (circumpolar invizibil). of Time = ecuatia timpului (Em). = astru nu apune (circumpolar vizibil). .A. Sunrise = rasaritul Soarelui. Sunset = apusul Soarelui.

/// = zi crepusculara. - daca Tm > 24h se scad 24h din Tm si se adauga o zi la data locului. . la precizie de ore întregi. imediat inferior momentului observatiei. 3. Citirea coordonatelor din tabla zilnica se face functie de Tm.daca 0h < Tm < 24h data este aceeasi cu data locului. Corectiile DT si Dd pentru diferenta de timp mediu la Greenwich DTm fata de momentul observatiei se determina cu tablele de interpolari si corectii. Timpul mediu la Greenwich pentru momentul observatiei Tm este : Tm = A + (Tm A) Data la Greenwich pentru momentul observatiei: .9.3 CALCULUL UNGHIULUI LA POL sI DECLINA IEI AsTRILOR Tablele zilnice ale efemeridelor nautice contin unghiul orar la Greenwich T si declinatia d a astrilor sistemului solar în functie de data si timp mediu la Greenwich Tm din ora în ora.

Calculul P si d ¤ _ Data Ptr.daca t > 180° atunci PE = 360° . Unghiul orar al astrului : t = T + l care se transforma în unghi la pol : .t. a) Calculul unghiului la pol si declinatiei Soarelui.Tm = h Ta = d = (d=± ) Var.daca t <180° atunci PW = t. DTm d = = m s + DTa = + Dd = _ Pentru Tm = h m s Ta = +l = ta = . . Calculul unghiului la pol si declinatiei se executa la precizie de 0 .1 . ptr.- daca Tm < 0h se aduna 24h la Tm si se scade o zi la data locului.

DTm reprezinta diferenta dintre Tm pentru momentul observatiei si cel imediat inferior pentru care s-a intrat în tabla. . ptr. . .Dd reprezinta corectia declinatiei Soarelui functie de DTm si d si se obtine din tablele de interpolari si corectii pe coloana Corr .d reprezinta variatia orara a declinatiei Soarelui din ziua observatiei si se citeste în partea de jos a coloanei stabilindu-se semnul acesteia prin compararea a doua marimi consecutive ale declinatiei.P = unde : . corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.Tm = h T( ) = (v=± ) d = (d=± ) Var. Calculul P si d ( ) _ Data Ptr. ca ora întreaga.DTa reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Soarelui. DTm = m s + D1T ( ) = . corespunzatoare Tm imediat inferior si imediat superior Tm corespunzator momentului observatiei. b) Calculul unghiului la pol si declinatiei Lunii (si planetelor).

pe coloana Corr .D2T ( ) reprezinta corectia suplimentara a unghiului orar la Greenwich ce se obtine din tablele de interpolari si corectii functie de DTm si v.D1T ( ) reprezinta crestere unghiului orar la Greenwich al Lunii (planetei Marte). . v si d + D2T ( ) = + Dd = Pentru. corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii.14°19 0. c) Calculul unghiului la pol si declinatiei stelelor Calculul P si d _ . DTm.Var. v reprezinta diferenta dintre variatia unghiului orar la Greenwich si variatia orara folosita în calculul tablelor de interpolari (Luna . planete . ptr.15°00 0. Tm = h m s T( ) = d ( ) = + l = t ( )= P = unde : .

. DTm = m s + DTs = Pentru. Tm = h m s Ts = + l = ts = d= ¬ + t* = t* = P = unde : .DTs reprezinta crestere timpului siderat la Greenwich corespunzator DTm si se obtine din tabla de interpolari si corectii. ptr.Tm = h Ts = Var. .Data Ptr.d si t reprezinta coordonatele ecuatoriale ale stelei la data observatiei.

Calculul P si d Soarelui (Lunii.4 TIPURI DE CALCUL UTILIZATE ÎN NAVIGA IA ASTRONOMIC Calculul elementelor liniei de pozitie astronomice a) Observatii la Soare (Luna.l).3. planete): Date necesare : data.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. hi. v si d +D2T = + Dd = _ . planetei) _ Data ptr. ora. i. Ze(j.9. (Tm A)V. DTm = +D1T = Cu DTm. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Cl. ptr. k. A. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . e. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 1.

Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j = log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cosP = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = +b = Az = .

Calculul ha_ 6. Calculul Dh hi = ha = +e = . tot.he = ho = Dh = + cor. = ha = Linia de pozitie ( Az = . supl.sin he = sau cu Tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. = + cor. Dh = ) .

ptr. Ze(j. cl. DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = .A)act = (Tm A)act = Tm = 3. k. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ora. (Tm A)V.l). hi. Tm = Ts = Var.b) Observatii la stele : Date necesare : data. i. 1. A. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. e. Calculul P* si d* _ Data ptr.

+l = ts = d* = ¬ + t* = t* = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° . Calculul he si Az _ sin he = sin j sin d + cos j cos d cos P = a + b.t daca t > 180° 4. sin Ze = sec he cos d sin P j = log sin j= log cos j = log sec he = d = + log sin d = + log cos d = + log cos d = P = + log cos P = + log sin P = _ log a = log b = log sin Zc = a = b = Zc = .

+b = Az = sin he = sau cu tablele ABC : he = A = +B = C = ® Az = Zc = 5. Dh = ) . = ha = Linia de pozitie ( Az = . Calculul ha_ 6. Calculul Dh hi = ha = +e = .he = ho = Dh = + cor. tot.

. n).A1 (2. . n) 1.Reducerea înaltimilor la acelasi zenit Date necesare : A1 (2. .32(DH-90) : 4. Calculul Dhz Az = Dhz = m .1) = Dt = m(cab) = m(M) = 3.1) = Vn / 6 = Dt1 (2. .Da = m = sau RpA = RpA = cos RpA = Vn = ( semicircular ) Dhz = Dh/min = Dhz = Dt Dh / min . n . Calculul Dt _ 2. Dh1 (2. . n . Calcul RpA cos RpA cu T. Calculul m_ An = m = Vn Dt / 6 . Az1 (2. n).

Dt = Dh / min = Dhz = 5. Calculul Dhr Dh = + Dhz = Dhr = a) La zenitul ultimei observatii : Semnul lui Dhz este dat de m (+) si cos RpA (+ sau -). adica : pozitiv (+) .daca RpA < 90° negativ (-) .daca RpA > 90° b) La zenitul primei observatii : .

adica : pozitiv (+) . i.daca RpA > 90° negativ (-) . cl. Calculul orei culminatiei si d Soarelui (Lunii) _ Data Culm. locului .Semnul lui Dhz este dat de m (-) si cos RpA (+ sau -). l = si Dt = tm = = Culminatia Soarelui (Lunii) la merid. Hi.daca RpA < 90° Calculul separat al latitudinii a) Observatii la Soare (Luna) i) Meridiana: Date necesare : data. Greenwich Tm = tm = Corectia ptr. ora. Soarelui (Lunii) la merid. e. Ze(j.l). 1.

Ha = zm = + cor.10 +e = Ho = . tot. = ja = Ha = ii) Circummeridiana : . Calculul ja_ = 89°59 . = +d = + cor. supl.-l= d = (d= ) ¬ Tm = + Dd = + lf = d = tf = Pentru ora de vara Ora bord ® = + Df = 2. Calculul Ha_ Hi = 90° 3.

v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau . ptr. A. ora. hi. k. Ze(j. i. 1. (Tm A)V. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. planetei) _ Data ptr. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. DTm = +D1T = Cu DTm. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Cl.l). e.Date necesare : data. Calculul P si d Soarelui (Lunii.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

Calculul Ha_ hi = 90° 8. tot.100 tg d = (din T.35 DH-90) Plim = P (°) = ® (h) = Daca P < Plim observatia este în limitele circummeridiane 5. = +d = .t daca t > 180° 4.33a DH-90) cor I = (din T.Ha = = + cor. Calculul coeficientului k _ 6.PE = 360° . Calculul ja_ = 89°59 .33a DH-90) + cor II = (din T. Calculul reductiei r T.33c DH-90) k = r = 7.33b DH-90) 100 tg j = (din . Calculul unghiului la pol limita Plim _ Cu j si d (din T.10 +e = ho = zm .

cl. i. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. 1.+ cor. e. hi.l). Tm = Ts = _ 4. Ze(j. DTm = + DTs = +e = . A. (Tm A)V. Calculul ts Data pt. Calculul Tm_ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . k. ora. ptr. Calculul ha hi* = Var. supl. = ja = ha = +r Ha = = b) Observatii la Steaua Polara Date necesare : data.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.

NOT : Se poate utiliza orice astru a carui declinatie d nu este nula. Calculul ja_ cor. SP.Pentru Tm = Ts = ho = +l = + cor. ora. A. = ts = ha = 5. (Tm A)V. k. III = ja = cor. = + cor. 1. = c) Observatii oarecare la Soare Date necesare: data. II = + cor. tot. Calculul Tm _ . Cl. emisfera observatorului. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul corectiei speciale 6. ha. SP. I = ha = + cor.

DTm = +D1Ta = Cu DTm. v si d +D2Ta = + Dd = _ Pentru Tm = Ta = d = +l = ta = PW = ta daca ta < 180° sau PE = 360° . Tm = Ta = (v = ) d = (d = ) Var. Calculul P si d Soarelui _ Data ptr. ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3.(Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .ta daca ta > 180° .

. Calculul unghiului auxiliar X 5. jS = 180° = 179°59 ... -X = -(Y+X) = .log ctg d = log sin ha = + log cos P = + log cos X = log tg X = + log cosec d = X = log sin Y = Y= 6. Y = +X = . Calculul unghiului auxiliar Y tg X = ctg d cos P sin V = sin ha cos X cosec d . Calculul ja _ jN = 180° .4.10 .( Y + X ) sau jS = Y X Y = .

i. k. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . e. Ra.l). Cl. planete) Date necesare : data. ptr. Ze(j. Calculul T si d Soarelui (Lunii. A.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. 1. (Tm A)V. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.jN = Calculul separat al longitudinii a) Observatii la Soare (Luna. ora. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. hi. DTm = +D1T = . planetei) _ Data ptr.

= + cor. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = 4. = ha = 5. Calculul P si t _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = . tot.Cu DTm. Calculul ha_ hi = +e = ho = + cor. supl.

log m = log n = m = n = +n = cos P = P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t = PW sau t = 360° .PE 6. Calculul la _ t = T = -T= -t = lE = lW = b) Observatii la stele: .

e. Ze(j. cl.l). ptr.A)act = (Tm A)act = Tm = 3. hi. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . ora. Calculul ha hi = . DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = d* = ¬ + t* = T* = 4.Date necesare : data. i. Tm = Ts = Var. Ra. A. k. Calculul T* si d* _ Data ptr. 1. Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. (Tm A)V.

+e = ho = + cor. tot. Calculul P* si t* _ log sin ha = + log sec j = log tg j = + log sec d = + log tg d = log m = log n = m = n = +n = cos P = . = ha = 5.

Reprezentarea variatiei înaltimii functie de timp si determinarea momentului corespunzator înaltimii maxime (AH). 2.PE 6.t* = lE = lW = Calculul ja si la pentru momentul culminatiei soarelui a) Algoritm de aplicare 1. . Masurarea înaltimilor circummeridiane (înainte si dupa momentul culminatiei) si înaltimii maxime (H). Calculul la _ t* = T* = .T* = .P = daca Ra > 180° ® P = PW daca Ra < 180° ® P = PE t* = PW sau t* = 360° .

Ha ) ± d b) Tipuri de calcul 1. Calculul unghiului la Greenwich al Soarelui (Ta) pentru momentul culminatiei determinat grafic sau analitic. momentul culminatiei se poate determina analitic astfel: AH = ( A1 + A4 ) / 2 = ( A2 + A3 ) / 2 sau AH = ( A1 + A2 + A3 + A4 ) / 4 3.NOT : Daca dupa culminatie se pot observa înaltimi exact de aceeasi valoare cu cele masurate anterior culminatiei.A)act = . 4. Calculul longitudinii pentru momentul culminatiei (acceptând ca unghiul orar al locului este zero) cu relatia: lE = ta Ta sau lW = Ta ta . Calculul latitudinii pentru momentul culminatiei cu relatia : ja = (90° . 5. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm . Actualizarea starii absolute a cronometrului 2.

Calculul la _ ta = 359°59 .10 . ptr. v si d +D2Ta = _ Pentru sau Tm = Ta = Ta(°) = ( Tm(°) ± 180° ) + Em(°) sau Ta(h) = ( Tm(h) ± 12h ) + Em(h) 4. Calculul Ta _ Data ptr. Tm = Ta = (v = ) Var. DTm = +D1Ta = Cu DTm.(Tm A)act = Tm = 3.

10 6. Calculul ja_ +e = Ho = zm .lE 5. = +d = + cor. = Ha = ja = Calcule pentru determinarea corectiei compasului a) Cu Soarele (Luna) la rasarit (apus) : .Ta = .Ha = = + cor. daca lE < 180° ® lE = lE daca lE > 180° ® lW = 360° . lE = . supl. Calculul Ha_ Hi = 90° = 89°59 ... tot..

Ze (j. cl. ora. l = si D2t = = Ora rasaritului (apusului) în punctul estimat tm = . (apus) la merid. Calculul d Soarelui (Lunii) _ . ptr.Date necesare : data. Calculul orei rasaritului (apusului) Soarelui (Lunii) _ Data Ora ras (apus) O ( ) la Gr. în Tm ® Tm = + lf = tf = Pentru ora oficiala de vara ® + Df = Ora bordului (legala) = 2. dm (Ag). j = Tm = tm = Corectia ptr.l(h) = Ora ras. 1. Dj = si D1t = = Corectia ptr. Rc (Rg).l). locului exprim.

Data ptr.37a. = Ampl.dm (Ag) = . Calculul Dc (Dg) Az = Dc (Dg) 5. = ± 90° (270°) = Az. Calculul dm (Ag) = . ptr. bord sup.b (DH-90) cu j si d ® Zs = ® Az = 4. = sau: Din T. = Ampl. bord sup. Tm = Var. bord sup. Calculul Az în momentul rasaritului (apusului) _ Din T.40 (DH-76) cu j si d ® Din T. DTm = + Dd = d = (d = ) _ Pentru Tm = d = 3.41 (DH-76) cu j si d ® + cor.Rc (Rg) = .

Ze (j.l). dm (Ag). Rc (Rg).Dc (Dg) = dm (dg) = b) Cu Steaua Polara: Date necesare : data.lf = Tm = Data ptr. cl. ptr. ora. Tm = Ts = Var. Calculul ts _ ora bordului = . DTm = + DTs = Pentru Tm = Ts = +l = . 1.

Az = 3. ora. Rc(Rg). Calculul Az Stelei Polare _ Din efemerida (Azimutul Stelei Polare) ts si latitudinea estimata ® Zs = NE (NW) 360° = . c) Cu un astru la o înaltime oarecare : Date necesare : data. dm(Ag). . cl.dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = . Ze(j.ts = 2. A. k.l). Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . (Tm A)V. Calculul Dc (Dg) 4.Rc (Rg) = .

Actualizarea starii absolute a cronometrului 2. Calculul P si d astrului _ Data ptr. ptr. v si d +D2T = + Dd = _ Pentru Tm = T = d = +l = t = PW = t daca t < 180° sau PE = 360° .A)act = (Tm A)act = Tm = 3.1. Tm = T = (v = ) d = (d = ) Var. Calculul Tm _ (Tm A)V = A = + k n/24 = + (Tm .t daca t > 180° . DTm = +D1T = Cu DTm.

Zc(NW) . Zc se masoara de la polul ridicat spre est sau spre vest dupa cum indica unghiul la pol P.Zc(SE) = 180° + Zc(SW) = 360° . Calculul Az _ log tg d = + log cos j = log sin j = + log cosec P = + log ctg P = log m = log n = m = n = +n = ctg Zc = Zc = ® Az = Observatie: Daca ctg Zc rezulta pozitiv. Zc se masoara de la polul coborât spre est sau spre vest corespunzator unghiului la pol P. Daca ctg rezulta negativ.4. Az = Zc(NE) = 180° .

Turism. Calculul Dc (Dg) 6..dm (Ag) = Dc (Dg) = dm (dg) = BIBLIOGRAFIE 1. Tratat de navigatie maritima.Rc (Rg) = . Bucuresti. Calculul dm (Ag) Az = Dc (Dg) = . Balaban Gh. 1986 .5. Editura Sport .

D.I si II Editura Cailor Ferate. Manualul comandantului de nava. Bucur. *** Brown s Nautical Almanac. Munteanu. V.. 1973 5. *** DH 90. 1955 3. Chirita M. Editura Militara. 1958 4. Bucuresti.. Astronomie nautica. 6. 2004. Editura Fortelor Armate. Bucuresti. s. Bucuresti.2. .a Navigatia vol.